Lucian Blaga-Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Lucian Blaga-Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Arta poetica

Manifest modernist de factura expresionistLucian Blaga este unul dintre cei mai importanti scriitori ai secolului XX iar opera sa acoperara domenii precum poezia, filosofia,dramaturgia, eseistica si memorialistica.Volumele sale de versuri Poemele luminii.Paii Profetului, In marea trecere , Nebnuitele trepte sunt reprezentari poetice de mare profunzime. Prin viziune, Blaga apartine att modernismului de factura expresionista(prin puterea revelatoare a metaforei, prin elanul vitalist si prin amplitudinea spirituala) dar si traditionalismului mai ales in ultima etap a creaiei sale. Poet si filosof,Lucian Blaga (1895-1961) transpune in lirica cele doua concepte filosofice originale:cunoasterea luciferica si cunoasterea paradisiaca.

Poemul Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, cu care se deschide volumul de debut din 1919,Poemele luminii, este o arta poetica pentru c se evoc procesul creaiei i statutul creatorului. Ideile exprimate n acest poem se regsesc i n studiul Cunoaterea luciferic din 1933, text integrat ulterior n Trilogia cunoaterii.Blaga evoc deosebirea dintre cunoaterea poetic sau luciferic si gndirea logic,raional sau paradisiac. Poezia Eu nu stivesc corola de minuni a lumii apare ca o scurt confesiune. Eul liric si exprim atitudinea n faa tainelor universale, optnd cu fermitate nu pentru cunoaterea lor pe cale raional , ci pentru potenarea lor prin contemplare. Astfel, trind n orizontul misterului , omul dorete s lmureasc tainele universale , ceea ce se realizeaz prin revelaie .Creaia apare ca posibilitate de revelare a misterului.

n sustinerea acestor idei, instana poetic evoc o serie de metafore care sustin raionamentul. Mrturisirea se organizeaz n jurul unor opoziii mereu amplificate: eu-alii ; lumina mea-lumina altora, corola de minuni a lumii flori, ochi, buze ori morminte. Valoarea conotativ a lexemelor este evident. Pronumele personal eu de altfel cuvantul-cheie al poeziei prin repetarea lui obsedant reprezint poetul, lumina mea simbolizeaz gndirea poetic , lumina altora-gndirea logic, corola de minuni misterele universale, flori, ochi, buze ori morminte nfirile concrete ale misterelor.Structura antitetica marcata prin termenii principali este adancita de distributia verbelor. Asfel, verbele nu strivesc, nu ucid, nu sugrum si sporesc ,imbogatesc,iubesc definesc cunoasterea poetica, luciferica. Pentru lumina altora , adica pentru cunoasterea paradisiaca exista un singur verb predicativ sugruma, dar prin asociatii i se pot alatura si altele : striveste, ucide,nu sporeste, nu imbogatireste,nu iubeste. Pornind de la premiza ca termenul eu e cheia de intelegere a ideei poetice, tot textul poate fi redus la doua propozitii: eu nu strivesc corola de minuni a lumii , caci eu iubesc si ochi, si flori si buze si morminte. Atitudinea de protejare a misterelor este explicata prin iubire.

Eugen Lovinescu arata ca instanta lirica isi fixeaza intotdeauna impresia sau constatarea de ordin intelectual printr-o comparatie cu un termen din lumea materiala. Astfel enuntul eu cu lumina mea sporesc a lumii taina este imediat corelat cu un fenomen din din lumea materiala: intocmai cum cu razele ei albe luna / nu micsoreaza , ci tremuratoare /mareste si mai tare taina noptii In felul acesta,se creeaz imagini neateptate,revelatoare, cu o putere unic n a transmite idei. Lovinescu il considera unul din cei mai originali creatori de imagini ai literaturii noastre.

Modernitatea textului devine explicita si prin inovatia prozodica nu doar prin limbajul puternic abstractizat sau prin sincronia dintre filosofie si literatura. Observam ca exista , la nivelul discursului, un ritm interior care se desfasoara in functie de gandirea abrupta, sacadata a poetului.