Proba Romberg- bolnavul în poziţie verticală cu picioarele apropiate , vârfurile + călcâiele lipite, este rugat să închidă ochii. În caz de leziuni vestibulare sau ale sensibilităţii profunde(tabes, polinevrite), bolnavul nu îşi poate menţine echilibrulproba Romberg + . La cerebeloşi , proba Romberg este negativă.

PROBA ROMBERG + DE TIP CEREBELOS Leziuni de Vermis Anterior- tendinţă de cădere înainte Leziuni de Vermis Posterior- tendinţă de cădere îanpoi Leziuni de Emisfer Cerebelos- tendinţă de cădere de aceeşi parte cu emisferul lezat

PROBA ROMBERG + DE TIP TABETIC Oscilaţii în toate direcţiile cu tendinţa de cădere nesistematizată Inchiderea ochilor, accentuază mult tendinţa de cădere

PROBA ROMBERG + DE TIP VESTIBULAR Tendinţă de cădere de partea vestibulului lezat , direcţia fiind influenţaă de poziţia capului Inchiderea ochilor accentuează tendinţa la cădere

Reflexul Hoffmann- ciupirea bruscă a vârfului mediusului bolnavului , astfel încât k degetul bolnavului să scape din degetul examintorului-flexia ultimei phalange a policelui.

Reflexul Rossolimo- percuţia interliniei articulare digito-plantare –flexia plantară a ultimelor degete. Reflexul Mendel- Bechterew-percuţia cuboidului- flexia plantară a ultimelor 4 degete.

Reflexul Babinski-reprezintă extensia lentă a Halucelui asociată cu extensia celorlalte degete(semnul envantaiului) , provocată de o excitaţie mecanică a marginei externe a plantei. Este patologic după 18 luni, când arată o leziune a fascicolului piramidal.

Semnul Oppenhein- apăsarea cu deplasarea cranio-caudală a feţei anterioare a Tibiei.Reflexul Chadock- stimularea marginii laterale a piciorului, submaleolar.Reflexul Gordon- apăsarea musculaturii gambiereReflexul Schaffer- ciupirea Tendonului lui Achile

Reflexul Palmo-Mentonier(Marinescu Radovici)- stimularea tegumentelor eminenţei tenare , determină contracţia musculaturii mentoniere. Prezenţa lui indică leziune bilaterală a fasciculelor geniculate.

PROBE DE PAREZĂ

MEMBRE SUPERIOARE Proba braţelor întinse- pacientul întidne braţele , cade mai repede membrul de partea afectată Proba Fisher- cade mai repede membrul de partea afectată , iar antebraţul ia poziţie de uşoară pronaţie

MEMBRE INFERIOARE Proba Mingazzini- bolnavul flectează coapsele în unghi uşor optuz pe abdomen, iar gambele flectate pe

coapse asemenea, a.î. gambele să fie paralele cu planul patului. In cazul unei paralizii , va cădea mai întâi MI de partea paralizată.

Proba Barre- bolnavul în decubit ventral , se plasează gambele a.î. să formeze un unghi optuz cu coapsele , care , acestea rămân pe planul patului. Gamba de partea paralizată va cădea prima

1

Proba Vasilescu- bolnavul în decubit dorsal , face flexia + extensia repetată a gambelor pe coapse şi a coapselor pe bazin, târând călcâiele pe cearceaf. La existenţa unei paralizii, membrul paralizat rămâne în urmă.

CLASIFICAREA PARALIZIILOR

1. după intensitate TOTALE(plegii)- toate mişcările sunt abolite PARŢIALE(pareze)-mişcările sunt posibile , dar au Forţa, Amplitudinea, şi Viteza, mai mult sau

mai puţin diminuată. 2. după teritriul afectat

o mono pareze/plegii- paralizia unui singur membru fie S, fie Io para pareze/plegii- paralizia a 2 membre simetrice , de obicei mai frecvent sunt cele

inferioareo hemi pareză/plegie- paraliza unei jumătăţi a corpului la care nu este oligatoriu şi

interesarea hemifeţei respective. o Tri pareza/ plegia- paralizia a 3 membreo Tetra pareza/ plagia- paralizia tuturor membrelor

PROBE DE DISMETRIE + HIPERMETRIE

DISMETRIE = imposibilitatea de a măsura şi a ghida mişcările. = lipsă de măsură în amplitudinea mişcărilor. = incapacitatea de a opri o mişcare musculară la punctul dorit.

HIPERMETRIE = amplitudinea + dimensiunea de mişcare exagerată a unei articulaţii.

o Proba Indice Nas- se cere pacientului să ducă vârful indexului la nas, dar el ratează ţinta, degetul depăşind obrazul sau fruntea.

o Proba Indice – Indice- se cere bolnavului să apropie cei 2 indici, dar el îi trece unul pe lângă celălalt, ratând ţinta.

o Proba Călcâi-Genunghi – se cere bolnavului să atingă cu călcâiul unui membru, genunchiul membrului lateral, dar el ratează ţinta şi atinge coapsa.

PROBE DE ADIADOCO-KINEZIA

ADIADOCOKINEZIA= imposibilitatea executării mişcărilor rapide , succesive, şi de sens contrar.

o Proba Marionetelor- efectuarea rapidă alternativă a mişcărilor de pronaţie + supinaţie o Proba închiderii + deschiderii pumnuluio Proba Moriştii- mişcări de înainte – înapoi cu policele şi degetele împreunate

PROBE DE ASINERGIE

ASINERGIE= perturbarea conlucrării armonioase a diferitelor grupe musculare în timpl executării actelor motorii.

2

o Proba Contracţiei Tonice Mecanice- se cere pacientului să ridice braţele până ce acestea să fie în poziţie orizontală , când trebuie să le oprească brusc. De partea leziunii , antagoniştii au întârziere ce duce la întârzierea ridicării membrului afectat, faţă de cel normal.

o Proba Holmes- Steward- pacientul cu braţele întinse la orizontală, examinatorul opune rezistenţă pe antebraţ. În momentul în care se eliberează brusc antebraţul pacientului, are loc o flexie în care mâna loveşte umărul. Membrul de partea afectată va izbi brusc umărul datorită întârzierii de intervenţie al antagoniştilor.

ATAXII CEREBELOASE + TABETICE

1. cerebeloaseo dismetrie + hipermetrieo asinergieo adiadoco-kinezieo tremor cerebeloso modificări de tonus muscularo tulburări de scris + vorbito mers caracteristic

2. tabetice echilibrul static este instabil, menţinut numai cu ochii deschişi mersul este talonat asinergie adiadocokinezie probele IN, CG- se accentuează la închiderea ochilor tremor cerebelos la închiderea ochilor ROT abolite

CLASIFICAREA AMIOTROFIILOR

Primitive (miogene)- apar în afara leziunilor nervoase, şi predomină proximal Neurogene- apar prin lezarea pericarionului neuronului motor periferic , cât şi prin lezarea axonului său. Simetrice- cele din polinevrite, poliradiculonevrite Asimetrice- mononevrite, multinevrite

MERSUL PATOLOGIC

1. MERS COSIT(hemiplegia spastică)- mersul se efectuează cu greutate, datorită deficitului motor. MS se găseşte în semiflexie, iar MI homolateral în extensie + rotaţie externă.

2. MERS ÎNCET, GREOI, ŢEAPĂN(paraplegia spastică)- membrele inferioare sunt în extensie + adducţie, paşii fiind mici + târâţi.

3. MERS FORFECAT(boala Little)- copilul merge cu genunchii izbindu-se unul de celălalt în timpul mersului.

4. MERS STEPAT(paralizia de sciatic popliteu extern)- piciorul este căzut în flexie plantară, iar flexia dorsală a piciorului este diminuată, sau abolită.

5. MERSUL CU PAŞI MICI, NU SE POPATE OPRI BRUSC(boala Parkinson)

3

6. MERS DEVIAT DE PARTEA LEZIUNII(Sindrom Vestibular Periferic)7. MERS CU BAZA MARE DE SUSŢINERE(Sindrom Cerebelos)8. MERS TALONAT(Tabes)9. MERS ŢOPĂIT, DANSANT(coree)10. MERSUL LEGANAT, DE RAŢĂ(miopatii)

SEMNE DE IRITAŢIE MENINGEALĂ

Cefalee Rahialgii Hiperestezie cutanată Contractură musculară

Generalizată- musculatura toracelui + abdomenului + M –determină atitudine de cocoş de puşcă Localizată – muşchii cefei + şanţurile paravertebrale Manevre :

Redoarea de ceafă Kerning Brudzinski- pacientul în decubit dorsal, flexia bruscă a cefei produce flexia involuntară a

coapselor + genunchilor.

TONUS MUSCULAR-IMPLICAŢII PATOLOGICE

HIPOTONIA MUSCULARĂApare în leziunea arcului reflex şi este caracterizată prin pierderea reliefului muscular , muşchiul

fiind moale la palpare , uşor depresibil, creşte amplitudinea mişcărilor.

HIPERTONIA MUSCULARĂ Apare prin leziuni de NMC sau palido-nigrică, şi se caracterizează prin faptul că muşchii sunt

contractaţi, sunt fermi la palpare, apare rezistenţă marcată la mobilizarea pasivă a segmentelor.

Hipertonia piramidală- predomină pe flexori la MS şi pe extensori la MI , determinând o atitudine caracteristică hemiplegiei spastice, caracter elastic, cedează în lamă de briceag, creşte cu ocazia mişcărilor voluntare, este însoţită de creşterea ROT.

Hipertonia extrapiramidală- este generalizată , predomină pe flexori, are caracter plastic. Apare în starea de veghe şi cedează la somn , dispare în timpul mişcărilor voluntare.

MODIFICĂRI DE REFLEXE

CANTITATIVE1. diminuare / abolire

leziuni ale nervilor leziuni ale rădăcinilor anterioare leziuni medulare boli musculare leziuni ale NMC instalate brusc

4

2. exagerare- numai în leziunile piramidale♪ exagerate♪ foarte exagerate♪ polikinetice- contracţii musculare multiple , determinate de o singură percuţie♪ clonoide- mişcări involuntare , regulate ale unor segmente , prin mecanism de reflex

continuu

CALITATIVEa) pendularitatea- apar oscilaţii pendulare care încet ajung la starea de repausb) inversiunea – excitaţia aplicată pe tendonul unui muşchi produce contracţie pe

muşchii vecini sau antagonişti.

TULBURĂRI DE SCRIS♪ scăderea în cantitate♪ suprimarea completă a scrisului♪ paragrafii- deformarea sau înlocuirea cuvintelor scrise♪ agramatism- nerecunoaşterea scrierii

PARAPLEGIA SPASTICĂ + FLASCĂ

1. Paraplegia flasca este produsa fie de lezarea neuronului motor central (forma centrală), fie de lezarea neuronului periferic (forma periferică). Semnele comune sunt deficitul motor (paraplegie), dispariţia reflexelor şi diminuarea tonusului muscular.

2. Paraplegia spastica este datorată, întotdeauna, lezării neuronului motor central. Semnele clinice sunt: diminuarea forţei musculare la nivelul membrelor inferioare, hipotonie, reflexe

osteo-tendinoase exagerate, semnul Babinski prezent, tulburări sfincteriene.

FACIESUL NEUROLOGIC

1. Boala Parkinson- dispariţia mimicii , trăsăturile feţei fiind fixate, imobile, nu se mai reflectă stările emoţionale ale pacientului.

2. Paralizia Facială Periferică Paralizia muşchilor de o parte a feţei la toate nivelurile Pliurile / reliefurile feţei sunt şterse, hemifaţa apare aplatizată + inexpresivă Ochiul este permanent deschis-ochi de epure Nu poate zâmbi, nu poate fluiera.

3. Paralizia Facilă de tip Central- paralizia muşchilor din jumătatea inferioară a feţei de partea opusă leziunii corticale.

4. Oftalmoplegie externă – Facies Hutchinson- ochii sunt parţial închişi, pacientul pare adormit, globii oculari sunt imobili.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL ÎN S.N.MC. & S.N.P

Semne tipice pentru Sindromul de Neuron Motor Central1. existenţa unui deficit motor care cuprinde o mare întindere corporală (hemi, para, tetra, PLEGIE/

PAREZĂ)

5

2. HIPOtonie musculară3. hiperreflectivitate OsteoTendinoasă(ROT vii)4. Babinski + , şi echivalentele acestuia 5. prezenţa clonusului rotulian + achilean6. ABSENŢA atrofiilor musculare + a fasciculaţiilor ---SEMNE NEGATIVE

Semne tipice pentru Sindromul de Neuron Periferic1. existenţa unui deficit motor care cuprinde o mică întindere corporală(grup muscular, sau chiar un muşchi)2. HIPOtonie musculară3. HIPO până la areflexie OT4. atrofii musculare5. prezenţa de fasciculaţii6. Babinski + echivalentele acestuia + clonus ABSENTE7. prezenţa reacţiei de degenerescenţă electrică

Substanţa reticulată

Reprezintă totalitatea celulelor nervoase , dispuse în reţele dense în lungimea Trunchiului Cerebral(de la Bulbul Rahidian până la Hipotalamus), în interiorul Encefalului.

SR Ascendent- care pune cortexul cerebral în stare de veghe sau de alertă (este un sistem activator) SR Descendent- cu o parte inhibitoare şi una activatoare a motricităţii involuntare-legat de tonului

muscularCONEXIUNILE corticale , subcorticale, aferente, eferente Aferente- senzoriale, cerebeloase, diencefalice, neocorticale Eferente- neocorticale, spinale, cerebeloaseTIPURI DE NEURONI - se clasifică în:

catecolaminergici - situaţi în porţiunile laterale ale trunchiului cerebral, cu rol activator serotoninergici - situaţi în partea mediană a mezencefalului şi bulbului, cu rol inhibitor

Funcţiile Formaţiunii Reticulate1. controlul motricităţii somatice- este mediată de căile reticulo-spinale , parte componentă a

eferenţelor sistemului extrapiramidal. Se descriu 2 SISTEME : SR descendent FACILITATOR- rol n întărirea reflectivităţii medulare SR descendnet INHIBITOR

2. controlul funcţiilor vegetative- respiraţia, salivaţia, voma, deglutiţia, termoreglarea, micţiunea3. reglarea stării vigile + comportamentului- are 2 faze :

trezire şi întărire a atenţiei mmmenţinere a stării de veghe

Implicaţii neurologice tulburări ale ritmului de veghe-somn tulburări ale stării de conştienţă-comă tulburări ale tonusului muscular tulburări de respiraţie, TA, puls generalizarea crizelor epileptice

6

Nervul Spinal

Nervii spinali aparţin Sistemului Nervos Somatic Periferic. Nervii spinali sunt micşti şi sunt în număr de 31 de perechi:

8 cervicali 12 toracali 5 lombari 5 sacraţi 1 coccigian

Ei sunt dispuşi simetric de o parte şi de alta a MS şi metametric. Nervul spinal este format din: 2 RADĂCINI, TRUNCHI, RAMURI.

Rădăcina Posterioară- senzitivă Rădăcina Anterioară- motorie Trunchiul Nervului Spinal- este format din unirea celor 2 rădăcini , înainte de a părăsi Canalul Vertebra.

Conţine fibre senzitive, motorii(somatice + vegetative)- este mixt. După ieşirea din canalul vertebral se divide în :

Ramura ventrală Ramura dorsală Ramura comunicantă albă Ramura meningiană

Sindromul NEVRITICSindromul nevritic este asociat cu modificari distructive ale structurii fibrei nervoase, iar clinic este

caracterizat prin tulburări de sensibilitate subiective şi obiective, tulburări trofice (atrofia pielii, atrofii musculare, etc.) şi tulburări vegetative (cianoza, edem, hiposudoraţie sau hipersudoratie, etc.) în teritoriul de distribuţie a neuronului motor si / sau protoneuronului senzitiv.

K etiologie:1. esenţiale(idiopatice)2. secundare- traumatisme, compresiuni de vecinătate, tumori, factori fizici, infecţioşi, toxici

7