LUCRARE

SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR PRIVIND PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

CAPITOLUL I

1 Noţiuni de bază privind salarizarea

Decontările cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea la cheltuieli şi decontarea salariilor

cuvenite angajaţilor, astfel ca potrivit reglementarilor legale "sunt considerate venituri din salarii, denumite

in continuare salarii, toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o

activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de

perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemniza -

ţiile pentru incapacitate temporară de muncă". (Cod Fiscal, art. 55). Salariile se stabilesc prin negocieri

individuale sau/şi colective între angajator şi salariaţi sau reprezentanţi ai acestora. Acestea se plătesc

înaintea oricăror altor obligaţii băneşti ale angajatorilor. Salariul este confidenţial, angajatorul având

obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii. Acesta se plăteşte cel puţin o dată pe

lună în bani, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă sau în

regulamentul intern, după caz. Plata se poate efectua şi prin virament.

Contractul individual de muncă

Contractul dintre angajator şi salariat este denumit "contract individual de muncă".

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se

obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul

unei remuneraţii denumite salariu.Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului

părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă

scrisă revine angajatorului. O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care

constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci. Nerespectarea prevederilor atrage

nulitatea contractului individual de muncă. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea

contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 30 de zile calendaristice

pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. La

contractul de muncă se ataşează şi fişa postului, cu principalele atribuţii ale salariatului respectiv.

Contractul colectiv de muncă

Contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată între patron sau organizaţia patronală, pe de o

parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se

stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din

raporturile de muncă. Negocierea colectivă, la nivel de unitate, este obligatorie, cu excepţia unităţii care are

mai puţin de 21 salariaţi.

Toţi angajatorii au obligaţia de a întocmi un regulament intern, afişat la sediul acestora.

1


Fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru general de evidenţă a salariaţilor.

Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de

muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Salariaţii care cumulează mai

multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcţia pe care o consideră de

bază. Salariaţii care lucrează cu cumul nu beneficiază de deduceri personale, decât la locul de muncă pe

care îl declară de bază, iar salariaţii care cumulează pensia cu salariul nu contribuie la asigurările pentru

şomaj.

2 Contabilitatea operaţiilor privind

decontările cu personalul

Decontările cu personalul presupun, pe de o parte, înregistrarea în conturile de cheltuieli a drepturilor

de personal cuvenite angajaţilor şi pe de altă parte, plata efectivă a acestor sume personalului. Structural,

salariile sunt formate din salariul de bază cuvenit angajaţilor, sporurile (spor pentru condiţii deosebite de

muncă, spor pentru orele prestate pe timpul nopţii, spor pentru orele suplimentare de muncă, spor pentru

vechimea neîntreruptă în muncă), adaosurile, indemnizaţiile şi alte sume acordate (pentru conducere,

indexările de salarii pentru compensarea creşterii preţurilor, indemnizaţiile acordate pentru concediul de

odihnă etc). Sunt incluse în fondul de salarii şi indemnizaţiile plătite personalului care lucrează pe bază de

contracte de prestări de servicii sau contract individual de muncă cu timp parţial în măsura în care sunt

prevăzute a fi suportate din acesta.

De asemenea, mai sunt incluse în categoria decontărilor cu personalul şi ajutoarele materiale şi de

protecţie socială sub formă de: ajutoare de boală, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, ajutoare

pentru îngrijirea copilului (până la 31.12.2005), ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate de întreprindere care

se suportă din contribuţia pentru asigurări sociale respectiv din contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii,

precum şi sumele achitate, potrivit legii, pentru şomaj etc. Sunt incluse în sfera decontărilor cu personalul şi

sumele care reprezintă premiile acordate personalului şi participările acestuia la profit.

Elementele utilizate pentru calculul salariilor aşa cum sunt conţinute în statul de salarii se prezintă

astfel: Relaţia de calcul a venitului impozabil (bazei de calcul a impozitului pe salarii):

● Salariu brut de bază (realizat)

+ sporuri şi adaosuri

+ indemnizaţii de conducere şi alte sporuri acordate pentru funcţii de conducere

+ indexări de salariu şi compensări ale creşterii preţurilor

+ salariu în natură

+ alte drepturi de personal

=Venit brut total

2


- contribuţia personalului la asigurările sociale

- contribuţia personalului la fondul de şomaj

- contribuţia personalului la asigurări sociale de sănătate

= Venit net

- deducere personală

= Venit bază calcul (venit impozabil)

● Venit brut total

- contribuţia personalului la asigurrile sociale

- contribuţia personalului la fondul de şomaj

- contribuţia personalului la asigurări sociale de sănătate

- impozit pe salarii

- avansuri acordate personalului

- reţineri în favoarea terţilor

- reţineri în favoarea unităţii

= Salariu net de plată (rest de plată)

Remunerarea factorului forţă de muncă generează o plată largă de obligaţii: asigurări sociale,

contribuţii la fondul de şomaj, impozite pe veniturile din salarii, fonduri speciale etc. Toate impozitele,

contribuţiile şi fondurile speciale cu privire la forţa de muncă au ca bază de calcul salariul brut realizat sau

salariul tarifar.

Salariul brut realizat (efectiv) este format din salariul tarifar, sporul de vechime, alte sporuri, primele

acordate, avantaje în natură, orele suplimentare etc.

Pentru societăţile comerciale care utilizează forţă de muncă pe o durată determinată sau nedetermi -

nată, funcţionari publici, unitatea este obligată să depună pentru toate persoanele angajate contractul

individual de muncă în termen de 20 zile de la data angajării.

Obligaţia de a înregistra contractele individuale de muncă la direcţiile de muncă şi protecţie socială a

persoanelor fizice revine societăţilor comerciale şi celorlalte categorii de agenţi economici cu capital privat

sau mixt, asociaţii cu caracter obştesc care funcţionează potrivit legislaţiei române.

Cheltuielile cu personalul şi decontarea drepturilor cuvenite angajaţilor determină următoarele

înregistrări contabile:

Decontări cu salariaţii

- înregistrarea statului de plată:

641 = 421

3


Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate

- reţineri din salarii:

421 = %

Personal-salarii datorate

425

Avansuri acordate personalului

427

Reţineri din salarii datorate terţilor

4312

Contribuţia personalului la asigurările sociale

4314

Contributia angajaţilor la asigurările de sănătate

4372

Contribuţia personalului la fondul de şomaj

444

Impozitul pe venituri de natura salariilor

- alte ajutoare plătite din fonduri proprii:

6458 = 423

Alte cheltuieli privind asigurările Personal - ajutoare materiale datorate

şi protecţia socială

- din 2006, consumul tichetelor de masă acordate salariaţilor se înregistrează astfel:

642 = 5328

Cheltuieli cu tichetele de masă Alte valori

acordate salariaţilor

Convenţii civile în baza Codului civil

Convenţiile civile sunt contracte încheiate în baza Codului civil pentru prestarea unor lucrări

ocazionale, care nu ating pragul de 2 ore în medie pe zi, ca să justifice incheierea unor contracte de muncă.

Impozitul reţinut reprezintă plăţi anticipate, deci persoanele respective vor depune declaraţie pe venitul

global.

Din venitul realizat, se reţine şi 6,5% CASS asigurat, care se deduce din baza de impozitare.

Plătitorii au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând

plăţi anticipate pentru venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/ convenţiilor civile încheiate

potrivit Codului civil.

4


Din anul 2005 cota de impunere este de 10%, conform prevederilor art.53 (2) lit.a). Aceasta este însă

numai o plată anticipată, persoana va depune declaraţie de venit până la 15 mai.

- stat de plată pentru colaboratori:

621 = 401.3

Cheltuieli cu colaboratorii Colaboratori

- reţineri:

401.3 = %

Colaboratori 444 - impozit

4314 – CASS

3 Contabilitatea operaţiilor privind

decontările cu asigurările sociale şi protecţia socială

Operaţiile privind decontările cu asigurările sociale se referă la constituirea obligaţiilor faţă de

bugetul asigurărilor sociale şi la stingerea acestor obligaţii în legătură cu contribuţiile întreprinderii şi ale

personalului la asigurările sociale şi la fondul de şomaj.

Contabilitatea decontărilor privind contribuţia unităţii şi a personalului la asigurările sociale şi

contabilitatea decontărilor privind ajutorul de şomaj datorat de unitate precum şi de salariaţi se realizează cu

ajutorul contului 43 „Asigurări sociale, potecţia socială şi conturi asimilate”.

3.1 Contribuţia la asigurările sociale de sănătate CASS

Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate este un fond special care este constituit din

contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate suportată de asiguraţi şi de persoane fizice sau juridice care

angajează personal salariat.

Asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de bază, care cuprinde servicii medicale, servicii de

îngrijire a sănătăţii, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale.

3.1.1 Contribuţia asiguraţilor la asigurările sociale de sănătate

Asiguraţi cu plata contribuţiei

Calitatea de asigurat o au toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi

apatrizii care au domiciliul în România sau au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară

5


în România în condiţiile legii şi fac dovada plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la fond, în

condiţiile legii şi ale prezentelor norme metodologice.

Calitatea de asigurat încetează odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de şedere în România,

cu decesul sau cu declararea judecătorească a morţii asiguratului.

Drepturile de asigurare încetează după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei.

Baza de calcul şi cota

Contribuţia lunară a persoanelor asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, aplicată asupra

veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit. Angajatorul are

obligaţia calculării, reţinerii şi virării lunare integrale a contribuţiei datorate de către persoana asigurată în

contul deschis pe seama Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la unităţile teritoriale ale Trezoreriei

Statului în a căror rază angajatorii sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de impozite şi taxe.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană

fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut

de lege, indiferent la perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă,

inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Veniturile asimilate salariilor cuprind:

- indemnizaţiile pentru funcţii de demnitate publică;

- indemnizaţiile pentru funcţii alese la persoane juridice fără scop lucrativ;

- indemnizaţiile administratorilor la companii naţionale;

- sume primite de membrii fondatori ai societăţilor constituite prin subscripţie publică;

- sumele primite de membrii AGA, cenzori

- sumele primite de reprezentanţi în organisme tripartite;

- indemnizaţia lunară a asociatului unic înscrisă în declaraţia de asigurări sociale (cel puţin salariul minim);

- sume acordate de oganizaţii nonprofit, alţi neplătitori de impozit pe profit peste 2,5 ori diurna pentru

instituţii;

- orice alte sume sau avantaje în natură, de natură salarială.

Asiguraţi cu plata contribuţiei din alte surse

Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii, pe durata acesteia, cu plata

contribuţiei din alte surse:

- se află în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie, în concediu medical

pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau în concediu pentru creşterea copilului până la

împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3

ani;

6


Contribuţia pentru convenţii civile în baza Codului civil

Contribuţia de 6,5% se calculează numai în cazul, când aceste persoane nu realizează cel puţin unul

din următoarele tipuri de venituri:

- venituri de natură salarială

- venituri din activităţi independente

- venituri din agricultură şi silvicultură

- indemnizaţie de şomaj.

3.1.2 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate

Se consideră angajator persoana fizică sau juridică la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii, pe

bază de contract individual de muncă sau în baza unui statut special prevăzut de lege.


Angajatorii au obligatia să calculeze, să reţină şi să vireze lunar în contul deschis la unităţile

teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de impozite şi taxe,

contribuţia de 7% datorată pentru asigurarea sănătătii personalului, raportat la fondul de salarii realizat.

Prin fond de salarii realizat, se întelege totalitatea sumelor constituite şi utilizate de persoanele

fizice şi juridice pentru plata drepturilor salariale sau/şi drepturilor asimilate salariilor, aşa cum sunt definite

în legislaţia fiscală.

Orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor va fi evidenţiată în declaraţia lunară privind

obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, depusă de angajator la unitatea teritorială

a Administraţiei Financiare la care este luat în evidenţă ca plătitor de impozite şi taxe.

Termenul de plată a contribuţiilor este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se

datorează plata drepturilor salariale lunare.

3.1.3 Declaraţia CASS

Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii sunt obligate să depună lunar

la casele de asigurări alese în mod liber de asiguraţi declaraţii nominale privind obligaţiile ce le revin faţă de

fond şi dovada plăţii contribuţiilor.( vezi Anexa nr. 3a, Anexa 3b, Anexa nr. 3c).

Ordinul 221/2005, cu modificările şi completările ulterioare introduce modelul declaraţiei privind

contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Termen de depunere: 25 ale lunii următoare.

Loc de depunere: casele de asigurari de sănătate pentru care au optat salariaţii

7


sau unde sunt înscrise punctele de lucru, filialele sau sucursalele.

3.1.4 Înregistrări contabile

Pentru reţinerea de la salariaţi a cotei de 6.5% şi constituirea obligaţiei de plată de către angajatori

către bugetul consolidat al statului:

421 = 4314

Personal – salarii datorate Contribuţia angajaţilor pentru

asigurările socile de sănătate

Achitarea obligaţiei:

4314 = 5121

Contribuţia angajaţilor pentru Conturi la bănci în lei


Pentru plata de către angajator a cotei de 7% şi constituirea obligaţiei de plată de către bugetul

consolidat al statului:

6453 = 4313

Contribuţia angajatorului pentru Contribuţia angajatorului pentru

asigurările socile de sănătate asigurările socile de sănătate


4313 = 5121

Contribuţia angajatorului pentru Conturi la bănci în lei


Majorările şi penalităţile sunt cheltuieli nedeductibile şi se înregistrează astfel:

6581 = 448

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului

iar plata prin bancă:

448 = 5121

Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului Conturi la bănci în lei

3.2 Concedii şi indemnizaţii de asigurări de sănătate

8


OUG 158/2005 introduce un nou sistem pentru acordarea concediilor pentru incapacitate temporară

de muncă şi o nouă contribuţie din care se plătesc indemnizaţiile. Sistemul separă aceste drepturi de bugetul

asigurărilor sociale, ele aparţinând acum asigurărilor sociale de sănătate.

Singura excepţie este concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului până la 2 ani, care din

2006 se acordă din bugetul de stat, pe baza OUG 148/2005 şi a normelor de aplicare. Acest drept nu mai

înseamnă obligaţii de plată pentru angajatori.

Pot beneficia de drepturi atât salariaţii cu contract individual de muncă, cât şi şomerii sau persoanele

autorizate să desfăşoare activităţi independente etc.

3.2.1 Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii

Asiguraţi

1. Persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de

asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asiguraţi, au dreptul la concedii medicale şi indemnizaţii

de asigurări sociale de sănătate, dacă:

a) desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului

de serviciu;

b) desfăşoară actvităţi în funcţii elective, precum şi membrii cooperatori ...

2. De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care nu se află în una din situaţiile de mai sus, dar

sunt:

a) asociaţi, comanditari sau acţionari; (pentru aceste persoane contribuţia se datorează asupra

indemnizaţiei lunare a asociatului unic înscrise în declaraţia de asigurări sociale, sau asupra venitului din

dividende estimat a se realiza pe anul în curs

b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management

3. Dreptul la concediile şi indemnizaţiile este condiţionat de plata contribuţiei de asigurări sociale de

sănătate destinată suportării acestor indemnizaţii, denumită în continuare contribuţie pentru concedii şi

indemnizaţii (CCI).


Cotele de contribuţii de asigurări sociale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se

diminuează cu 0,75 puncte procentuale prin deducere din cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de

angajator.

Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, este de

0,75% aplicată la fondul de salarii şi se achită la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate.

9


Prin fond de salarii realizat, se înţelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata

drepturilor salariale sau de natură salarială.

Termen de plată a contribuţiei este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează

plata.

3.2.2 Drepturi de asigurări sociale de sănătate

Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii, în

condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt:

a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite

sau de accidente în afara muncii;

b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de

muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli

profesionale;

c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;

d) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;

e) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.

Stagiul de cotizare

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevăzute este de 6 luni realizate în ultimele

12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.

Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără

condiţii de stagiu de cotizare, în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor

infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor şi SIDA.

Concediul şi indemnizaţia de risc maternal se acordă fără condiţie de stagiu de cotizare.

Se consideră stagiu de cotizare şi situaţia în care, prin însumarea perioadelor ce constituie stagiul de

cotizare din ultimele 12 luni anterioare producerii riscului, rezultă un număr de zile de stagiu de cotizare cel

puţin egal cu numărul total de zile lucrătoare din ultimele 6 luni anterioare producerii riscului.

Stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a achitat contribuţia pentru

concedii şi indemnizaţii.

Stagiul asimilat se constituie din perioadele în care asiguratul:

- a beneficiat de CASS suportat din alte surse (a primit indemnizaţii pentru incapacitate temporară

de muncă, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, creşterea copilului);

- a beneficiat de concediile şi indemnizaţiile prevăzute de OUG 158/05;

- a realizat, până la 31.12.2005 stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau a beneficiat de

indemnizaţie de risc maternal;

- a beneficiat de pensie de invaliditate;

10


- a urmat (şi a absolvit) cursurile de zi ale învăţământului universitar.

Baza de calcul a indemnizaţiilor

Baza de calcul a indemnizaţiilor se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe

baza cărora se calculează, conform legii, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din cele 12 luni

din care se constituie stagiul de cotizare.

Pentru perioadele asimilate se iau în calcul:

1. - dacă se utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare pentru baza de calcul se iau în

calcul:

a) cuantumul indemnizaţiilor - pentru art.8.(1)c) şi (2) din OUG 158/2005

- persoanele pentru care până în data intrării în vigoare a OUG 158/2005, plata CASS s-a făcut din

alte surse, adică persoanele aflate în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie, în

concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, sau în concediu pentru

creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de

către copil a vârstei de 3 ani;

- persoanele care au beneficiat de concedii şi indemnizaţii potrivit OUG 158/2005.

b) salariul minim brut - pentru art.8.(1)b) şi (3) din OUG 158/2005

- persoanele pentru care până la data intrării în vigoare a OUG 158/2005, plata CASS s-a făcut din

alte surse, adică au fost militari în termen sau au urmat cursuri de zi universitare

2. dacă se utilizează pentru baza de calcul stagii asimilate cf.art.12.(2) din norme (adică stagii de

cotizare în sistemul public de pensii şi indemnizaţii de risc maternal), se iau în considerare:

- veniturile în baza cărora s-a datorat sau s-a achitat CAS sau indemnizaţia de risc maternal.

- Cf. art.70 din 9.), în cazul în care nu este necesar stagiu de cotizare şi stagiul de 6 luni nu este complet, se ia

media veniturilor din lunile pentru care s-a calculat contribuţia de concedii şi indemnizaţii sau din prima lună

pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia, cu respectarea prevederilor art.69.

- Deocamdată nu este precizat, dacă perioada în care salariaţii se află în concediu pentru creşterea

copilului până la 2 ani conform OUG 148/2005 se va putea cuprinde în stagiul asimilat de

cotizare, precum şi nivelul veniturilor care ar putea fi incluse în baza de calcul pentru obţinerea

de concedii şi indemnizaţii după întoarecerea din concediul pentru creşterea copilului.

Certificatul medical

Asiguraţii beneficiază de concedii şi indemnizaţii, în baza certificatului medical eliberat de medicul

curant în duoă exemplare pacientului. Exemplarul 2 va fi depus lunar de către angajator, exemplarul 1

rămâne la angajator, ataşat la fişa angajatului, şi va fi vizat, după caz, de medicul de întreprindere, în cazul

asiguraţilor salariaţi.

Calculul drepturilor

11


La modul general, drepturile se determină astfel:

Suma venituri pt.care + Veniturile

s-a achitat CCI asimilate

Media zilnică a bazei de calcul = --------------------------------------------

Nr.zile lucrate + Nr. zile asimilate

Cuantum indemnizaţie = Media zilnică a BC * cota(%) * Nr.zile lucrătoare de concediu medical

3.2.3 Declaraţia CCI

Evidenţa obligaţiilor de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate se

realizează pe baza Declaraţiei privind obligaţiile de plată către bugetul Fondului naţional unic de

asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii

Declaraţia privind obligaţiile de plată va fi însoţită, după caz, de declaraţia privind evidenţa

nominală a asiguraţilor care au beneficiat de concedii şi indemnizaţii reglementate de OUG nr.

158/2005 şi exemplarul 2 al certificatelor de concedii medicale.

Daclaraţia CCI se depune lunar, pe suport de hârtie şi în format electronic conform metodologiei

prevăzute, la casa de asigurări de sănătate în a cărei rază îşi are sediul social angajatorul, până la data de 25 a

lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii (Vezi Anexa 1,

Anexa 2).


Pentru înregistrarea obligaţiei angajatorului privind contribuţia la fondul de asigurare pentru

accidente de muncă şi boli profesionale:

6451 = 4316

Contribuţia unităţii la Contribuţia angajatorului pentru

asigurările sociale concedii şi indemnizaţii


4316 = 5121

Contribuţia angajatorului pentru Conturi la bănci în lei

concedii şi indemnizaţii

- indemnizaţie de asigurări de sănătate din fond salarii:

6458 = 423 (se poate şi 641 = 423)

12


Alte cheltuieli privind asigurările Personal -ajutoare materiale datorate


- indemnizaţie de asigurări de sănătate recuperată din CCI:

4316 = 423

Contribuţia angajatorului pentru Personal - ajutoare materiale datorate


- reţineri din indemnizaţiile de asigurări de sănătate:

423 = %

Personal - ajutoare materiale datorate

4312


4372


444


425


427


3.3 Contribuţia la asigurările sociale de stat CAS

Contribuţia pentru asigurări sociale generează datorii şi creanţe pentru unităţile care utilizează forţă

de muncă pe baza contractului individual de muncă şi a celui colectiv precum şi pentru persoanele fizice şi

juridice care au angajat forţă de muncă cu contract individual de muncă cu timp parţial.

Contribuţia pentru asigurări sociale se datorează atât de angajat cât şi de angajator şi se determină

prin aplicarea cotei de impozitare asupra bazei de calcul.

Asiguraţi

1. În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

- persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă şi funcţionarii publici;

- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii

executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o

13


organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei

legi, cu ale persoanelor la pct anterior

- persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii medii

brute pe economie, şi care se află în una din situaţiile următoare:

a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;

b) administratori sau manageri, care au încheiat contract de administrare sau de management

- persoanele care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic, echivalente cu cel puţin 3

salarii medii brute pe economie, şi care se regăsesc în două sau mai multe situaţii prevăzute la pct.anterior;

2. Se pot asigura în sistemul public, pe bază de contract de asigurare socială persoanele care nu se

regăsesc în situaţiile prevăzute la pct.1.

Evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul public se realizează pe baza

codului personal de asigurări sociale, care este codul numeric personal.

3.3.1 Contribuţia angajatului la asigurările sociale de stat


Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 9,5%, indiferent de condiţiile de muncă.

Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie:

- salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate prin lege

sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraţilor care desfăşoară activităţi pe bază de contract

individual de muncă şi funcţionarii publici;sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar

de asiguraţii care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii

executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o

organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei

legi, cu ale persoanelor la pct anterior.

Conţinutul bazei de calcul se explică astfel:

a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program

normal şi suplimentar

b) sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din

salariul de bază brut sau sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu;

c) sumele plătite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de

perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători, evenimente familiale deosebite, întreruperi ale

lucrului din motive neimputabile salariaţilor);

d) sumele acordate cu ocazia ieşirii în pensie, plătite din fondul de salarii;

14


e) premiile anuale şi cele din cursul anului sub diferite forme, altele decât cele reprezentând

participarea salariaţilor la profit;

f) drepturile în natură, acordate salariaţilor sub formă de remuneraţie;

g) sumele plătite din fondul de salarii conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13-lea

salariu, prime de vacanţă, aprovizionare de iarnă, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naţionale sau

religioase, etc.);

h) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective

de muncă, plătite din fondul de salarii.

Baza de calcul nu poate depăşi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut.

Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 este

de 1.007 lei. Pentru partea din baza de calcul care depăşeşte 5.385 lei

(5*salariul mediu pe economie), nu se mai calculează contribuţia asiguratului.

CAS nu se datorează asupra sumelor reprezentând:

a) prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile

angajatorului şi care se plătesc direct de acesta;

b) drepturile plătite în cazul încetării raporturilor de muncă;

c) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer, precum şi

drepturile de autor;

d) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;

e) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.

3.3.2 Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de stat


Contribuţia de asigurări sociale, datorată de angajatori, reprezintă diferenţa dintre nivelul cotelor

decontribuţii de asigurări sociale stabilite diferenţiat, în funcţie de condiţiile de muncă, prin legea anuală a

bugetului asigurărilor sociale de stat şi nivelul cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale.

De la 1 ianuarie 2006, conform OUG 158/2005 cotele de contribuţii de asigurări sociale stabilite prin

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează cu 0,75 puncte procentuale prin deducere din cota

de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator.

Cotele de contribuţie de asigurări sociale se stabilesc după cum urmează:

a) pentru condiţii normale de muncă 19,75%

b) pentru condiţii deosebite de muncă 24,75%

c) pentru condiţii speciale de muncă 29,75%

15


Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale, o constituie

fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi

Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraţilor din

luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute.

În situaţia depăşirii plafonului prevăzut, în cazul angajatorilor care datorează contribuţie asupra unui

fond total de salarii realizat în condiţii diferite de muncă, baza de calcul la care se datorează contribuţia de

asigurări sociale, corespunzătoare fiecărei condiţii de muncă, se stabileşte proporţional cu ponderea, în

fondul total de salarii, a drepturilor salariale realizate în fiecare dintre condiţiile de muncă.

3.3.3 Declaraţia CAS

Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii, sunt obligate să depună în

fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declaraţia privind evidenţa nominală

a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declaraţia se depune la casa

teritorială de pensii, în raza căreia se află sediul angajatorului.

Declaraţia nominală se depune lunar, la data stabilită de casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi

are sediul persoana juridică, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datoreză

contribuţia de asigurări sociale.

Declaraţia nominală se depune, indiferent de numărul mediu lunar de asiguraţi, pe suport electronic,

însoţit de suportul de hârtie (Vezi Anexa Nr.1.1, Anexa Nr.1.2)

În caz de corecturi, se depun declaraţii rectificative.


Pentru reţinerea de la salariaţi a cotei de 9.5% şi constituirea obligaţiei de plată de către angajatori


421 = 4312

Personal – salarii datorate Contribuţia personalului la asigurările sociale


4312 = 5121

Contribuţia personalului la asigurările sociale Conturi la bănci în lei

Pentru plata de către angajator a cotei de 19,75% şi constituirea obligaţiei de plată de către

bugetul consolidat al statului:

6451 = 4311

16


Contribuţia unităţii la asigurările sociale Contribuţia unităţii la asigurările sociale


4311 = 5121

Contribuţia unităţii la asigurările sociale Conturi la bănci în lei


6581 = 448



448 = 5121


- ajutor de deces din CAS:

4311 = 423

Contribuţia unităţii la asigurările sociale Personal - ajutoare materiale datorate

3.4 Contribuţia la fondul de şomaj

Contribuţia la fondul de şomaj se datoreză de întrprinderile cu capital autohton şi străin cu sediul în

România care angajează pe bază de contract de muncă, personal român.

3.4.1 Contribuţia angajatului la fondul de şomaj

Asiguraţi

Asiguraţii pot fi:

a) cetăţeni români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri în România,

cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari;

b) cetăţeni români care lucrează în străinătate

c) cetăţeni străini sau apatrizi care pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România, sunt

încadraţi în muncă sau realizează venituri.

Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări pentru şomaj şi au dreptul să

beneficieze de indemnizaţie de şomaj.

17


În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu:

a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau pe bază de

contract de muncă temporară cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari;

b) funcţionarii publici;

c) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective;

d) persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;

e) alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii şi care nu se regăsesc

în una dintre situaţiile prevăzute la lit.a)-d).

Se pot asigura:

a) asociat unic, asociaţi;

b) administratori care au încheiat contracte

Venitul lunar pentru care se asigură persoanele prevăzute la nu poate fi mai mic decât salariul de

bază minim brut pe ţară.


Baza lunară de calcul asupra căreia se aplică contribuţia individuală în cotă de 1% prevăzută la

art.27 din lege, este reprezentată de salariul de bază lunar brut, conform contractului individual de muncă,

corespunzător funcţiei îndeplinite, la care se adaugă, după caz, indemnizaţia de conducere, salariul de merit

şi alte drepturi salariale care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază.

În lunile în care raporturile de muncă sau de serviciu se stabilesc, încetează, se suspendă, respectiv se

reiau, cu excepţia suspendării pentru incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depăşeşte 30

de zile, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj se calculează prin aplicarea cotei de 1%

asupra bazei de calcul corespunzătoare timpului efectiv lucrat în luna respectivă.

3.4.2 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj


Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cotă de

2,5%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de persoanele asigurate obligatoriu, prin

efectul legii.

Fondul total de salarii brute lunare prevăzut la art.26. din lege, realizat de persoanele

asigurate,include:

a) salariile de bază;

b) indemnizaţiile, ca unică formă de remunerare a activităţii;

c) salariile de bază aferente personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate,

corespunzătoare funcţiilor în care persoanele respective sunt încadrate în ţară;

18


d) sporurile, adaosurile şi indemnizaţiile;

e) salariile de merit;

f) sumele realizate prin plata cu ora, gărzile, indemnizaţiile clinice;

g) stimulentele şi premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii;

h) indemnizaţiile pentru concediul de odihnă;

i) indemnizaţiile pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă, suportate de unităţi,

conform legii, din fondul de salarii;

k) orice alte sume plătite din fondul de salarii, cu excepţia compensaţiilor acordate salariaţilor

concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor.

3.4.3 Declaraţia şomaj

. Declaraţia lunară se depune/transmite până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care

se datorează drepturile salariale, la agenţia în a cărei rază teritorială se află sediul angajatorului persoană

juridică.

Angajatorii care au sucursale şi/sau puncte de lucru, depun/transmit declaraţia cumulat, la agenţia în

a cărei rază teritorială îşi are sediul angajatorul, denumit în continuare unitatea centrală.

Subvenţiile/scutirile/reducerile deduse din contribuţia datorată şi/sau, după caz, cele care se

recuperează de la bugetul asigurărilor pentru şomaj se declară prin completarea de către unitatea centrală a

anexei nr.2 "Date despre angajator - subvenţii, scutiri şi reduceri" la prezenta procedură.

Subvenţiile, scutirile şi reducerile din contribuţiile la bugetul asigurărilor pentru şomaj se operează la

nivelul unităţii centrale, care poate efectua regularizări între sumele datorate de către sucursalele şi/sau

punctele sale de lucru şi sumele pe care le are de recuperat pe seama acelor sucursale şi/sau puncte de lucru.

Angajatorii depun/transmit declaraţia, obligatoriu, în format electronic şi depun odată cu aceasta, pe

suport hârtie, anexa nr.2 la prezenta procedură, listată la calculator, semnată şi ştampilată (Vezi Anexa Nr.1,

Anexa Nr.2).

În cazul în care este necesară corecţia retroactivă a unor date deja declarate se pot depune

declaraţii rectificative.


Pentru reţinerea de la salariaţi a cotei de 1 % şi constituirea obligaţiei de plată de către angajatori


421 = 4372

Personal – salarii datorate Contribuţia personalului la fondul de şomaj

19



4372 = 5121

Contribuţia personalului la fondul de şomaj Conturi la bănci în lei

Pentru plata de către angajator a cotei de 2,5 % şi constituirea obligaţiei de plată de către bugetul

consolidat al statului:

6452 = 4371

Contribuţia unităţii la fondul de şomaj Contribuţia unităţii la fondul de şomaj


4371 = 5121

Contribuţia unităţii la fondul de şomaj Conturi la bănci în lei


6581 = 448



448 = 5121


Stimulente şi reduceri afeferente convenţiilor încheiate cu AJOFM:

445 = 741

Subvenţii Venituri din subvenţii de exploatare

4371 = 445

Contribuţia unităţii la fondul de şomaj Subvenţii

3.5 Asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale

De la 1 ianuarie 2005 a intrat în vigoare sistemul de asigurări pentru accident de muncă şi boli

profesionale, în care se plătesc cote diferenţiate de contribuţii în funcţie de natura activităţii desfăşurate,

creându-se fondul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale (FAAMBP). Indemnizaţiile

pentru afecţiunile rezultate de pe urma accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se plătesc din acest

fond. Administratorul fondului este CNPAS (Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale).

20


Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:

a) persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de

durata acestuia, precum şi funcţionarii publici;

b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective, membrii cooperaţiei meşteşugăreşti;

c) şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate;

d) ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale.

3.5.1 Contribuţia angajatorului la asigurările pentru accidente de muncă şi boli

profesionale

Încadrarea în clasele de risc se face de către asigurător, corespunzător activităţii principale

desfăşurate în fiecare unitate. În sensul prezentei legi se va considera activitate principală activitatea cu

numărul cel mai mare de angajaţi.


Baza lunară de calcul la care se datorează contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli

profesionale este reprezentată de fondul total de salarii brute realizate.

Cotele de contribuţie datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc sunt stabilite de la 0,5% la

4%, aplicate asupra fondului total de salarii brute lunare.

Contribuţia nu se aplică asupra sumelor reprezentând:

a) prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile

angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta;

b) drepturile plătite în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, altele decât cele acordate

în perioada de preaviz;

c) diurnele;

d) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;

e) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Termenul de declarare a contribuţiei este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru

care se efectuează plata drepturilor salariale.

Declaraţia pe propria răspundere

În vederea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale, angajatorul are obligaţia de a

comunica asigurătorului domeniul de activitate, conform CAEN, numărul de angajaţi, fondul de salarii,

precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop.

Comunicarea se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere a angajatorului.

21


Angajatorii au obligaţia să anunţe asigurătorul despre orice modificări apărute în legătură cu datele

din declaraţia pe propria răspundere, în termen de 15 zile de la care acestea au survenit.

Declaraţia pe propria răspundere se depune pe suport eletronic, însoţit de suportul pe hârtie.

Cuantumul indemnizaţiei

Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie profesională se acordă lunar şi

reprezintă 70% din salariul de bază brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de muncă

sau a bolii profesionale [dacă persoana nu beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de

muncă sau pensie de invaliditate de gradul 3].

Indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă

Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media

veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului.

Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă în cazul urgenţelor medico-

chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării

riscului.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii

profesionale se suportă pentru primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de

incapacitate, din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţie pentru reducerea

timpului de muncă

Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă în condiţiile în care venitul

salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de muncă este inferior mediei veniturilor sale lunare din

ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistării afecţiunii.

Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, ca urmare a unor

afecţiuni cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, se acordă asiguraţilor care, în aceste condiţii,

nu mai pot realiza durata normală de muncă.

Baza de calcul a indemnizaţiilor

Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului

de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se calculează ca medie a veniturilor salariale

brute realizate de către salariat în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului pe baza cărora s-a

stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

22


În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaţiilor pentru

incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt

loc de muncă o constituie media veniturilor salariale lunare brute la care s-a achitat contribuţia.

Pentru calculul indemnizaţiilor se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă

concediul medical.

Despăgubiri în caz de deces

Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute.


Pentru înregistrarea obligaţiei angajatorului privind contribuţia la fondul de asigurare pentru

accidente de muncă şi boli profesionale:

6451 = 4315

Contribuţia unităţii la asigurările sociale Contribuţia angajatorului la asigurările

de accidente şi boli profesionale


4315 = 5121

Contribuţia angajatorului la asigurările Conturi la bănci în lei


- indemnizaţie de asigurări de accidente recuperată din FAAMBP:

4315 = 423

Contribuţia angajatorului la asigurările Personal – ajutoare matreiale datorate


- reţineri din indemnizaţiile de asigurări de sănătate:

423 = %

Personal - ajutoare materiale datorate

4312


4372


444


23


425


427


- reţinerea CASS din FAAMBP la accidente de muncă:

4315 = 4314

Contribuţia angajatorului la asigurările de Contribuţia angajaţilor pentru asigurările

accidente şi boli profesionale sociale de sănătate

4 Contabilitatea operaţiilor privind decontările cu bugetul statului şi

fondurile speciale

Întreprinderea este obligată să evidenţieze şi să vireze la bugetul statului sumele care reprezintă

obligaţiile sale fiscale. În această categorie se încadrează impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul

pe clădiri, impozitul şi taxa pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, accizele şi alte taxe şi impozite

indirecte, contribuţiile agenţilor economici pentru constituirea fondurilor speciale, comisionul pentru Camrea

de Muncă, taxa pe valoare adăugată.

4.1 Impozitul pe salarii

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană

fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut

de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă,

inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;

b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor

juridice fără scop lucrativ;

d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor la companii /

societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este

acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;

f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie,

în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite

24


h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;

i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste

limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă

localitate pentru salariaţii din instituţiile publice;

j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor

societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;

k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială sau asimilate salariilor.

Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei

relaţii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natură salarială primite în baza unor legi speciale,

indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt realizate din:

a) sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului

colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire:

- salariile de bază;

- sporurile şi adaosurile de orice fel;

- indemnizaţii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă, pentru

carantină, precum şi alte indemnizaţii de orice fel, altele decât cele menţionate la pct. 3, având aceeaşi

natură;

- recompensele şi premiile de orice fel;

- sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din

instituţiile publice, cele reprezentând stimulentele acordate salariaţilor agenţilor economici;

- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de

despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea revenirii

la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de

odihnă;

- sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;

- orice alte câştiguri în bani şi în natură, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plată a muncii.

Avantaje în natură

Avantajele primite în legătură cu o activitate dependentă includ, însă nu sunt limitate la:

a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop

personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii

oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;

c) împrumuturi nerambursabile;

d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;

e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice în scop personal;

f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scop personal;

25


g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt

beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii.

Venituri neimpozabile

În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:

- ajutoarele, indemnizaţiile acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, cu

excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.

În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, cum sunt:

- indemnizaţia de maternitate;

- indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu

handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

- indemnizaţia pentru risc maternal [neimpozabilă de la 1 mai 2005];

- indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu

handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani [neimpozabilă de la 1 mai

2005]

Venituri de natură salarială neimpozabile

Nu se impozitează:

- ajutoarele de înmormântare, pentru boli grave, calamităţi, naştere

- transportul la locul de muncă

- prestaţii pentru tratament şi odihnă cf, contractului de muncă

- în limita sumei de 1.500.000 lei/persoană/eveniment:

- cadourile pentru copiii minori ai salariaţilor (Paşti, 1 iunie, Crăciun)

- cadourile pentru salariate

- tichetele de masă şi drepturile de hrană

- folosinţa locuinţei de serviciu

- echipamentele tehnice, de protecţie şi de lucru, alimentele şi medicamentele de protecţie,

uniformele obligatorii

- cheltuielile de deplasare pentru transportul între localitatea de domiciliu şi locul de muncă, la

nivelul unui abonament lunar

- sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare,

- indemnizaţia de delegare şi detaşare (excepţie: persoanele juridice fără scop

patrimonial şi neplătitorii de impozit pe profit pot acorda neimpozabil diurna de până la 2,5 ori nivelul

pentru instituţii publice

- acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului

- indemnizaţiile de instalare

- plăţile compensatorii

26


- veniturile din salarii realizate de către persoanele cu handicap grav şi accentuat [neimpozabile de la

1 mai 2005]

- veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator

- sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat

străin

- pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului

- abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice pt.îndeplinirea sarcinilor

de serviciu

- dreptul la stock options plan ...

- diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe

piaţă, pentru credite şi depozite

4.1.1 Deducerile personale

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de

deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la

locul unde se află funcţia de bază.

Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală se acordă

pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de

bază, în limita venitului realizat.

Deducerea personală nu se fracţionează în funcţie de numărul de ore în cazul veniturilor realizate

în baza unui contract de muncă cu timp parţial, la funcţia de bază.

Tabelul de mai jos (Fig.1.) este întocmit pe baza alin.(2) şi a Ordinului 19/2005 (6.),

precum şi a legislaţiei privind denominarea:

Venit lunar brut Întreţinuţi Deducere personală-lei

<= 1.000 lei 0 250 lei

1 350 lei

2 450 lei

3 550 lei

27


4 650 lei

1.000-3.000 lei 0 250 x [1 - (VBL*-1.000)/ 2.000]

1 350 x [1 - (VBL*-1.000)/ 2.000]

2 450 x [1 - (VBL*-1.000)/ 2.000]

3 550 x [1 - (VBL*-1.000)/ 2.000]

4 650 x [1 - (VBL*-1.000)/ 2.000]

>= 3.000 lei 0..N 0 lei

Fig. 1.

(*VBL= venitul brut lunar realizat)

Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului

sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile,

nu depăşesc 250 lei lunar.

În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea

personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.

Copii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.

Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea

contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada

se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Obligaţia stabilirii persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului în funcţie de care se atribuie

deducerea personală este în sarcina plătitorului de venit din salarii, la funcţia de bază.

Calculul impozitului

Baza şi cota de impozitare

Din anul 2005 s-a introdus cota unică de impozitare de 16%.

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar final, care se calculează şi se reţine la

sursă de către plătitorii de venituri.

Impozitul lunar se determină astfel:

28


a) la locul unde se află funcţia de bază:

VENIT BRUT DIN SALARII

(-) Contribuţiile obligatorii (CAS,CASS,şomaj)

(=) VENIT NET DIN SALARII

(-) Deducerea personală acordată

(-) Cotizaţia sindicală plătită

(-) Contribuţii la scheme facultative de pensii ocupaţionale, max.200 euro/an

(=) BAZA DE CALCUL * 16%

= IMPOZIT

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri:

VENIT BRUT DIN SALARII

(-) Contribuţiile obligatorii (CAS,CASS,şomaj)

(=) BAZA DE CALCUL * 16%

= IMPOZIT

În toate cazurile:

VENIT BRUT

(-) contribuţiile obligatorii

(-) IMPOZIT

= SALAR NET

Impozitul plătit de membrii AGA, cenzori, etc. se asimilează salariilor, deci se reţine 16% impozit.

Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul

aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat

până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Fişele fiscale

Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale.

Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele, pe întreaga durată de efectuare a plăţii

salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită

organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent,

pentru anul fiscal expirat.

Venituri din dividende şi dobânzi

Aceste venituri nu ţin de domeniul veniturilor din salarii, dar plata lor înseamnă şi unele

obligaţii pentru angajatori.

29


Veniturile sub formă de dividende ... se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia

calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice o dată cu

plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25

inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost

plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care a fost aprobat bilanţul contabil, termenul de

plată a impozitului pe dividende este până la 31 decembrie a anului respectiv.


Obligaţia de plată a impozitului pe salarii:

421 = 444

Personal – salarii datorate Impozitul pe salarii

Plata impozitului pe salarii:

444 = 5121

Impozitul pe salarii Conturi la bănci în lei

5 Comisionul pentru camera de muncă

Carnetele de muncă ale salariaţilor se păstrează şi se completează de către direcţiile generale de

muncă şi protecţie socială.

Angajatorii sunt obligaţi să depună la inspectoratele teritoriale de muncă de pe raza unde îşi

desfăşoară activitatea, inclusiv la punctele de lucru, dacă sunt în alt judeţ decât în cel unde societatea

comercială îşi are sediul:

a) actele privind încheierea, executarea, suspendarea, modificarea şi încetarea contractelor

individuale de muncă, în termen de 5 zile de la perfectarea acestora;

b) lunar, dovezile de calculare a drepturilor salariale, până la data de 25 a lunii următoare celei

pentru care se face plata acestora.

La solicitarea unor angajatori care au posibilitatea de a păstra şi completa carnetele de muncă ale

salariaţilor, inspectoratele teritoriale de muncă ca aceste operaţiuni să fie efectuate de către aceşti angajatori

şi să prezinte carnetele de muncă ale salariaţilor la inspectoratele teritoriale de muncă, la încetarea

contractelor individuale de muncă ale acestora, în vederea certificării înscrierilor efectuate.


Pentru prestarea serviciilor prevăzute în prezenta lege, inspectoratele teritoriale de muncă vor

percepe un comision stabilit după cum urmează:

30


a) 0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cărora le păstrează şi le completează carnetele de

muncă;

b) 0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor cărora le prestează serviciile prevăzute la art.10,

constând în verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor efectuate de către aceştia.

5.1 Declaraţia de comision carnete de muncă

Angajatorii au obligaţia să calculeze comisionul şi să depună lunar la inspectoratul teritorial de

muncă o declaraţie fiscală privind stabilirea comisionului. Plata comisionului şi depunerea declaraţiei se vor

efectua până la data de 25 ale lunii următoare celei pentru care este datorat (Vezi Anexa nr.1).

5.2 Înregistrări contabile

Pentru înregistrarea obligaţiei angajatorului privind comisionul pentru cărţile de muncă:

622 = 462

Cheltuieli privind comisioanele Creditori diverşi

şi onorariile


462 = 5121

Creditori diverşi Conturi la bănci în lei

CAPITOLUL II

1 Standard Internaţional de Contabilitate privind salariaţii

Contabilitatea Internaţională dedică Standardul Internaţional salariaţilor: IAS 19 „Beneficiile

angajaţilor”.

Ţara noastră deja s-a familiarizat cu acest standard în mod teoretic, în materie de salariaţi, fiscalitatea

trebuie să poată suporta financiar conceptele impuse de aceste standarde pentru a le aplica în viaţa

întreprinderii şi implicit a salariaţilor. În viziunea europeană şi internaţională se asigură o importanţă majoră,

dar firească, angajaţilor. Sunt concepte noi, abordări care pun o serie de problematici ce vizează importanţa

salariaţilor într-o întrepridere. Ei sunt producătorii de bogaţii şi ocupă un loc bine meritat după investitori ca

cea mai importanta categorie de utilizatori ai informaţiei financiare. Câtă importanţă se acordă forţei de

muncă aflată în activitate o deducem cu uşurinţă din standardul Internaţional nr. 19 „Beneficiile angajaţilor”.

31


Beneficiile trebuie recunoscute „ca şi datorie şi cheltuială atunci, când întreprinderea este în mod

demonstrabil angajat în:

a) încheierea contractului de muncă al unui angajat sau grup de angajaţi înainte de data normală de

pensionare; sau

b) furnizarea beneficiilor de încheiere ca rezultat al unei oferte făcute pentru a încuraja plecarea

voluntara în şomaj”.

Întreprinderile din România vor avea suficient timp în viitor să - şi proiecteze inclusiv beneficiile

angajaţilor pe termen scurt, beneficiile post-angajare cu distincţii clare între planuri de contribuţii

determinate şi planuri de beneficii determinate, beneficii pentru încheierea contractului de munca şi

compensaţii sub forma participaţiilor la capitalurile proprii.

IAS 19 „Beneficiile angajaţilor” intră în vigoare la perioade care încep la sau după l ianuarie 1999.

Anumite revizuiri intră în vigoare la sau după l ianuarie 2001; alte revizuiri intră în vigoare pentru perioade

care se încheie la 31 mai 2002.

Obiectivul prevede regimul contabil şi modalităţile de raportare a beneficiilor acordate angajaţilor,

inclusiv beneficiile pe termen scurt (salarii, concediu anual, concediu de boală, cotă anuală din profit, bonus-

uri şi beneficii nemateriale); pensii; asigurare de viaţă ulterioară încetării contractului de muncă şi beneficii

medicale (concediu lung, handicap, compensaţii amânate şi cote şi bonus-uri pe termen lung din profit).

Elemente cheie:

- principiul de bază: costurile beneficiilor acordate angajaţilor trebuie recunoscute în perioada în care

angajatul a prestat serviciul pentru care a primit respectivele beneficii, nu în momentul în care se

plătesc sau devin exigibile aceste beneficii;

- beneficiile pe termen scurt pentru angajaţi (plătibile în termen de 12 luni) trebuie să fie recunoscute

drept cheltuială în perioada în care angajatul prestează serviciile;

- cotele din profit şi bonus-urile vor fi recunoscute numai atunci când entitatea are obligaţia de a le

plăti şi când costurile pot fi estimate cu precizie;

- planurile pentru beneficii ulterioare încetării contractului de muncă (precum pensiile şi asigurările

medicale) sunt clasificate fie ca planuri de contribuţii definite, fie ca planuri pensii definite;

- conform planurilor de contribuţii definite, cheltuielile sunt recunoscute în perioada în care

esteplătibilă contribuţia;

- conform planurilor de pensii definite, o datorie este recunoscută în bilanţ ca fiind egală cu valoarea

netă dintre:

- valoarea actuală a obligaţiei de beneficii definite (valoarea actuală a plăţilor viitoare

preconizate necesare lichidării obligaţiei rezultate din serviciile prestate de angajat în perioada curentă şi

în perioadele precedente);

- câştigurile şi pierderile actuariale amânate şi costul trecut amânat al serviciului; şi

- valoarea reală a oricărui activ din plan la data bilanţului.

32


- planul de active cuprinde active păstrate într-unfond de beneficii pe termen lung, beneficii rezervate

angajaţilor, şi poliţe de asigurare;

- beneficiile pe termen lung destinate angajaţilor trebuie să fie recunoscute şi evaluate în acelaşi mod

ca şi beneficiile ulterioare încetării raportului de muncă în baza unor planuri de pensii definite;

- beneficiile acordate la încheierea raporturilor de muncă trebuie să fie recunoscute atunci când

entitatea este responsabilă de terminarea raporturilor de muncă a unuia sau a mai multor angajaţi

înainte de data normală de pensionare şi acest lucru poate fi demonstrat, sau este responsabilă de

furnizarea beneficiilor pentru încheierea raporturilor de muncă drept rezultat al unei oferte făcute

pentru încurajarea eliberării voluntare a funcţiei.

Tipuri de beneficii ale angajaţilor

IAS 19 „Beneficiile angajaţilor” este standardul ce descrie contabilizarea şi prezentarea

informaţiilor referitoare la beneficiile angajaţilor, Recunoaşterea datoriilor se face pe baza contabilităţii de

angajamente, standardul cerând unei întreprinderi să recunoască:

(a) o datorie, atunci când un angajat a prestat servicii în schimbul beneficiilor ce urmează a fi plătite în

viitor;

(b) o cheltuială, atunci când întreprinderea consumă beneficiile economice ce apar ca urmare a serviciului

prestat de un angajat în schimbul beneficiilor.

Beneficiile angajaţilor pot lua diverse forme şi pot fi clasificate după mai multe criterii. Standardul nu

face distincţie între beneficiile acordate în formă bănească (salarii, prime etc.) sau sub alte forme (avantaje în

natură, avantaje în servicii etc.). În categoria angajaţilor intră şi managerii. Este, de asemenea, important să

înţelegem.că recunoaşterea şi contabilizarea beneficiilor angajaţilor nu are legătură cu deductibilitatea fiscală

a acestor avantaje; statele care aplică Standardele Internaţionale de Contabilitate tratează prin legi speciale

regimul juridic şi fiscal al acestor beneficii.

Există cinci categorii de beneficii ale angajaţilor:

(a) beneficii pe termen scurt, cum ar fi indemnizaţii, salarii şi contribuţii la asigurările sociale, concedii

de odihnă anuale plătite şi concedii medicale plătite, planuri de prime şi participări la profit (dacă se

plătesc în douăsprezece luni de la sfârşitul perioadei) şi beneficii nemonetare, (cum ar fi asistenţa

medicală, cazarea, masa şi bunuri sau servicii gratuite sau subvenţionate) pentru angajaţii curenţi;

(b) beneficii post-angajare, cum ar fi pensiile, alte beneficii de pensionare, asigurări de viaţă post-

angajare şi asistenţă medicală post-angajare;

(c) alte beneficii pe termen lung, care includ plăţi în urma plecărilor pe termen lung din serviciu cu sau

fără garantarea păstrării postului respectiv, jubilee sau alte beneficii ce decurg din servicii pe termen

lung, beneficii pentru perioade cu indisponibilităţi pe termen lung şi, dacă nu sunt plătibile în

totalitate în termen de douăsprezece luni după încheierea perioadei, participări la profit, planuri de

33


prime şi compensaţii amânate;

(d) beneficii pentru încheierea contractului de muncă;

(e) compensaţii sub forma participaţiilor la capitalurile proprii.

În categoria beneficiilor se încadrează doar beneficiile suportate de întreprindere; standardul vizează

doar partea suportată de întreprindere, nu şi cea suportată de stat sau de salariat.

În categoria beneficiilor pe termen scurt pot intra: servicii sau bunuri subvenţionate în totalitate sau

parţial de întreprindere, contribuţii pentru şomaj sau alte fonduri, de pe urma cărora beneficiază angajatul

(de exemplu, fostele contribuţii Ia fondul de învăţământ şi cel de solidaritate nu intrau în această categorie a

beneficiilor angajaţilor, deoarece aceştia nu beneficiau, în mod direct, de fondurile respective), prime pentru

naşterea unui copil sau pentru căsătorie etc., concedii de studii plătite, concedii de maternitate, paternitate

sau creşterea copiilor (în măsura în care sunt suportate de întreprindere; în România nu este cazul, deoarece

ele sunt suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat), telefoane mobile; maşină; cheltuieli diverse;

abonamente pentru transport; locuinţă; uniformă; zile libere; grădiniţă pentru copii; prime şi cadouri pentru

salariaţi sau dependenţii acestora; produse finite cu titlu gratuit sau parţial subvenţionate etc.

În categoria beneficiilor post-angajare pot intra şi sumele plătite de întreprinderi la decesul

angajatului sau al unei rude apropiate acestuia sau alte beneficii.

În categoria altor beneficii pe termen lung pot intra eventuale prime sau alte beneficii pe care le

primeşte angajatul la pensionare, precum şi partea din diverse beneficii care nu sunt scadente în mai puţin de

12 luni de la data bilanţului.

Compensaţiile sub forma participărilor la capitalurile proprii pot include distribuirea de acţiuni sau

de opţiuni convertibile în acţiuni.

2 Organizarea contabilităţii operaţiunilor privind decontările cu

personalul şi asigurările sociale la S.C. WINDOORS S.R.L.

studiu de caz

2.1 Prezentarea societăţii comerciale

Firma SC WINDOORS SRL s-a constituit conform prevederilor legale (L 31/1990) în societate

comercială cu răspundere limitată de la începutul anului 2000.

Prin încheierea de şedinţă nr. 5/22.12.1999 a Tribunalului judeţean Covasna se dispune autorizarea

funcţiunii şi înregistrării acesteia la Oficiul Registrului Comerţului, acţiune finalizată la data de 11.01.2000.

Obiectul de activitate cuprinde o gamă diversificată de tipuri şi domenii de activitate:

- prelucrarea metalelor şi lemnului

- construcţii-instalaţii

34


- exploatare minieră

- prestări servicii şi comerţ

Deşi principalul obiect de activitate conform statutului firmei şi a certificatului de înregistrare de la

Oficiul Registrului Comerţului reprezintă – „Structuri şi tâmplării metalice” – activitatea firmei se

segmentează pe mai multe profile:

1) Tâmplărie din PVC şi aluminiu

Această activitate este cea în care a debutat şi continuă să fie o parte importantă din activitatea

firmei. Ea a generat venituri substanţiale ale firmei pe parcursul anilor 2000-2002.

Firma are la punctul de lucru din Valea Crişului un atelier de prelucrări mecanice dotat cu maşini şi

utilaje specifice pentru prelucrarea la standarde europene a profilelor din aluminiu, PVC şi lemn stratificat.

Pe acest segement, principalii beneficiari care au apelat la aceste servicii sunt agenţii economici,

agenţii economici de comerţ precum şi persoane fizice.

Tendinţele actuale pe care piaţa le solicită impun o orientare de oferte:

- diversificarea gamei sorto-dimensionale a produselor solicitate de clienţi

- cerinţa de calitate crescută aliniată la nivelul european în domeniu

- executarea şi livrarea promptă, cu asigurarea montajului

- garanţie pe o durată tot mai mare

- scăderea preţului de livrare, ca urmare a unei concurenţe tot mai puternice în domeniu.

2) Activitatea de construcţii-montaj, instalaţii

Începând cu anul 2003 firma şi-a propus o dezvoltare a acestui activităţi şi diversificarea ei prin

abordarea lucrărilor de instalaţii sanitare şi de termoficare.

Răspunzând cerinţelor noi – firma şi-a propus demararea unei activităţi complexe de „Reabilitare

termică” cuprinzând lucrări de izolaţie termică interioară şi exterioară, lucrări de instalaţii termice şi

montarea de uşi-ferestre termopan, atât la construcţii civile cât şi la cele industriale.

Solicitările crescânde de lucrări legate de realizarea confortului termic a determinat societatea de a

crea un nou profil de activitate – cea a instalaţiilor termice şi sanitare.

Începând din anul 2005 firma a adjudecat lucrări complexe de construcţii (Bloc de 37 apartamente

tip ANL; Reamenajarea parterului la sediul Consiliului Judeţean Covasna etc.). Este în curs de desfăşurare o

amplă lucrare de „Reabilitare a Centrului European de Studii şi Perfectionare” în comuna Arcuş, judeţul

Covasna.

S-au executat o serie de lucrări de instalaţii termice la şcoli comunale şi sedii de primării din judeţul

Covasna (Reci, Araci, Vâlcele, Vărghiş, Valea Mare) precum şi lucrări

35


complexe de reparaţii şi reabilitări la Spitalul Cardiologic din Covasna (R.K. la sistemul de alimentare cu apă

şi R.C. la sistemul de încălzire din Pavilionul D).

Aceste lucrări se desfăşoară cu materiale şi materii prime de cea mai bună calitate şi cu un personal

de specialitate şi execuţie de o calificare superioară.

În perioada următoare se preconizează o abordare mai amplă a acestui segment bazată pe experienţa

acumulată.

3) Lucrări de închidere a minei

În acest domeniu activitatea se execută după un proiect tehnic de amenajare şi ecologizare, având

următoarele obiecte principale:

- demolarea unor obiective şi elemente situate pe locul exploatării

- excavări şi transport de material

- acoperiri/nivelări, compactări

- lucrări de pompare şi evacuare ape

- lucrări pentru protecţia mediului şi refacerea cadrului natuaral adiacent

Firma îşi desfăşoară activitatea atât cu utilaje din dotarea tehnică cât şi cu închirieri de la alte firme

specializate în domeniu.

Perspectivele privind activitatea pe perioada următoare sunt în funcţie de programul naţional privind

aceste tipuri de lucrări şi evident de resursele financiare alocate din Bugetul de Stat.

Organizarea evidenţei de personal intră în atribuţiile compartimentului de contabilitate. Activitatea

de salarizare este condusă de către contabilul – şef care are în subordinea sa doi contabili.

Organigrama societăţii:

2.2 Calcule şi contabilitate

2.2.1 Calculul contribuţiilor datorate de unitate

36

ADMINISTRATOR

CONTABILITATE CARIERĂCONSTRUCŢII

MONTAJ ATELIER PVC

TOPOGRAFPROIECTAREURMĂRIRE


Contribuţia angajatorului la asigurările sociale (CAS)

CAS = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 19,75% x 25.671 = 5.070 lei

Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate (CASS)

CASS = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 7% x 25.671 = 1809 lei

Contribuţia de concedii şi indemnizaţii de asigurări de sănătate (CCI)

CCI = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 0,75% x 25.671 = 192 lei

Contribuţia de concedii şi indemnizaţii de asigurări de sănătate din fond salarii proprii

Cuantum indemnizaţie = Media zilnică a bazei de calcul x Cota x Nr.zile lucrătoare de concediu medical =

29, 4961 x 75% x 8 = 177 lei

Contribuţia de concedii şi indemnizaţii de asigurări de sănătate suportate de CCI

Cuantum indemnizaţie = Media zilnică a bazei de calcul x Cota x Nr.zile lucrătoare de concediu medical =

29,4961 x 75% x 11 = 243 lei

Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj (CAS )

CAS = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 2,5% x 25.048 = 626 lei

Contribiţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Contribiţia = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 1,697% x 25.671 = 436 lei

Comisionul pentru camera de muncă

Comision = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 0,75% x (25.671 + 177) = 194 lei

2.2.2 Contabilitatea contribuţiilor datorate de unitate

Înregistrarea obligaţiilor angajatorului privind:

Contribuţia la asigurările sociale (CAS)

6451 = 4311 5.070

Contribuţia unităţii la Contribuţia unităţii la

asigurările socile asigurările socile

Contribuţia a asigurările sociale de sănătate (CASS)

6453 = 4313 1809

Contribuţia angajatorului pentru Contribuţia angajatorului pentru

37


asigurările sociale de sănătate asigurările sociale de sănătate

Concedii şi indemnizaţii de asigurări de sănătate (CCI)

6451 = 4316 192

Contribuţia unităţii la Contribuţia angajatorului pentru

asigurările sociale concedii şi indemnizaţii

Contribuţia la fondul de şomaj (CAS )

6452 = 4371 626

Contribuţia unităţii la Contribuţia unităţii la

fondul de şomaj fondul de şomaj

Indemnizaţie de asigurări de sănătate din fond salarii

6458 = 423 177

Alte cheltuieli privind asigurările Personal -ajutoare materiale datorate


Indemnizaţie de asigurări de sănătate recuperată din CCI

4316 = 423 243

Contribuţia angajatorului pentru Personal - ajutoare materiale datorate


Contribiţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale

6451 = 4315 436

Contribuţia unităţii la Contribuţia angajatorului la asigurările

asigurările sociale de accidente şi boli profesionale

Comisionul pentru camera de muncă

622 = 462 194

Cheltuieli privind comisioanele Creditori diverşi

şi onorariile

Achitarea obligaţiilor prin bancă

% = 5121 8378

Conturi la bănci în lei

4311 5.070

38


Contribuţia unităţii la asigurările socile

4313 1809

Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

4316 243

Contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii

4371 626

Contribuţia unităţii la fondul de şomaj

4315 436

Contribuţia angajatorului la asigurările de accidente şi boli profesionale

462 194

Creditori diverşi

2.3 Calculul contribuţiilor datorate de personal şi determinarea salariilor nete aferente lunii aprilie

Contribuţia angajatului la asigurările sociale (CAS)

CAS = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 9,5% x 26091 = 2476 lei

Contribuţia asiguraţilor la asigurările sociale de sănătate (CASS)

CASS = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 6,5% x (26091 – 330) = 1673 lei

Contribuţia angajatului la fondul de şomaj (CAS )

CAS = Cota de impozitare x Baza de impozitare = 1% x (26091 + 420) = 265 lei

Determinarea venitului net din salarii

Venit net = Venit brut – ( CAS + CASS + CAS ) = 26091 – (2476 + 1673 + 265 ) = 21677 lei

Determinarea venitului impozabil

Venit impozabil = venit net din salarii – deducere personală = 21677 – 13590 = 8940 lei

Impozitul pe salarii

Impozitul pe salarii = 16% x Venit net din salarii =16% x 8940 = 1430 lei

Determinarea salariului net de plată (rest de plată)

39


Salar net = Salariu brut – ( CAS + CASS + CAS ) – Impozit – Avans = 26091 – (2476 + 1673 + 265 ) –

1430 – 9165 =11082 lei

Înregistrarea avansurilor acordate salariaţilor

425 = 5121 9165

Avansuri acordate personalului Conturi la bănci în lei

Înregistrarea fondului brut de salarii pe baza statului de plată

641 = 421 26091

Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate

Înregistrarea reţinerilor din salarii suportate de angajat

Contribuţia angajatului la asigurările sociale (CAS)

421 = 4312 2476

Personal – salarii datorate Contribuţia personalului la

asigurările sociale

Contribuţia asiguraţilor la asigurările sociale de sănătate (CASS)

421 = 4314 1673

Personal – salarii datorate Contribuţia angajaţilor pentru


Contribuţia angajatului la fondul de şomaj (CAS )

421 = 4372 265

Personal – salarii datorate Contribuţia personalului la

fondul de şomaj


421 = 444 1430

Personal – salarii datorate Impozitul pe salarii

Înregistrarea reţinerii avansului acordat

421 = 425 9165

Personal – salarii datorate Avansuri acordate personalului

Plata salariilor nete (chenzina a doua)

421 = 5121 11082

40


Personal – salarii datorate Conturi la bănci în lei

Achitarea obligaţiilor prin bancă

% = 5121 5844

Conturi la bănci în lei

4312 2476


4314 1673

Contribuţia angajaţilor pentru asigurările socile de sănătate

4372 265


444 1430


Determinarea salariului net aferent lunii aprilie pentru salariatul Antal Vajda Anton, salariat

care are concediu medical toată luna:

Salariu de bază = 700 lei

Concediu medical suportat = Media zilnică a bazei de calcul x Cota x Nr.zile lucrătoare de concediu medical

= 29,4961 x 75% x 8 = 177 lei

Concediu medical suportat = Media zilnică a bazei de calcul x Cota x Nr.zile lucrătoare de concediu medical

= 29,4961 x 75% x 11 = 243 lei

Contribuţia la şomaj = 1% x 700 = 7 lei

Contribuţia la asigurăril sociale = 9,5% x 330 = 31 lei

Contribuţia la asigurăril sociale de sănătate = 0

Venit net = Venit brut – ( CAS + CASS + CAS ) = 420 – ( 31 + 0 + 7 ) = 382

Deducere personală = 250 lei


41


Impozit calculat şi reţinut = 16% x Venit impozabil = 16% x 132 = 21 lei

Salar net = Salariu brut – ( CAS + CASS + CAS ) – Impozit = 399 – ( 31 + 0 + 7 ) – 21 = 361 lei

Determinarea salariului net aferent lunii aprilie pentru salariatul Dascălu Cornel:

Salariu de bază = 600 lei

Contribuţia la şomaj = 1% x 600 = 6 lei

Contribuţia la asigurăril sociale = 9,5% x 600 = 57 lei

Contribuţia la asigurăril sociale de sănătate 6,5% x 600 = 39 lei

Venit net = Venit brut – ( CAS + CASS + CAS ) = 600 – ( 57 + 39 + 6 ) = 498 lei

Deducere personală = 250 lei


Impozit calculat şi reţinut = 16% x Venit impozabil = 16% x 248 = 40 lei

Salar net = Salariu brut – ( CAS + CASS + CAS ) – Impozit = 600 – ( 57 + 39 + 6 ) – 40 = 458 lei

3 Concluzii

Mecanismele de reglementare a raporturilor de muncă se bazează pe autorităţi si instituţii dar şi pe

garantarea dreptului la negociere.

Sectorul pieţei muncii este un sector extrem de sensibil, iar problemele legate de remunerarea şi

protecţia muncii au numeroase implicaţii de natură juridică, economică, administrativă şi financiară.

Am ales tema legată de reglementarea, evaluarea, calculul si decontarea salariilor şi a asigurărilor

sociale deoarece aspectele legate de aceasta sunt relevante şi semnificative în contextul economiei de piaţă

bazată pe libera iniţiativă şi pe concurenţa loială.

Deschiderea actuală către procesele de liberalizare,integrare economică şi monetară şi globalizarea

spaţiului comun eurpean creează premise pentru acceptarea necesităţii de armonizare a standardelor

internaţionale implicit în domeniul contabilităţii, procesul fiind consecvent şi sigur pe măsura recunoaşterii

necesităţii şi a avantajelor legate de prelucrarea informaţiilor contabile care să satisfacă necesităţile

utilizatorilor, să garanteze comparabilitatea datelor de referinţă în timp şi spaţiu.

42


Există diferite aspecte legate de realităţile din economie, a practicii contabile cu avantajele şi

dezavantejele pe care le oferă flexibilitatea sau inflexibilitatea legilor. În continuare prezint câteva aspecte

legate de prevederile Codului Muncii:

Referitor la avantajele pe care Codul Muncii le conţine, putem enumera următoarele:

- interzicerea muncii forţate;

- remuneraţia egală este garantată atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, pentru munca de

valoare egală.

Promovarea egalităţii de şanse şi tratament, din perspectiva angajării şi ocupării Codul Muncii

stabileşte obiectivul fundamental de a promova egalitatea de şanse şi tratament care să elimine toate formele

de discriminare în domeniul angajării şi ocupării;

- abolirea muncii în cazul minorilor constituie, de asemenea, un avantaj conform căruia vârsta

minimă de angajare nu poate fi mai mică decât cea de absolvire a nivelului de învăţământ obligatoriu (nu mai

puţin de 15 ani). Vârsta minimă nu va fi mai mică de 18 ani în cazul încadrării în muncă în locuri de muncă

grele, vătămătoare sau periculoase, care pot periclita sănătatea, siguranţa sau starea morală a tinerilor;

Cu privire la privire la durata muncii, în Codul Muncii există o prevedere conform căreia pentru

salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi de 40 de zile pe

săptămână, această durată putând fi prelungită la maxim 48 de ore pe săptămînă. De asemenea, sunt protejaţi

tinerii de pînă 18 ani, durata timpului de muncă fiind de maxim 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână.

Dreptul la salarizare pentru munca depusă, dreptul la concediu, dreptul la egalitate de şanse şi

tratament, dreptul la securitate şi sănătate în muncă, dreptul la repaus zilnic şi săptămânal, precum şi dreptul

de acces la formare profesională sunt garantate în Codul Muncii:

- cu privire la munca de noapte, în temeiul Codului Muncii durata normală a timpului de muncă nu

va depăşi 8 ore într-o perioadă de 24 de ore. Salariaţii care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte

beneficiază fie de un program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta

să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de bază pentru

fiecare oră de muncă prestată.

- un element de noutate conţinut în noul Cod al Muncii il constituie obligativitatea angajatorului de a

informa persoana care solicită angajarea cu privire la clauzele generale pe care intenţionează să le înscrie în

contract sau să modifice. Obligaţia de infomare in termen de 15 zile de la momentul lansării enei de

încheiere sau modificare a contractului individual de muncă.

- un alt element de noutate îl constituie posibilitatea negocierii şi a altor clauze specifice printre care

şi clauza de neconcurenţă, indemnizaţia datorată salariatului se negociază, aceasta fiind de cel puţin 25% din

salariu.

Dreptul la protecţia socială şi securitate socială: codul muncii conţine măsuri cu privire la măsuri

active de combatere a şomajului în cazul în care salariaţii sunt concediaţi pentru motive care nu ţin de

persoana lor.

- dreptul la preaviz - dă dreptul persoanelor concediate datorită inaptitudinii fizice sau psihice - ce

nu mai permit acestuia îndeplinirea atribuţiilor, a salariatului ce nu mai corespunde profesional sau dacă

43


concedierea survine datorită concedierilor individuale sau colective pentru motive ce nu ţin de persoana

salariaţilor – să beneficieze de acest drept.

- acordarea zilelor libere în sărbători legale.

Salariaţii care nu beneficiază de zile libere în sărbătorile legale , dorită specificului activităţii li se

asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.

- dreptul la sănătate şi securitate în muncă - angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea ăi

sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă.

- dreptul la formare profesională: angajatorul are obligaţia de a asigura salariaţilor acces periodic la

formarea profesională.

- un potenţial avantaj îl constituie faptul că în Codul Muncii sunt inserate sancţiuni cu privire la

concedierile nelegale, instanţa putând dispune anularea acesteia, angajatorul fiind obligat la plata unei

despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi cu care ar fi beneficiat

salariatul.

Dezavantaje

- actualul Cod al Muncii ar trebui să cuprindă prevederi cu privire la dreptul la informare şi

consultare – privind obligaţia angajatorului de a informa persoana care solicită angajarea referitor la clauzele

generale pe care intenţionează şi le înscrie în contract sau să le modifice – trebuie prevăzute sancţiuni

contravenţionale în cazul în care angajatorul nu se conformează obligaţiilor în această privinţă.

- deasemenea s-ar impune ca angajatorul să consulte salariaţii sau pe reprezentanţii lor în timp util,

în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze în mod substanţial interesele lor şi în special în privinţa celor

care ar avea consecinţe importante asupra situaţiei locurilor de muncă din întreprindere.

- angajatorul răspunde în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale. Sancţiunile

cu privire la angajarea răspunderii angajatorului razul în cazul în care acesta refuză să îl despăgubească pe

salariat sunt minime, acesta putându-se adresa instanţelor judecătoreşti competente. În această situaţie ar

trebui să se stabilească sancţiuni certe care sa îi dea posibilitatea salariatului să beneficieze de drepturile

băneşti cuvenite în timp util.

- impunerea sancţionării mai aspre în cazul nerespectării dispozitiilor privind garantarea în plată a

salarului minim brut pe ţară, în căzul împiedicării sau obligătii prin ameninţări ori violenţe, a unui salariat

sau grup de salariaţi de a participa la grevă sau să muncească în timpul grevei, a încadrării în muncă a

minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale de vărstă sau a folosirii acestora pentru prestarea unor activităţi

cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă a minorilor.

- sancţiunea în cazul nerespectării hotărârilor judecătoreşti definitive privind plata salariilor ar

trebui, de asemenea, să fie mai aspră.

În sistemul de evidenţă operaţional în anii care au trecut s-a făcut o serie de modificări, unele cu

caracter la nivel naţional, altele se referă la armonizarea sistemelor privind operabilitatea cu sistemele

Uniunii Europene. Aceste modificări au adus schimbări în organizarea evidenţelor operative privind agenţii

44


economici, s-au înfiinţat o serie de agenţii care solicită reportări resurse pentru diferite obligaţii fiscale,

reportări care de multe ori se suprapun ( vezi declaraţia 100, CASS, CCI, CAS, Somaj ). Depunerea acestor

situaţii este lunară şi este legată de o dată fixă privind termenul de depunere, motiv din care se formează cozi

în faţa ghişeelor şi se pierde timp foarte mult, în alte ordine de idei personalul care se ocupă cu evidenţa

contabilă este sustras din activitatea de evidenţă şi preuarea documentelor primare din activitatea de analiză a

rezultatelor economice a societaţii în care activează.

În activitatea economică a ţării sunt grevate o serie de societăţi mici cu cifra de afaceri care se ridică la

10-50000 Euro, societăţi care nu îşi pot permite din punct de vedere economic angajarea unui număr mare de

personal care să piardă timp la ghişee unde se depun raporturile lunare. Din lipsă de timp pentru întocmirea

raporturilor de multe ori se fac raportări eronate şi clarificarea acestora aduce după sine un volum de muncă

în plus avăndu-se în vedere supra aglomerarea şi încărcarea personalului cu tot feluri de lucrări noi mai mult

sau mai puţin utile penru agentul economic.

Pentru agenţii economici cat şi pentru personal ar fi mult mai avantajos introducerea unei cote unice în

care obligaţiile fiscale ar fi însumate într-o singură cotă care să se încaseze în mod centralizat şi să se

repartizeze unităţiilor de sănătate, şomaj etc.

În concluzie finală aparatul de stat, aparatul financiar este birocratic organizat şi pretinde un volum de

muncă supraîncărcat din partea agenţiilor economici. S-ar impune o restructurare şi reorganizare masivă din

partea statului în acest sens.

45

LUCRARE

Documents

Transcript of LUCRARE