LOT 2: Evaluare ad-hoc a intervenţiei POSDRU...

Versiune în limba română

i

LOT 2: Evaluare ad-hoc a intervenţiei POSDRU privind tinerii


iii

CUPRINS

Lista tabelelor ........................................................................................................ v Lista graficelor ...................................................................................................... vii Raport de evaluare ................................................................................................. 10 Evaluare ad-hoc a intervenţiei POSDRU privind tinerii ...................................................... 10 1. Introducere .................................................................................................. 10

1.1 Proiectul de evaluare ad-hoc .................................................................... 10

1.2 Metodologia de evaluare .......................................................................... 10

1.4 Formatul Raportului de Evaluare ..................................................................... 11 2. Obiectivele şi contextul programului ................................................................... 12

2.1. Obiectivele și structura programului ........................................................... 12

2.2. Conceptele ”tineri” și ”măsură” ................................................................ 13

3. RELEVANŢA: Sunt măsurile finanţate în cadrul POSDRU relevante pentru nevoile tinerilor? 14 3.1. Identificarea intervenţiilor POS DRU care se adresează explicit sau implicit tinerilor (IE 1.1) 14

3.1.1. Considerente metodologice ........................................................................ 14

3.1.2. Analiza măsurilor/domeniilor majore de intervenţie din POSDRU care se adresează tinerilor 15

3.2. Analiza gradului în care măsurile destinate tinerilor, finanţate prin POSDRU, corespund nevoilor tinerilor (IE 1.2); Identificarea gradului în care măsurile destinate tinerilor finanţate în POSDRU (axe prioritare și domenii majore de intervenţii) sunt relevante pentru acest grup ţintă, având în vedere nevoile identificate (IE 1.4) ............................................................ 19

3.2.1. Considerente metodologice ........................................................................ 19

3.2.2. Nevoile tinerilor identificate în POSDRU 2007-2013 și modificări pe parcursul implementării programului ................................................................................... 19

DMI 2.2. Îmbunătăţirea participării la programe de educaţie de tip „a doua șansă” și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, în special a grupurilor vulnerabile .......................................... 33

3.2.3. Sinteza analizei măsurilor implicite și explicite ............................................... 34

3.3. Realizarea unei hărţi teritoriale privind distribuţia asistenţei POS DRU în ceea ce privește tinerii, raportat la nevoile identificate/finanţate în cadrul POSDRU. (IE1.3) .......... 40

3.4. Propuneri privind măsuri/intervenţii destinate tinerilor pentru viitoarea perioadă de programare, având în vedere nevoile identificate în prezent/nevoi care nu au fost abordate în cadrul POS DRU/noi nevoi care pot fi anticipate. (IE1.5) .............................................. 44

4. Întrebarea 2 EFICIENŢĂ– În ce măsură intervenţiile finanţate din POSDRU, destinate tinerilor sunt eficiente? ...................................................................................................... 48

4.1. Considerente metodologice ........................................................................ 48

4.2. Identificarea măsurilor destinate tinerilor, finanţate din POSDRU, care sunt eficiente din punct de vedere al cheltuielilor ............................................................................. 51

4.2.1. Situatia contractării și rata de execuţie bugetară ............................................. 51


iv

4.2.2. DMI 2.1 - Analiza costurilor pe tipuri de activităţi .............................................. 51

4.2.3. DMI 5.1 - Analiza costurilor pe tipuri de activităţi .............................................. 59

4.3. Identificarea măsurilor destinate tinerilor care au fost cele mai “atractive” din punct de vedere al proiectelor depuse. ................................................................................ 67

4.3.1. Analiză cantitativă și calitativă a depunerilor de proiecte în cadrul DMI explicite .... 67

4.3.2. Analiza cantitativă și calitativă a depunerilor de proiecte în cadrul DMI implicite .... 74

4.3.3. Constatări ............................................................................................ 87

4.4. Analiza factorilor care au contribuit la succesul /insuccesul/”atractivitatea” unei măsuri destinate tinerilor. ............................................................................................ 89

4.4.1. Factorii care au contribuit la succesul/insuccesul/ atractivitatea DMI explicite și implicite ......................................................................................................... 89

4.5. Identificarea de bune practici în cadrul măsurilor destinate tinerilor și realizarea de recomandări pentru viitoarea perioadă de programare, în ceea ce privește eficienţa măsurilor adresate tinerilor .............................................................................................. 91

4.5.1. Constatări ............................................................................................ 91 Factori cu influenta potential negativa asupra eficientei ( DMI 2.1 si 5.1) ............................ 93

4.5.2. DMI 2.1 - Analiza eficienţei pe baza studiilor de caz ........................................... 93

4.5.3. DMI 5.1 - Analiza eficienţei pe baza studiilor de caz ........................................... 99

4.6. Propuneri pentru îmbunătăţirea raportului între rezultate atinse și costuri aferente proiectelor destinate tinerilor .............................................................................. 104

4.6.1. Constatări principale .............................................................................. 104

4.6.2. Concluzii şi recomandări .......................................................................... 107 5. Întrebarea 3 –EFICACITATE: În ce măsură intervenţiile finanţate din POSDRU, destinate tinerilor, sunt eficace? .......................................................................................... 111

5.1. Considerente metodologice ....................................................................... 111

5.2. Realizarea unei prognoze privind evoluţia atingerii ţintelor în cadrul masurilor/intervenţiilor destinate tinerilor, finanţate din POSDRU ................................... 134

5.3. Identificarea cauzelor care determina neatingerea indicatorilor aferenţi măsurilor/ intervenţiilor destinate tinerilor ............................................................................ 139

5.4. Stabilirea gradului în care intervenţiile finanţate din POSDRU au contribuit la îmbunataţirea situaţiei tinerilor. Exemple de bună practică ............................................................. 142

Constatări generale privind impactul proiectelor asupra tinerilor .................................... 142

Constatări specifice pe domeniile abandon școlar, antreprenoriat, ocupare ........................ 143

5.5. Propunerea unor soluţii pentru îmbunătăţirea atingerii indicatorilor măsurilor destinate tinerilor, pentru actuala perioadă de programare ....................................................... 146

5.6. Concluzii şi recomandări .......................................................................... 149 6. Anexe ....................................................................................................... 151


v

Lista tabelelor Tabelul 1 Participarea tinerilor la nivelul domeniilor majore de interventie POSDRU ................ 15

Tabelul 2 . Măsuri care se adresează tinerilor în mod explicit sau implicit ............................. 17

Tabelul 3 POSDRU 2007-2013. Nevoi ale tinerilor adresate prin Intervenţii/DMI explicite/implicite/obiective operationale .................................................................... 27

Tabelul 4: Situatia contractarii și execuţiei financiare – DMI destinate tinerilor ........................... 51

Tabelul 5: DMI 2.1 (eşantion de proiecte) - structura costurilor pe tipuri de activităţi - RON - ....... 52

Tabelul 6: Activitatea „stagii de practică” - Situaţia costurilor unitare - RON - ....................... 53

Tabelul 7: Costuri unitare stagii practică pe tipuri de beneficiari - RON - .............................. 54

Tabelul 8: Activitatea „consiliere /orientare” - Situaţia costurilor unitare - RON - ..................... 55

Tabelul 9: Costuri unitare consiliere /orientare pe tipuri de beneficiari - RON - ....................... 56

Tabelul 10: Activitatea „firme de exerciţiu” - Situaţia costurilor unitare - RON - ...................... 57

Tabelul 11: Costuri unitare firme de exerciţiu pe tipuri de beneficiari - RON - ......................... 58

Tabelul 12: Situaţia cheltuielilor cu CDL în cadrul eşantionului - RON - ................................. 59

Tabelul 13: Costurile unitare ale principalelor activităţi – proiecte din eşantion - RON - .................... 60

Tabelul 14: Costuri unitare formare pe tipuri de beneficiari - RON - .................................... 62

Tabelul 15: Activitatea de formare – costuri unitare pe tipuri de subactivităţi - RON - ................ 62

Tabelul 16: Costuri unitare informare şi consiliere pe tipuri de beneficiari - RON - .......... 63

Tabelul 17: Costuri unitare mediere pe tipuri de beneficiari - RON - ............................... 64

Tabelul 18: Costuri unitare consultanţă iniţiere afaceri pe tipuri de beneficiari - RON - ....... 65

Tabelul 19: Costuri unitare de realizare a IP de output pe combinatii de activitati - RON - ........ 66

Tabelul 20: Prezentare sintetică a situaţiei depunerilor și contractărilor la nivelul DMI-urilor explicite, la 31.12.2013 ......................................................................................................... 87

Tabelul 21 – Concluzii și recomandări Eficienţă ................................................................ 107

Tabelul 22: DMI 1.2 - Situaţia realizării ţintelor indicatorilor ............................................ 113

Tabelul 23: DMI 1.2 - Situaţia asumării ţintelor pentru indicatori ....................................... 114

Tabelul 24: DMI 1.2 - Situaţia realizării indicatorilor – proiecte contractate .......................... 115

Tabelul 25: DMI 1.2 - Situaţia realizării indicatorilor – proiecte finalizate ............................. 115

Tabelul 26: DMI 1.2 – Nivelul mediu de realizare a tintelor propuse, la nivel de proiect ........... 115

Tabelul 27: Situaţia realizării ţintelor indicatorilor la nivelul DMI 2.1 .................................. 116

Tabelul 28: DMI 2.1 - Situaţia asumării ţintelor pentru indicatori ................................................. 118

Tabelul 29: DMI 2.1 - Situaţia realizării – proiecte contractate ........................................... 119


Tabelul 31: DMI 2.1 - Nivelul mediu de realizare a tintelor propuse, la nivel de proiect ........... 120






vi

Tabelul 36: DMI 5.1 - Nivelul mediu de realizare a tintelor propuse, la nivel de proiect ........... 127





Tabelul 41: DMI 6.2 – Nivelul mediu de realizare a tintelor propuse, la nivel de proiect ........... 133

Tabelul 42 Gradul de realizare și prognoza pentru DMI 2.1 ............................................... 136

Tabelul 43 Gradul de realizare și prognoza pentru DMI 5.1 ............................................... 137

Tabelul 44: Situaţia realizării ţintelor IP la nivelul AP 6 ................................................... 138

Tabelul 45– Concluzii și recomandări Eficacitate .............................................................. 149


vii

Lista graficelor Figura 1 Harta teritorială a nevoilor pe baza indicatorului: Rata de ocupare a tinerilor 15-24 ani(%) – total și pe regiuni de dezvoltare -2005 vs 2013 ................................................................. 41

Figura 2 Harta teritorială a ratei șomajului în rândul tinerilor 15-24 ani (%) – total și pe regiuni de dezvoltare-2005 vs 2013 ............................................................................................ 41

Figura 3 Harta indicatorilor care vizeză tinerii la nivelul DMI 5.1 ............................................ 42

Figura 4 Harta teritorială: Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%) – tineri ............................................................................................... 42

Figura 5 Costuri unitare pentru activitatea stagiu de practică ............................................... 54

Figura 6 Analiza costurilor unitare pentru activitatea de consiliere/orientare ............................ 56

Figura 7 Costuri unitare firme de exerciţiu ...................................................................... 57

Figura 8 Costuri unitare activitatea de formare ................................................................ 61

Figura 9 Costuri unitare activitatea de informare/consiliere ................................................. 63

Figura 10 Costuri unitare activitata de mediere ................................................................ 64

Figura 11 Costuri unitare activitatea de iniţiere a unei afaceri .............................................. 65

Figura 12: Situaţia depunerilor și contractărilor la nivelul DMI 1.2 din punct de vedere valoric ........ 67

Figura 13: Situaţia depunerilor și contractărilor la nivelul DMI 1.2 raportat la valoarea alocată ........ 67

Figura 14: Participarea tinerilor în proiectele susţinute în cadrul DMI 1.2 .................................. 68









Figura 23: Situația depunerilor și contractărilor la nivelul DMI 1.1 din punct de vedere valoric ......... 75

Figura 24: Situația depunerilor și contractărilor la nivelul DMI 1.3 raportat la valoarea alocată ........ 75

Figura 25: Participarea tinerilor în proiectele susținute în cadrul DMI 1.1 .................................. 75










viii











Figura 44: DMI 1.2 Participarea tinerilor Figura 45: DMI 1.2 - Participarea tinerilor proiecte de tip strategic – proiecte de tip grant ...................... 114

Figura 46: DMI 2.1 Participarea tinerilor – Figura 47: DMI 2.1 - Participarea ........................ 116

Figura 48: Eficacitatea realizării IP 1 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi ............ 121


Figura 50Eficacitatea realizării IPR1 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi ............. 122

Figura 51: Eficacitatea realizării ISR1 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi ............ 123

Figura 52: DMI 5.1 Participarea tinerilor Figura 53: DMI 5.1 - Participarea tinerilor – proiecte de tip grant - proiecte de tip strategic ........................ 123

Figura 54: DMI 5.1 Participarea tinerilor ........................................................................ 124


Figura 56: Eficacitatea realizării ISR1 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi ............ 129

Figura 57: DMI 6.2 Participarea tinerilor Figura 58: DMI 6.2 - Participarea tinerilor - .............. 130

Figura 59: Eficacitatea realizării IP1 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi ............. 133


ix

Lista Anexelor

Evaluare ad-hoc a intervenţiei POSDRU privind tinerii


10

Raport de evaluare Evaluare ad-hoc a intervenţiei POSDRU privind tinerii

1. Introducere

1.1 Proiectul de evaluare ad-hoc

Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU) a contractat un consorţiu de firme1 pentru a realiza evaluarea ad-hoc a intervenţiilor POSDRU privind tinerii. Obiectivul general al acestei evaluări este de a contribui la îmbunătăţirea implementării POSDRU 2007 – 2013 și de a oferi recomandări atât pentru actuala perioadă de programare, cât și pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020, pentru domeniul specific vizat (tinerii). Obiectivele specifice ale evaluării sunt următoarele:

� Furnizarea unei opinii independente şi bine justificate cu privire la eficienţa, eficacitatea și relevanţa intervenţiilor finanţate din POSDRU, destinate tinerilor.

� Formularea de recomandări privind implementarea POSDRU ce pot fi utilizate ca bază pentru viitoarea perioadă de programare.

� Diseminarea rezultatelor evaluării ad-hoc. Pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale proiectului, Caietul de Sarcini conţine trei întrebări principale de evaluare, care la rândul lor sunt detaliate în teme şi sub-teme de evaluare (a se vedea Anexa 1):

� Întrebarea 1: RELEVANŢA - Sunt măsurile finanţate în cadrul POSDRU relevante pentru nevoile tinerilor?

� Întrebarea 2: EFICIENŢĂ - În ce măsură intervenţiile finanţate din POSDRU, destinate tinerilor sunt eficiente?

� Întrebarea 3: EFICACITATE - În ce măsură intervenţiile finanţate din POSDRU, destinate tinerilor, sunt eficace?

Rezultatul final al activităţilor proiectului constă într-un Raport de Evaluare, însoţit de un Plan de Acţiune privind implementarea recomandărilor evaluării. Finalizarea raportului de evaluare s-a realizat prin consultarea factorilor interesaţi2 asupra versiunii preliminare a raportului şi prin încorporarea comentariilor acestora în raport, după caz. Varianta finală a raportului de evaluare reprezintă opinia independentă a evaluatorilor.

1.2 Metodologia de evaluare

Metodologia de evaluare a fost aplicată conform propunerii prezentate în Raportul Preliminar al proiectului. Abordarea echipei de evaluare a fost bazată pe implicarea participativă a tuturor celor care au jucat un rol în derularea POSDRU și implementarea măsurilor/domeniilor majore de intervenţie dedicate tinerilor, și s-a desfăţurat în trei etape:

� Etapa preliminară de analiză la nivel central (05.06.2014 –31.08.2014) care a constat în analiză de birou, interviuri cu actorii principali dar și interviuri preliminare cu organismele intermediare și definitivarea instrumentelor de evaluare (Anexa 2). Evaluatorii au realizat interviuri cu responsabilii AM POSDRU, ai Organismelor Intermediare (Regionale)(OI(R)), precum şi cu alţi factori interesaţi implicaţi în implementarea POSDRU și în problematica tinerilor, pentru o mai bună definire şi planificare a activităţilor proiectului. O listă a tuturor

1 Consorţiul este format din Archidata, NTSN Conect, Croissance și IRS. 2 Factorii consultaţi sunt în principal membrii Comitetului de Coordonare a Proiectului (CCP) si ai Comitetului de Coordonare a Evaluării (CCE), format din reprezentanţi AM POSDRU și OI(R) POSDRU, ministere de linie, parteneri sociali

Evaluare ad-hoc a intervenţiei POSDRU privind tinerii


11

persoanelor, organizaţiilor și instituţiilor consultate este prezentată în Anexa 3. Lista tuturor documentelor analizate în procesul de evaluare este detaliată în Anexa 4.

� Etapa de analiză detaliată pe Axe Prioritare și Domenii Majore de Intervenţie (01.09.2014 – 30.03.2015) care a constat în aplicarea metodelor și instrumentelor de evaluare specifice fiecărei întrebări de evaluare. Au fost organizate întâlniri în toate cele opt regiuni de dezvoltare, care au cuprins interviuri semi-structurate de grup cu reprezentaţii tuturor OI(R). Au fost elaborate şi transmise chestionare pentru a colecta informaţii de la beneficiari de finanţare POSDRU din cadrul DMI explicite și implicite adresate tinerilor. Au fost proiectate și elaborate studii de caz pentru un număr de proiecte selectate ca fiind cele mai relevante pentru analiza eficacităţii și eficienţei intervenţiilor; au fost organizate opt Focus Grupuri în toate cele opt regiunile de dezvoltare, în care au fost implementate proiecte adresate nevoilor tinerilor.

� Etapa finală (01.12.2014 – 30.05.2015) care a constat în elaborarea Raportului de evaluare și a unui Plan de acţiune pentru implementarea recomandărilor propuse.

Dificultăţile întâmpinate în aplicarea metodologiei de evaluare au constat în primul rând în accesul dificil la date și calitatea precară a datelor necesare analizei. Acestea s-au concretizat în principal în incoerenţe ale datelor din diferite surse, erori în bazele de date, raportări contradictorii. Reconcilierea datelor necesare analizei a necesitat eforturi suplimentare și susţinute pentru clarificarea și stabilizarea lor în vederea formulării constatărilor și fundamentării concluziilor și recomandărilor de către evaluatori într-un mod coerent și cât mai exact.

� Răspunsul și disponibilitatea factorilor vizaţi, în special organizaţii care au implementat proiecte POSDRU adresate tinerilor au fost limitate; rata de raspuns la chestionare a fost redusă, de 20%, unii beneficiari de proiecte au refuzat interviurile sau răspunsurile lor au fost prea generale.

� Datele cu privire la rezultatele intervenţiei POSDRU adresate tinerilor, în special la nivel regional, s-au obţinut din analiza Anexelor 1 privind formularul de grup ţintă precum și din Anexa 10;

� Echipa de evaluare nu a avut acces direct la ActionWeb și nici la prelucrări din ActionWeb efectuate de reprezentanţi ai AM POSDRU.

1.4 Formatul Raportului de Evaluare

Raportul de evaluare este structurat pentru a răspunde întrebărilor de evaluare din Caietul de Sarcini. Raportul cuprinde un capitol de introducere, un capitol destinat prezentării contextului programului (şi în mod special prezentării domeniilor majore de interventie adresate tinerilor), urmate de capitole dedicate fiecărei întrebări de evaluare şi de un capitol distinct dedicat recomandărilor.

Fiecare capitol dedicat întrebărilor de evaluare urmăreşte ariile de analiză stabilite în Caietul de Sarcini și în Raportul Preliminar, cu temele şi sub-temele acestora. Capitolele dedicate întrebărilor de evaluare 1, 2 și 3 conţin fiecare câte un sub-capitol cu Constatări și Concluzii. Recomandările sunt grupate într-un capitol distinct. Constatările și Concluziile în formă sintetică şi recomandările sunt, de asemenea, sintetizate într-un tabel care va însoţi Rezumatul raportului de evaluare, un document de sine stătător, destinat factorilor de decizie cu atribuţii în cadrul programului.

Nu în ultimul rând, conform specificaţiilor din Caietul de Sarcini, Raportul cuprinde și un Plan de Acţiune prin care se va propune un set minim de acţiuni/măsuri necesare transpunerii în practică a recomandărilor Raportului de evaluare.

În Anexe sunt atașate liste cu persoanele intervievate, sursele de informaţii cu documentele și paginile web consultate, precum și alte materiale care au stat la baza elaborării prezentului Raport de evaluare. Astfel, lista anexelor și a conţinutului acestora este prezentată în volumul II al Raportului.

Pagina 12 din 152

2. Obiectivele şi contextul programului

2.1. Obiectivele și structura programului

POSDRU 2007-2013 a fost elaborat în contextul Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 și în conformitate cu priorităţile Cadrului Strategic Naţional de Referinţa și a fost adoptat prin Decizia CE C(2007) 5811/22.11.2007.

„Obiectivul general al POSDRU este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei și învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii și asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane”.

Oiectivele specifice ale POSDRU sunt: � Promovarea calităţii sistemului de educaţie și formare profesională iniţială și continuă, inclusiv a învăţământului superior și a cercetării; � Promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătăţirea calităţii și productivităţii muncii; � Facilitarea inserţiei tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piaţa muncii; � Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile și incluzive; � Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale; � Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; � Facilitarea accesului la educaţie și pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile”.

POSDRU este structurat pe șase Axe Prioritare (AP) și o axă de Asistenţă Tehnică, care la rândul lor sunt împărţite pe 21 de Domenii Majore de Intervenţie (DMI). Legătura dintre obiectivele specifice și Axele Prioritare este sintetizată în tabelul de mai jos. Fiecare AP definește la rândul ei obiective specifice pe care urmărește să le realizeze prin intermediul Domeniilor Majore de Intervenţie. Fiecare DMI definește obiective specifice, obiective operaţionale și operaţiuni orientative care sunt transpuse în activităţi eligibile. Liniile de finanţare/cererile de propuneri de proiecte (CPP) sunt lansate la nivel de DMI. Fiecare CPP este însoţită de un Ghid al Solicitantului care detaliază beneficiarii eligibili, grupurile ţintă eligibile, activităţile eligibile. In cadrul POS DRU nu sunt definite „măsuri” adresate unui anumit grup ţintă.

Tabel 1 - Obiective POS DRU reflectate în Axe Prioritare

Obiective POS DRU AP 1 AP 2 AP 3 AP 4 AP 5 AP 6

Promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, inclusiv educaţia superioară şi cercetarea

x x x

Promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi productivităţii muncii

x x

Facilitarea inserţiei tinerilor pe piaţa muncii x x

Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive

x x x x

Promovarea inserţiei/reinserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale

x x x

Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare x

Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii

x x

Notă: Celulele evidenţiate în tabel reprezintă domeniile de interes ale raportului.

Pagina 13 din 152

2.2. Conceptele ”tineri” și ”măsură”

Conceptul ”tineri”. Așa cum s-a arătat în cadrul raportului preliminar, POSDRU nu definește cu claritate conceptul de tineri. De altfel, trebuie remarcat că nici la nivel internaţional nu există un consens în ceea ce privește definirea acestui segment de populaţie. De exemplu, publicaţiile Comisiei Europene nu conferă în mod consecvent același înţeles termenului tineri.

Astfel, conform unor publicaţii comunitare3, tinerii reprezintă persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, în timp ce alte rapoarte4 ale Comisiei Europene îi definesc drept segmentul de populaţie cu vârste între 15 și 29 de ani. În cadrul unor rapoarte publicate de OCDE5 în categoria tinerilor sunt incluse toate persoanele cu vârste mai mici de 30 de ani, în timp ce în unele state precum Japonia și Coreea de Sud, conceptul de tineri este utilizat în sens mai larg, cuprinzându-i pe toţi cei care nu au împlinit încă vârsta de 35 de ani. Această ambiguitate în definirea segmentului tinerilor se poate constata și la nivelul POSDRU. Cele mai multe referiri la acest grup ţintă îi desemnează pe tineri drept persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani (AP 5). În aceeași categorie de vârstă pot fi încadraţi și tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul de stat pentru protecţia copilului (AP 6). Alteori, referirile la tineri sunt implicite, prin intermediul unor categorii socio-profesionale (studenţi) asimilabile persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani (DMI 1.2). Există însă și situaţii când termenul tineri este utilizat pentru a desemna persoanele a căror vârstă nu se încadrează în intervalul menţionat anterior. De exemplu, în cazul DMI 1.3 grupul cadrelor didactice care se află în primii ani de muncă îi cuprinde în mod explicit pe toţi tinerii absolvenţi sub 35 de ani debutanţi în cariera didactică. De asemenea, este evident că sintagmele tineri cercetători sau tineri doctoranzi (DMI 1.5) îi desemnează în exclusivitate pe cei cu vârste mai mari de 24 de ani, studiile doctorale nefiind specifice unor categorii mai mici de vârstă.

Termenul ”măsură”. În contextul POSDRU, așa cum a fost justificat și definit, echipa de evaluare a adoptat echivalenţa între „măsură” și DMI, DMI fiind nivelul cel mai de jos la care sunt lansate cererile de propuneri de proiecte. Prin urmare, atunci când ne propunem identificarea măsurilor finanţate prin POS DRU adresate tinerilor, ne vom referi la Domeniile Majore de Intervenţie care se adresează acestui segment.

.

3 A se vedea Youth in the EU. Figures, DG Educaţie și Cultură, Comisia Europeană, Eurostat, 2008 4 A se vedea Youth in Europe, A statistical portrait, DG Educaţie și Cultură, Comisia Europeană, Eurostat, 2009 5 A se vedea Youth Entrepreneurship. A background paper for the OECD Centre for Entrepreneurship, SMEs and Local Development, Francis Green, OCDE, 2013

Pagina 14 din 152

3. RELEVANŢA: Sunt măsurile finanţate în cadrul POSDRU relevante pentru nevoile tinerilor?

1.1 Identificarea axelor prioritare și domeniilor majore de intervenţie (implicite și explicite) care sunt destinate tinerilor.

1.2 Analiza gradului în care măsurile destinate tinerilor, finanţate prin POSDRU, corespund nevoilor tinerilor.

1.3 Realizarea unei hărţi teritoriale privind distribuţia asistenţei POSDRU în ceea ce privește tinerii, raportat la nevoile identificate/finanţate în cadrul POSDRU.

1.4 Identificarea gradului în care măsurile destinate tinerilor finanţate în POSDRU (axe prioritare și domenii majore de intervenţii) sunt relevante pentru acest grup ţintă, având în vedere nevoile identificate.

1.5 Propuneri privind măsuri/intervenţii destinate tinerilor pentru viitoarea perioadă de programare, având în vedere nevoile identificate în prezent/nevoi care nu au fost abordate în cadrul POS DRU/noi nevoi care pot fi anticipate.

3.1. Identificarea intervenţiilor POS DRU care se adresează explicit sau implicit tinerilor (IE 1.1)

3.1.1. Considerente metodologice

În vederea delimitării măsurilor/intervenţiilor care se adresează explicit tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani) s-au identificat criterii referitoare la formularea obiectivelor operaţionale, activităţilor eligibile, definiţia grupurilor ţintă și a indicatorilor de program și suplimentari.

Din perspectiva echipei de evaluare, o intervenţie destinată segmentului ”tineri”, explicită, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor criterii: � existenţa unei referiri directe la segmentul tinerilor în cadrul obiectivului sau obiectivelor

operaţionale aferente intervenţiei; � existenţa unei referiri directe la segmentul tinerilor în cadrul activităţilor eligibile destinate

segmentului tinerilor, precum și preponderenţa acestor activităţi în ansamblul activităţilor eligibile aferente intervenţiei;

� existenţa unui set de indicatori referitori la tineri care să cuantifice obiectivul sau obiectivele operaţionale ale intervenţiei.

� prezenţa semnificativă a segmentului tineri în rândul categoriilor de grupuri ţintă (peste 30%) ale intervenţiei, așa cum reiese din datele raportate prin intermediul formularului privind înregistrarea grupului ţintă (Anexa nr. 1 la 31 decembrie 2013 în ceea ce privește întrebarea 3 de analiză a eficiacităţii și la 30 iunie pentru întrebarea de evaluare 2 analiza eficienţei);

Măsurile implicite au fost identificate dintre cele care nu îndeplinesc cumulativ criteriile menţionate mai sus dar care sunt măsuri ce ar putea să se adreseze fie indirect fie într-o măsură limitată, datorită faptului că tinerii ar putea face parte din grupul ţintă. Pentru a fi considerate măsuri implicite acestea trebuie să satisfacă următoarele două criterii: � segmentul tinerilor apare indirect în definirea obiectivelor operaţionale, face parte din grupul

ţintă chiar dacă nu este explicit indicat, și poate fi explicit indicat în activităţile eligibile � numărul de participanţi tineri este semnificativ în totalul membrilor grupului ţintă pentru

proiectele derulate în cadrul măsurii.

Pagina 15 din 152

3.1.2. Analiza măsurilor/domeniilor majore de intervenţie din POSDRU care se adresează tinerilor

Pentru a identifica măsurile care se adresează în mod explicit sau implicit tinerilor, au fost analizate: obiectivul general și cele specifice ale POSDRU, obiectivele operaţionale și activităţile eligibile ale fiecărui DMI, precum și setul de indicatori aferent fiecărui tip de intervenţie așa cum este prezentat în Anexa 5 a prezentului raport Analiza logicii intervenţiei.

Identificarea categoriei tineri în obiectivele programului, axelor prioritare și măsurilor

În formularea obiectivelor generale și specifice (la nivel de program sau AP), respectiv cele operaţionale (la nivel de DMI), segmentul tineri apare menţionat doar în trei rânduri: � la nivel de obiectiv specific al POSDRU (facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată

pe piaţa muncii); � la nivel de obiectiv general al AP 5, o reluare a obiectivului specific al POSDRU (facilitarea

integrării pe piaţa muncii a șomerilor tineri și a șomerilor de lungă durată, atragerea și menţinerea unui număr mai mare de persoane pe piaţa muncii, inclusiv în zonele rurale și sprijinirea ocupării formale;

� la nivel de obiectiv general al AP2 se poate întelege că intervenţiile axei se pot adresa tinerilor, subiecţi ai facilitării accesului la educaţie, și tinerilor pe lângă alte grupuri pentru creșterea ocupabilităţii și a nivelului de educaţie și formare profesională […]; la nivelul obiectivelor specifice ale AP2 două dintre acestea se adresează tinerilor ”o mai bună tranziţie de la școală la viaţă” și ”participarea la programe de tip a doua șansă și prevenirea părăsirii timpurii a scolii”, în cazul celei din urmă nu exclusiv acestora.

� la nivel de obiectiv specific al AP 1 (sprijinirea obţinerii de cunoștinţe și competenţe mai bune de către tinerii cercetători prin studii doctorale si postdoctorale), fără ca obiectivul operaţional al DMI 1.5 să mai facă trimitere la categoria de vârstă (sprijinirea dezvoltării resurselor umane în cercetare, dezvoltare şi inovare prin programe doctorale şi programe de instruire mai bune6).

Identificarea categoriei tineri în grupul ţintă și participarea lor la măsuri

Categoria tinerilor nu este vizată exclusiv – ca și grup ţintă - de nicio intervenţie finanţată din POS DRU. Această categorie de vârstă se regăsește în grupuri ţintă mai largi.

S-a constatat că definirea segmentului tinerilor nu este unitară, fapt care sporește dificultăţile de identificare a unor potenţiale măsuri destinate acestei categorii. Există situaţii când prezenţa acestei categorii de vârstă în rândul grupurilor ţintă este subînţeleasă, neechivocă, cum ar fi elevii, însă nu se face distincţie între elevi ”tineri” și elevi ”copii”. Exemple de astfel de grupuri ţintă sunt numeroase (elevi/ studenţi, persoane care nu au absolvit învăţământul obligatoriu, delincvenţi juvenili, persoane aflate în detenţie, persoane anterior aflate în detenţie, etc.),

Participarea efectivă a tinerilor în implementarea măsurilor – la data de 31 decembrie 2013 este sintetic prezentată mai jos Tabelul 1 Participarea tinerilor la nivelul domeniilor majore de interventie POSDRU

6 A se vedea Anexa 3

7 Înregistrările privind participarea la operaţiuni, raportate în Anexa 1 la rapoartele de monitorizare diferă faţă de raportarea în rapoartele anuale de implementare.

DMI

Ponderea tinerilor în total participanţi la operaţiunile finanţate din FSE/DMI/AP conform Anexa 1

Ponderea tinerilor în total participanţi la operaţiunile finanţate din FSE conform RAI 7

Pagina 16 din 152

Sursa: Anexa 1 RSI și RAI

Se constată că patru domenii majore de intervenţie înregistrează o participare de peste 30%, iar DMI 6.2 este foarte aproapre cu 27,53% din totalul participanţilor la nivel de domeniu major de intervenţie potrivit participării tinerilor la nivel de DMI pe baza datelor din Anexa 1 de grup ţintă.

Identificarea categoriei tineri în activităţile eligibile.

Analiza activităţilor eligibile ale intervenţiilor care îi includ pe tineri în grupurile ţintă vizate a evidenţiat faptul că doar câteva din totalul celor 15 - 20 de activităţi eligibile aferente fiecărei intervenţii de acest tip fac trimitere explicită la acest segment de vârstă.

Identificarea categoriei tineri în indicatorii de realizare și de rezultat

Analiza indicatorilor a condus la următoarele constatări:

� Dintre indicatorii de program de realizare imediată și de rezultat, numărul celor care se referă în mod direct la tineri este de asemenea redus: trei la nivelul AP 2 (DMI2.1), și doi la nivelul AP5 (DM 5.1)și AP6 (DMI 6.2).

� La nivel de indicatori suplimentari (IS) de realizare imediată și de rezultat numărul celor care se referă în mod direct la tineri este de asemenea redus: trei la nivelul AP1 (doi IS (de output și de rezultat) la nivelul DMI 1.1, un IS de rezultat la nivelul DMI 1.2) și trei indicatori la nivelul AP5 (DMI 5.1) (unul de realizare și doi de rezultat) și doi la nivelul AP6 ((de output si de rezultat)

� Indicatorii aferenţi AP 5 și care îi vizează pe tineri (șomeri de lungă durată participanţi la programe integrate – tineri (IP realizare), ponderea şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate certificaţi – tineri(IP rezultat)) sunt indicatori secundari, rezultaţi din defalcarea pe categorii de vârstă a celor principali (șomeri de lungă durată participanţi la programe integrate, ponderea şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate certificaţi). Conform prevederilor DCI, indicatorii corespunzători AP 5 ar trebui monitorizaţi la nivelul ambelor DMI. În ghidurile solicitantului ţintele minime prevăzute la nivelul POSDRU pentru cei doi IP care vizează tinerii au fost preluaţi doar la nivelul Ghidurilor Solicitantului DMI 5.1, lucru confirmat și de situaţiile de raportare RSI realizate care nu prezintă raportari privind acest indicator de la nivelul DMI 5.2.

� La nivelul AP 6 apare același fenomen cu privire la IP de realizare; Numărul participanţilor la programele de calificare/ recalificare destinate grupurilor vulnerabile - tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului și IP de rezultat Ponderea participanţilor la programele de calificare/ recalificare pentru grupurile vulnerabile care obţin certificare - tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului.

1.1 23.13% 10.14%

1.2 59.38% 67.22%

1.3 3.10% 3.88%

1.4 2.29% 2.01%

1.5 7.73% 9.80%

2.1 84.87% 85.06%

2.2 9.56% 5.72%

3.1 25.81% 30.57%

5.1 30.08% 31.91%

5.2 24.95% 24.39%

6.2 23.68% 27.53%

Pagina 17 din 152

� O situaţie aparte se remarcă în cazul DMI 1.3 și DMI 1.5 în cadrul căruia indicatorii de realizare imediată și de rezultat, la fel ca și obiectivele operaţionale, nu fac trimitere la segmentul tinerilor (tineri debutanţi la început de carieră în cazul DMI1.3, numărul de doctoranzi sprijiniţi, ponderea doctoranzilor sprijiniţi care au obţinut titlul de doctor, numărul de cercetători asistaţi financiar - cercetare post doctorală în cazul DMI 1.5 ), chiar dacă, așa cum s-a menţionat anterior, obiectivul specific al AP 1 se referă la tinerii cercetători. Cu toate acestea, având în vedere preponderenţa foarte scăzută a segmentului 15-24 ani în grupul ţintă care a participat la acest DMI, acesta a fost încadrat ca DMI implicit.

Rezumatul analizei pentru identificarea măsurilor care se adresează implicit sau explicit tinerilor

În tabelul de mai jos este prezentată succint situaţia reprezentării tinerilor în elementele componente ale măsurilor, pe baza cărora s-au aplicat criteriile de identificare a măsurilor implicite și explicite

Tabelul 2 . Măsuri care se adresează tinerilor în mod explicit sau implicit

Măsurile care se adresează explicit tinerilor (satisfac cumulativ criteriile de mai sus)

� DMI 1.2 Calitate în învăţământul superior � DMI 2.1 Tranziţia de la școală la viaţa activă � DMI 5.1 Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare � DMI 6.2 Îmbunătăţirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii

Măsurile care se adresează implicit tinerilor

Intervenţiile din POSDRU care nu îndeplinesc cumulativ criteriile menţionate mai sus dar care se adresează în mod implicit tinerilor sunt:

� DMI 1.1 Acces la educatie și formare profesională iniţială de calitate � DMI 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educatie și formare profesională � DMI 1.5 Spriin pentru doctoranzi și cercetători � DMI 2.2 Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii � DMI 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale � DMI 5.2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește

dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forţei de muncă

AP DMI Obiective DMI

se adresează segmentu lui tineri

Indicatori

relevanţi pentru tineri

Activitati

relevante pentru tineri

Definire tineri în grup ţintă

Participare efectivă a tinerilor

Realizări efective inregistrate relevante pentru tineri

Măsură explicită sau implicită

AP 1 1.1 indirect -- indirect - - - implicită 1.2 √ √ √ √ √ √ explicită 1.3 indirect - indirect - - - implicită 1.5 indirect - indirect - - - implicită

AP 2 2.1 √ √ √ √ √ √ explicită 2.2 indirect - indirect - - - implicită 2.3 - - - - -

AP 3 3.1 indirect - indirect - √ - implicită 3.2 - - - - - 3.3 - - - - - -

AP 4 4.1 - - - - - - 4.2 - - - - - -

AP 5 5.1 √ √ √ √ √ √ explicită 5.2 indirect - indirect implicită

AP 6 6.1 indirect - indirect implicită 6.2 √ √ √ √ √ √ explicită 6.3 - - - -

Pagina 18 din 152

� DMI 6.1 Dezvoltarea economiei sociale

Descrierea măsurilor și a modului în care tinerii se regăsesc în cadrul măsurilor este prezentată în anexa 6.

Concluzii

� Nicio măsură POSDRU 2007-2013 nu se adresează exclusiv tinerilor.

� Patru măsuri (DMI 1.2, 2.1, 5.1 si 6.2) se adresează în mod explicit tinerilor facând referire directă la tineri în formularea obiectivelor, activităţilor, indicatorilor relevanţi și grupul ţintă și au o participare semnificativă a tinerilor.

� Șapte măsuri (DMI 1.1, 1.4, 1.5, 2.2, 3.1, 5.2, 6.1) sunt măsuri care se adresează implicit tinerilor. Astfel, segmentul tineri apare indirect în definirea obiectivelor operaţionale, în grupul ţintă ca parte a unui grup mai larg, iar participarea este semnificativă în totalul membrilor grupului ţintă.

Pagina 19 din 152

3.2. Analiza gradului în care măsurile destinate tinerilor, finanţate prin POSDRU, corespund nevoilor tinerilor (IE 1.2); Identificarea gradului în care măsurile destinate tinerilor finanţate în POSDRU (axe prioritare și domenii majore de intervenţii) sunt relevante pentru acest grup ţintă, având în vedere nevoile identificate (IE 1.4)

3.2.1. Considerente metodologice

Aceste două întrebări de evaluare sunt strâns legate între ele și se referă la relevanţa măsurilor (AP/DMI care se adresează explicit și implicit TINERILOR) faţă de nevoile acestui segment, identificate la momentul elaborării POSDRU, precum și a gradului în care aceste măsuri corespund nevoilor în cursul implementării POSDRU, considerând posibile modificări socio-economice și a situaţiei tinerilor.

Dată fiind legătura acestor întrebări, vor fi abordate împreună urmărind:

� Logica externă a intervenţiei, din perspectiva corelării dintre nevoile segmentului tineri identificate la momentul pregătirii programului (prima sectiune a acestui subcapitol) pentru cele trei sectoare vizate de POS DRU (educaţie, ocupare, incluziune socială), pe de o parte, și obiectivele specifice enunţate la nivelul DMI-urilor explicite și implicite, pe de altă parte (a se vedea cea de-a doua secţiune a prezentului subcapitol). Au fost analizate și modificări ale situaţiei tinerilor și a nevoilor lor, de la momentul elaborării programului, generate de dinamica mediului socio-economic și/ sau de efectul intervenţiilor politicilor publice și a programelor, inclusiv POSDRU.

� Logica internă a programului și măsurilor cu privire la segmentul tineri, urmărind:

� legătura între măsuri, priorităţi și obiectivele programului8

� modul în care operaţiunile, cu activităţile eligibile indicate, conduc la realizările și rezultatele așteptate, reflectate în indicatorii stabiliţi pe fiecare nivel cu ţinte de atins.

Această corelare este în mod particular importantă în situaţia în care măsurile nu sunt în mod explicit, sau exclusiv, dedicate grupului ţintă obiect al analizei, evidenţiind deficienţele și barierele în a canaliza resursele în cel mai eficient mod spre categoria respectivă și a facilita producerea schimbării dorite.

Complementar, pentru o mai bună înţelegere a logicii intervenţiei, verificarea legăturilor orizontale – între indicatorii și obiectivele stabilite pe cele trei niveluri, operational - indicatori de output, specific - indicatori de rezultat și general - indicatori de impact.

3.2.2. Nevoile tinerilor identificate în POSDRU 2007-2013 și modificări pe parcursul implementării programului

Analiza problemelor și nevoilor tinerilor care au stat la baza POSDRU 2007-2013 și a modificărilor lor pe perioada implementării programului este prezentată pe larg în Anexa 7. 8 Ghid indicativ privind metodele de evaluare: Indicatori de monitorizare și evaluare, Documentul de lucru nr 2, august 20016, Comisia Europeana

Nevoi

Obiective operaționale

Obiective specifice

Obiectiv generalImpact

Rezultate

Realizări

Resurse (inputuri)

Pagina 20 din 152

Prezentăm în această secţiune o sinteză care oferă informaţiile necesare analizei relevanţei obiectivelor programului faţă de nevoile tinerilor. Sinteza este structurată pe cele trei sectoare: Educaţie, Ocupare și Incluziune socială, pentru fiecare dintre ele analizându-se situaţia tinerilor, problemele și nevoile identificate la momentul elaborării programului și modificări ale situaţiei tinerilor la data analizei, decembrie 2014.

Sectorul Educaţie

Situaţia tinerilor privind educaţia și principalele probleme și nevoi, așa cum au fost identificate în analiza POSDRU sunt sintetizate în cele ce urmează.

Participarea scăzută la educaţie (efective, rata de participare);

o Efectivele de elevi erau în scădere, mai accentuată fiind scăderea la nivel primar și gimnazial, dar și în mediul urban faţă de rural.

o Participarea era scăzută și pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale mai ales datorită infrastructurii educaţionale neadecvate și a lipsei personalului calificat.

o Participarea în învăţământul profesional era în scădere, remarcându-se ineficacitatea măsurilor adoptate

Accesul dificil la educaţie

o accesul la educaţie reprezenta o problemă majoră, îndeosebi pentru mediul rural, populaţia romă și învăţământul secundar superior

o din analiză rezultă o creștere a participării în învăţământul superior datorită gradului mai mare de absorbţie a forţei de muncă cu nivel educaţional superior. O problemă o reprezenta participarea scăzută la educaţia superioară a tinerilor din mediul rural.

Nivel relativ ridicat de abandon școlar/părăsire timpurie a școlii; abandonul şcolar este identificat ca problemă majoră care afectează calitatea și competitivitatea capitalului uman; rata de părăsire timpurie a școlii fiind peste media europeană și mai mare pentru populaţia masculină decât pentru cea feminină.

Formarea profesională iniţială aflată în proces de modernizare, necesită în continuare măsuri pentru creșterea calităţii prin extinderea sistemului de asigurare a calităţii, optimizarea reţelei școlare și asigurarea capacităţii adecvate, în special în mediul rural

Capacitate limitată a diverșilor furnizori, în special școli și universităţi de a oferi Învăţarea pe tot parcursul vieţii - este o arie care necesită îmbunătăţiri conform analizei POSDRU în principal în ceea ce privește coerenţa, gradul de acoperire, sistemul cu o corelare reală a formării iniţiale și celei continue și eficacitatea comitetelor sectoriale.

Dezvoltarea resursele umane din educaţie a fost identificată ca o nevoie complementară nevoilor de dezvoltare și modernizare a sistemului de educaţie

Educaţie și formare în sprijinul dezvoltării aptitudinilor manageriale și de antreprenoriat

Analiza evaluatorilor, realizată pe baza datelor statistice disponibile la sfârșitului anului 2014 și a documentelor strategice, conduce la următoarele concluzii privind modificarea situaţiei tinerilor, a problemelor și nevoilor tinerilor care au stat la baza POSDRU:

Problemele tinerilor privind accesul și participarea la educaţie identificate la data realizării analizei POSDRU se menţin în continuare, cu toate că au apărut variaţii influenţate mai degrabă de factori externi, cum ar fi criza economică, sau de sistem (cum ar fi desfiinţarea școlilor de arte și meserii), decât efecte ale intervenţiilor programelor. Astfel, se menţin ca probleme majore:

Pagina 21 din 152

Accesul la educaţie a tinerilor, în special al tinerilor aparţinând unor grupuri vulnerabile (romi, tineri cu CES, tineri NEETs) dar și în cazul tinerilor din învăţământul gimnazial şi liceal care depăşesc cu până la 4 ani vârsta de şcolarizare. Accesul tinerilor la educaţie nu s-a imbunătăţit. Ţinând cont de specificul acestui grup, pe lângă nevoile de a preveni abandonul şcolar, orientare şcolară şi profesională, consiliere, informare, ajutor pentru tranziţia spre un loc de muncă fie spre un nivel superior de educaţie, aceștia au nevoie şi de sprijin pentru dezvoltare personală pentru a se integra mai bine în şcoală, muncă şi societate.

Problemele din învăţâmântul profesional se menţin în continuare, fiind necesare măsuri ferme pentru a face această formă de învăţământ atractivă pentru tineri şi relevantă pentru piaţa muncii. Nevoile tinerilor de la acest nivel sunt de orientare profesională, de suport pentru tranziţia de la şcoală la muncă şi de creştere a calităţii în învăţământul profesional.

În condiţiile lipsei de atractivitate a învăţământului profesional nevoile de restructurare a acestei forme de învăţământ sunt importante şi complexe (unităţi şcolare, cadre didactice, cadrul legislativ, organizare, metodologii, curriculum, elevi, părinţi, orientare şcolară şi profesională, corelarea cu piaţa muncii, sistemul dual – ucenicie, implicarea unităţilor economice). În 2014 s-a revizuit metodologia pentru învăţământ profesional, însă măsurile nu au atras un număr important de tineri în şcolile profesionale.

Faţă de perioada când s-a realizat analiza POSDRU, participarea tinerilor la învăţământul superior a scăzut pe fondul scăderii numărului de absolvenţi cu bacalaureat, migraţiei tinerilor şi studenţilor, crizei economice şi financiare.

Efectivul de studenţi în vârstă de până la 24 ani a scăzut după anul 2007, iar cel al tinerilor în vârstă de 25 - 34 ani a scăzut din anul 2008. Diferenţa între sexe s-a menţinut în favoarea persoanelor de sex feminin. Accesul este mai redus pentru tinerii din mediul rural, faţă de mediul urban9. Pe regiuni, scăderile cele mai mari le-au înregistrat în perioada 2007 - 2012: Bucureşti , Centru şi Vest. Creşterea calităţii în învăţământul superior şi relevanţa pentru piaţa muncii rămân de actualitate, precum şi sprijin pentru accesul tinerilor din mediul rural sau cu dificultăţi de susţinere din partea familiilor

Participarea tinerilor la niveluri de educaţie superioare vizează și accesul la învăţământul post liceal. Cu toate că faţă de învăţământul gimnazial, profesional sau universitar situaţia învăţământului postliceal pare a fi mai bună, participarea la această formă de învăţământ este o alternativă atractivă pentru tinerii care nu reuşesc să acceadă în învăţământul universitar, pentru cei care sunt absolvenţi de liceu fără diplomă de bacalaureat, dar şi pentru tinerii cu vârstă de 21 ani şi peste.

Participarea şi accesul la învăţământul postliceal ar putea fi încurajaţă pentru tinerii încadraţi în muncă şi care doresc un nivel de calificare mai mare. De asemenea, trebuie încurajată creşterea calităţii în învăţământul postliceal, relevanţa pentru piaţa muncii şi orientarea sa spre practică.

Abandonul școlar se menţine ca problemă majoră, chiar dacă rata a avut o ușoară îmbunătăţire pentru nivelul gimnazial, rămâne la un nivel peste media europeană, în timp ce abandonul a crescut pentru celelalte niveluri, mai ales în învăţământul profesional și superior. Problemele sunt accentuate în comunităţile dezavantajate, și grupuri vulnerabile. Nevoile vizează atât prevenirea abandonului cât și școlarizarea celor care au părăsit școala.

Părăsirea timpurie a școlii rămâne o problemă persistentă în România, înregistrând un trend negativ, mai accentuat în cazul elevilor de sex masculin.

9 Raport Starea Învăţământului 2010, MEN

Pagina 22 din 152

Nevoile de învăţare pe tot parcursul vieţii ale tinerilor se menţin, decalajul faţă de Uniunea Europeană fiind în continuare foarte mare, cu toate că finanţarea POSDRU a condus la o creștere a participării

Calitatea sistemului de educaţie rămâne o problemă majoră, evidenţiată de rezultatele testelor PISA, rezultatele examenelor de bacalaureat și efectele lor negative asupra potenţialului și utilizării capitalului uman. Crearea unui sistem de formare profesională atractivă și de calitate pentru tineri, dezvoltarea competenţelor resurselor umane din sistem (profesori, instructori, formatori) face parte din această nevoie.

Este necesară creșterea capacităţii universităţilor de a forma studenţi cu nivele superioare de calificare și sprijinirea populaţiei din mediul rural și comunitatea romă pentru acces la învăţământul superior; oferirea de oportunităţi atractive pentru studenţi pentru opţiunea de cercetare și de a rămane în sistemul de educaţie; sprijin pentru tinerii din comunităţi/familii dezavantajate de a participa la învăţământul superior

Strategiile elaborate în perioada 2013 -2014 confirmă faptul că problemele tinerilor identificate în analiza POSDRU privind educaţia tinerilor rămân în continuare valide, și evidenţiază aspectele particulare, zonele unde intervenţiile trebuie concentrate cu prioritate (în termeni de categorii de tineri, teritorialitate și forme de rezidenţă, forme de educaţie).

Ocuparea

Situaţia tinerilor privind ocuparea și principalele probleme și nevoi, așa cum au fost identificate în analiza POSDRU sunt succint reliefate în cele ce urmează.

Probleme și nevoile tinerilor privind ocuparea au fost identificate în analiza POSDRU și structurate pe trei aspecte cheie

Tranziţia de la şcoală la muncă

Tranziţia dificilă de la școală la muncă a fost identificată ca o problemă majoră. Analiza arăta că oferta de educaţie și formare este slab adaptată la cerinţele locurilor de muncă.

De asemenea, la data realizării analizei se înregistrau deficienţe în integrarea și menţinerea tinerilor pe piaţa muncii, nepotrivirea așteptărilor angajatorilor cu competenţele absolvenţilor, conștientizare limitată a absolvenţilor privind nevoile angajatorilor, o cooperare redusă a sistemului de educaţie cu mediul de afaceri.

A fost identificată nevoia de a oferi tinerilor rute flexibile orientate spre piaţa muncii, tranziţie către niveluri superioare de educaţie și pentru aceasta tinerii având nevoie de orientare și de consiliere.

Un aspect particular îl reprezintă dificultăţile de tranzitie a tinerilor absolvenţi către sistemul de educaţie, ca profesori sau cercetători; mai exact, este vorba de capacitatea scăzută de a reţine în sistemul de educaţie tinerii cu potenţial, care se datorează slabei atractivităţi a posturilor din sistem, generând o îmbătrânire a personalului, cu riscuri de a afecta calitatea sistemului de educaţie, problemă de altfel caracteristică sectorului educaţie.

Rata de ocupare și șomajul în rândul tinerilor

Rata de ocupare avea în perioada analizată (2005 – 2006) o tendinţă descendentă pentru toate grupele de vârstă, cea mai semnificativă scădere înregistrând-o rata de ocupare pentru grupa de vârstă 15-24 ani. Faţă de media UE, rata de ocupare din România era semnificativ mai mică.

În anul 2005 rata de ocupare înregistra o tendinţă descrescătoare în cazul populaţiei cu calificare scăzută, și un trend crescător pentru populaţia cu studii superioare, ceea ce a generat un interes mai mare al tinerilor pentru studiile superioare.

Pagina 23 din 152

Un efect negativ ar putea fi acela că o rata de ocupare scăzută reduce șansele accesului la formare profesională continuă, gestionată de angajatori și cu potenţial ridicat de a se adresa nevoilor actuale de competenţe.

Tendinţa negativă a ratei de ocupare, nivelul sub media europeană cât și efectele negative asupra dezvoltării și utilizării potenţialului tinerilor a făcut ca această problemă să fie considerată ca problemă majoră. De altfel, ea se regăsește în obiectivele specifice ale programului.

Șomajul în rândul tinerilor este o caracteristică socială a tinerilor. Analiza POSDRU evidenţiază problema nivelului ridicat al ratei șomajului care a avut o tendinţă de creștere în perioada 1999-2005, mai accentuată în cazul bărbaţilor decât in cazul femeilor. Pe medii de rezidenţă, rata de șomaj la data analizei indica o scădere în mediul urban și o creștere în mediul rural. Cauzele situaţiei includ slaba capacitate a economiei de a genera locuri de muncă, în special pentru tineri, cum ar fi cele cu calificări superioare, locuri de muncă neatractive, inadecvanţa competenţelor tinerilor faţă de cerinţele angajatorilor.

Șomajul de lungă durată în rândul tinerilor este evidenţiat ca o problemă majoră, constatându-se o creștere în perioada 2000-2004, amplificând riscul de excluziune socială. Principalii factori care contribuie la șomajul de lungă durată sunt nivelul de calificare scăzut, pasivitatea și situaţia financiară precară. Acești factori indică nevoile șomerilor de lungă durată pentru a se reintegra pe piaţa muncii.

Adaptarea educaţiei și formării la cerinţele pieţei muncii

Analiza POSDRU identifică ca probleme principale:

� Insuficienta adecvare a calificărilor și competenţelor la nevoile pieţei muncii, inclusiv competenţe antreprenoriale.

� Adecvarea limitată a instrumentelor naţionale și a mecanismelor specifice pentru dezvoltarea calităţii și calificărilor la nivelul european

� Necesitatea unei mai bune adaptări a ofertelor de educaţie și formare profesională la nevoile societăţii bazate pe cunoaștere, inclusiv dezvoltarea învăţământului postliceal

Piaţa muncii este într-o continuă schimbare și reprezintă o provocare pentru sistemul de ocupare și sistemul de educaţie, datorită unei slabe adaptabilităţi a forţei de muncă la nevoile angajatorilor

Analiza realizată pe baza datelor statistice disponibile la sfârșitului anului 2014 și documentele strategice conduc la următoarele concluzii privind modificarea situaţiei tinerilor, a problemelor și nevoilor tinerilor care au stat la baza POSDRU:

Tranziţia de la școală la muncă se menţine ca problemă majoră a tinerilor și este marcată de părăsirea timpurie a scolii, de șansa de calificare, care depind de situaţia socio economică și de situaţia financiară a familiei de origine. Dificultăţile de oferi soluţii eficace se datorează și insuficienţei datelor credibile și complete, în ciuda unor iniţiative la nivelul unor judeţe și universităţi.

Ocuparea și șomajul în rândul tinerilor

Rata de ocupare a tinerilor din grupa 15 - 24 ani nu a suferit modificări mari după anul 2007, trendul este în continuare de scădere, la fel ca în UE, cu o accentuare în regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Est, Sud-Vest Oltenia şi Vest rata de ocupare fiind sub media pe ţară.

Analiza POSDRU evidenţiază scăderea ratei de ocupare a tinerilor cu studii universitare, în principal datorită scăderii în ultimii ani a numărului de studenţi. Rata de ocupare a mai scăzut şi în cazul tinerilor între 15 - 24 ani cu studii primare sau fără şcoală.

Problemele semnalate în analiza POSDRU rămân valabile şi pentru perioada 2007 - 2014:

Pagina 24 din 152

� nu au fost create suficiente locuri de muncă pentru tineri, � pentru debutanţii în muncă salariile nu sunt atractive, � competenţele dobândite de tineri în sistemul de educaţie nu sunt mereu relevante pentru

piaţa muncii, � nepotrivirea așteptărilor tinerilor cu oferta angajatorilor, � pe o piaţă în care există corupţie şansele de reuşită a tinerilor antreprenori sunt scăzute.

Rata şomajului pentru tineri (grupa 15 - 24 ani) a crescut în perioada 2008 - 2013, după o tendinţă de scădere în perioada de referinţă POSDRU. Criza economică şi financiară a avut o influenţă semnificativă, indicatorul a crescut după anul 2008, de la 18,6 la 23,6. Şi la nivelul UE a fost înregistrată creşterea ratei șomajului tinerilor în aceeaşi perioadă.

La nivelul regiunilor rata şomajului pentru grupul 15 - 24 ani a înregistrat evoluţii diferite. În regiunea Nord-Vest a fluctuat, dar tendinţa a fost de scădere. În regiunile Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia, Vest şi Bucureşti-Ilfov rata şomajului a crescut din anul 2009. În regiunea Nord-Est tendinţa a fost de scădere uşoară.

Problemele semnalate în analiza POSDRU rămân valabile şi pentru perioada 2007 - 2014:

� Faţă de analiza POSDRU, în analizele actuale pentru elaborarea politicilor educaţionale și de ocupare apare o categoria aparte de tineri, NEETs (tineri care nu se regăsesc nici în sistemul de educaţie sau formare și nici într-o formă de ocupare). În anul 2013, în România, rata NEETs era de 17,2%, cu 4,2 puncte procentuale peste media europeană din acel an. În ceea ce privește distribuţia pe sexe, rata NEETs a înregistrat valori superioare în cazul populaţiei feminine pentru întreaga perioadă de analiză. Există și diferenţe regionale, variind între 12.1% pondere NEETs în regiunea Nord Est și 23,1% în regiunea Sud Muntenia. Tinerii NEETs sunt definiţi ca grup vulnerabil în documentele de politică actuale. Ei reprezintă o problemă majoră în domeniul educaţiei și ocupării, datorită dimensiunii seminficative și dificultăţilor de a gestiona grupul, inclusiv identificarea și monitorizarea tinerilor din această categorie; nevoile lor particulare impun măsuri coerente dedicate acestei categorii.

� Participarea slabă la FPC pentru a asigura adaptabilitatea forţei de muncă la cererea pieţei este o nevoie în continuare validă. Nevoile actuale includ reforma cadrului legal și metodologic (privind analiza ocupaţională, standardele ocupaţionale, actualizarea la nevoile pieţei).

Experienţa în implementarea politicilor și programelor de ocupare, analizele, documentele de politici recente în domeniul ocupării și formării relevă următoarele nevoi ale tinerilor pentru o mai bună tranziţie de la scoală la muncă:

� Creșterea șanselor de angajare prin oportunităţi de a dobândi experienţă practică (voluntariat, stagii de practică, intershipuri)

� Îmbunătăţirea eficacităţii programelor de practică � Dobândirea de competenţe specifice integrării la locul de muncă (organizare și roluri în

organizaţii, performanţă așteptată în organizaţie, relaţii de muncă, munca în echipă, management de proiect, rezolvarea conflictelor, rezistenţă la stres)

� Întelegerea așteptărilor angajatorilor și pregătirea pentru angajare � Încurajarea angajatorilor, stimularea pentru a angaja șomeri tineri, îndeosebi șomeri de lungă

durată � Îmbunătăţirea nivelului de calificare și de competenţe prin rute flexibile individualizate, sprijin

pentru acces; aceasta nevoie trebuie adresată în mod coerent cu îmbunătăţirea calităţii � Dezvoltarea de competenţe antreprenoriale și sprijin pentru începerea unei afaceri cu potenţial

de a genera locuri de muncă � Informare şi consiliere individualizată cu privire la cerinţele pieţei muncii, a locurilor vacante, dar

şi a drepturilor lor rămâne în continuare o nevoie importantă

Pagina 25 din 152

� Identificarea tinerilor care fac parte din categoria NEETs, furnizarea de servicii individualizate și monitorizarea lor

� Pentru accesul la formare continuă eficace, tinerii au nevoie de oportunităţi și modalităţi cu o componentă practică reală și adecvată cerinţelor pieţei: pentru aceasta sunt necesare: îmbunătăţirea metodologiei de creare a profilelor ocupaţionale, certificarea unor specialişti în analiză ocupaţională şi crearea de standarde ocupaţionale utile atât pentru sistemul de educaţie cât şi pentru angajaţi şi angajatori, standarde ocupaţionale în conformitate cu realităţile din piaţa muncii şi actualizate periodic. Acestea pot servi ca inspiraţie pentru reforma curriculară şi orientarea învăţământului spre practică.

Incluziune socială

Din punct de vedere al incluziunii sociale, tinerii și copiii fac parte din grupurile cele mai vulnerabile în ceea ce privește riscul de sărăcie și excluziune socială. Riscul de sărăcie ridicat în rândul tinerilor arată că în România s-a proliferat sărăcia, având o strânsă legătură cu schimbările structurale de pe piaţa muncii.

O categorie aparte este reprezentată de tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului și a căror integrare socială şi profesională este încă deficitară. Acestor tineri le lipsesc de cele mai multe ori aptitudinile neceare pentru găsirea unui loc de muncă și integrării în societate. În plus, participarea tinerilor de peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecţie a copilului la educaţie superioară şi formare precum și pe piaţa muncii este redusă.

Analiza POSDRU evidenţiază faptul că cele mai vulnerabile persoane la riscul de sărăcie au devenit tinerii și copiii. De asemenea, analiza recunoaşte că incluziunea socială poate fi un succes numai dacă se foloseşte o abordare complexă care să se adreseze tuturor aspectelor, fără însă a le enumera pe toate: ocupare, educaţie, locuinţă, sănătate, protecţie socială. Lipsesc: informarea, mobilitatea, securitatea, justiţie, combaterea excluziunii, participare la viaţa economică, socială, culturală şi politică.

Accentul POSDRU cade pe participarea la educaţie (inclusiv formare continuă) şi muncă, considerate principalele puncte slabe. Dacă o perioadă lungă de timp nu au existat soluţii pentru integrarea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, la momentul elaborării POSDRU erau dezvoltate servicii specifice prin Direcţiile pentru Protecţia Copilului, ce urmau să fie dezvoltate în continuare pentru pegătirea tinerilor pentru viaţă și muncă și pentru a duce o viaţă independentă.

POSDRU evidenţiază slaba participare la niveluri superioare de educaţie și formare și pe piaţa muncii a tinerilor peste 18 ani care părăsesc instituţiile de stat pentru protecţia copilului. Grupurile vulnerabile în general și în particular acest grup are nevoie – conform POSDRU, de planuri individualizate de intervenţie care urmăresc îmbunătăţirea capacităţii de a ocupa un loc de muncă, cât şi serviciile de sprijin adaptate nevoilor individuale

Situaţia actuală a tinerilor cu risc de excluziune socială, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecţie a copilului

Situaţia acestor tineri din centrele de plasament nu s-a schimbat, cu toate că numărul lor a scăzut.

Una din soluţiile pentru aceşti tineri ar fi întreprinderile sociale de inserţie, existând şanse ca în viitorul apropiat să fie aprobată legislaţia pentru economia socială. Pe de altă parte, această categorie de tineri are nevoie în continuare de protecţie socială.

În anul 2012 existau în România un număr de 39 347 întreprinderi sociale10 care angajau un număr de 131 127 persoane, asociaţii şi fundaţii, cooperative, CAR. În perioada 2010 - 2012 principalii indicatori

10 Atlasul Economiei Sociale, România 2014, FDSC

Pagina 26 din 152

ai acestora au înregistrat tendinte de creştere accelerată11. La nivel regional numărul cel mai mare de întreprinderi sociale active îl au regiunile: Centru, Nord Est şi Bucureşti-Ilfov12. Printre întreprinderile sociale active funcţionează şi unele de inserţie.

Pentru grupurile vulnerabile de tineri este necesară încurajarea întreprinderilor sociale de inserţie, dar până in acest moment legislaţia pentru întreprinderile sociale nu a fost adoptată. Intreprinderile sociale ar putea rezolva o parte din problemele tinerilor din grupuri vulnerabile.

Grupul tineri peste 18 ani rămâne și în prezent un grup vulnerabil cu nevoi de sprijin pentru incluziune socială.

Nevoile identificate în analiza POSDRU se menţin în continuare. Problema cea mai importantă cu care se confruntă tinerii este sărăcia şi excluziunea socială. În perioada 2007 - 2013 ponderea tinerilor expuşi riscului de sărăcie şi de sărăcie şi excuziune socială a crescut. În aceeaşi perioada riscul deprivării materiale severe a scăzut, dar rămâne de trei ori mai mare faţă de media UE.

Alte grupuri vulnerabile de tineri

Pe lângă acest grup vulnerabil ar mai putea fi adăugate tot din categoria tineri: tinerii din învăţământul gimnazial şi liceal care depăşesc vârstă oficială de şcolarizare, tineri fără adăpost (în număr necunoscut) sau mame tinere, tineri dependenţi de substanţe, tineri cu nevoi speciale.

Intreprinderile sociale de inserţie reprezintă o soluţie adecvată pentru nevoile tinerilor. În perioada 2007 - 2014 nu a existat o legislaţie pentru economia socială. Deşi există întreprinderi sociale în România, puţine sunt cele de inserţie, care în general funcţionează pe lângă fundaţii şi asociaţii.

POSDRU se focalizează pe măsuri de natura educaţiei și ocupării, însă nevoile acestor tineri au și alte componente, cum ar fi: informarea, mobilitatea, securitatea, justiţie, planificarea familială, combaterea excluziunii, participare la viaţa economică, socială, culturală şi politică.

11 idem 12 idem

Pagina 27 din 152

3.2.3. Analiza logicii intervenţiei POSDRU cu privire la segmentul tineri

Analiza logicii externe

În această secţiune se analizează în ce măsură obiectivele măsurilor se adresează nevoilor identificate. Acolo unde există o relaţie cauzală între nevoile identificate se va detalia analiza la nivelul obiectivelor operaţionale pentru a surprinde aspectele specifice asupra cărora se focalizează sau ar trebui să se focalizeze programul.

Tabelul 3 POSDRU 2007-2013. Nevoi ale tinerilor adresate prin Intervenţii/DMI explicite/implicite/obiective operationale

Probleme și nevoi ale tinerilor identificate în POS DRU

Modificări ale situaţiei tinerilor faţă de momentul elaborării POSDRU Nevoi actualizate

DMI adresat explicit sau implicit tinerilor

Obiective specifice ale măsurii

Comentarii

Sectorul Educatiei

Participare scăzută la educaţie

Problema se menţine Scăderea participării tinerilor în învăţământul superior Accentuare in Bucuresti, Centru și Vest, mediul rural Nevoi de sprijiN pentru familiile cu venituri mici indeosebi din mediul rural

DMI 2.2 Îmbunătăţirea participării la programe de educaţie de tip „a doua șansă” și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, în special a grupurilor vulnerabile

Obiectivul specific - este relevant nevoii - formularea nu reflectă schimbarea dorită privind situaţia grupului, ci se limitează mai degrabă la intervenţie

Accesul dificil la educaţie

Problema se menţine Accentuare pentru grupuri vulnerabile Nevoi de sprijin pentru dezvoltare personala pentru integrare



Nivel ridicat de abandon școlar / părăsire timpurie a școlii

Problema se menţine Nivelul rămâne peste media europeană Problema persistă Mai accentuat pentru tineri de sex masculin



Deficienţe privind calitatea sistemului de educaţie

Problema se menţine - cu toate că se inregistrează imbunătăţiri accentuarea rezultatele testului PISA sunt sub media tărilor participante, - rezultate examen bacalaureat continua să fie scăzute

DMI 1.1 Îmbunătăţirea sistemului de asigurare a calităţii în învăţământul preuniversitar și formarea profesională iniţială, prin susţinerea unităţilor de învăţământ în vederea îmbunătăţirii managementului si a capacităţii de furnizare a calificărilor relevante pentru piaţa muncii.

Obiectiv relevant nevoii insă este în mod indirect. Segmentul tineri beneficiază indirect de rezultatele măsurii care se focalizează pe capacitatea instituţiilor și nu pe performanţele elevilor Obiectiv operaţional relevante ”Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere şcolară, mediere şcolară şi a altor servicii şi instrumente alternative care să sprijine creşterea participării la educaţie şi formare profesională precum şi îmbunătăţirea performanţelor şcolare”

Pagina 28 din 152

Capacitate și performanţe limitate a resurselor umane în sistemul de educaţie faţă de cerinţele de îmbunătăţire

Problema se menţine Accentuare la nivelul universităţilor In particular vizând tinerii din grupuri vulnerabile, Sprijin pentru atragere și retenţia tinerilor în sistemul de educaţie sau cercetare

DMI1.3 DMI 1.5

Îmbunătăţirea calificărilor profesorilor, formatorilor si a altor categorii de personal din educaţie si formare, prin sprijinul acordat pentru formarea iniţială si continuă a acestora Sprijinirea obţinerii de cunoștinţe si competenţe mai bune de către tinerii cercetători prin studii doctorale și postdoctorale

Obiectiv relevant nevoii Segmentul tineri beneficiază indirect de rezultatele măsurii Obiectiv relevant pentru nevoie

Deficienţe ale sistemului de formare profesională iniţială, vizând capacitatea în mediul rural, asigurarea calităţii, accesul.

Accentuarea deficienţelor Abandonul din invatamantul profesional și tehnic mai accentuat faţă de alte forme de educaţie

DMI 1.2. Îmbunătăţirea sistemului de asigurare a calităţii în învăţământul superior, prin susţinerea universităţilor în vederea îmbunătăţirii managementului și a capacităţii de furnizare a calificărilor relevante

Obiectiv relevant pentru nevoie

Capacitate limitată a furnizorilor de educaţie și formare (școli și universităţi) pentru Învăţare pe tot parcursul vieţii

Decalaj mare faţă de media UE cu toate că proiectele POS DRU au condus la îmbunătăţirea participării

Alte măsuri ale POS DRU complementare pot contribui indirect

Nu au fost identificate obiective ale măsurilor care se adresează in mod implicit sau explicit nevoilor tinerilor de participare la Învăţare pe tot parcursul vieţii. Ale măsuri ale DMI complementare

Sectorul Ocupare Tranziţia dificilă de la școală la muncă

Se menţine ca problemă majoră Accentuată de părăsirea timpurie a școlii, lipsa calificărilor, situaţia familială Nevoi de înţelegere a fenomenului, date credibile și complete Nevoi de experientă practică, competenţe specifice integării în organizaţii Nevoi de adaptare la așteptările angajatorilor

DMI 2.1

O mai bună tranziţie de la școală la viaţa activă

Obiectiv relevant pentru nevoie

Ofertă educaţională slab adaptată cerinţelor pieţei; nevoia de rute flexibile de tranziţie la muncă

Problema se menţine Competenţele tinerilor nu sunt relevante pentru cerinţele angajatorilor

DMI 1.1 Îmbunătăţirea sistemului de asigurare a calităţii în învăţământul preuniversitar și formarea profesională iniţială, prin susţinerea unităţilor de învăţământ în vederea îmbunătăţirii managementului si a capacităţii de furnizare a calificărilor relevante pentru piaţa muncii.

Obiectivul specific este relevant pentru nevoie Această măsură include un două obiective operationale care se adresează direct nevoilor tinerilor (cum ar fi:

”Îmbunătăţirea managementului şi capacităţii unităţilor de învăţământ şi furnizori lor

Pagina 29 din 152

de educaţie şi formare profesională iniţială de a asigura calificări relevante pentru nevoile pieţei muncii”)

Rată de ocupare scăzută a tinerilor, sub media UE, mai ales pentru persoane cu calificări scăzute

Problema se menţine Tendinţă de scădere Accentuare în regiunile BI, Centru, Sud Est, Sud Vest, Vest – sub media pe ţară Scădere rată de ocupare segment studii superioare și tineri cu studii primare sau fără școală

DMI 5.1 Creșterea participării

șomerilor de lungă durată la programe integrate de măsuri active de ocupare

Obiectivul specific este relevant pentru nevoie Formularea demonstrează focalizarea pe someri de lungă durată, însă nu se adresează tinerilor în mod specific. Nu se evidenţiază focalizare regională

Nivel al șomajului ridicat cu tendinţă de creștere pentru mediul rural

Problema se menţine Diferentieri regionale Accentuare îndeosebi după 2009 in regiunile Centru, Sud –Est, Sud –Muntenia, Vest, București Ilfov.

DMI 5.2 Creșterea participării la programe integrate de ocupare a persoanelor din agricultura de subzistenţă; Îmbunătăţirea ocupării participanţilor din zonele rurale în programe integrate de ocupare.

Obiectivul specific este relevant pentru nevoie, însă nu se adresează tinerilor în mod specific. Reflectă o focalizare pe mediul rural Nu se evidentiază focalizare regională

Somaj de lungă durată ridicat în rândul tinerilor

Problema s-a agravat Disparităţi regionale semnificative; medii de rezidenţă

DMI 5.1 Creșterea participării șomerilor de lungă durată la programe integrate de măsuri active de ocupare

Obiectivul specific este relevant pentru nevoie însă nu se adresează tinerilor în mod specific Intervenţia apare ca o intervenţie concentrată pe o categorie critică, șomerii de lungă durată

Apare o categorie tineri NEETs cu nevoi particulare privind participarea la educaţie, ocupare și incluziune; este definit ca grup vulnerabil

Implicit DMI 5.1 si 5.2. Fără a fi focalizate pe această categorie

Obiectivele celor două DMIuri se pot adresa nevoilor acestor categorii însă nu pot focaliza particularitatile categoriei de tineri NEETS

Acces și participare redusă la formare continuă Insuficienta adecvare a ofertei de educaţie și formare continuă la nevoile pieţei

Cadru legal și metodologic neadecvat unei pieţe în continuă schimbare Nevoia de profile ocupaţionale și standarde conform realităţilor pieţei Nevoi de îmbunătăţire a eficacităţii învăţării

Alte măsuri ale POS DRU complementare pot contribui indirect

Nu au fost identificate obiective ale măsurilor care se adresează în mod implicit sau explicit tinerilor relevante pentru aceste nevoi.

Nivel scăzut de educaţie și formare privind competenţele mangeriale și antreprenoriale

În condiţiile unei capacităţi scăzute a economiei de a crea locuri de muncă, rolul antreprenoriatului crește Nevoia de flexibilitate a programelor de formare Revizuirea cadrului legal și metodologic,

DMI 3.1. Dezvoltarea antreprenoriatului, prin sprijinirea indivizilor pentru iniţierea afacerilor

Obiectiv relevant pentru nevoile de dezvoltare a competenţelor antreprenoriale însă nu se adresează tinerilor în mod specific

Pagina 30 din 152

analiza ocupaţională, standarde, proceduri

Incluziune socială Risc ridicat sărăcie și excluziune a tinerilor din sistemul de protecţie a copilului, în particular a tinerilor care părăsesc sistemul Participare scăzută a acestei categorii la muncă și niveluri de educaţie superioare

Grupul tineri din sistemul rămâne vulnerabil și în prezent Alte grupuri vulnerabile din categoria tineri: tinerii din învăţământul gimnazial şi liceal care depăşesc vârstă oficială de şcolarizare, tineri fără adăpost (în număr necunoscut) sau mame tinere, tineri dependenţi de substanţe, tineri cu nevoi speciale. Nevoi de planuri individualizate de intervenţie

DMI 6.2 Creșterea nivelului de calificare pentru persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile

Obiectivul este relevant nevoilor tinerilor peste 18 ani care au părăsit sistemul de stat de protecţie a copilului însă nu se adresează exclusiv acestei categorii Nu au fost identificate obiective ale măsurilor care să se adreseze nevoii de sprijin pentru acces la niveluri superioare ale educaţiei. Nu se regăsesc specific măsuri dedicate altor categorii de tineri cu risc

Necesitatea unei abordări complexe incluzând ocuparea, educaţia, locuinţa, sănătatea protecţia socială; educaţia și munca sunt considerate critice. Si alte grupuri vulnerabile de tineri trebuie au nevoi similare

Alţi factori determinanţi ai incluziunii tinerilor din sistemul de protecţie a copilului; mobilitatea, securitatea, justiţia, participarea la viaţa economică, socială, culturală și politică.

Nu au fost identificate obiective ale măsurilor care să se adreseze specific acestei nevoi sau altor grupuri de tineri cu nevoi similare

Necesitatea dezvoltării economiei sociale

Nevoi actuale Necesitatea creării de locuri de muncă dedicate acestui segment Încurajarea întreprinderilor sociale de inserţie

DMI 6.1 implicit Promovarea și sprijinirea

creării de noi locuri de muncă în structurile economiei sociale

Obiectivul specific este relevant Tinerii au nevoi specifice de insertie în cadrul mai larg al economiei sociale

Constatări privind relevanţa măsurilor faţă de nevoile tinerilor

Problemele și nevoile tinerilor identificate la momentul elaborării POSDRU sunt adresate în mare măsură prin măsuri explicite sau implicite.

Problemele privind ”Accesul și participarea redusă la formare continuă, insuficienta adecvare a ofertei de educaţie și formare continuă la nevoile pieţei” și ”Capacitatea limitată a furnizorilor de educaţie și formare (școli și universităţi) pentru Învăţare pe tot parcursul vieţii” sunt adresate prin măsuri ale POSDRU în care tinerii nu se regăsesc explicit sau implicit. Aceste măsuri trebuie să fie complementare măsurilor explicite și implicite.

Măsura în care complementaritatea internă a programului a fost eficace, reușind să coreleze rezultatele măsurilor (explicite, implicite cu cele care nu fac referire la tineri) se poate analiza la nivelul construcţiei logice a acestora și participarea efectivă a tinerilor, care face obiectul secţiunii următoare.

Pagina 31 din 152

Problema nivelului ridicat al șomajului este adresată, dar focalizată, prin construcţia măsurii, doar pe șomerii de lungă durată. De asemenea, ambele măsuri ale axei prioritare 5, dedicată problemelor de ocupare se adresează tinerilor ca parte a unui grup ţintă lărgit, permiţând o posibilă canalizare a resurselor spre alte grupuri ţintă, mai ușor de inclus în program și de asistat. Aceasta creează riscul de a nu include în program tocmai acei tineri care au o nevoie mai mare de sprijin fiind mai greu de identificat, mobilizat și asistat în program.

Se constată și accentuarea problemelor privind ocuparea tinerilor la nivel naţional, cu precădere la nivel regional, sau pe medii de rezidenţă, categorii de grupuri vulnerabile. În domeniul ocupării se constată o accentuare a problemelor tinerilor în regiunile Centru, Sud-Est, Sud Muntenia, Vest si Bucuresti –Ilfov. De asemenea, rata de ocupare a înregistrat tendinţe de scădere după 2009, în regiunile București Ifov, Centru, Sud Est, Sud Vest, Vest care se situează sub media pe ţară. S-a constatat, de asemenea, scăderea ratei de ocupare pe segmentul tineri cu studii superioare și tineri cu studii primare sau fără școală.

O problemă particulară a segmentului tineri o reprezintă categoria NEETs, categorie de tineri care nu se regăsesc nici în educaţie, nici în somaj și reprezintă un grup vulnerabil. Așa cum rezultă din definiţia grupului măsurile care trebuie să se adreseze acestei categorii sunt integrate vizând atât educaţia, cât și ocuparea și incluziunea. O problemă majoră legată de acest grup este faptul că acești tineri sunt din perspectiva intervenţiilor ”greu de atins”, greu de mobilizat, de menţinut în program și de urmărit. De aceea, acești tineri au nevoi de sprijin specifice, individualizate, riscând altfel ca și pană acum să nu fie incluși și vizaţi în program.

În cazul tinerilor din sistemul de protecţie a copilului, măsura 6.2. se adresează inserţiei lor pe piaţa muncii. Măsurile propuse nu se adresează participării lor la niveluri superioare de educaţie. Un aspect particular privind acest segment de tineri îl reprezintă nevoile lor de sprijin integrat vizând ocuparea, educaţia, locuinţa, sănătatea, participarea la viaţa economică, socială, culturală și politică, accesul la justiţie. Aceste nevoi nu sunt adresate explicit prin măsurile dedicate acestei categorii de tineri.

Analizele sectoriale realizate în cadrul evaluării arată necesitatea elaborării unor studii concentrate pe anumite aspecte ale nevoilor tinerilor pentru a permite luarea deciziilor privind intervenţiile încă din faza de programare sau pentru redirecţionarea intervenţiilor pe parcursul implementării. Aceste studii trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: diferenţierile regionale ale problemelor, evidenţierea problemelor legate de părăsirea timpurie a școlii și cauzele (situaţia socială, problemele de incluziunea socială a tinerilor, etc.), ce tipuri de intervenţii sunt viabile și cele care nu sunt funcţionale,care sunt factorii de influenţă, evoluţia segmentului tineri, modificări ale situaţiei acestora, etc.

Concluzii

Măsurile finanţate prin POSDRU 2007-2013 sunt relevante pentru nevoile tinerilor identificate în procesul de elaborare a Programului. Faţă de situaţia tinerilor surprinsă de analiza POSDRU la momentul elaborării programului, actualizarea nevoilor evidenţiază faptul că problemele se menţin, în unele cazuri se înregistrează o tendinţă de ameliorare însă situaţia este încă sub nivelul mediu al UE. (de exemplu în cazul abandonului școlar, performanţe școlare).

Analiza din evaluare reliefează faptul că măsurile POSDRU 2007-2013 rămân în continuare relevante.

Un număr de nevoi specifice ale tinerilor și modificări ale nevoilor survenite de la data elaborării Programului sunt parţial adresate prin măsurile POSDRU.

Analiza a evidenţiat o serie de nevoi insuficient adresate:

a. Nevoi ale tinerilor NEETS (sprijin prin măsuri integrate)

Pagina 32 din 152

b. Nevoi ale altor grupuri vulnerabile (în afară de NEETS, tineri instituţionalizaţi) cum ar fi tineri dependenţi de alcool, droguri.

c. Nevoi pentru stimularea, facilitarea accesului la niveluri superioare de educaţie (Învăţământ superior, inclusiv pentru tineri instituţionalizaţi, tineri din mediul rural)

d. Nevoi de sprijin pentru accesul la formare continuă

e. Diferenţieri ale intensităţii problemei și nevoilor tinerilor la nivel regional, segmente de tineri (de exemplu nivel de educatie, mediu de rezidenţă)

f. Nevoi de sprijin individualizat prin metode noi, inovatoare, bazate pe studii aprofundate asupra fenomenelor care generează problema (de exemplu, părăsirea timpurie a școlii)

Modul în care sunt formulate obiectivele măsurilor nu asigură concentrarea, în mod coerent, a intervenţiilor asupra tinerilor, asupra problemelor acestei categorii. Obiectivele fiind formulate mai larg, permit intervenţia pentru tineri, dar nu o concentrează asupra tinerilor, dispersând resursele, participarea și efectele.

Nevoile specifice identificate pentru îmbunătăţirea situaţiei tinerilor trebuie să se regăsească în elementele intervenţiei logice a măsurii (obiect al analizei în secţiunea următoare).

În cazul nevoilor care sunt adresate prin măsuri implicite sau măsuri în care nu se face referire la tineri, deși pot să facă parte din grupul ţintă (complementare cu alte măsuri explicite) este necesară cunoașterea contribuţiei măsurilor la rezolvarea problemelor.

Tinerii ar trebui evidenţiaţi clar în grupul ţintă și instrumentele de monitorizare ar trebui să permită cunoașterea, măsurarea participării tinerilor și contribuţiei lor la realizările și rezultatele măsurii.

Analiza Logicii intervenţiei

Analiza logicii interne a programului și măsurilor cu privire la segmentul tineri, urmărește:

� legătura între măsuri, priorităţi și obiectivele programului

� modul în care operaţiunile, cu activităţile eligibile indicate, conduc la realizările și rezultatele așteptate, reflectate în indicatorii stabiliţi pe fiecare nivel cu ţinte de atins.

� legăturilor orizontale – între indicatorii și obiectivele stabilite pe cele trei niveluri, operational - indicatori de output, specific - indicatori de rezultat și general - indicatori de impact.

Analiza legăturii între obiectivul general, axe prioritare și măsuri.

În timp ce categoria Tineri se regăsește în obiectivul general al programului, ca parte a capitalului uman al României, la nivelul obiectivelor specifice găsim un obiectiv specific din cele șapte al programului care se adresează direct tinerilor ”Facilitarea inserţiei tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piaţa muncii´și implicit cele două axe prioritare concepute pentru a contribui la atingerea obiectivului: Axa Prioritară 2 ”Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” și Axa Prioritară 5: ”Promovarea măsurilor active de ocupare”.

O altă axă prioritară, Axa 1 ” Educaţia și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societăţii bazate pe cunoaștere”, se adresează prin natura ei – educaţia - în cea mai mare parte tinerilor.

Alte obiective specifice (descrise în secţiunea 2.1) se adresează tinerilor alături de alte categorii de populaţie ce fac obiectul dezvoltării și utilizării eficiente a capitalului uman, cum ar fi:

Facilitarea accesului la educaţie și pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile” la care contribuie măsuri din AP 2 si AP6.

Pagina 33 din 152

Promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătăţirea calităţii și productivităţii muncii la care contribuie masuri din AP1 și AP3

Obiectivul specific și axa prioritară destinată modernizării serviciului public de ocupare se adresează doar indirect prin serviciile prestate de SPO tinerilor ca și altor categorii de populaţie, beneficiari de servicii de ocupare.

Opţiunea strategică în proiectarea intervenţiei POSDRU a fost ca acest program să se adreseze direct unei probleme majore a tinerilor – și anume rata scazută de ocupare, celelalte obiective specifice vizând îmbunătăţirea situaţiei, din perspectiva educaţiei, ocupării sau incluziunii sociale, a unor grupuri ţintă mai largi, alcătuite din mai multe categorii cu potenţial de dezvoltare a capitalului uman, printre care și tinerii. Astfel, în cazul acestor obiective specifice nu este definit un rezultat așteptat în particular pentru tineri, prin implementarea intervenţiilor aferente obiectivului specific respectiv.

Modul de atingere a obiectivelor specifice a fost proiectat printr-o combinaţie de intervenţii pe mai multe axe prioritare. De exemplu, obiectivul de inserţie a tinerilor pe piaţa muncii se atinge prin operaţiuni finanţate pe două axe prioritare vizând formarea profesională și măsuri active de ocupare (Axa Prioritară 2 și 5). Este de așteptat ca aceste axe prioritare să contribuie complementar la atingerea obiectivului specific comun, și ca această complementaritate să se regăsească în formularea obiectivelor, măsurilor și definirea operaţiunilor eligibile într-o corelare a implementării lor.

Analizând obiectivele măsurilor implicite și explicite ale axelor prioritare 2 și 5 de mai jos, constatăm că nu se poate identifica o coerenţă a obiectivelor măsurilor cu obiectivul programului: ”Facilitarea inserţiei tinerilor pe piaţa muncii”

DMI 2.1. O mai bună tranziţie de la școală la viaţa activă

DMI 2.2. Îmbunătăţirea participării la programe de educaţie de tip „a doua șansă” și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, în special a grupurilor vulnerabile

DMI 5.1 Creșterea participării șomerilor de lungă durată la programe integrate de măsuri active de ocupare

DMI 5.2. Creșterea participării la programe integrate de ocupare a persoanelor din agricultura de subzistenţă; și Îmbunătăţirea ocupării participanţilor din zonele rurale în programe integrate de ocupare.(5.2)

Continuând analiza obiectivelor operaţionale ale DMI-urilor evaluarea a constatat următoarele:

- Obiectivele operaţionale ale DMI-urilor explicite (DMI 1.2, 2.1, 5.1 and 6.2) fac referire directă la segmentul tineri sub diverse categorii asimilabile tinerilor (elevi/studenţi la nivelul DMI 2.1), sau ca parte a unui grup ţintă mai larg al DMI-ului (e.g someri de lungă durată (DMI 5.1)

- Obiectivele operaţionale ale DMI-urilor implicite (DMI 1.1, 1.3, 1.5, 2.2, 3.1, 5.2, 6.2) nu fac referire directă la segmentul tineri.

Concluzii

� POSDRU se adresează direct unei probleme majore a tinerilor, respectiv la rata ridicată a șomajului, printr-un obiectiv specific al Programului care însă nu este susţinut – în structura programului - prin măsuri coerente și complementare dedicate categoriei tineri.

� Măsurile din axele 2 și 5 (care contribuie la obiectivul ”Facilitarea inserţiei tinerilor și somerilor de lungă durată”) nu au obiective specifice și operaţionale formulate privind categoria tineri, nu se adresează consecvent sau complementar categoriilor de tineri cu nevoi de sprijin pentru ocupare (șomeri, șomeri de lungă durată, șomeri din medii de rezidenţă diferite, etc)

Pagina 34 din 152

� Intervenţia privind tinerii nu este susţinută de o legătură logică și clară între obiectivele Programului și obiectivele la nivelul DMI-urilor relevante, unde intervenţiile nu mai sunt specifice tinerilor, ele fiind incluse/posibile în cadrul unor intervenţii cu adresare unor grupuri ţintă mai largi (între care și tineri).

Analiza logicii intervenţiei la nivelul măsurilor adresate tinerilor

Analiza se bazează pe tabelele de analiză a logicii intervenţiei incluse in Anexa 6 și urmărește trasarea unui fir roșu ”tematic” privind tinerii, în logica intervenţiei pentru fiecare dintre măsurile implicite și explicite pentru a verifica coerenţa între elementele intervenţiei logice, consecvenţa cu care tinerii apar elementele intervenţiei, ca și condiţie de asigurare a relevanţei faţă de nevoile specifice ale acestora.

3.2.4. Sinteza analizei logicii interne a măsurilor implicite și explicite

Măsurile explicite, în care tinerii apar în formularea obiectivelor operaţionale sau a grupului ţintă au o coerenţă limitată a elementelor intervenţiei: activităţi, realizări (cu indicatori de realizare), rezultate, obiective operaţionale (cu indicatori de rezultat) în care apar explicit tinerii. Măsurile mai concentrate (de exemplu 2.1.) tind să fie mai coerente, in timp ce măsurile cu o paletă largă de grupuri ţintă între care și tinerii (de exemplu 5.1 sau 6.2) tind să fie mai puţin coerente.

Cu toate că la nivelul obiectivelor operaţionale se face referire directă la segmentul tineri sub diverse categorii asimilabile tinerilor (elevi/studenţi la nivelul DMI 2.1), sau ca parte a unui grup ţintă mai larg al DMI-ului (e.g șomeri de lungă durată (DMI 5.1), la nivel de operaţiuni și activităţi eligibile doar câteva dintre activităţi fac referire directă la acest segment.

De cele mai multe ori, indicatorii de program stabiliţi pentru DMI-urile explicite nu asigură un nivel satisfăcător de acoperire a obiectivelor operaţionale, a celor specifice sau generale. Au fost constatate situaţii când indicatorii suplimentari, pentru care nu există obligativitatea utilizării lor în totalitate, colectării și raportării de către beneficiari, reflectă într-o mai bună măsură obiectivele operaţionale, specifice și generale stabilite la nivelul AP (e.g DMI 2.1 Număr de persoane (studenti/elevi) care au beneficiat de consiliere/ orientare şi au găsit un loc de muncă - tranziţia de la şcoală la viaţa activă (IS)).

În cazul DMI 5.1. deși obiectivele operaţionale se referă la îmbunătăţirea ocupării și reducerea șomajului de lungă durată, indicatorii de rezultat referitori la categoria de vârstă analizată și care ar trebui să reflecte întocmai obiectivele, vizează doar participarea tinerilor la programe integrate și certificarea acestora. Acest indicator nu măsoară imbunătăţirea ocupării.

La nivelul DMI-urilor implicite (DMI 1.1, 1.3, 1.5, 2.2, 3.1, 5.2, 6.2) se constată faptul că obiectivele operaţionale ale acestor DMI-uri nu fac referire directă la segmentul tineri, același lucru fiind valabil și la nivel de activităţi eligibile, din 15-25 activităţi eligibile la nivelul acestor DMI-uri una sau maximum două activităţi facând referire directă la segmentul tineri prin diverse sintagme elevi (DMI 1.1, 2.2), tineri doctoranzi (DMI 1.5) etc. Totuși, pentru unele DMI-uri implicite au fost definiţi indicatori de program sau suplimentari, fie principali sau secundari (e.g din care tineri).

În ceea ce privește modul în care operaţiunile stabilite la nivelul acestor DMI-uri cu activităţile eligibile indicate sunt reflectate în indicatori de program sau suplimentari, se constată faptul ca indicatorii de program sau suplimentari stabiliti nu fac trimitere directa la segmentul tinerilor desi, indiscutabil această categorie de regăseste la nivelul grupurilor ţintă pentru fiecare din aceste DMI-uri (sub titulatura elevi, studenţi, tineri debutanţi la inceput de cariera didactică, tineri doctoranzi). Transpunerea la nivel de indicatori de program sau suplimentari se face prin sintagma persoane sau participanti care includ implicit și grupul ţintă tineri.

Pagina 35 din 152

Această lipsă de coerenţă, indică faptul că în cazul DMI-urilor implicite atingerea obiectivelor (ce nu fac referire directă la tineri) s-ar putea realiza și prin segmentul tineri, dar fără a fi o prioritate. Specificarea tinerilor în elementele intervenţiei ar fi avut rolul de facilita, stimula canalizarea resurselor și interesului beneficiarilor spre proiecte/ intervenţii.

În cazul măsurilor implicite, analiza situaţiei participării tinerilor s-a făcut pe baza rapoartelor de monitorizare (Anexele 1 si 10), având in vedere că aceste măsuri nu au indicatori relevanţi pentru tineri. Disponibilitatea limitată a acestor anexe (nu mai sunt accesibile in totalitate) dar și calitatea redusă a inregistrărilor, cu date eronate, invalide, duplicări, limitează concluziile privind măsura în care aceste intervenţii s-au adresat unor nevoi ale tinerilor, concluzii importante privind relevanţa programului faţă de nevoile tinerilor, chiar dacă sunt nevoi comune cu alte segmente ale unor grupuri ţintă mai largi.

Aspecte particulare ale implementării măsurilor privind adresarea nevoilor tinerilor

Cu toate că aspectele privind implementarea POSDRU sunt prezentate în cadrul Raportului de Evaluare și în cadrul analizei Eficacităţii, prezentăm în continuare doar acele aspecte specifice care au implicaţii asupra modului în care măsurile se adresează nevoilor segmentului tineri.

Din analiza Ghidurilor Solicitantului se constată că la primele apeluri din anul 2008, respectiv 2009-2010, atât pentru proiectele de tip strategic, cât și de grant (atât la nivelul DMI explicit cât și implicite), nu a existat obligativitatea respectării unor valori minime pentru indicatorii de program și pentru grupul tintă.

Acest lucru s-a modificat începând cu apelurile lansate în anul 2013 când la nivelul Ghidului Solicitantului (GS) au inceput să fie stipulate în ghidvalori minime pentru grupul ţintă și pentru unii din indicatorii de program de output şi de rezultat sau pentru indicatorii suplimentari.

Pentru DMI-urile explicite, la nivelul apelurilor lansate prin DMI 5.1 (CPP 99-106), nu a existat în GS obligativitatea de a include tineri șomeri în proiect, însă s-a încurajat participarea acestora, prin acordarea unui punctaj suplimentar în grila de evaluare (de exemplu, Contribuţia proiectului la combaterea șomajului în rândul șomerilor tineri și a șomerilor de lungă durată - proiectul prevede activităţi specifice privind integrarea în muncă a șomerilor tineri și a șomerilor de lungă durată – max. 4 pct).

În ceea ce privește apelurile de proiecte strategice (CPP 82), nu a existat în GS obligativitatea de a include tineri șomeri în proiect și nici nu s-a încurajat participarea acestora prin acordarea unui punctaj suplimentar în grila de evaluare.

Concluzii

Experienţa privind implementarea POSDRU arată că flexibilitatea și un grad ridicat de permisivitate a proiectului a înlesnit ca preferinţele beneficiarilor și competiţia să influenţeze distribuţia asistenţei și metodele utilizate, precum și soluţiile adoptate de beneficiari pentru a se adresa nevoilor beneficiarilor.

Pe parcursul implementării însă au fost calibrate apelurile de propuneri pentru a direcţiona asistenţa spre anumite nevoi ale tinerilor, însă aceste demersuri au fost mai degrabă izolate, nu a existat un mecanism sistematic de concentrare a asistenţei spre nevoi prioritare.

Ghidul solicitantului, criteriile de eligibilitate, cât și criteriile de selecţie sunt instrumentele la dispoziţia AM care pot influenţa aceste procese.

Pagina 36 din 152

Alte constatări și concluzii rezultate din interviuri, anchete, chestionare și focus grupuri, privind relevanţa POSDRU

Interviurile, chestionarele și focus grupurile cu beneficiarii (Anexa 8) și cu alţi factori implicaţi (OIR, etc) au fost structurate în așa fel încât să surprindă cât mai bine percepţia beneficiarilor asupra relevanţei POS DRU.

Legat de relevanţă, persoanele intervievate împărtășesc larg opinia că POSDRU răspunde nevoilor grupurilor ţintă (tineri) de la nivel local și regional, fiind - în general - suficient de flexibil și de cuprinzător. Rezultatele anchetei (Anexa 8) indică faptul că beneficiarii percep în proporţie de 78,4% programul ca fiind la fel de relevant pentru nevoile tinerilor ca și la data elaborării POS DRU.

Din punct de vedere al design-ului, Axele Prioritare au cuprins o serie de măsuri specifice care au răspuns nevoilor identificate pentru tineri. Din cele constatate, consilierea pentru carieră prin finanţarea POSDRU este apreciată de către grupul ţintă Tineriprecum si Pregătirea șomerilor, care a fost urmărită în mod sistematic prin proiecte

Programul Operaţional a acoperit nevoile tinerilor nu numai sub aspectul schimbărilor în orientarea profesională, prin activităţile specifice din cadrul proiectelor eligibile, ci și al nevoilor financiare ale respectivelor segmente de beneficiari finali din grupul ţintă, prin intermediul subvenţiilor și a altor forme de sprijin financiar.

POSDRU reprezintă o sursă importantă de finanţare pentru proiectele implementate de instituţiile de învăţământ, organizaţii, companii pentru care acestea nu ar avea, în mod normal, fondurile necesare derulării unor astfel de intervenţii.

S-a constatat însă că, pe parcursul implementării, POSDRU nu a putut acomoda o serie de activităţi cu caracter inovator, identificate de beneficiari ca oportune pentru nevoile actuale ale segmentului tineri . Analiza realizată de către evaluatori a identificat următoarele nevoi ale grupului ţintă care nu au putut fi incluse în proiecte: � Nevoia de a dobândi experienţă în calificarea obţinută, printr-o perioadă de stagiu finanţată

într-o firmă de profil; � Furnizarea de servicii de reabilitare și incluziune socială, fără condiţionalităţi prea mari, cum ar

fi furnizarea detaliată a tuturor actelor de identitate, etc; � Asigurarea unei locuinţe sociale, pentru o mai bună integrare socială; � Asigurarea unui stagiu de practică mai lung, și a locurilor de muncă pentru absolvenţi. � Adresarea nevoilor ţinerilor fără adăpost, tinerilor consumatori de droguri, tinerilor implicaţi în

sex comercial, acestea fiind probleme semnalate constant în rapoartele Agenţiei Naţionale Anti-drog şi în planurile de acţiune, fără însă să fie şi bugetate corespunzător;

� Extinderea școlilor de ucenici, a şcolilor profesionale, oferirea de cursuri de învăţare meserii deoarece există o cerere semnificativă pe piaţa muncii de tehnicieni;

� Asigurarea unui acces mai bun a tinerilor din mediul rural la educaţie, pentru a preveni creșterea în continuare a șomajului;

� Asigurarea activităţilor de practică � Integrarea în societate a tinerilor din centrele de plasament pentru prevenirea creșterii

numărului de indivizi din grupurile defavorizate � Asigurarea accesului la educaţia nonformală pentru a se asigura comeptenţe de bază legate de

deprinderile de viaţă � Sprijin pentru şcolarizarea copiiilor din familii monoparentale, pentru evitarea abandonului

școlar � Sprijin pentru tinerii cu nevoi speciale, pentru o mai bună integrare socială

Din punct de vedere al design-ului Programului Operaţional o carenţă a fost aceea că s-au impus anumite tipuri de cursuri, de instruiri, ceea ce nu a permis întotdeauna proiectelor să răspundă nevoilor actuale de specializare ale grupului ţintă Tineri. Designul anumitor proiecte nu a fost

Pagina 37 din 152

întotdeauna adecvat, astfel încât cerinţele intervenţiilor s-au dovedit inadecvate în raport cu evoluţiile recente, cu realitatea. Din acest motiv s-au întâmpinat dificultăţi în identificarea și menţinerea grupului ţintă în cadrul acestor proiecte.

Durata cursurilor s-a dovedit a fi prea mare pentru persoanele care doreau să se angajeze cât mai repede. Acestea nu au avut întotdeauna disponibilitatea de timp necesară pentru a participa la cursuri

pe toată durata acestora.

Participanţii la anchetă, la focus grupuri, au indicat un număr de intervenţii, forme de sprijin a căror relevanţa s-a dovedit a fi scăzută în raport cu nevoile actuale ale tinerilor, de pildă: Consilierea, prin proiecte, deseori de slabă calitate, deficit de competenţe ale consilierilor

� Educaţia formală s-a dovedit a nu fi adecvată pentru orice tânăr

� Medierea intre tănăr şi angajator este mai puţin relevantă, însă relevantă s-a dovedit a fi influenţa mediatorului asupra mediului de afaceri, astfel ca angajatorul să asigure condiţii de angajare celui mediat conform legislaţiei si pregătirii acestuia.

Interviurile și focus grupurile au mai relevat faptul că au lipsit măsurile integrate, corelarea cu strategiile locale relevante, care să ducă la absorbţia forţei de muncă pregătită prin POS DRUGhidul Solicitantului nu a ţinut cont de nevoile regionale specifice. Ghidurile ar fi trebuit să fie nuanţate pe specificul mediului economic din fiecare regiune.

S-a constatat că nu s-a realizat o alocare financiară echilibrată pe regiuni, conform priorităţilor regionale, diferite. De asemenea, POS DRU nu este corelat cu alte Programe Operaţionale prin care, în urma investiţiilor realizate pe aceste programe, să se creeze premisele de absorbţie a forţei de muncă pregătită prin intermediul POS DRU. Astfel coerenta externă a programului cu alte tipuri de intervenţii și strategii a fost redusă si resimţita si la nivelul proiectelor la nivel local și regional.

Beneficiarii au întâmpinat dificultăţi datorită lipsei legislaţiei aferente întreprinderilor sociale. Deocamdată nu există un cadru normativ clar, bine structurat și flexibil legat de conceptul de economie socială.

POS DRU a răspuns într-o oarecare măsură nevoilor privind consolidarea legăturilor dintre sistemul de învăţământ și angajatori, piaţa forţei de muncă. Există însă o rezervă de îmbunătăţire pentru următoarea perioadă de programare 2014+, prin adresarea unor nevoi ce ţin de acoperirea activităţilor și costurilor angajatorilor care să permită efectuare de stagii de practică de către tineri în întreprinderi.

O altă rezervă pentru o mai bună corelare dintre POS DRU și nevoile diferitelor categorii de grupuri ţintă eligibile (Tineri), unde POS DRU nu a fost întotdeauna suficient adaptat specificului, este aceea ca mediul privat să fie mai bine conectat la oferta de forţă de muncă provenită din școli, acesta să fie stimulat pentru a încheia parteneriate cu școlile legat de procesul de practică al studenţilor. Acest aspect ar trebui însă corelat și cu cadrul legislativ care ar trebui adaptat pentru a reglementa recunoașterea stagiului de practică drept experienţă profesională.

Absenţa unor analize și studii aprofundate legate de nevoile specifice tinerilor a făcut ca solicitanţii care au propus proiecte și au depus cereri de finanţare să justifice nevoia de intervenţie prin proiect invocând aceleași surse de documentare a datelor. În implementare s-a ajuns ca proiectele să vizeze aceleași categorii de persoane, ceea ce a condus la o competiţie puternică între beneficiari pentru a-și constitui grupurile ţintă din proiecte. Lipsa unei analize între cerinţele pieţei de muncă și calificările obţinute prin proiecte a dus la o supra ofertă de persoane cu același tip de calificare.

La momentul elaborării POS DRU contextul economic era diferit, mai favorabil, se înregistra creștere economică. POS DRU nu a putut anticipa evoluţiile economice ulterioare legate de criză. Ca atare, unele calificări propuse prin proiecte au devenit irelevante în contextul crizei.

Pagina 38 din 152

O altă deficienţă a fost legată de cadrul legislativ care nu face referire la anumite meserii, calificări, prevăzute prin POS DRU. Acestea nu sunt introduse în nomenclator, iar legislaţia nu este adaptată noilor nevoi ale tinerilor.

Un alt aspect este acela că procesul educaţional nu este corelat în mod adecvat cu nevoile pieţei. Desfiinţarea școlilor profesionale a creat multe dificultăţi pentru tinerii absolvenţi de liceu. Prin desfiinţarea activităţilor practice și a atelierelor din cadrul școlilor profesionale, s-a renunţat la pregătirea elevilor pentru anumite tipuri de meserii. Integrarea tinerilor în întreprinderi sociale ar putea fi o noua direcţie a POSDRU .

Interviurile au confirmat faptul că beneficiarii nu au perceptut grupul tineri ca pe un grup ţintă prioritar și adresarea proiectului către acest grup s-a făcut in funcţie de accesibilitatea beneficiarului la acest grup ţintă sau capacitatea de a gestiona participarea tinerilor.

Dacă pe de o parte tinerii reprezintă în multe zone o masă atractivă de potenţiali participanţi, beneficiarii intervievaţi sau participanţi in focus grupuri au indicat că de multe ori aceștia se dovedesc a fi un grup dificil, din perspectiva implementării proiectului. Dintre problemele menţionate s-au conturat: dificultatea de a-i mobiliza, aceștia având un sentiment de neîncredere în beneficiile participării în proiect; dificultatea de a-i menţine mai ales in programe de lungă durată cum sunt cursurile de calificare. Din această cauză beneficiarii au selectat dintre măsurile active acele măsuri care chiar daca au un potenţial mai scăzut de sustenabilitate, pot fi furnizate mai usor grupurilor ţintă selectate.

Un aspect pozitiv, confirmat de către majoritatea beneficiarilor, este legat de flexibilitatea POS DRU . Acesta acoperă o gamă largă de nevoi ale tinerilor și poate acomoda o paletă largă de intervenţii, măsuri pentru tineri, dar gradul de concentrare este redus, ducând la o dispersie a participării și a efectelor greu de măsurat și de monitorizat.

Pentru următoarea perioadă de programare 2014+ strategiile naţionale ar trebui să cuprindă aspecte cât mai specifice legate de nevoile tinerilor, analize clare și cuprinzătoare legate de grupul ţintă Tineri. Este necesară o mai bună prospectare a nevoilor înainte de lansarea Ghidurilor Solicitantului iar datele statistice să fie accesate în mod regulat.

Concluzii

Un număr relativ mic de măsuri se adresează în mod explicit tinerilor, însă modul de adresare a nevoilor este inconsecvent și neclar (obiectivele operaţionale nu sunt formulate în termeni de schimbare a situaţiei tinerilor, indicatorii nu sunt în totalitate relevanţi pentru categoria tineri).

POSDRU s-a adresat în mod implicit unor nevoi ale tinerilor ca parte a unui grup tintă mai larg, însă participarea segmentului tineri și contribuţia tinerilor la realizări și rezultate nu a fost controlată/ stimulată, sau măsurată riguros datorită faptului că sistemul de monitorizare nu a putut să furnizeze, să genereze datele necesare privind acest grup ţintă.

Distribuţia asistenţei, alocarea resurselor disponibile a fost în principal influenţată de competiţia beneficiarilor fără a se baza pe un mecanism de direcţionare a resurselor spre locaţii, regiuni, segmente de tineri cu nevoi prioritare.

Datele disponibile privind implementarea POSDRU, în particular a intervenţiilor care se adresează tinerilor nu permit informarea părţilor interesate privind distribuţia asistenţei și efectele acesteia pentru a sprijini deciziile viitoare privind canalizarea asistenţei spre nevoi prioritare și conceperea proiectelor conform nevoilor și cererii de servicii de sprijin.

Programul, pe parcursul implementării, și proiectele propuse de beneficiari au avut o capacitate limitată de a se focaliza sau de a canaliza resursele programului și proiectelor conform dimensiunii nevoilor și cererii, diferenţierii teritoriale sau diferenţierii în funcţie de tipologia categoriilor de

Pagina 39 din 152

tineri.Aceasta s-a datorat disponibilităţii și accesibilităţii limitate a informaţiilor privind situaţia tinerilor și evoluţiei în timp, (dimensiunea nevoii, cererii, soluţii eficace pentru nevoi specifice, etc) cât absenţei unui mecanism eficace de adaptare a apelurilor de propuneri.

Coerenţa externă a programului a fost limitată și resimţită atât la nivel de program cât și la nivelul proiectelor. La nivel de proiect oferta prin proiectele contractate a depășit dimensiunea grupului ţintă sau oferta de servicii de ocupare necorelată cu locuri de muncă disponibile

Pagina 40 din 152

3.3. Realizarea unei hărţi teritoriale privind distribuţia asistenţei POS DRU în ceea ce privește tinerii, raportat la nevoile identificate/finanţate în cadrul POSDRU. (IE1.3)

Scopul realizării unei hărţi teritoriale, care reprezintă o cerinţă specifică a Caietului de Sarcini al proiectului, este de a vizualiza distribuţia asistenţei POSDRU care se adresează nevoilor tinerilor și de a o raporta la nevoile tinerilor, evidenţiind diferenţierile regionale. Analiza comparativă a hărţilor distribuţiei regionale a asistenţei cu hărţile nevoilor la nivel regional poate să indice măsura în care asistenţa este direcţionată spre regiunile cu amplitudine mai mare a nevoii.

Metodologia de realizarea a hărţii teritoriale:

S-a constatat că analiza distribuţiei asistenţei se poate face folosind indicatori de input (financiari – pot fi sume contractate sau cheltuieli efectuate), indicatori de realizare și indicatori de rezultat. Calcularea indicatorilor de realizare și de rezultat pe regiuni se poate face pe baza datelor de monitorizare, doar prin agregarea datelor privind participanţii (a căror locaţie este specificată in Anexa 10 la rapoartele de monitorizare).

Analiza distribuţiei asistenţei POSDRU privind tinerii a fost limitată însă de dificultatea obţinerii datelor specifice, de constrângerile privind informaţiile disponibile, necesare unui astfel de demers.

S-a constatat că sumele contractate și cheltuielile de la nivelul proiectelor nu sunt disponbile pe criterii regionale și nu sunt defalcate la nivel regional, fiind astfel dificil de realizat o analiză regională.

Un alt impediment în realizarea hărţii este numărul mare de proiecte și dispersia acestora pe mai multe regiuni.

Sarcina evaluatorilor de preluare a datelor din sistemul de monitorizare și agregarea acestora a fost foarte dificilă datorită, în primul rând, a numărului foarte mare de proiecte și de participanţi. În al doilea rând, accesarea anexelor 10 nu a fost posibilă pentru toate proiectele finalizate, astfel incât doar aproximativ 70% din anexe au fost obţinute de către evaluatori. De asemenea, calitatea datelor din anexe a fost relativ îndoielnică. Au fost identificate date incorecte, cu duplicări, date invalide. Formatele anexelor au fost modificate succesiv de către beneficiari și acest lucru a creat o barieră în prelucrarea automată a datelor (în Anexa 9 este prezentată metodologia de agregare a datelor si realizare a hărtilor teritoriale).

Aceste aspecte nu au permis agregarea completă a datelor pe regiuni privind participarea tinerilor, realizările și rezultatele inregistrate în sistemul de monitorizare POS DRU.

Datorită acestor dificultăţi inerente nu au putut fi realizate hărţi teritoriale pentru toate măsurile implicite și explicite, iar pentru cele realizate concluziile trebuie interpretate cu prudenţă datorită calităţii și disponibilităţii limitate a datelor, așa cum s-a arătat mai sus.

De asemenea, și informaţiile statistice de la nivel regional privind aspectele de natura educaţiei și incluziunii sociale adresate tinerilor prin măsurile POSDRU sunt limitate.

Echipa de proiect a alocat resurse semnificative de timp pentru reconstituirea bazelor de date pentru realizarea analizelor specifice necesare elaborării hărţii teritoriale.

Hărţile realizate și prezentate în această secţiune pot fi considerate un exemplu de diseminare a informaţiei privind asistenţa și un punct de plecare pentru viitoare analize similare.

Exemple de hărţi teritoriale

Pagina 41 din 152

Ocupare- nevoia

Problema majoră căreia i se adresează POSDRU este nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor.

Pentru vizualizarea nevoii la nivel regional s-a folosit indicatorul: Rata șomajului în rândul tinerilor 15-24 ani (%) – total și pe regiuni de dezvoltare.

Figura 1 Harta teritorială a nevoilor pe baza indicatorului: Rata de ocupare a tinerilor 15-24 ani(%) – total și pe regiuni de dezvoltare -2005 vs 2013

Sursa: Eurostat, yth_empl_030, accesat 24.10.2014

Figura 2 Harta teritorială a ratei șomajului în rândul tinerilor 15-24 ani (%) – total și pe regiuni de dezvoltare-2005 vs 2013

Sursa: prelucrări date de monitorizare POS DRU Anexa 10 și calcule proprii

O analiza comparativă a hărţilor ratei de ocupare (fig 2) cu rata șomajului (fig 1) poate să indice unele aspecte regionale particulare care necesită analize calitative suplimentare, insă indică diferenţieri regionale și necesitatea unor intervenţii adaptate. De exemplu, o regiune care indică un nivel al somajului scăzut dar ocupare medie ar putea să se confrunte cu o piaţă care absoarbe mai bine șomerii, cu șomeri care acceptă locurile de muncă disponibile sau care nu se inregistrează la șomaj.

Pagina 42 din 152

Ocupare - asistenţa

Pentru a vizualiza asistenţa furnizată pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor s-au folosit datele privind DMI 5.1 pentru care au fost stabiliţi trei indicatori, doi indicatori de program și unul suplimentar, care îi vizează în mod expres pe tineri. Comparaţia între harta asistenţei bazată pe indicatorii DMI 5.1. și harta ratei șomajului în rândul tinerilor trebuie să ţină cont de faptul că indicatorii DMI 5.1 se referă doar la șomerii de lungă durată

Figura 3 Harta indicatorilor care vizeză tinerii la nivelul DMI 5.1

Figura 4 Harta teritorială: Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%) – tineri

Sursa: prelucrări date de monitorizare POS DRU Anexa 10 și calcule proprii

Graficul și harta teritorială indică faptul că ponderea cea mai mare a tinerilor șomeri de lungă durată în total participanţi la proiectele finanţate prin POSDRU a fost inregistrată in regiunile Sud Muntenia, Sud Vest și Vest. Acestea sunt urmate de regiunea Nord Vest cu o participare peste 57% și Sud Est cu o participare de peste 49%.

Cu toate că problema șomajului tinerilor s-a accentuat în Regiunea Centru aceasta înregistrează o pondere scăzută a tinerilor în total participanti. În Regiunea Nord Est ponderea este cea mai scăzută, sub 41%.

14

65

9

56

26

16

52

0

38

95

26

98

5

15

37

0

10

258

21

67

41

83

17

77

46

85

90

5

68

41

42

44

32

46

115

2

18

11

78

7

21

66

34

5

33

94

20

85

13

09

28

7

94

3

50

3

17

29

17

6

23

38

14

62

76

7

91

INDICATORI DMI 5.1

Număr participanţi total

Numărul şomerilor de lungă durată participanţi laprograme integrate

Numărul şomerilor de lungă durată participanţi laprograme integrate - femei

Pagina 43 din 152

Concluzii

Hărţile regionale sunt un instrument util de vizualizare a distributiei teritoriale a asistenţei, comparativ cu nevoile la nivel teritorial. Acestea de obicei trebuie complementate de analize calitative și alte forme de reprezentare grafică.

Realizarea hărţilor presupune disponibilitatea datelor la nivel regioanal privind nevoile tinerilor, însă acestea nu sunt disponibile (din surse INS sau Eurostat) pentru toate nevoile care ar putea prezenta interes, adică acele nevoi cărora li se adresează asistenţa.

De asemenea, disponibilitatea datelor din sistemul de monitorizare pentru harta distribuţiei asistenţei trebuie asigurată încă din faza de creare a sistemului de monitorizare și evaluare.

Datele disponibile privind implementarea POSDRU, în particular a intervenţiilor care se adresează tinerilor nu permit elaborarea hărţilor privind distribuţia teritorială a asistenţei și informarea părţilor interesate privind distribuţia și efectele acesteia pentru a sprijini deciziile privind canalizarea asistenţei spre nevoi prioritare și conceperea proiectelor conform nevoilor și cererii de servicii de sprijin.

Se recomandă elaborarea cu regularitate de rapoarte privind distribuţia financiară a asistenţei la nivel regional și local (NUTS3) și distribuţia realizărilor și rezultatelor privind tinerii (comparativ cu diferenţierea nevoilor) incluzând (indicatori de input – cum ar fi alocari și cheltuieli, realizare și rezultat). Această recomandare vizează și are legătură cu capacitatea sistemului informatic și a sistemului de monitorizare și evaluare care trebuie conceput pentru a genera aceste informaţii.

Pagina 44 din 152

3.4. Propuneri privind măsuri/intervenţii destinate tinerilor pentru viitoarea perioadă de programare, având în vedere nevoile identificate în prezent/nevoi care nu au fost abordate în cadrul POS DRU/noi nevoi care pot fi anticipate. (IE1.5)

Analiza nevoilor actuale ale tinerilor și a tendinţelor indică un număr de nevoi insuficient acoperite în prezent de măsurile POS DRU 2007 -2013

Recomandăm luarea în considerare a acestor nevoi în conceperea măsurilor adresate tinerilor.

In secţiunea 3.2.2 Nevoile tinerilor identificate în POSDRU 2007-2013 și modificări pe parcursul implementării programului este prezentată o sinteză a nevoilor tinerilor la momentul elaborării POS DRU 2007-2013 și modificări înregistrate până la data analizei decembrie 2014. Analiza este prezentată in Anexa 7 și acoperă cele trei sectoare Educaţie, Ocupare și Incluziune în această secţiune reluând doar sumarul nevoilor actualizate.

a. Nevoi specifice ale ale tinerilor NEETS (sprijin prin măsuri integrate, individualizate care includ identificarea, educaţia, ocuparea, incluziune, conform nevoilor specifice)

b. Nevoi ale altor grupuri vulnerabile (în afară de NEETS, tineri instituţionalizaţi) cum ar fi tineri dependenţi de alcool, droguri.

c. Nevoi de sprijin integrat pentru incluziunea tinerilor care includ probleme legate de familie, locuinţă, justiţie, planificarea familială, sănătate, participare la viaţa socială, culturală, etc)

d. Nevoi pentru stimularea, facilitarea accesului la niveluri superioare de educaţie (Învăţământ superior, inclusiv pentru tineri instituţionalizaţi, tineri din mediul rural)

e. Nevoi de sprijin pentru accesul la formare continuă

f. Diferenţieri ale intensităţii problemei și nevoilor tinerilor la nivel regional, segmente de tineri (de exemplu nivel de educatie, mediu de rezidenţă) și diferenţierea concentrării asistenţei

g. Nevoi de sprijin individualizat prin metode noi inovatoare, bazate pe studii aprofundate asupra fenomenelor care generează problema (de exemplu, părăsirea timpurie a școlii)

Modul în care sunt adresate aceste nevoi în măsuri viitoare trebuie să aibă în vedere nu numai conceperea de măsuri dar si tipul lor, importanţa pe care o au intr-un program (un element ar putea fi conceperea unei măsuri exclusiv destinată tinerilor pentru probleme considerate priorităţi în ansamblul programului care nu se adresează doar tinerilor).

Pentru viitoarea perioadă de programare recomandărea este de a include in programul operaţional măsuri :

destinate exclusiv tinerilor NEETS și tinerilor șomeri

măsuri care se adresează explicit

o tinerilor parte a unor grupuri vulnerabile (persoane dependente de alcool și droguri)

o participării tinerilor la niveluri superioare de educaţie

care sprijină accesul tinerilor la formare continuă dar si calitatea formării

explicite sau implicite care permit, încurajează metode inovatoare adaptate unor nevoi specifice tinerilor (de exemplu abordări integrate incluzând dezvoltarea personală combinată cu calificarea, sprijin pentru tineri institutionalizaţi incluzând nevoi privind ocuparea dar și locuinţa, participarea la viaţa culturală, politică , planificarea familială, etc)

Pagina 45 din 152

Tabel 2 – Concluzii și recomandări Relevanţă

Nr. crt. Concluzii Recomandări 1

Măsurile finanţate prin POS DRU 2007-2013 sunt relevante pentru nevoile tinerilor. Flexibilitatea și amploarea programului asigură acoperirea unei game largi de nevoi ale tinerilor și permite realizarea unei palete largi de intervenţii pentru aceștia, pe de altă parte însă concentrarea este insuficientă, ceea ce conduce la dispersia participării și efectelor, care sunt dificil de măsurat și monitorizat. Nicio măsură POS DRU nu se adresează exclusiv tinerilor. Patru măsuri se adresează în mod explicit tinerilor, existând referire la tineri în formularea obiectivelor, activităţilor, indicatorilor și grupului ţintă și înregistrează o participare semnificativă a tinerilor. Alte sapte măsuri sunt măsuri destinate în mod implicit tinerilor, în care se face referire la tineri în mod indirect. Măsura care se adresează unei probleme majore a tinerilor, rata ridicată a șomajului nu este susţinută printr-o structură logică și coerentă a măsurilor, tinerii regăsindu-se inconsecvent în formularea obiectivelor, activităţilor și indicatorilor. Un număr de nevoi specifice ale tinerilor, inclusiv datorate modificărilor survenite pe parcursul implementării programului sunt insuficient adresate. Acestea includ: nevoi ale tinerilor NEETS, nevoi ale altor grupuri vulnerabile de tineri (in afara de tineri NEETS și instituţionalizaţi), nevoi de stimulare /facilitare a accesului la niveluri superioare de educaţie, sprijin individualizat prin metode noi, inovatoare, bazate pe studii aprofundate asupra fenomenelor care generează problema (de exemplu, părăsirea timpurie a școlii), nevoia de sprijin pentru accesul la formare continuă.

R1. Strategia programului si construcţia logică a măsurilor destinate tinerilor trebuie să adreseze mai bine nevoilor acestui segment prin concentrare pe nevoile prioritare ale acestora și prin adaptare la nevoile specifice și în schimbare. Principalele direcţii de acţiune sunt: (1) Strategia programului trebuie să concentreze intervenţiile privind nevoile tinerilor printr-o combinatie de măsuri exclusiv destinate tinerilor, prin măsuri explicite și prin măsuri implicite. Concentrarea poate fi realizată prin:

- măsuri exclusiv tinerilor (pentru nevoi prioritare, de exemplu NEETS, tineri şomeri) - măsuri explicite care se adresează nevoilor tinerilor care sunt parte a unor grupuri vulnerabile (tineri instituţionalizaţi, dar si alte categorii de tineri, cum sunt persoanele dependente de alcool sau droguri) - măsuri destinate nevoii de creștere a participării tinerilor la niveluri superioare de educaţie, de îmbunătăţire a accesului tinerilor la formare continuă, de creștere a calităţii formării.

(2) Adaptarea la nevoilor specifice sau în schimbare prin apeluri dedicate, care să permită și să încurajeze metode inovatoare (de exemplu abordări integrate incluzând dezvoltarea personală combinată cu calificarea, sprijin pentru tineri institutionalizaţi incluzând nevoi privind ocuparea, dar și locuirea, participarea la viaţa culturală, politică, planificarea familială, etc). (3) Măsurile adresate tinerilor în mod exclusiv sau explicit, trebuie sa fie construite logic, asigurând corelarea obiectivelor, activităţilor,

Pagina 46 din 152

Nr. crt. Concluzii Recomandări realizărilor și rezultatelor specifice pentru segmentul tineri.

POS DRU s-a adresat în mod implicit unor nevoi ale beneficiarilor ca parte a unui grup tintă mai larg, însă participarea segmentului tineri și contribuţia tinerilor la realizări și rezultate nu a fost monitorizată riguros și stimulată, în principal din cauza faptului că sistemul de monitorizare nu a permis furnizarea datelor necesare privind participarea acestui segment de grup ţintă. De asemenea, nu permit informarea părților interesate privind distribuția asistenței și efectele acesteia, pentru a sprijini deciziile privind canalizarea asistenței spre nevoi prioritare și conceperea de proiecte conform nevoilor și cererii de servicii de sprijin.

R2 Pentru a permite monitorizarea participării segmentelor de grup ţintă specifice în cadrul măsurilor care se adresează în mod implicit acestora, dar și pentru monitoriza distribuţia teritorială a asistenţei în raport cu nevoile regionale specifice, sistemul informatic trebuie astfel conceput încât să permită raportarea automatizată a participării grupului ţintă, utilizând toate datele de tipul celor existente în prezent în Anexa 10.

Distribuția asistenței şi alocarea resurselor disponibile a fost în principal influențată de competiția dintre beneficiari, fără a se baza pe un mecanism de direcționare a resurselor spre locații, regiuni, sau subsegmente de tineri cu nevoi prioritare.

R3. Distribuţia regională a asistenţei atunci când aceasta vizează diferențe regionale sau segmente diferite de tineri (cum ar fi NEETS, tineri cu educație redusă sau tineri cu educație inaltă) trebuie realizată prin măsuri sau apeluri de propuneri dedicate.

Programul, pe parcursul implementării și proiectele propuse de beneficiari au demonstrat o capacitate limitată de a canaliza resursele POS DRU conform nevoilor și cererii, conform disparităţilor teritoriale sau în funcție de tipologia diferitelor categorii de tineri. Acest fapt a fost cauzat de disponibilitatea și accesibilitatea limitată a informațiilor privind situația tinerilor și evoluția în timp a acesteia, precum şi de absența unui mecanism eficace de adaptare a apelurilor pentru propuneri de proiecte.

R4. Instituţiile responsabile de politicile sectoriale relevante (MMFPS, MEN) trebuie să asigure elaborarea de studii pe parcursul implementării programului si disponibilitatea acestora pentru toţi actorii implicaţi (inclusiv pentru potenţialii beneficiari, în scopul de a:

- fundamenta deciziile AM privind concentrarea asistenței prin apeluri pentru proiecte;

- oferi beneficiarilor informațiile privind cererea de servicii pentru a-si adapta și dimensiona corect proiectele și pentru a fundamenta în mod credibil intervenția proiectului.

AM POS DRU trebuie să instituţiilor responsabile care sunt aspectele relevante pentru program ce trebuie acoperite de aceste studii. Tipologia studiilor ar trebui să includă:

� Studii sectoriale, pentru a surprinde modificări ale nevoilor (de exemplu accentuarea unor nevoi pentru un anumit segment de

Pagina 47 din 152

Nr. crt. Concluzii Recomandări grup țintă)

� Studii tematice, pentru a întelege nevoile, fenomenele care generează problemele și a identifica soluții optime ce pot conduce la metode, instrumente inovatoare (factori de eficacitate)

� Studii regionale, pentru a cunoaște diferențieri regionale și locale, estimarea dimensiunii cererii reale de servicii

Regularitatea studiilor: un an sau mai mult in cazul în care nu pot să surprindă modificări datorită dinamicii specifice. Conţinutul studiilor: un set minim de indicatori care informează asupra problemelor tinerilor şi o prelucrare simplă care să vizeze problemele adresate de program. Nivelul teritorial: NUTS 2, cu evidentierea disparităţilor intraregionale.

Coerența externă a programului a fost limitată, iar aceasta s-a resimțit atât la nivel de program, cât și la nivelul proiectelor. Astfel, la nivelul proiectelor oferta concretizată prin proiectele contractate a depășit dimensiunea grupului țintă sau altfel spus oferta de servicii de ocupare nu a fost corelată cu locurile de muncă disponibile.

R5. Îmbunătățirea coerenței dintre intervențiile POS DRU și programe similare privind capitalul uman şi intervențiile destinate creării de locuri de muncă prin alte programe (fonduri europene structurale și de investiții, programe naționale), prin:

- implicarea efectivă a AM în mecanismul de coordonare la nivelul Acordului de Parteneriat cu alte AM, dar şi cu ministere responsabile de politicile relevante;

- sprijinirea beneficiarilor pentru a-şi dimensiona corect proiectele prin asigurarea disponibilității de informații privind grupurile țintă și cererea reală, dar și prin instruire.

Pagina 48 din 152

4. Întrebarea 2 EFICIENŢĂ– În ce măsură intervenţiile finanţate din POSDRU, destinate tinerilor sunt eficiente?

2.1 Identificarea măsurilor destinate tinerilor, finanţate din POSDRU, care sunt eficiente din punct de vedere al cheltuielilor.

2.2 Identificarea măsurilor destinate tinerilor care au fost cele mai “atractive” din punct de vedere al proiectelor depuse.

2.3 Analiza factorilor care au contribuit la succesul /insuccesul/”atractivitatea” unei m ăsuri destinate tinerilor.

2.4 Propuneri pentru îmbun ătăţirea raportului între rezultate atinse și costuri aferente proiectelor destinate tinerilor.

2.5 Identificarea de bune practici în cadrul măsurilor destinate tinerilor și realizarea de recomand ări pentru viitoarea perioad ă de programare, în ceea ce prive ște eficienţa măsurilor adresate tinerilor

4.1. Considerente metodologice

Având în vedere faptul că pentru a măsura eficienţa măsurilor destinate tinerilor a trebuit trebuie să ne putem raporta la efecte intenţionate planificate, respectiv la indicatorii de output și/sau rezultat stabiliţi referitor la acest segment, analiza eficienţei cheltuielilor s-a realizat doar la nivelul DMI explicite, care conţin indicatori expliciţi care detaliaza segmentul tineri.

Caracterul divers al măsurilor finanţate în cadrul POSDRU, destinate în mod explicit sau implicit tinerilor nu permite o comparaţie relevantă între acestea din punct de vedere al cheltuielilor realizate. Spre exemplu, nu este relevantă compararea costului sprijinirii unui tânăr elev sau student în „tranziţia de la şcoală la viaţa activă” cu costul „participării la programe integrate” a unui tânăr şomer de lungă durată. Pe de altă parte, indicatorii care măsoară rezultatele măsurilor POSDRU destinate tinerilor s-au realizat prin intermediul unei activităţi sau al unei combinatii de activitati, aşa cum au fost acestea definite în Ghidurile Solicitantului. Diferitele tipuri de activităţi realizate pentru indeplinirea indicatorilor si costurile acestora influenţează în mod direct eficienţa măsurilor POSDRU destinate tinerilor, prin urmare acesta este un nivel relevant pentru analiză.

Din patru DMI-uri explicite identificate, și anume DMI 1.2, 2.1, 5.1 și 6.2, doar la nivelul DMI 2.1 și 5.1 s-a putut analiza eficientei prin prisma realizări/output-uri versus costuri, intrucat la nivelul DMI 1.2 indicatorul de rezultat este de tip suplimentar si masoara efectul indirect al activităţilor care vizeaza sistemul de invatamant asupra studentilor iar la nivelul DMI 6.2 portofoliul de proiecte finalizate din punct de vedere tehnic si financiar care au raportat valori pentru indicatorul care vizeaza tinerii este de 9 proiecte. Pentru a răspunde la prima subîntrebare de evaluare, analiza eficientei la nivelul celor doua DMI-uri explicite, respectiv DMI 2.1 si DMI 5.1 s-a realizat pe baza de sondaj de opinie bazat pe chestionar (Anexa 2), în rândul beneficiarilor POSDRU din cadrul DMI 2.1 şi 5.1 cu proiecte finalizate din punct de vedere tehnic și financiari, care a vizat obţinerea de informaţii privind cheltuielile efectuate pe categorii de activităţi eligibile, aşa cum au fost acestea definite în Ghidul Solicitantului şi în Cererea de Finanţare. Astfel de informaţii nu se regăsesc în cadrul raportărilor existente, întrucât acest tip de defalcare a bugetelor proiectelor este diferit de structura bugetului din Cererea de Finanţare. Chestionarul a vizat şi obţinerea de date privind segmentul de grup ţintă tineri, pentru a evidenţia participarea tinerilor la principalele categorii de activităţi eligibile şi a fost particularizat

Pagina 49 din 152

pe fiecare DMI. Pentru a compensa nivelul ridicat de dificultate al chestionarului privind eficienţa, beneficiarii respondenţi au fost contactaţi direct şi au beneficiat de asistenţă telefonică şi explicaţii suplimentare din partea echipei de evaluare.Totodată, caracterul divers al măsurilor finanţate în cadrul POSDRU, destinate în mod explicit sau implicit tinerilor nu permite o comparaţie relevantă a costurilor între DMI-uri explicite. Spre exemplu, nu este relevantă compararea costului sprijinirii unui tânăr elev sau student în „tranziţia de la şcoală la viaţa activă” cu costul „participării la programe integrate” a unui tânăr şomer de lungă durată.

Pe de altă parte, realizarea indicatorilor care măsoară rezultatele măsurilor POSDRU destinate tinerilor este posibilă prin intermediul uneia sau mai multor activităţi, aşa cum au fost acestea definite în Ghidurile Solicitantului. Diversitatea tipurilor de activităţi realizate influenţează direct costurile proiectelor şi implicit eficienţa măsurilor POSDRU destinate tinerilor. În consecinţă, acesta este un nivel relevant pentru analiza eficienţei din punct de vedere al cheltuielilor.

Analiza Ghidurilor Solicitantului şi a portofoliului de proiecte a reliefat principalele tipuri de activităţi realizate în cadrul măsurilor POSDRU destinate tinerilor, cu precădere în cadrul DMI 2.1 şi DMI 5.1. Analiza rezultatelor chestionarelor, coroborată cu analiza documentelor de monitorizare puse la dispoziţia echipei de evaluare a vizat evidenţierea de costuri unitare efectiv realizate, precum şi a factorilor care au contribuit la nivelele diferite ale acestor costuri, pe tipuri de proiecte, tipuri de beneficiari, activităţi şi combinaţii de activităţi.

Identificarea măsurilor destinate tinerilor care au fost cele mai “atractive” din punct de vedere al proiectelor depuse (subîntrebarea 3 de evaluare s-a realizat pe baza analizei cantitativă și calitative a situatiei lansărilor, depunerilor si contractărilor la nivelul DMI explicite si implicite.

Factorii care au determinat succesul/inssucesul măsurilordestinate tineilor (subintrebareade evaluare 2.3) au fost analizaţi în principal prin intermediul mai multor instrumente: analiza ghidurilor solicitantului, interviuri la nivel OI sondajul realizat la nivelul beneficiarilor POSDRU. Informaţiile au fost validate prin intermediul a opt ateliere de lucru cu beneficiari din cadrul DMI explicite si implicite.

Intrucat pentru a raspunde la intrebarea 2.4 Propuneri pentru îmbunătăţirea raportului între rezultate atinse și costuri aferente proiectelor destinate tinerilor au fost necesare si aspecte calitative reiesite in urma realizarii studiilor decaz la nivelul DMI explicite 2.1 și 5.1 în vederea identificării de bune practici, aceasta subintrebareade evaluare a fost abordata la finalul acestei sectiuni impreuna cu partea de concluzii si recomandarii.

În vederea identificării de bune practici din cadrul DMI-urilor explicite (subintrebarea 2.5) au fost selectate o serie de proiecte pentru a fi analizate în detaliu ca studii de caz. Metodologia de selectie a studiilor de caz pe eficienţă (Anexa 10) a avut la baza ca si criterii principale finalizarea proiectelor din punct de vedere tehnic și financiar, adresabilitatea grupului ţintă tineri (proiecte semnificative si reprezentative din punct devedere al dimensiunii grupului tinta tineri in total participanţi) precum și gradul de îndeplinire al indicatorului de rezultat.

Astfel, de la nivelul DMI 2.1 și DMI 5.1 au fost selectate cate 8 studii de caz (4 proiecte de tip grant și 4 proiecte de tip strategic) (Anexa 11).

Pe baza rezultatelor analizelor din cadrul tuturor subîntrebărilor de evalare au fost formulate propuneri/recomandări pentru următoarea perioadă de programare (întrebarea 2.4).

Pagina 50 din 152

Pagina 51 din 152

4.2. Identificarea măsurilor destinate tinerilor, finanţate din POSDRU, care sunt eficiente din punct de vedere al cheltuielilor

4.2.1. Situatia contractării și rata de execuţie bugetară

Tabelul de mai jos prezinta situatia contractarii de fonduri nerambursabile cu beneficiarii si situatia executiei bugetare pentru proiectele finalizate tehnic si financiar, pentru DMI destinate in mod explicit si implicit tinerilor, la data de 30 iunie 2014. Ambii parametri caracterizeaza eficienta cheltuielilor, la nivel de program.

Tabelul 4: Situatia contractarii și execuţiei financiare – DMI destinate tinerilor

DMI Alocare

DCI

Nr CPP Alocare totală

apeluri lansate

AFN contracte

finanțare

semnate

Nivel de

contractare

Rata executie

bugetara G S AS

DMI expicite tineri

1.2 977,3 2 5 - 745,7 1.152,1 118% 60%

2.1 1.389,9 3 6 1 1.726,3 1.726,3 124% 79%

5.1 1.261,1 24 5 1 1.551,9 1.984,5 157% 79%

6.2 741,5 - 13 - 569,3 1.325,6 179% 66%

Total 4.369,8 29 29 2 4.593,2 6.188,5 124% 75%

DMI implicite tineri

1.1 580,6 2 4 - 603,3 690,1 119% 62%

1.3 1.144,7 1 5 - 1.133,4 1.539,2 134% 70%

1.5 1.474,9 1 7 - 1.062,1 1.908,9 129% 81%

2.2 1.395,4 2 4 - 1.988,8 1.076,3 77% 71%

3.1 714,9 8 3 - 819,1 1.151,8 161% 97%

5.2 1.129,7 10 4 1 1.869,4 1.820,6 161% 81%

6.1 1.256,5 3* 5* - 2.935,9 1.385,5 110% 65%

Total 7.696,7 27 32 1 10.412,0 9.572,4 142% 82%

*ultimul apel, care a vizat atât proiecte tip grant, cât și strategice, este cuantificat o singură dată.

Nivelul de supracontractare este semnificativ per ansamblu, cu exceptia DMI 2.2. In cazul celor mai „populare” DMI destinate tinerilor, DMI 5.1, DMI 6.2, respectiv DMI 3.1 si DMI 5.2, nivelul de supracontractare depaseste 150%. Atat in cazul DMI destinate in mod explicit tinerilor, cat si in cazul DMI implicite, rata de executie bugetara este superioara mediei POSDRU (69%), iar daca aceasta tendinta se va mentine va asigura premisele pentru absorbtia integrala a fondurilor aferente acestor DMI. In cazul DMI explicite, cea mai buna executie se inregistreaza in cadrul DMI 2.1 si DMI 5.1. In cazul DMI implicite, DMI 3.1 conduce detasat, insa DMI 1.5 si DMI 5.2 inregistreaza de asemenea un nivel bun.

4.2.2. DMI 2.1 - Analiza costurilor pe tipuri de activităţi

La data 30.06.2014, data de referintă luată în considerare pentru această sub-intrebare de evaluareii, portofoliul de proiecte al DMI 2.1 consta în 398 de proiecte finalizate şi în implementare, cu o valoare totală a cheltuielilor nerambursabile solicitate de 1.472,8 mil. lei. Dintre acestea, proiectele finalizate tehnic şi financiar, care au constituit punctul de plecare al acestei analize privind eficianţa costurilor erau în număr de 118, cu o valoare finală plătită a cheltuielilor nerambursabile de 365,6 mil. lei.

Pagina 52 din 152

Aceste date permit calcularea unui prim tip de cost unitar, general, respectiv costul unitar general pe participant POSDRU în cadrul DMI 2.113, care este de 2.459 lei, corespunzător unui număr de 148.667 participanţi, precum şi estimarea cheltuielii totale POSDRU cu segmentul de grup ţintă tineri, în cadrul DMI 2.1, respectiv 533,4 mil. lei, pentru un număr de 216.881 tineri.

Eşantionul de proiecte care a reprezentat baza analizei privind costurile unitare pe activităţi realizate în cadrul DMI 2.1 este alcătuit din 48 de proiecte finalizate. Valoarea corespunzătoare a cheltuielilor eligibile validate pentru rambursare – considerată cea mai relevantă pentru analiza costurilor - este de 161,4 mil. Lei.

Analiza a relevat 6 tipuri de activităţi care se regăsesc, în diferite combinaţii, în cadrul celor 48 de proiecte, respectiv:

1. Stagii de practică pentru elevi şi studenţi; 2. Activităţi de consiliere şi orientare; 3. Firme de exerciţiu pentru elevi şi studenţi; 4. Activităţi de realizare a Curriculum-ului de Dezvoltare Locală (CDL); 5. Studii de piaţă; 6. Alte activităţi.

Tabelul 1 prezintă structura costurilor proiectelor din eşantion pe principalele tipuri de activităţi. Cele 2 proiecte din eşantion care au vizat exclusiv realizarea de studii de piaţă sunt incluse în categoria „Alte activităţi”. Pentru scopul analizei, în cazul CDL, numărul de participanţi nu este relevant.

Tabelul 5: DMI 2.1 (eşantion de proiecte) - structura costurilor pe tipuri de activităţi - RON -

Proiecte în eşantion Activităţi

Stagii de practica

Consiliere şi orientare

Firme de exercitiu

CDL

Alte activitati

Tip Nr. Valoare* % Nr. particip.

% Nr. particip.

% Nr. particip.

% % Nr. particip.

grant 31 28.995.219 57%

5.659 17% 5.762 14%

1.341 4% 7% 322

strategic 17 132.397.103 65%

29.692 19% 25.547 12%

5.895 15% 682

Total 48

161.392.322 64%

35.351 19% 31.309 13%

7.236 1% 4% 1.004

Sursa:Prelucrările echipe de experţi pe baza rezultatelor sondajului coroborat cu datele din RSI și privind plăţile *Valoarea finală a cheltuielilor eligibile, validată pentru rambursare

Primele 3 tipuri de activităţi – care au consumat cumulat peste 95% din resursele proiectelor din eşantion - precum şi o parte dintre „alte activităţi”, contribuie direct la realizarea indicatorilor de program (IP) ai AP 2, respectiv „Nr. persoane sprijinite în tranziţia de la şcoală la viaţa activă” (stagii de practică, firme de exerciţiu, alte activităţi) şi „Nr. beneficiari servicii de consiliere în carieră”.

Aceste tipuri de activităţi permit calcularea de costuri unitare, prin raportarea cheltuielilor la numărul de participanţi, spre deosebire de activităţile aferente CDL, studiile de piaţă şi

13obţinut prin raportarea cheltuielii totale realizate la nr. total de participanţi, reflectă costul general înregistrat la nivelul proiectelor finalizate tehnic şi financiar, prin raportarea resurselor consumate la rezultate

Pagina 53 din 152

o parte dintre „alte activităţi”. Cel de-al doilea palier de costuri unitare vizate de echipa de evaluare, şi anume costul unitar la nivel de IP a fost abandonat pe parcursul analizei din cauza inconsecvenţei datelor din raportările de monitorizare (RSI) şi datele raportate de beneficiari. Prin urmare, analiza s-a concentrat pe costurile unitare la nivel de activitate.

Analiza costurilor activităţii „stagii de practică pentru elevi şi studenţi”

Tabelul 2 prezintă situaţia costurilor unitare pe tipuri de proiecte. Am considerat relevantă prezentarea celor două tipuri de costuri unitare (a se vedea explicaţii sub tabel) întrucât astfel se explică mai bine relaţia dintre costuri, tipuri de proiecte şi număr de participanţi. Suplimentar, rezultatele analizei depind în mare măsură de tipul de beneficiar (în multe cazuri aceasta vizând solicitantul), respectiv: instituţie de învăţământ, societate comercială, ONG, institute de cercetare, camere de comerţ.

Tabelul 6: Activitatea „stagii de practică” - Situaţia costurilor unitare - RON -

Proiecte cu stagii de practică Chelt. stagii de practica Cost unitar /participant

Tip Nr. Valoare* Valoare % Nr. participanti

cost unitar

mediu**

cost unitar general***

Total 37 138.449.673 102.988.900 74% 35.351 6.397 2.913

grant 23 21.397.603 16.496.832 77% 5.659 5.807 2.915

strategic 14 117.052.070 86.492.068 74% 29.692 7.364 2.913

Exclusiv stagii de practica

13 23.726.640 23.726.640 100% 4.195 9.593 5.656

grant 11 9.992.330 9.992.330 100% 1.633 9.921 6.119

strategic 2 13.734.310 13.734.310 100% 2.562 7.790 5.361

Activităţi multiple

24 114.723.032 79.262.260 69% 32.188 4.665 2.462

grant 12 11.405.273 6.504.502 57% 4.970 2.307 1.309

strategic 12 103.317.759 72.757.758 70% 27.218 7.294 2.673

Sursa: Prelucrările echipe de experţi pe baza rezultatelor sondajului coroborat cu datele din RSI și privind plăţile *valoarea finală a cheltuielilor eligibile, validată pentru rambursare **reprezintă media costurilor unitare realizate în cadrul proiectelor din eşantion ***acest cost unitar este obţinut prin raportarea cheltuielii totale realizate la nr. total de participanţi şi reflectă astfel costul general înregistrat la nivelul eşantionului, prin raportarea resurselor consumate la rezultate.

Tabelul 2 relevă două aspecte principale:

1. există o diferenţă semnificativă între costul mediu unitar (6.397 lei) şi costul unitar general (2.913 lei). Aceasta se datorează contribuţiei mult mai mari a proiectelor cu costuri unitare mai scăzute decăt media de 6.397 lei la numărul total de participanţi, comparativ cu proiectele cu costuri unitare mai ridicate decât media.

Spre exemplu, proiectele cu costuri unitare mai mici sau egale decât costul unitar de 2.913 lei (15 proiecte) sunt responsabile pentru 68% din cei 35.351 de participanţi.

2. există o plajă largă de variaţie, atât în cazul costurilor unitare medii, cât şi în cazul costurilor unitare generale, în funcţie de tipul de proiect. Astfel, costul unitar mediu variază între 2.307 lei pentru proiectele de grant care includ stagii de practică, dar şi alte activităţi şi 9.921 lei, pentru proiectele de grant care vizează exclusiv stagii de practică. Pentru costul unitar general, extremele se înregistrează pentru aceleaşi categorii de proiecte şi variază între 1.309 lei şi 6.119 lei.

Graficul următor prezintă variaţia costurilor unitare pentru activitatea „stagii de practică” înregistrată în cadrul celor 48 de proiecte din eşantion.

Pagina 54 din 152

Figura 5 Costuri unitare pentru activitatea stagiu de practică

Sursa: Prelucrările echipe de experţi pe baza rezultatelor sondajului de opinie

Intervalul de variaţie al costurilor unitare este foarte mare, între 123 lei şi 22.662 lei. Cele mai multe proiecte (15) înregistrează costuri unitare de sub 50% din valoarea costului unitar mediu, respectiv între 123 lei şi 2.964 lei şi sunt responsabile pentru 67% dintre participanţi. Dintre acestea, un singur proiect, cu cost unitar de 952 lei este responsabil pentru 43% dintre participanţi. Un număr de 13 proiecte, responsabile pentru 29% dintre participanţi, înregistrează costuri unitare situate între costul unitar mediu de 6.397 lei şi jumătatea acestuia. În cazul a 9 proiecte, costul unitar variază între 12.902 lei şi 22.662 lei, acestea fiind responsabile pentru doar 6% dintre participanţi. Situaţia costurilor unitare pe tipuri de beneficiari se prezintă conform tabelului 3:

Tabelul 7: Costuri unitare stagii practică pe tipuri de beneficiari - RON -

Tip beneficiar Chelt. stagii de practica Cost unitar /participant

Denumire Nr. % Valoare % Nr. participan

ti

cost unitar mediu

cost unitar general

Instituţie învăţământ 26 70% 55.043.591 53% 25.868 3.935 2.128

Societate comercială 8 21% 36.033.190 35% 8.639 11.323 4.171

Institute de cercetare 1 3% 4.171.137 4% 224 18.621 18.621

Camere de comerţ 1 3% 4.902.503 5% 400 12.256 12.256

ONG 1 3% 2.838.479 3% 220 12.902 12.902

Total 37 100% 102.988.900 100% 35.351

Sursa: Prelucrările echipe de experţi pe baza rezultatelor sondajului coroborat cu datele din RSI și privind plăţile Costurile unitare, atât cele medii, cât şi cele generale variază foarte mult. Costurile unitare generale cu valoarea cea mai mică corespund instituţiilor de învăţământ şi reflectă ponderea de 73% a participanţilor pentru care acest tip de beneficiar este responsabil. Este de remarcat că 4 proiecte cu costuri unitare sub 1.000 lei şi tip de beneficiar instituţii de invâţământ sunt responsabile pentru 47% dintre participanţi. Cel mai eficient proiect din perspectiva costului unitar, dar şi număr de participanţi provine din această categorie, însă există şi 1 proiect pentru care costul unitar depăşeşte 20.000 lei.

Proiectele cu beneficiari institut de cercetare, cameră de comerţ şi ONG au costuri unitare mari, care variază între 12.256 lei şi 18.621 lei şi sunt responsabile, cumulat pentru 2% dintre participanţi. În cazul societăţilor comerciale, diferenţa mare dintre costul unitar mediu şi costul unitar general se datorează ponderii mari a participanţilor care

Costuri unitare - stagii practica

-

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

0 10 20 30 40

Cost unitar/participant stagiide practica

Cost mediu/participant stagiide practica

Pagina 55 din 152

provin din 3 dintre cele 8 proiecte, respectiv 7.305 din 8.639 de participanţi. În cazul acestor 3 proiecte, costul unitar variază între 2.017 lei şi 5.146 lei. Alte 3 proiecte din această categorie au costuri unitare de peste 20.000 lei. Cel mai eficient cu beneficiar societate comercială este de peste 2 ori mai scump decăt cel mai eficient proiect din categoria instituţii de învăţământ.

Analiza costurilor activităţii „consiliere /orientare” Tabelul 4 prezintă situaţia costurilor unitare pe tipuri de proiecte. Tabelul 8: Activitatea „consiliere /orientare” - Situaţia costurilor unitare - RON -

Proiecte cu consiliere /orientare Chelt. consiliere /orientare

Cost unitar /participant

Tip Nr. Valoare Valoare % Nr. participanti

cost unitar mediu

cost unitar

general Total 29 127.302.982 30.395.338 24% 31.309 1.580 971

grant 15 14.592.497 5.023.252 34% 5.762 1.165 872

strategic 14 112.710.485 25.372.086 23% 25.547 2.024 993

Exclusiv consiliere /orientare

3 4.881.339 4.881.339 100% 2.921 1.640 1.671

grant 2 1.675.135 1.675.135 100% 1.721 1.123 973

strategic 1 3.206.204 3.206.204 100% 1.200 2.672 2.672

Activităţi multiple 26 122.421.643 25.513.998 21% 28.388 1.573 899

grant 13 12.917.362 3.348.117 26% 4.041 1.172 829

strategic 13 109.504.281 22.165.881 20% 24.347 1.974 910

Sursa: Prelucrările echipe de experţi pe baza rezultatelor sondajului coroborat cu datele din RSI și privind plăţile Un număr de 22 din cele 26 proiecte cu activităţi multiple combină activităţile de consiliere /orientare şi stagii de practică. Analiza datelor disponibile relevă faptul că majoritatea beneficiarilor care au realizat stagii de practică au inclus aceaşi participanţi şi în activităţi de consilere /orientare, însă au existat şi excepţii. Astfel, similitudinile dintre datele raportate privind participanţii la cele două tipuri de activităţi provin din suprapunerea grupului ţintă.

Costul unitar mediu este cu 63% mai mare decât costul unitar general, diferenţa datorându-se contribuţiei mai mici a proiectelor „mai scumpe” la numărul de participanţi înregistrat. Din perspectiva ambelor tipuri de costuri unitare, cele mai eficiente proiecte sunt cele de grant, iar dintre acestea proiectele cu activităţi multiple sunt în uşor avantaj faţă de proiectele dedicate exclusiv activităţilor de consiliere /orientare.

Graficul următor prezintă variaţia costurilor unitare pentru activitatea „consiliere /orientare” înregistrată în cadrul celor 29 de proiecte din eşantion.

Pagina 56 din 152

Figura 6 Analiza costurilor unitare pentru activitatea de consiliere/orientare


Costurile unitare variază foarte mult, între 14 lei şi 6.001 lei. Analiza intervalelor de variaţie relevă faptul că 18 proiecte din 29 au costuri unitare sub costul unitar mediu, aceste proiecte fiind responsabile pentru 82% din numărul total de participanţi. Dintre acestea, 11 proiecte, responsabile pentru 62% dintre participanţi prezintă costuri unitare sub jumătate din costul unitar mediu, respectiv între 14 lei şi 745 lei per participant. Un singur proiect, cu un cost unitar de 94 lei este responsabil pentru 42% dintre participanţi14.

Costul unitar este superior costului unitar mediu în cazul a 11 proiecte, responsabile pentru 18% dintre participanţi. Dintre acestea, 4 proiecte, responsabile pentru 8% dintre participanţi prezintă costuri unitare peste dublul costului unitar mediu, până la un maxim de 380% din costul unitar mediu. Un proiect din această subcategorie are o contribuţie de peste 5% la numărul de participanţi, dar înregistrează un cost unitar de aproape 3 ori mai mare decât costul unitar mediu. Situaţia costurilor unitare pe tipuri de beneficiari se prezintă conform tabelului 5:

Tabelul 9: Costuri unitare consiliere /orientare pe tipuri de beneficiari - RON -

Tip beneficiar Chelt. consiliere /orientare Cost unitar /participant

Denumire Nr. % Valoare % Nr. participanti

cost unitar mediu

cost unitar general

Instituţie învăţământ 19 66% 8.274.698 27% 22.478 1.144 368

Societate comercială 4 14% 12.627.578 42% 6.541 1.867 1.931

Institute de cercetare 1 3% 1.470.490 5% 638 2.305 2.305

Camere de comerţ 1 3% 1.382.757 4% 408 3.389 3.389

ONG 4 14% 6.639.814 22% 3.223 2.730 2.060

Total 29 100% 30.395.338 100% 33.28815

Sursa: Prelucrările echipe de experţi pe baza rezultatelor sondajului coroborat cu datele din RSI și privind plăţile

Cele mai mici costurile unitare, atât medii, cât şi generale se înregistrează în categoria instituţii de învâtământ, proiectele din această categorie fiind responsabile pentru 68% dintre participanţi. Diferenţa foarte mare dintre costurile medii generale minime şi maxime reflectă ponderea mare a proiectelor mai puţin scumpe şi cu un număr mare de participanţi, din categoria instituţii de învăţământ comparativ cu ponderea mică a proiectelor scumpe din celelalte categorii.

14Acelaşi proiect este cel mai eficient din perspectiva cost unitar /nr. participanţi şi în cazul stagiilor de practică.

15 Diferenţa faţă de nr. de participanţi raportat în Tabelul 4 provine din modul de completare a chestionarelor

Costuri unitare - consiliere /orientare

-

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

0 10 20 30 40

Cost unitar/participantconsiliereCost mediu/participantconsiliere

Pagina 57 din 152

Analiza costurilor activităţii cu “firme de exerciţiu”

Tabelul 6 prezintă situaţia costurilor unitare pe tipuri de proiecte. Tabelul 10: Activitatea „firme de exerciţiu” - Situaţia costurilor unitare - RON -

Proiecte cu firme de exerciţiu Chelt. Firme de exerciţiu

Cost unitar /participant

Tip Nr. Valoare* Valoare % Nr. participanti

cost unitar mediu

cost unitar

general Total 12 54.635.824 20.388.915 37% 7.236 8.944 2.818

grant 5 5.613.276 4.189.254 75% 1.341 7.834 8.393

strategic 7 49.022.548 16.199.661 33% 5.895 9.737 2.807

Exclusiv firme de exercitiu (numai grant)

2 2.084.237 2.084.237 100% 1.124 1.744 1.854

Activităţi multiple 10 52.551.587 18.304.678 35% 6.112 10.384 2.995

grant 3 3.529.039 2.105.017 60% 217 11.893 9.701

strategic 7 49.022.548 16.199.661 33% 5.895 9.737 2.807


Cele 7 proiecte strategice cu activităţă multiple prezintă diferenţe mari între costurile unitare medii şi costurile unitare generale, explicabile prin contribuţia mare la numărul de participanţi a proiectelor cu costuri unitare mici. Proiectele de grant prezintă valori apropiate ale costurilor unitare medii şi generale, ceea ce reflectă o distribuţie mai echilibrată a numărului de participanţi între proiectele mai scumpe şi cele mai puţin scumpe. Cele 2 proiecte dedicate exclusiv firmelor de exerciţiu prezintă cele mai mici costuri unitare.

Graficul următor prezintă variaţia costurilor unitare pentru activitatea „firme de exerciţiu” înregistrată în cadrul celor 12 proiecte din eşantion.

Figura 7 Costuri unitare firme de exerciţiu

Sursa: Prelucrările echipe de experţi pe baza rezultatelor sondajului de opnie

Costurile unitare variază foarte mult, între 1.262 lei şi 32.566 lei. Un număr de 7 proiecte dintre cele 12 din eşantion, responsabile pentru 97% dintre participanţi, au costuri unitare sub costul unitar mediu.

Întrucât firmele de exerciţiu contribuie la realizarea IP „nr. persoane sprijinite în tanziţia de la şcoală la viaţa activă”, alături de stagiile de practică este relevantă compararea costurilor unitare ale acestora. Astfel, pentru proiectele din eşantion, costul unitar mediu pentru firme de exerciţiu este mai mare cu 40% decât cel pentru stagii de practică, însă costul mediu general în cazul firmelor de exerciţiu este mai mic cu 3% decât în cazul

Costuri unitare - firme de exercitiu

-

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

0 5 10 15

Cost unitar/participantfirma exercitiu

Cost mediu/participantfirma exercitiu

Pagina 58 din 152

stagiilor de practică. Trebuie precizat faptul că, în mod special în cazul firmelor de exerciţiu, costurile unitare depind semnificativ de domeniul de învăţământ, fiind mai mici în cazul domeniului economic, de exemplu, faţă de domeniile tehnice, care presupun o dotare mai costisitoare. Situaţia costurilor unitare pe tipuri de beneficiari se prezintă conform tabelului 7:

Tabelul 11: Costuri unitare firme de exerciţiu pe tipuri de beneficiari - RON -

Tip beneficiar Chelt. Firme exercitiu Cost unitar /participant

Denumire Nr. % Valoare % Nr. participanti

cost unitar mediu

cost unitar

general Instituţie învăţământ 10 83% 16.953.873 83% 7.046 6.337 2.406

ONG 2 17% 3.435.042 17% 190 21.979 18.079

Total 12 100% 20.388.915 100% 7.236

Sursa: Prelucrările echipe de experţi pe baza rezultatelor sondajului coroborat cu datele din RSI și privind plăţile Costurile unitare medii sunt de 3 ori mai mici în cazul instituţiilor de învăţământ comparativ cu ONG, în condiţiile în care prima categorie este responsabilă de 97% dintre participanţi. În categoria instituţii de învăţământ, 6 proiecte din 10 înregistrează costuri unitare între 20% şi 68% din costul unitar mediu şi sunt responsabile pentru 94% din numărul total de participanţi. În categoria instituţii de învăţământ se regăseşte şi cel mai eficient proiect din eşantion prin prisma costului unitar şi a numărului de participanţi prezintă un cost unitar de 2.101 lei şi este resonsabil pentru 58% dintre participanţi. Activităţi aferente Curricullum-ului de Dezvoltare Locală (CDL) Tabelul 8 prezintă situaţia cheltuielilor cu CDL şi alte activităţi în cadrul proiectelor din eşantion care au realizat activităţi CDL. Cu toate că există şi beneficiari „direcţi”, care s-a dorit a fi evidenţiaţi prin indicatorul suplimentar (IS) „Participanţi la instruire – tranziţia de şcoală de la viaţa activă”16, costurile activităţii CDL nu pot fi repartizate integral acestora, întrucât valoarea adăugată a acestui tip de activitate este de aşteptat să se manifeste pe termen lung. În consecinţă, analiza costurilor unitare nu este relevantă pentru CDL.

IS „Participanţi la instruire – tranziţia de şcoală de la viaţa activă” în sine nu este definit astfel încât să reflecte distinct persoanele instruite în cadrul CDL, întrucât acestea sunt amestecate cu alte categorii de beneficiari (de exemplu, tutori), în cazul proiectelor cu activităţi multiple. Suplimentar, analizele realizate în cadrul evaluării au relevat discrepanţe între raportările privind indicatorii POSDRU şi un nivel general scăzut de înţelegere al sistemului de indicatori de către beneficiari. Spre exemplu, în cadrul eşantionului, în cazul proiectului care a vizat exclusiv CDL, beneficiarul a raportat 41 de persoane pentru IS „Participanţi la instruire – tranziţia de şcoală de la viaţa activă”. Însă pentru unul dintre proiectele cu activităţi multiple, beneficiarul nu a raportat nicio realizare pentru acest IS, iar pentru al doilea proiect sunt raportate 22 de persoane pentru IS, dar aceştia este probabil să reflecte şi persoane aferente activităţii stagii de practică.

16 persoane care participă la operaţiuni de formare profesională în cadrul proiectelor destinate sprijinirii tranziţiei

de la şcoală la viaţa activă şi care, în momentul participării, au calitatea de personal din întreprinderi cu atribuţii de tutori /maiştri de ucenicie /mentori sau personal implicat în elaborarea şi avizarea CDL

Pagina 59 din 152

Tabelul 12: Situaţia cheltuielilor cu CDL în cadrul eşantionului - RON -

Proiecte cu stagii de practică Chelt. CDL Chelt. cu alte activităţi (%)

Tip Nr. Valoare Valoare % Stagii practică

Consiliere /orientare

Alte activităţi

Total 3 2.618.354 1.186.349 45% 40% 10% 5%

Exclusiv CDL 1 393.715 393.715 100% - - -

Activităţi multiple, din care: 2 2.224.639 792.634 36% 47% 11% 6%

Proiectul 1 751.226 217.856 29% 35% 19% 17%

Proiectul 2 1.473.413 574.778 39% 53% 8%


Datele prezentate oferă doar o imagine de ansamblu asupra ordinului de mărime a costurilor cu activitatea CDL. În absenţa unor informaţii detaliate despre sfera de cuprindere a activităţilor CDL, orice comparaţie între costurile realizate în cele 3 proiecte este nefundamentată.

Studii de piaţă

Două dintre proiectele din eşantion – proiecte de grant - au vizat exclusiv realizarea de studii de piaţă. Valoarea validată pentru rambursare a proiectelor este apropiată, de 916.065 lei, respectiv 1.016.376 lei. Natura studiilor este similară, însă au fost realizate la nivelul unor judeţe diferite.

4.2.3. DMI 5.1 - Analiza costurilor pe tipuri de activităţi

La data 30.06.2014, portofoliul de proiecte al DMI 5.1 consta în 554 de proiecte finalizate şi în implementare, cu o valoare totală a cheltuielilor nerambursabile solicitate de 1.846,1 mil. lei. Dintre acestea, proiectele finalizate tehnic şi financiar, care au constituit punctul de plecare al acestei analize privind eficianţa costurilor erau în număr de 316, cu o valoare finală plătită a cheltuielilor nerambursabile de 652,2 mil. lei.

Aceste date permit calcularea unui prim tip de cost unitar, general, respectiv costul unitar general pe participant POSDRU în cadrul DMI 5.117, care este de 3.296 lei, corespunzător unui număr de 203.386 participanţi, precum şi estimarea cheltuielii totale POSDRU cu segmentul de grup ţintă tineri, în cadrul DMI 5.1, respectiv 298,3 mil. lei, pentru un număr de 93.945 tineri.

Eşantionul de proiecte care a reprezentat baza analizei privind costurile unitare pe activităţi realizate în cadrul DMI 5.1 este alcătuit din 30 de proiecte finalizate. Valoarea corespunzătoare a cheltuielilor eligibile validate pentru rambursare – considerată cea mai relevantă pentru analiza costurilor - este de 74,7 mil. Lei. Analiza a relevat 5 tipuri de activităţi care se regăsesc, în diferite combinaţii, în cadrul celor 30 de proiecte, respectiv:

1. Activităţi de informare şi consiliere; 2. Activităţi de mediere; 3. Activităţi de formare (la rândul lor împărţite în mai multe tipuri de subactivităţi,

a se vedea şi tabelul 10); 4. Activităţi de consultanta pentru iniţierea de afaceri; 5. Alte activităţi;

Tabelul 9 prezintă repartizarea costurilor proiectelor din eşantion pe principalele tipuri de activităţi.

17 obţinut prin raportarea cheltuielii totale realizate la nr. total de participanţi, reflectă costul general înregistrat la nivelul proiectelor finalizate tehnic şi financiar, prin raportarea resurselor consumate la rezultate

Pagina 60 din 152

Tabelul 13: Costurile unitare ale principalelor activităţi – proiecte din eşantion - RON -

Activităţi /tip proiect Nr. proiecte

Valoare* % în total chelt.

proiecte din eşantion

Nr. participanţi

din care tineri

cost unitar mediu**

cost unitar general***

Nr. proiecte cu peste 50%

tineri

cost unitar mediu proiecte cu peste

50% tineri

Informare si consiliere 30 23.750.434 32% 27.578 10.592 1.105 861 5 1.304 grant 24 10.596.514 27% 12.204 4.018 1.165 868 4 1.364

strategic 6 13.153.919 38% 15.374 6.574 864 856 1 263 Mediere 25 8.990.474 12% 17.655 3.338 1.386 509 3 3.468

grant 20 4.954.010 12% 7.147 1.813 1.501 693 3 3.468 strategic 5 4.036.463 12% 10.508 1.525 627 384 - -

Formare 28 33.396.867 45% 12.201 3.493 4.005 2.737 2 4.970 grant 23 20.719.138 52% 6.031 1.846 4.396 3.435 2 4.970

strategic 5 12.677.729 36% 6.170 1.647 2.206 2.055 - - Consultanta initiere afaceri 19 5.439.136 7% 3.193 851 4.772 1.703 2 1.329

grant 16 2.635.699 7% 1.966 703 5.114 1.341 2 1.329 strategic 3 2.803.437 8% 1.227 148 2.951 2.285 - -

Alte activitati 6 3.110.784 4% 1.804 545 3.566 1.724 1 7.647 grant 4 971.349 2% 232 53 4.539 4.187 1 7.647

strategic 2 2.139.435 6% 1.572 492 1.619 1.361 - - Total cheltuieli proiecte eşantion, din care: 74.687.695 100%

grant 39.876.711 100% strategic 34.810.985 100%

Sursa: Prelucrările echipe de experţi pe baza rezultatelor sondajului coroborat cu datele din RSI și privind plăţile *valoarea finală a cheltuielilor eligibile, validată pentru rambursare **reprezintă media costurilor unitare realizate în cadrul proiectelor din eşantion ***cost unitar obţinut prin raportarea cheltuielii totale realizate la nr. total de participanţi şi reflectă astfel costul general înregistrat la nivelul eşantionului, prin raportarea resurselor consumate la rezultate

Pagina 61 din 152

Costurile unitare în proiectele strategice sunt mai mici decât în proiectele de grant, pentru toate tipurile de activităţi. Cele mai mari costuri unitare se înregistrează în cazul activităţilor de formare şi de consultanţă pentru iniţierea de afaceri. Cu o singură excepţie – în cazul proiectelor strategice cu activităţi de formare – costurile unitare medii sunt mai ridicate decât costurile unitare generale, ceea ce reflectă preponderenţa proiectelor cu număr mai mare de participanţi în segmentul proiectelor mai puţin scumpe.

Ponderea proiectelor cu peste 50% dintre participanţi din rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani este relativ scăzută. Cu o excepţie – activitatea de consiliere pentru iniţierea de afaceri – costurile unitare medii înregistrate în aceste proiecte este superior costului unitar mediu calculat pentru toate proiectele. Aceasta pare să confirme opiniile exprimate de beneficiari cu ocazia consultărilor din cadrul proiectului de evaluare privind dificultatea şi costurile sporite de atragere a segmentului de grup ţintă tineri în proiecte, în special în cazul DMI 5.1.

Prezentăm în continuare analiza privind variaţia generală şi pe tipuri de beneficiari a costurilor unitare pentru proiectele din eşantion, pentru primele patru tipuri de activităţi.

Activitatea de formare

Un procent de 93% dintre proiectele din eşantion au realizat formare pentru grupurile ţintă, iar ponderea cheltuielilor cu această activitate în total este cea mai mare, respectiv 45%. Graficul următor prezintă variaţia costurilor unitare medii pentru activitatea de formare.

Figura 8 Costuri unitare activitatea de formare


Intervalul de variaţie este foarte mare, între 1.195 lei şi 14.403 lei pe participant, însă aceasta se explică prin varietatea mare de subactivităţi de formare realizate (a se vedea şi tabelul 11 de mai jos). Un număr 18 din 28 de proiecte înregistrează costuri unitare sub costul unitar mediu, acestea fiind responsabile pentru 86% din numărul de participanţi.

Toate proiectele din eşantion se împart pe 3 tipuri de beneficiari, respectiv instituţii publice, ONG şi societăţi comerciale, iar primele patru tipuri de activităţi (fără categoria alte activităţi) au fost realizate de fiecare dintre cele 3 tipuri de beneficiari. Tabelul 10 prezintă costurile unitare ale activităţii de formare pe tipuri de beneficiari.

Costuri unitare formare

-

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

0 10 20 30

Cost unitar/ participantact formare

Cost mediu/ participantact formare

Pagina 62 din 152

Tabelul 14: Costuri unitare formare pe tipuri de beneficiari - RON -

Tip beneficiar Valoare chelt. formare

Participanţi

Denumire Nr. Nr. cost unitar mediu cost unitar general Instituţie publică 8 10.607.297 4.403 3.615 2.409

ONG 10 10.838.830 3.323 4.178 3.262

Societate comercială 10 11.950.740 4.475 4.143 2.671

Total 28 33.396.867 12.201


Costurile unitare medii nu diferă semnificativ. Proiectele implementate de instituţii publice sunt mai eficiente prin prisma raportului costuri unitare /număr de participanţi. În cazul ONG, se remarcă un cost unitar general ridicat faţă de celelalte două categorii de beneficiari, ceea ce indică prezenţa unor proiecte mai scumpe în această categorie

Activitatea de formare este cea mai diversificată dintre cele 5 tipuri de activităţi, iar costurile unitare înregistrate variază semnificativ în funcţie de tipul subactivităţii realizate. În mod firesc, costurile unitare cresc odată cu nivelul de calificare, dar diferă semnificativ şi în funcţie de sectorul de activitate. Tabelul 11 prezintă situaţia costurile unitare calculate pe subactivităţi de formare pentru cele 28 de proiecte din eşantion care au realizate activităţi de formare.

Tabelul 15: Activitatea de formare – costuri unitare pe tipuri de subactivităţi - RON -

Subactivităţi formare /tip proiect

Valoare Nr. participanţi

Cost unitar mediu

Cost unitar general

Total, din care: 33.396.867 12.201 4.005 2.737

grant 20.719.138 6.031 4.396 3.435

strategic 12.677.729 6.170 2.206 2.055

Initiere 9.112.235 2.896 4.002 3.146

grant 4.777.507 1.265 7.935 3.777

strategic 4.334.728 1.631 2.560 2.658

Calificare nivel 1 5.108.373 1.664 4.493 3.070

grant 4.115.801 1.120 4.861 3.675

strategic 992.572 544 1.916 1.825

Calificare nivel 2 6.310.585 2.006 4.915 3.146

grant 5.306.918 1.142 5.425 4.647

strategic 1.003.667 864 1.856 1.162

Calificare nivel 3 767.395 100 8.824 7.674

grant 572.960 50 11.291 11.459

strategic 194.435 50 3.889 3.889

Perfectionare 5.997.127 3.171 4.054 1.891

grant 2.283.961 1.017 4.845 2.246

strategic 3.713.165 2.154 2.473 1.724

Specializare 4.937.250 2.018 3.258 2.447

grant 2.498.088 865 3.571 2.888

strategic 2.439.162 1.153 2.423 2.115 Sursa: Prelucrările echipe de experţi pe baza rezultatelor sondajului coroborat cu datele din RSI și privind plăţile Situaţia numărului de participanţi este relativ echilibrată, considerând cele 3 nivele de calificare împreună. Costurile unitare medii variază semnificativ, cele mai mici fiind în cazul perfecţionării, iar cele mai mari în cazul calificării de nivel 3. Există un interval mic de variaţie a costurilor unitare medii în cazul a 4 din cele 6 tipuri de subactivităţi de formare (iniţiere, calificare nivel 1, calificare nivel 2 şi perfecţionare). Costurile unitare generale sunt semnificativ mai scăzute decât costurile unitare medii, în toate cazurile, ceea ce reflectă numărul mai mare de participanţi în proiectele mai puţin scumpe. Comparativ cu situaţia pe activităţile principale, diferenţa în favoarea proiectelor

Pagina 63 din 152

strategice faţă de proiectele de grant în ceea ce priveşte costurile unitare pentru subactivităţile de formare este mult mai mare.

Activitatea de informare şi consiliere

Toate proiectele din eşantion au realizat informare şi consiliere pentru grupurile ţintă, iar ponderea cheltuielilor cu această activitate în total este de 32%. Graficul următor prezintă variaţia costurilor unitare medii pentru activitatea de informare şi consiliere.

Figura 9 Costuri unitare activitatea de informare/consiliere


Intervalul de variaţie este mare, între 124 lei şi 2.260 lei pe participant. Un număr relativ egal de proiecte înregistrează costuri unitare sub şi peste costul unitar mediu, însă proiectele cu costuri sub medie sunt responsabile pentru două treimi din numărul de participanţi la această activitate. Tabelul 11 prezintă costurile unitare pentru informare şi consiliere pe tipuri de beneficiari.

Tabelul 16: Costuri unitare informare şi consiliere pe tipuri de beneficiari - RON - Tip beneficiar Valoare chelt.

informare şi consiliere Participanţi

Denumire Nr. Nr. cost unitar mediu cost unitar general

Instituţie publică 7 3.886.268 4.455 1.009 872

ONG 13 13.073.734 13.526 1.008 967

Societate comercială 10 6.790.432 9.597 1.298 708

Total 30 23.750.434 27.578


Costurile unitare medii sunt relativ apropiate, însă în cazul societăţilor comerciale se remarcă o diferenţă mare între costul unitar mediu şi costul unitar general, care reflectă preponderenţa unor proiecte mai eficiente din punct de vedere costuri unitare şi număr de participanţi.

Activitatea de mediere

Un procent de 8% dintre proiectele din eşantion au realizat activitatea de mediere pentru grupurile ţintă, iar ponderea cheltuielilor cu această activitate în total este de 12%. Graficul următor prezintă variaţia costurilor unitare medii pentru activitatea de mediere.

Costuri unitare informare consiliere

-

500

1.000

1.500

2.000

2.500

0 10 20 30 40

Cost unitar/participant actinformare si consiliere

Cost mediu/participant actinformare si consiliere

Pagina 64 din 152

Figura 10 Costuri unitare activitata de mediere

Sursa: Prelucrările echipe de experţi pe baza rezultatelor sondajului de opinie Intervalul de variaţie este foarte mare, între 123 lei şi 6.117 lei pe participant. Un număr 17 din 25 de proiecte înregistrează costuri unitare sub costul unitar mediu, acestea fiind responsabile pentru 95% din numărul de participanţi. Tabelul 12 prezintă costurile unitare ale activităţii de mediere pe tipuri de beneficiari.

Tabelul 17: Costuri unitare mediere pe tipuri de beneficiari - RON -

Tip beneficiar Valoare chelt. mediere

Participanţi

Denumire Nr. Nr. cost unitar mediu

cost unitar general

Instituţie publică 5 1.423.962 2.165 729 658

ONG 11 4.462.218 7.154 1.856 624

Societate comercială

9 3.104.294 8.222 1.178 378

Total 25 8.990.474 17.655


Costurile unitare medii diferă semnificativ între categorii, cu precădere între instituţii publice şi societăţi comerciale. Situaţia este însă diferită în cazul costurilor unitare generale, ONG-urile fiind mai eficiente decât instituţiile publice, însă mai puţin eficiente decât societăţile comerciale.

Activitatea de consultanţă pentru iniţierea de afaceri

Un procent de 63% dintre proiectele din eşantion au realizat consultanţă pentru iniţierea de afaceri pentru grupurile ţintă, iar ponderea cheltuielilor cu această activitate în total este de 7%.Graficul următor prezintă variaţia costurilor unitare medii pentru consultanţa pentru iniţierea de afaceri.

Costuri unitare mediere

-

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

0 10 20 30

Cost unitar/ participantact mediere

Cost mediu/ participantact mediere

Pagina 65 din 152

Figura 11 Costuri unitare activitatea de iniţiere a unei afaceri


Intervalul de variaţie este şi în acest caz foarte mare, între 289 lei şi 21.666 lei pe participant. Un număr 14 proiecte din 19 înregistrează costuri unitare sub sau egale cu costul unitar mediu, acestea fiind responsabile pentru 97% din numărul de participanţi. Tabelul 13 prezintă costurile unitare ale activităţii de consiliere pentru iniţierea de afaceri pe tipuri de beneficiari.

Tabelul 18: Costuri unitare consultanţă iniţiere afaceri pe tipuri de beneficiari - RON -

Tip beneficiar Valoare chelt. consultanţă iniţiere

afaceri

Participanţi

Denumire Nr. Nr. cost unitar mediu

cost unitar general

Instituţie publică 1 12.421 2 6.211 6.211

ONG 9 3.235.979 1.865 3.623 1.735

Societate comercială

9 2.190.736 1.326 5.761 1.652

Total 19 5.439.136 3.193


Există o diferenţă mare în favoarea ONG în ceea ce priveşte costurile unitare medii, însă în ceea ce priveşte costurile unitare generale, societăţile comerciale sunt în avantaj. Categoria instituţii publice poate fi considerată nesemnificativă pentru această activitate.

Combinaţii de activităţi şi costuri unitare ale acestora în cadrul proiectelor din eşantion

Orice combinaţie de minim 2 măsuri active de ocupare – implicit tipurile de activităţi analizate în cadrul eşantionului - reprezintă un program integrat de formare, conform definiţiei IP relevant „Nr. şomeri de lungă durată participanţi la programe integrate”. Contribuţia proiectelor la IP de rezultat „% şomeri de lungă durată care au participat la programe integrate, certificaţi” presupune în mod automat realizarea de activităţi de formare, cu toate acestea în majoritatea apelurilor nu a fost impusă obligaţia ca proiectele finanţate să contribuie la IP de rezultat. În consecinţă, nu toate proiectele, inclusiv în cazul eşantionului conţin activităţi de formare. Condiţia impusă prin Ghidurile solicitantului a fost însă accea că toate activităţile de formare trebuie precedate de activitatea de informare şi consiliere.

Activităţile de informare şi consiliere si activităţile de formare sunt prezente în 100%, respectiv în 93% din proiectele din eşantion şi se regăsesc împreună în 6 din cele 7 combinaţii de activităţi identificate

Costuri unitare consiliere initiere afaceri

-

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

0 5 10 15 20

Cost unitar/ participantconsultanta - initiereafaceri

Cost mediu/ participantconsultanta - initiereafaceri

Pagina 66 din 152

la nivelul eşantionului. Tabelul 15 prezintă situaţia costurilor unitare aferente realizării IP „Nr. şomeri de lungă durată participanţi la programe integrate”18, la nivelul eşantionului.

Tabelul 19: Costuri unitare de realizare a IP de output pe combinatii de activitati - RON -

Combinaţie de activităţi /tip proiect

Nr. proiect

e

Valoare IP raportat

cost unitar mediu

cost unitar general

Total, din care: 30 74.687.695 6.819 17.143 10.953 grant 24 39.876.711 3.985 18.788 10.007

strategic 6 34.810.985 2.834 9.576 2.283 informare + mediere + formare 5 8.230.025 920 12.741 8.946

grant 4 5.213.673 422 14.412 12.355 strategic 1 3.016.352 498 6.057 6.057

informare + mediere + formare + consultanta

9 18.889.271 1.468 18.909 12.867

grant 9 18.889.271 1.468 18.909 12.867 strategic - - - - -

informare + mediere + formare + alte activitati

5 8.101.337 551 21.229 14.703

grant 4 4.464.548 193 24.920 23.132 strategic 1 3.636.789 358 10.159 10.159

informare + mediere + formare + consultanta + alte activitati

4 17.819.875 1.524 12.704 11.693

grant 2 2.935.398 309 12.379 9.500 strategic 2 14.884.477 1.215 13.028 12.251

informare +mediere + consultanta 10.848.986 1.319 8.225 - grant 1 1.854.982 1.319 1.406 169

strategic 1 8.994.004 -19 - - informare + formare 2 5.843.076 847 12.112 6.899

grant 1 1.563.714 84 5.609 18.616 strategic 1 4.279.362 763 18.616 5.609

informare + formare + consultanta

3 4.955.124 190 28.254 26.080

grant 3 4.955.124 190 28.254 26.080 strategic - - - - -


Cele mai scumpe două combinaţii de activităţi contribuie cel mai puţin la IP de output. Făcând abstracţie de rezultatul denaturat aferent combinaţiei informare /mediere /consultanţă (a se vedea nota de subsol), cele mai mici costuri unitare medii, care reprezintă aproximativ 70% din costul unitar mediu se înregistrează pentru 3 combinaţii care împreună sunt responsabile pentru 48% dintre participanţi. Cele mai scumpe 3 combinaţii de activităţi din perspectiva costului unitar mediu sunt responsabile pentru 32% dintre participanţi. Un singur proiect de grant, cu combinaţia informare /mediere /consultanţă este de departe cel mai eficient prin prisma contribuţiei la IP de output (19%), însă nu aduce nicio contribuţie la IP de rezultat.

18 Costurile unitare aferente IP trebuie privite distinct faţă de costurile unitare pe participant analizate anterior, în principal datorită inconsecvenţei din raportările de monitorizare. 19 Pentru acest proiect strategic şi 1 proiect de grant cu informare /mediere /formare /consultanta contribuţia raportată la IP este 0, deci nu s-au putut determina /s-au determinat cu abateri costurile unitare

Pagina 67 din 152

4.3. Identificarea măsurilor destinate tinerilor care au fost cele mai “atractive” din punct de vedere al proiectelor depuse.

4.3.1. Analiză cantitativă și calitativă a depunerilor de proiecte în cadrul DMI explicite

DMI 1.2 “Calitate în învăţământul superior”

Conform prevederilor DCI, în cadrul DMI 1.2 vor fi sprijnite acţiuni destinate restructurării și îmbunătăţirii sistemului de învăţământ superior. Activităţile preconizate vor viza atât sistemul, cât şi instituţiile de învăţământ superior în vederea asigurării calităţii, adaptării programelor de studii la cerinţele pieţei muncii şi dezvoltării mecanismelor de creştere a accesului la învăţământ superior.

Grupul ţintă pentru acest DMI include – pe lângă personalul didactic și cel responsabil cu elaborarea de politici și standarde – studenţii, care în cea mai mare parte întră în categoria tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 ani.

Până la 31 decembrie 2013, în cadrul DMI 1.2, au fost lansate 5 apeluri, dintre care un apel pentru proiecte de tip grant și 4 apeluri pentru proiecte strategice. Cu un număr total de 344 proiecte depuse a căror valoare depășește de cca. 4 ori valoarea însumată a alocărilor la nivel de CPP, interesul pentru măsurile finanţate în cadrul acestui DMI s-a dovedit a fi ridicat. Astfel, valoarea totală a proiectelor depuse a fost de cca. 2.16 mld. RON, în ce alocările la nivelul apelurilor au însumat cca. 541 mil. RON.

Cca. 28% dintre proiectele depuse au fost contractate, valoarea nerambursabilă a acestora ridicându-se la aprox. 44% din totalul valorii proiectelor depuse. Datele disponibile indică faptul că doar 1 un proiect a fost revocat, în timp ce nici un beneficiar nu a renunţat la proiecte după etapa de contractare.

Analiza calitativă a apelurilor lansate

Cele mai multe proiecte au fost depuse în cadrul CPP 18 (apel de proiecte de tip grant), dar și în cadrul CPP 83 (proiecte strategice), cele două apeluri totalizând cca. 78% din numărul proiectelor depuse la nivelul DMI 1.2. Din punct de vedere valoric, CPP 86 conduce în mod detașat, cu cca. 55% din valoarea totală a proiectelor depuse.

Figura 12: Situaţia depunerilor și contractărilor la nivelul DMI 1.2 din punct de vedere valoric

Sursa: Prelucrările echipe de experţi pe baza apelurilor lansate și contractate până la 31 decembrie 2013

Situaţia se schimbă în ceea ce privește raportul dintre valoarea proiectelor depuse și alocarea la nivelul cererii de proiecte, cea mai mare rată a depunerilor fiind înregistrată la în cazul CPP 18 (proiecte de tip grant), de peste 1000%. Nu au fost disponibile date referitor la alocarea CPP 114, pentru o analiză completă.

Figura 13: Situaţia depunerilor și contractărilor la nivelul DMI 1.2 raportat la valoarea alocată

Pagina 68 din 152


Participarea tinerilor la măsurile finanţate în cadrul DMI 1.2

Măsurile finanţate în cadrul DMI 1.2, deși nu sunt dedicate în mod direct tinerilor, au sprjinit un număr semnificativ de tineri (cca. 59.4% din numărul total de participanţi).

Cea mai mare pondere a tinerilor în numărul total de participanţi (din perspectia proiecteor contractate) se înregistează la nivelul CPP 56 (proiecte strategice) și CPP 18 (proiecte de tip grant), cu rate de participare a tinerilor de 73,7%, respectiv 67,7%. Cea mai redusă participare (51.4%) se înregistrează pentru CPP 2 (proiecte strategice).

Figura 14: Participarea tinerilor în proiectele susţinute în cadrul DMI 1.2


Numărul total de participanţi sprijniţi în cadrul acestui DMI a fost de cca. 54 de mii, din care aprox. 32 de mii se încadrau în categoria tinerilor între 15-24 ani. Cel mai mare număr de tineri între 15-24 ani se regăsesc la nivelul CPP 114 (aprox. 64% din numărul total de tineri sprijiniţi în cadrul acestui DMI).

Numărul mediu de tineri participanţi a fost de 180 în cazul proiectelor de grant și 400 în cazul proiectelor strategice. Pentru CPP 2 (proiecte strategice) se înregistează cea mai mare medie a numărului de tineri participanţi (872).

DMI 2.1 “Tranziţia de la școală la viaţa activă”

DMI 2.1 presupune dezvoltarea aptitudinilor de muncă ale persoanelor care participă la programe de educaţie şi formare profesională organizate în cadrul învăţământului secundar și terţiar, precum și la programe de ucenicie. Printre grupurile ţintă vizate de acest domeniu de intervenţie se află și următoarele categorii de persoane care, în opinia evaluatorilor, pot fi asimilate segmentului tinerilor:

� Elevi înmatriculaţi în sistemul naţional de învăţământ � Studenţi înmatriculaţi în sistemul naţional de învăţământ � Ucenici � Tineri absolvenţi (la primul loc de muncă după absolvire)

Pagina 69 din 152

Pentru acest DMI, până la 31 decembrie 2013, au fost lansate un număr total de 6 apeluri de proiecte, dintre care:

- 3 apeluri pentru proiecte strategice - 2 apeluri pentru proiecte de tip grant - 1 apel pentru proiecte care intră sub incidenţa ajutorului de stat

Interesul pentru acest tip de măsuri a fost unul ridicat, fapt demonstrat de numărul mare de proiecte depuse (729), a căror valoare nerambursabilă însumată a depășit de cca. 4.6 ori suma alocată (2.46 mld. RON, faţă de o valoare alocată de 534 mil. RON).

Cele mai multe proiecte au fost depuse în cadrul apelurilor de tip grant (cca. 71%). Din punct de vedere valoric, așa cum este de așteptat, ponderea acestora este redusă, de cca. 30% din valoarea totală nerambursabilă a proiectelor depuse.

Din numărul total de proiecte depuse, doar 28% au fost contractate. Valoarea totală nerambursabilă pentru proiectele contractate a fost de 945 mil. RON, reprezentând cca. 38% din valoarea proiectelor depuse, însă chiar și așa depășind cu 77% alocarea totală pentru apelurile lansate. 61% dintre proiectele contractate au fost de tip grant, cu o valoare nerambursabilă de cca. 19% din total.

Per ansamblu, la nivelul DMI 2.1, numărul proiectelor revocate a fost relativ redus (cca. 2% din numărul total de proiecte depuse), o rată mai mare fiind înregistrată în ceea ce privește renunţarea la proiecte după etapa de contractare (rata de renunţare ridicându-se la 7% din valoarea proiectelor contractate). Toate proiectele revocate sunt de tip grant, acestea deţinând majoritatea și în ceea ce privește proiectele renunţate.


Din punct de vedere al numărului de proiecte depuse, cel mai atractiv apel de proiecte a fost CPP 109 (proiecte de tip grant), cu un total de 276 de proiecte depuse. Pe de altă parte, din punct de vedere valoric, cele mai mari valori ale proiectelor depuse se înregistrează la nivelul cererii de proiecte strategice CPP 90, cu peste 50% din valoarea totală a proiectelor depuse la nivelul DMI 2.1.



Apelul 109 rămâne și cel mai atractiv apel din punct de vedere al raportului între valoarea proiectelor depuse și alocarea la nivelul cererii de proiecte, cu un raport al valorii proiectelor depuse versus alocare de peste 5000%, urmat de CPP 22 (grant) cu o rată a depunerilor de cca. 640%. La polul opus se situează CPP 7 (apel de proiecte strategice), cu o rată a depunerilor de numai 57%.

Situaţia înregistrată la nivelul fiecare apel de proiecte în parte din punct de vedere al ratei depunerilor și contractărilor raportat la alocarea pentru fiecare apel de proiecte în parte este prezentată grafic mai jos.

Pagina 70 din 152




Prin natura măsurilor sprijinite, operaţiunile finanţate în cadrul DMI 2.1 au vizat cu prioritate tinerii. În consecinţă, ponderea acestora în totalul grupului ţintă înregistrează valori peste media înregistrată la nivelul altor DMI.

Astfel, per ansamblu, la nivelul DMI 2.1, cca. 85% dintre participanţi erau încadraţi în categoria tineri între 15-24 ani. Cea mai mare pondere a tinerilor în numărul total de participanţi se înregistrează la nivelul CPP 7 (proiecte de tip grant) – 90,5%, iar cea mai redusă medie se înregistează în cazul CPP 90 (proiecte de tip strategic) - 82,0%.



Numărul total de participanţi sprijiniţi prin măsurile aferente acestui DMI a fost de cca. 234 mii de persoane, din care 198 mii de tineri între 15-24 ani. Cei mai mulţi tineri participanţi s-au înregistrat în cadrul CPP 90 (57% din numărul total de participanţi cu vârste între 15 și 24 ani).

Numărul mediu de tineri participanţi per proiect s-a situat între 178 și 1720 (aferent CPP 90) pentru proiectele de tip grant, în timp ce pentru proiectele strategice media pe apeluri a fost de 4.067, respectiv 5.010 participanţi.

DMI 5.1 “Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare”

Măsurile finanţate în cadrul DMI 5.1 vizează facilitarea ocupării, prin creșterea participării pe piaţa muncii a tinerilor și șomerilor de lungă durată. Conform prevederilor POS, măsurile acive specifice vor fi adresate cu prioritate tinerilor, pentru a stimula astfel reintegrarea pe piaţa muncii.

Grupul ţintă pentru acest DMI include:

� Persoane inactive � Persoane în căutarea unui loc de muncă � Şomeri, inclusiv:

o Şomeri tineri, cu vârsta între 16-24 de ani;

Pagina 71 din 152

o Şomeri peste 45 ani; o Şomeri de lungă durată, tineri şi adulţi (tineri şomeri, 16-24 ani, după şase luni de la

intrarea în şomaj şi adulţi şomeri, 25-64 ani, după o perioadă de peste 12 luni); � Persoane care au părăsit timpuriu şcoala.

În cadrul DMI 5.1, până la 31 decembrie 2013, au fost lansate un număr total de 19 apeluri de proiecte, dintre care:

- 2 apeluri pentru proiecte strategice - 16 apeluri pentru proiecte de tip grant - 1 apel pentru proiecte care intră sub incidenţa ajutorului de stat

Interesul pentru acest tip de sprijin a fost ridicat, valoarea proiectelor depuse depășind de cca. 2,5 ori valoarea însumată a alocărilor apelurilor lansate (2,55 mld RON faţă de o alocare la nivelul apelurilor de 1,03 mld RON). Cele mai multe proiecte au fost depuse în cadrul apelurilor de tip grant - 867 de proiecte, reprezentând 85% din numărul total de proiecte depuse și cca. 60% din totalul valorii nerambursabile a proiectelor depuse. 40% din numărul total de proiecte depuse au fost contractate. Ponderea se menţine și din punct de vedere valoric, valoarea totală nerambursabilă a proiectelor contractate fiind de cca. 1,12 mld. RON, doar cu 9% mai mare decât totalul alocărilor per apeluri.

Per ansamblu, la nivelul DMI 5.1, numărul proiectelor revocate a fost destul de mare (70 de proiecte, reprezentând cca. 7% din totalul proiectelor depuse). Pe de altă parte, rata de renunţare (raportat la numărul proiectelor contractate) a fost mai redusă, de cca. 3%. Majoritatea proiectelor revocate, precum și majoritatea renunţărilor au avut în vedere proiectele de tip grant.

Tabelul xx prezintă situaţia detaliată din punct de vedere valoric și cu analiza numărului de proiecte separat pentru proiectele strategice, de tip grant sau care intră sub incidenţa ajutorului de stat este prezentată mai jos.


Din punct de vedere al numărului de proiecte depuse, cel mai atractiv apel de proiecte a fost CPP 100 (de tip grant), cu un număr de 136 de proiecte depuse. Totodată, se remarcă și CPP 101-104, cu peste 100 de proiecte depuse. Din punct de vedere valoric, cea mai mare valoare a proiectelor depuse se înregistrează la nivelul CPP 82 (cerere de proiecte strategice), cu peste 30% din valoarea proiectelor totală a proiectelor depuse în cadrul DMI 5.1.



CPP 100 rămâne totodată și cel mai atractiv apel, calculat ca de vedere al raportului între valoarea proiectelor depuse și alocarea la nivelul cererii de proiecte, cu un raport al valorii proiectelor depuse versus alocare de cca. 480%, urmat de CPP 101-104 cu rate între 358% și 415%.

Pagina 72 din 152




Spre deosebire de situaţia înregistrată la nivelul DMI 2.1, măsurile susţinute în cadrul acestui DMI nu au vizat cu prioritate tinerii. Ponderea acestora în totalul grupului ţintă a fost de cca. 30,2% la nivelul întregului DMI. Valori mai mari se înregistrează pentru CPP 51 (unde proiectele au sprijinit în exclusivitate tineri), precum și pentru CPP 44 și CPP 99, cu ponderi ale tinerilor în total participanţi de peste 40%. Cea mai redusă participare a tinerilor se înregistrează în cazul CPP 45 (doar 15.4% dintre participanţi aveau vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.

Numărul total de participanţi sprijiniţi în cadrul acestui DMI a fost de 309 mii, dintre care cca. 93 mii au fost participanţi tineri. Cei mai mulţi participanţi cu vârste între 15-24 ani s-au înregistrat la nivelul CPP 82 (proiecte strategice), cu cca. 45% din numărul total de participanţi tineri.



Numărul mediu de participanţi tineri per proiect a fost de 142 pentru proiectele de tip grant și 1139 pentru proiectele strategice. Prin comparaţie, grupul ţintă mediu vizat a fost de cca. 3 ori mai mare pentru proiectele de tip grant, respectiv de aprox. 3,6 ori mai mare în cazul proiectelor strategice.

DMI 6.2 “Îmbunătăţirea accesului și participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”

Acest DMI vizează facilitarea accesului la ocupare pentru persoanele care aparţin grupurilor vulnerabile, în scopul evitării excluziunii sociale, marginalizării, discriminării şi riscului de sărăcie. Intervenţiile promovate se adresează tuturor grupurilor marginalizate care nu sunt incluse în politicile principale şi care au nevoie de o atenţie specială. Deși măsurile finanţate nu adresează în mod exclusiv tinerii, aceștia se regăsesc în grupul ţintă, între persoanele vulnerabile care vor fi sprijinite fiind incluși tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului, dar și studenţii.

Pagina 73 din 152

Pentru DMI 6.2, până la 31 decembrie 2013 au fost lansate un număr total de 11 apeluri, toate pentru proiecte strategice.

Interesul pentru tipul de măsuri finanţate în cadrul acestui DMI a fost mai redus decât cel înregistrat în cazul altor DMI, cu un total de 326 de proiecte depuse. Comparaţia cu alocarea totală la nivelul apelurilor nu este posibilă din lipsa datelor privind nivelul alocărilor pentru CPP regionale 115-122. Cu toate acestea, analiza datelor pentru cele 3 apeluri (CPP 15, 70 și 96) pentru care astfel de informaţii sunt disponibile, indică o puternică subestimare a interesului pentru măsurile finanţate, valoarea proiectelor depuse depășind de cca. 12 ori alocarea stabilită la nivelul celor 3 apeluri.

Din numărul total de proiecte depuse, doar 25% au fost contractate. Din punct de vedere valoric, ponderea proiectelor contractate se ridică la aprox. 29% din valoarea proiectelor nerambursabilă totală a proiectelor depuse. Doar 1.8% dintre proiectele depuse au fost revocate, respectiv 6.4% din numărul total de proiecte admise. Pe de altă parte, beneficiarii nu au renunţat la nici un proiect după etapa de contractare.

Tabelul 23 prezintă situaţia detaliată din punct de vedere valoric și cu analiza numărului de proiecte separat pentru proiectele strategice, de tip grant sau care intră sub incidenţa ajutorului de stat este prezentată mai jos.


Din punct de vedere al numărului de proiecte depuse, cel mai atractiv apel de proiecte a fost CPP 96, în cadrul căruia au fost depuse cca. 40% din numărul total de proiecte. Același apel deţine supremaţia din punct de vedere valoric, cu o pondere de cca. 63% din valoarea totală a proiectelor depuse la nivelul DMI 6.2.



CPP 96 este de asemenea cel mai atractiv apel de proiecte din punct de vedere al raportului între valoarea proiectelor depuse și alocarea la nivelul cererii de proiecte (2.393%). Cu toate acestea, o analiză detaliată la nivelul tuturor apelurilor de proiecte nu este posibilă, intrucât datele privind alocările nu sunt disponibile pentru toate CPP.


Măsurile susţinute în cadrul DMI 6.2 nu au vizat cu prioritate tinerii. Ponderea acestora în totalul grupului ţintă înregistrează valori sub media înregistrată la nivelul celorlalte DMI explicite, de cca. 23.7% la nivelul întregului DMI.

Cea mai mare pondere a tinerilor în totalul participanţilor la nivel de apel se înregistrează pentru CPP 70 (43.6%), iar cea mai redusă pondere în cazul CPP 120 (5.3%). Pe de altă parte, conform datelor disponibile, pentru CPP 116, 117 și 121, nu este înregistrat nici un participant.

Pagina 74 din 152



Per ansamblu, numărul total de participanţi sprijiniţi în cadrul DMI 6.2 a fost de cca. 72 mii, iar numărul tinerilor între 15-24 de ani s-a ridicat la 17 mii de persoane. Cei mai mulţi tineri participanţi, cca. 69% din total, au fost înregistraţi la nivelul CPP 96.

Numărul mediu de participanţi per proiect a fost de 957 de persoane, iar media numărului tinerilor participanţi a fost de 227 de persoane. Cele mai mari medii ale numărului de tineri sprijiniţi se înregistrează în cadrul CPP 15 și CPP 70, cu 401 și, respectiv, 350 de participanţi.

4.3.2. Analiza cantitativă și calitativă a depunerilor de proiecte în cadrul DMI implicite

DMI 1.1 “Acces la educaţie și formare profesională iniţială de calitate”

Acest DMI sprijină activităţile destinate restructurării şi îmbunătăţirii învăţământului preuniversitar, în vederea creşterii accesului la educaţie de calitate şi asigurării de competenţe cheie şi competenţe profesionale pentru toţi. Grupul țintă include persoanlul didactic și din comisiile de evaluare, precum și elevii beneficiari ai măsurilor, toate categoriile sprijinite putând include tineri cu vârste cuprinse între 15-24 ani.

Până la 31 decembrie 2013, în cadrul DMI 1.1, au fost lansate 4 apeluri de proiecte, dintre care unul singur a avut în vedere finanţarea de proiecte de tip grant, restul fiind de tip strategic.

Numărul total de proiecte depuse a fost mai redus decât cel înregistrat la nivelul altor DMI, respectiv188 de proiecte cu o valoare cumulată de cca. 897 mil.RON. 70% dintre proiecte au fost de tip grant. Din punct de vedere valoric, ponderea lor a fost de sub 20%, datorită dimensiunii eligibile reduse a acestui tip de proiecte.

Rata de contractare a fost de cca. 31% în ceea ce privește numărul de proiecte contractate și mult mai mare raportat la valoarea contractelor încheiate (aprox. 58% din valoarea proiectelor depuse). Puțin sub jumătate dintre proiectele contractate au fost de tip grant (27 de proiecte), însă din punct de vedere valoric contribuția acestora este modestă (doar 7% din valoarea contractelor semnate).

La nivelul acestui DMI, nu a fost revocat nici un proiect și nu s-a înregistrat nici o renunțare din partea beneficiarilor.


Din punct de vedere al numărului de proiecte depuse, cel mai atractiv apel este de departe CPP 17 de tip grant, responsabil pentru cca. 70% din numărul total al proiectelor depuse. Situația se schimbă în urma analizei din punct de vedere valoric, primul loc fiind deținut de CPP 85, care are o pondere de 35% din valoarea însumată a depunerilor. Situația este însă relativ echilibrată la nivelul diferitelor apeluri lansate, așa cum se poate observa din Figura 19 de mai jos.

Pagina 75 din 152

Figura 23: Situația depunerilor și contractărilor la nivelul DMI 1.1 din punct de vedere valoric


Din punct de vedere al raportului între valoarea depunerilor și alocare, cel mai atractiv apel este CPP 17, cu o rată a depunerilor aproape de 900%. Rate peste 100% se înregistrează pentru toate apelurile, atât pentru cele de tip grant, cât și pentru cele care vizează proiecte strategice.

Figura 24: Situația depunerilor și contractărilor la nivelul DMI 1.3 raportat la valoarea alocată


Participarea tinerilor la măsurile finanțate în cadrul DMI 1.1

Tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 ani sunt incluși de o manieră implicită în categoriile de grup țintă vizate în cadrul acestui DMI. Din datele disponibile rezultă o participare relativ modestă a tinerilor la operațiunile finanțate, de cca. 23% per ansamblu DMI.

Cea mai mare pondere a tinerilor se înregistrează la nivelul CPP 85 (de tip strategic) de 25.2%, în timp ce cea mai redusă participare se observă în cadrul CPP 55 de numai 13,6%. Și din punct de vedere al numărului absolut de tineri sprijniți, primul loc este ocupat tot de CPP 85, cu cca. 63% din numărul total de tineri participanți în proiecte. Situația detaliată privind participarea tinerilor la nivelul fiecărului apel de proiecte este prezentată grafic mai jos.

Figura 25: Participarea tinerilor în proiectele susținute în cadrul DMI 1.1


Pagina 76 din 152

Numărul total de participanți la măsurile finanțate în cadrul DMI 1.1 a fost de 162,5 mii, din care 37,6 mii erau tineri cu vârste între 15 și 24 ani. Cel mai mare grup țintă (calculat ca medie la nivelul proiectelor aferente unui apel) se înregistrează la nivelul CPP 85 pentru proiecte strategice, de 1.478 de persoane. Valorile medii pentru celelalte CPP indică valori relativ reduse ale grupului țintă pentru proiectele aferente acestora.

DMI 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane din educaţie și formare profesională”

Activitățile susținute în cadrul DMI 1.3 vor urmări îmbunătățirea formării inițiale și continue și a calificărilor personalului didactic și formatorilor. Prin natura operațiunilor sprijinite, grupul țintă al acestora va include și tineri cu vârste între 15-24 ani, indiferent de statutul ocupațional al acestora.

Pentru acest DMI, până la 31 decembrie 2013, au fost lansate 4 apeluri, dintre care un apel pentru proiecte de tip grant și 3 cereri de proiecte strategice.

Valoarea totală a proiectelor depuse s-a ridicat la 2,1 mld. RON, depășind de cca. 2,5 ori alocarea aferentă apelurilor lansate, fapt care indică un interes crescut pentru intervențiile susținute în cadrul acestui DMI. În total, în cadrul cererilor de proiecte lansate, au fost depuse 329 de proiecte.

Cele mai multe proiecte au fost depuse în cadrul apelului pentru proiecte de tip grant (cca. 45% din numărul total de proiecte depuse). Din punct de vedere valoric însă, contribuția acestora este redusă, ajungând la doar 9% din valoarea nerambursabilă a proiectelor depuse.

145 de proiecte au fost contractate până la 31 decembrie 2013, reprezentând 44% din numărul proiectelor depuse. Acest nivel de contractare este mai mare decât cel înregistrat la nivelul unor DMI (ex: DMI 1.2 sau DMI 2.1). Din punct de vedere valoric, raportul între proiectele contractate și cele depuse depășește chiar și această valoare, ajungând la 61% (cu o valoare absolută de 1,28 mld. RON).

Doar 2 proiecte au fost revocate (0.6% din numărul proiectelor depuse) și nu s-a înregistrat nici o renunțare din partea beneficiarilor. Ambele proiecte revocate sunt din categoria proiectelor strategice.


Din punct de vedere al numărului de proiecte depuse, cel mai atractiv apel a fost CPP 19 (de tip grant), cu un total de 150 de proiecte depuse (45,6% din numărul total de proiecte), urmat de CPP 87 pentru proiecte strategice, cu un total de 109 proiecte (33% din numărul total de proiecte). CPP 87 trece pe primul loc și în ceea ce privește valoarea proiectelor depuse (cca. 61% din total), urmat de CPP 57 (21.5% din total).



Situația se schimbă în ceea ce privește raportul dintre valoarea proiectelor depuse și alocarea la nivelul cererii de proiecte. Pe primul loc rămâne însă tot un apel de proiecte strategice (CPP 57). Se remarcă raportul puțin mai echilibrat (fără extreme foarte mari) între depuneri și alocarea per apel,

Pagina 77 din 152

comparativ cu situația înregistrată la nivelul altor DMI, ceea ce indică o relativ mai bună estimare a nevoilor pieței în domeniile sprjinite în cadrul DMI 1.3.




Participarea tinerilor (grupa de varsta 15-24 ani) la operațiunile finanțate în cadrul acestui DMI a fost foarte redusă (cca. 3.1% din numărul total de participanți). Participarea tinerilor rămâne redusă la nivelul tuturor apelurilor de proiecte, cea mai mare pondere fiind înregistrată în cadrul CPP 19 pentru proiecte de tip grant (4%).



Numărul total de participanți sprijiniți în cadrul DMI 1.3 a fost de cca. 106 mii de persoane, din care aproximativ 3.300 de persoane au fost tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 ani. Cei mai mulți participanți tineri s-au înregistrat în cadrul CPP 87 (proiecte strategice), cca. 55% din numărul total de participanți tineri.

Numărul mediu de participanți tineri a variat între 128 (înregistrat la nivelul CPP 3, care ocupă primul loc din acest punct de vedere) și 4 (în cazul CPP 57).

DMI 1.5 “Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării”

Intervențiile sprjinite în cadrul acestui DMI vizează dezvoltarea domeniilor de cercetare, dezvoltare, inovare din România prin îmbunătăţirea accesului şi calităţii formării iniţiale a cercetătorilor prin sprijinirea programelor doctorale şi post-doctorale.

Grupul țintă pentru acest DMI include doctoranzi în ciclul de studii universitare de doctorat, cercetători, inclusiv cei care deţin titlul ştiinţific de doctor, personalul din cadrul şcolilor doctorale şi graduale și cel implicat în elaborarea politicilor în învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi sisteme, în domeniile doctoral şi post-doctoral.

Până la 31 decembrie 2013, în cadrul DMI 1.5 au fost lansate în total 7 apeluri, dintre care unul singur a fost pentru proiecte de tip grant, restul vizând implementarea de proiecte strategice.

Pagina 78 din 152

Per total, în cadrul DMI 1.5 au fost depuse 187 de proiecte, cu o valoare totală de 1,9 mld. RON. Valoarea proiectelor depuse depășește de cca. 2,2 ori totalul alocărilor la nivel de CPP.

Rata de contractare este una ridicată, atât în ceea ce privește numărul proiectelor contractate, cât și valoarea acestora. Astfel, conform datelor disponibile, au fost contractate 72.7% dintre proiectele depuse, valoarea acestora ridicându-se la 81% din valoarea nerambursabilă a depunerilor.

Interesul din partea beneficiarilor s-a menținut constant și după etapa de selecție/ contractare, astfel că a fost revocat un singur proiect, valoarea acestuia fiind de cca. 0.7% din valoarea nerambursabilă a proiectelor depuse și nu s-a înregistrat nici o renunțare la proiecte din partea beneficiarilor.


Din punct de vedere al numărului de proiecte depuse, situația este relativ echilibrată la nivelul apelurilor lansate. Se remarcă totuși CPP 5 și CPP 59, ambele pentru proiecte strategice, în cadrul cărora au fost depuse cele mai puține proiecte (10 și, respectiv, 5). Din punct de vedere valoric, valori mai reduse ale proiectelor depuse se înregistrează la nivelul CPP 5, CPP 21 și CPP 59, ultimele două având fiecare o pondere de doar cca. 2% din valoarea însumată a proiectelor depuse la nivelul DMI 1.5.



CPP 89 rămâne pe primul loc și în ceea ce privește raportul între valoarea proiectelor depuse și alocarea la nivelul apelului, de cca. 465%. Cele mai puțin atractive apeluri sunt cele pentru care valoarea proiectelor depuse este cea mai mică (CPP 59 pentru proiecte strategice și CPP 21 pentru proiecte de tip grant) și pentru care valoarea depunerilor rămâne sub alocarea la nivel de CPP. Situația detaliată la nivelul tuturor apelurilor de proiecte pentru DMI 1.5 este prezentată în Figura 26 de mai jos.




Pagina 79 din 152

Per ansamblu, participarea tinerilor la măsurile sprijnite în cadrul DMI 1.5 este destul de redusă, de numai 7,8%. Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani variază la nivelul diferitelor DMI, cel mai mare nivel de participare fiind înregistrat la nivelul proiectelor aferente CPP 6. CPP 21 se remarcă prin faptul că nu este înregistrat nici un participant tânăr. Situația detaliată privind participarea tinerilor la nivel de CPP este prezentată grafic mai jos.



În total, la nivelul DMI 1.5, până la 31 decembrie 2013, au sprijnite 12.800 de persoane, dintre care doar 994 erau tineri cu vârste cuprinse între 15-24 de ani, o astfel de evoluție având în vedere specificul acestui tip de sprijin (studii care pot fi realizate doar după finalizarea studiilor universitare și de masterat, deci după o anumită vârstă).

Pe primul loc din punct de vedere al numărului mediu de participanți tineri se situează CPP 5 (cu o medie de 141 de participanți tineri), urmat la distanță de CPP 6 și CPP 88, cu 12 și, respectiv 10 participanți tineri. În cadul CPP 21 și CPP 89, la finele anului 2013 nu era înregistrat nici un particpant tânăr intrat.

DMI 2.2 “Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii”

Activitățile sprijinite în cadrul acestui DMI urmăresc prevenirea şi corectarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, prin menţinerea/reintegrarea în educaţie şi formare profesională a elevilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii.

Grupul țintă include, pe lângă alte categorii, elevii cu risc de părăsire timpurie a şcolii; persoane care au părăsit de timpuriu şcoala; persoane anterior aflate în detenţie; delincvenţi juvenili; persoane care nu au absolvit învăţământul obligatoriu; părinţi/tutori ai elevilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii; personal implicat în dezvoltarea şi implementarea programelor de educaţie de tip „a doua şansă” și în dezvoltarea programelor de prevenire a fenomenului de părăsire a şcolii, precum și părinţi/tutori ai preşcolarilor, categorii ce pot include tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.

Pentru acest DMI, până la 31 decembrie, au fost depuse în total 341 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă însumată de cca. 1,9 mld. RON. Valoarea totală a proiectelor depuse depășește de cca. 2,8 ori suma alocărilor la nivelul apelurilor lansate.

Cca. 61% dintre proiectele depuse au fost de tip grant, corespunzând CPP 23. Valoarea acestora însă nu depășește 15% din valoarea însumată a proiectelor depuse.

Din numărul total de proiecte depuse, doar 26,3% au fost contractate. La nivel valoric, ponderea acestora este semnificativ mai mare, ridicându-se la cca 42,5% din valoarea proiectelor depuse. Rata de contractare diferă în funcție de tipul proiectelor, fiind mai mare în cazul proiectelor strategice (38,9% față de cca. 18% pentru proiectele de tip grant).

Numai un singur proiect a fost revocat, acesta corespunzând CPP 91 de tip grant. Beneficiarii nu au renunțat la nici un proiect, după etapa de selecție și contractare.


Pagina 80 din 152

Cele mai multe proiecte depuse s-au înregistrat la nivelul CPP 23 pentru proiecte de tip grant, în cadrul căreia au fost depuse 208 proiecte (cca. 61% din numărul total de proiecte depuse în cadrul acestui DMI). Se remarcă de asemenea CPP 91, pentru proiecte strategice, în cadrul căreia au fost depuse 100 de proiecte (29% din total). La nivel valoric, primul loc este preluat de CPP 91 (cu cca. 63% din valoarea totală a proiectelor depuse) având în vedere dimensiunea mai mare eligibilă a proiectelor care pot fi finanțate.

Situația detaliată la nivelul tuturor apelurilor de proiecte aferente DMI 2.2 este prezentată în Figura 28 de mai jos.



Situația se schimbă din punct de vedere al raportului între valoarea proiectelor depuse și alocarea la nivel de CPP, primul loc fiind deținut de CPP 23 pentru proiectele de tip grant, depunerile depășind de cca. 4 ori alocarea. Cea mai redusă rată de depunere se înregistrează în cadrul CPP 61 de tip strategic, unde valoarea proiectelor depuse depășește doar cu 2.6% suma alocată la nivelul apelului.



Participarea tinerilor la proiectele finanțate în cadrul DMI 2.2

Rata medie de participare a tinerilor la operațiunile finanțate în cadrul DMI 2.2 a fost de 9,6%. Cea mai mare pondere se înregistează în cazul CPP 23 pentru proiecte de tip grant, de 25.1%. Cea mai redusă pondere corespunde CPP 61 (de tip strategic), pentru care 1 singur participant înregistrat aparține categoriei de vârstă 15-24 ani. Situația detaliată privind participarea tinerilor în proiectele finanțate la nivelul DMI 2.2 este prezentată grafic mai jos.

Pagina 81 din 152



În total, conform datelor disponibile la 31 decembrie 2013, la nivelul DMI 2.1, au fost sprjinite cca. 96 mii de persoane, dintre care 9.160 erau tineri cu vârste cuprinse între 15-24 ani. Cei mai mulți participanți tineri se înregistrează la nivelul CPP 23, cca. 38% din total.

Numărul mediu de tineri sprijiniți în cadrul proiectelor variază semnificativ de la un apel la altul, cea mai mare valoare a mediei tinerilor sprijiniți fiind înregistrată la nivelul CPP 8 pentru proiecte strategice (282 participanți tineri), urmat de CPP 23 și CPP 91 cu medii de 99, respectiv 91 de participanți.

DMI 3.1 “Promovarea culturii antreprenoriale”

Acțiunile sprijinite în cadrul DMI 3.1 au ca scop promovarea culturii antreprenoriale în vederea creşterii abilităţii persoanelor de a materializa ideile de afaceri. Grupul țintă vizat include angajaţi, personalul de conducere din întreprinderi, mai ales din micro-întreprinderi şi IMM-uri; întreprinzători, precum și persoane care doresc să iniţieze o activitate independentă.

Până la 31 decembrie 2013, în cadrul DMI 3.1 au fost lansate un total de 10 apeluri, majoritatea fiind pentru proiecte de tip grant. Doar două apeluri au vizat finanțarea unor proiecte strategice.

Interesul pentru acest tip de măsuri a fost unul ridicat, fapt demonstrat de numărul mare de proiecte depuse (540), a căror valoare cumulată depășește de cca 9,5 ori totalul alocărilor individuale la nivel de CPP. Astfel, valoarea totală nerambursabilă a proiectelor depuse a fost de cca. 3,6 mld. RON, în contextul unei alocări cumulate de cca. 378 mil. RON.

Din numărul total de proiecte depuse, mai mult de 60% au fost proiecte strategice, cu o valoare cumulată de cca. 3,3 mld. RON, reprezentând 92% din valoarea totală a proiectelor depuse.

Per ansamblu DMI, rata de contractare a fost relativ redusă, fiind contractate numai 115 proiecte (21% din numărul total de proiecte depuse), a căror valoare se ridică la cca. 23% din valoarea cumulată a depunerilor. Raportul în funcție de tipul proiectului (grant- strategic) se păstrează și în ceea ce privește numărul și valoarea proiectelor contractate (cca. 70% dintre proiectele contractate sunt de tip strategic, valoarea lor ridicându-se la 95% din valoarea însumată a contractelor).

În total, la nivelul DMI 3.1, au fost revocate 7 proiecte, în timp ce numărul renunțărilor se ridică la 9 proiecte (8% din numărul de proiecte contractate). Dacă în cazul revocărilor situația este relativ echilibrată între proiectele de tip grant și cele strategice, situația se schimbă în cazul renunțărilor unde cele mai mutle proiecte sunt de tip stategic (7 proiecte).


Din punct de vedere al numărului de proiecte depuse, cel mai atractiv apel a fost CPP 92 (apel de proiecte strategice) cu un total de 281 proiecte (52% din numărul total de proiecte depuse). Dată fiind natura proiectelor și dimensiunea lor eligibilă, acest apel păstrează primul loc și în ceea ce privește valoarea proiectelor depuse (83% din total).

Pagina 82 din 152



Apelul 92 rămâne cel mai atractiv și din punct de vedere al raportului între valoarea proiectelor depuse și alocare, cu o rată a depunerilor de peste 2300%. La polul opus se situează CPP 26 și CPP 27, ambele de tip grant, unde valoarea depunerilor rămâne sub alocarea la nivel de apel (59,6%, respectiv 91,5% din valoarea alocată).




Deși nu vizează în mod direct tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, categoriile de grup țintă definite includ de o manieră implicită tinerii. Totodată, prin natura operațiunilor finanțate, este de așteptat o implicare semnificativă a tinerilor în acest tip de proiecte.

Conform datelor disponibile, până la 31 decembrie 2013, 25,9% dintre participanții înregistrați erau în categoria tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani. Participarea tinerilor diferă în funcție de tipul proiectelor finanțate, un nivel de participare puțin mai mare fiind înregistrat pentru proiectele strategice (26%). Diferența este semnificativă însă în ceea ce privește numărul de tineri sprijiniți în funcție de tipul proiectului (cca. 32.000 de tineri participanți în proiectele strategice, față de 3.500 în proiectele de tip grant).

La nivelul apelurilor individuale, cea mai mare pondere a tinerilor participanți se înregistrează în cadrul CPP 32 (de tip grant), respectiv 36.5%, în timp ce pentru CPP 92 și CPP 9, ambele de tip strategic, datele indică cele mai mari valori absolute ale numărului de tineri sprjiniți (17.455 și respectiv 14.314 tineri). Situația detaliată privind participarea tinerilor în proiectele finanțate la nivelul DMI 3.1 este prezentată grafic mai jos.

Pagina 83 din 152



Până la 31 decembrie 2013, în proiectele finanțate în cadrul DMI 3.1, au fost sprijiniți un număr total de 136 mii de participanți, din care cca. 35 de mii erau tineri cu vârste cuprinse între 15-24 ani.

Numărul mediu de tineri sprijiniți în cadrul proiectelor, calculat la nivel de apel, s-a înregistrat în cadrul CPP 9 (de tip strategic), respectiv 1.193 tineri. Alte apeluri cu dimensiuni relativ mari ale grupului țintă tineri au fost CPP 32 și CPP 92 cu medii de 397 și, respectiv, 264 tineri.

DMI 5.2 “Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă”

În cadrul acestui DMI se are în vederea acordarea persoanelor din mediul rural, inclusiv persoanelor implicate în agricultura de subzistenţă, în vederea îmbunătățirii nivelulului de educație și competențe, pentru a putea beneficia de oportunitățile de ocupare din mediul rural și de avantajele unui nivel crescut al competențelor.

Gupul țintă include persoanele din mediul rural, care sunt fie inactive sau se află în căutarea unui loc de muncă, dar și șomerii, persoanele ocupate în agricultura de subzistență sau managerii și angajații din mediul rural. Sunt menționați în mod specific tinerii șomeri cu vârsta între 16-24 ani, dar și tinerii din grupa de vărstă 16-24 ani, care intră în categoira șomerilor de lungă durată.

În total, până la finele anului 2013, în cadrul acestui DMI au fost lansate 6 apeluri, dintre care 3 apeluri pentru proiecte strategice, 2 apeluri de tip grant și un apel pentru proiecte care intră sub incidența ajutorului de stat.

Și pentru acest DMI, interesul a fost ridicat, cu un total de 1.047 de proiecte depuse, a căror valoare depășește de cca. 2,5 ori alocarea totală pentru apelurile lansate (3,74 mld. RON, față de o alocare de 1,47 mld. RON).

Cele mai multe proiecte au fost depuse în cadrul apelurilor de tip grant (cca. 85%). Valoarea lor însă a fost mult sub acest nivel, de numai 54% din valoarea cumulată a proiectelor depuse.

Din numărul total de proiecte depuse, doar 294 (22%) au fost contractate. Din punct de vedere valoric, raportul contractări/depuneri se menține la valori apropiate (valoarea contractelor încheiate, de cca. 1,05 mld. RON, reprezentând cca. 28% din valoarea cumulată a depunerilor). Cele mai multe proiecte contractate au fost de tip grant (78% din numărul total de contracte), valoarea acestora însă având doar o pondere realtiv redusă (de cca. 39%) în totalul valorii contractate.

Se remarcă numărul mare de proiecte revocate aferente acestui DMI (40 de proiecte, din care 39 de tip grant). Din punct de vedere valoric, ponderea lor rămâne însă nesemnificativă (doar 1,7% din valoarea depunerilor). Per ansamblu la nivelul DMI, se înregistrează un număr de 3 proiecte la care au renunțat beneficiarii, fără însă ca valoarea lor să depășească 0,5% din valoarea însumată a contractelor încheiate.


Pagina 84 din 152

Din punct de vedere al numărului de proiecte depuse, cel mai atractiv apel a fost de departe CPP 110 (de tip grant), cu un total de 1.014 proiecte (75% din numărul total de proiecte depuse). Datorită numărului foarte mare de proiecte, acest apel deține primul loc și din punct de vedere valoric, rămânând totuși sub pragul de 50% din valoarea totală a depunerilor. Situația detaliată pentru fiecare apel în parte este prezentată grafic mai jos.



CPP 110 rămâne cel mai atractiv apel și din punct de vedere al raportului între valoarea proiectelor depuse și alocarea la nivel de CPP (566%), urmat de CPP 83 pentru proiecte strategice, pentru care se înregistrează o rată a depunerilor de cca. 225%. La polul opus se situează CPP 74 pentru proiecte care intră sub incidența ajutorului de stat, pentru care se înregistrează o rată a depunerilor extrem de redusă, sub 40%. Situația detaliată, la nivelul fiecărui apel de proiecte în parte, este prezentată grafic mai jos.



Participarea tinerilor la măsurile sprijinite în cadrul DMI 5.2

Tinerii cu vârste între 15-24 ani se regăsesc atât explicit în componența grupului țintă, așa cum este definit în DCI, cât și implicit, ei putându-se încadra în celelalte categorii pre-definite, precum cele de “persoane inactive” sau “persoane în căutarea unui loc de muncă”. Cu toate acestea, per ansamblu DMI, participarea tinerilor este relativ modestă (cca. 25% din numărul total de participanți erau tineri cu vârste între 15-24 de ani).

Cea mai mare pondere a tinerilor participanți se înregistrează în cazul CPP 13 (pentru proiecte strategice), de cca. 32%. Cei mai mulți tineri au fost sprjiniți în cadrul proiectelor strategice (cca. 48 de mii, reprezentând 73% din numărul total al tinerilor participanți în proiecte. La nivel de apel de proiecte, cei mai mulți tineri au fost sprijniți în cadrul CPP 83 de tip strategic, care a totalizat un

Pagina 85 din 152

număr de 43.022 tineri. Situația detaliată privind participarea tinerilor în proiectele finanțate la nivelul DMI 5.2 este prezentată grafic mai jos.



Până la 31 decembrie 2013, în proiectele finanțate în cadrul DMI 5.2, au fost sprijiniți un număr total de 263 de mii de participanți, din care cca. 66 de mii erau tineri cu vârste cuprinse între 15-24 ani.

Dimensiunile medii ale grupului de participanți tineri calculat la nivel de CPP au fost relativ modeste pentru majoritatea apelurilor. Cea mai mare medie se înregistrează la nivelul proiectelor aferente CPP 83 (986 participanți tineri).

DMI 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”

Operațiunile sprijnite în cadrul acestui DMI au în vedere dezvoltarea economiei sociale. Grupul țintă vizat includ, printre alte categorii (care includ de o manieră implicită tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 ani), și tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instuționalizat de protecție a copilului, precum și copii în situție de risc și elevi și studenți.

Numărul apelurilor lansate în cadrul acestui DMI până la 31 decembrie 2013 este relativ redus: 5 apeluri, dintre care 3 apeluri pentru proiecte strategice și 2 apeluri pentru proiecte de tip grant.

Numărul proiectelor depuse este foarte mare (2.112 proiecte) , valoarea lor depășind de cca. 3,6 ori valoarea însumată a alocărilor la nivelul apelurilor lansate. Cele mai multe proiecte depuse au fost de tip grant (1936 proiecte, reprezentând 91,7% din total).

Nivelul înregistrat al contractării este însă foarte redus, atât ca număr de proiecte (57 de proiecte contractate), cât și dpdv valoric (valoarea contractată fiind de cca 595 mii RON, respectiv 10% din valoarea nerambursabilă cumulată a proiectelor depuse). Motivul principal al unei astfel de evoluții a fost anularea CPP 112 pentru proiecte de tip grant, în cadrul căreia erau depuse un total de 1.816 proiecte (cca. 86% din numărul total de proiecte depuse).

Per ansamblu DMI 6.1, doar 2 proiecte au fost revocate (ambele de tip strategic), cu o pondere nesemnificativă raportat la valoarea proiectelor depuse, însă dobândind o importanță mai mare în contextul anulării unui întreg apel de proiecte, pentru care interesul a fost foarte mare (ajungând la 2.2% din valoarea proiectelor admise). Beneficiarii au renunțat la un singur proiect, de tip strategic, acesta regăsindu-se în cadrul aceluiași apel (CPP 69) ca și proiectele revocate.


Din punct de vedere al numărului de proiecte depuse, cel mai atractiv apel a fost de departe CPP 112, cu 86% din numărul total de proiecte. Din punct de vedere valoric, proiectele aferente acestui apel aveau o pondere de cca. 64% din valoarea totală a depunerilor. CPP 112 a fost anulat. Situația detaliată pentru fiecare apel în parte este prezentată grafic mai jos.

Pagina 86 din 152



CPP 112 înregistează de asemenea cel mai mare volum al depunerilor raportat la alocarea la nivel de apel, de peste 600%. Rate ale depunerilor de peste 100% se înregistrează pentru toate CPP, cu excepția CPP 14 de tip strategic, care rămâne la un nivel modest al depunerilor, de 65% din valoarea alocată.




Tinerii cu vârste între 15-24 ani se regăsesc atât explicit în componența grupului țintă (tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecție al copilului), așa cum este definit în DCI, cât și implicit, ei putându-se încadra în celelalte categorii de grup țintă definite. Cu toate acestea, per ansamblu DMI, participarea tinerilor este relativ redusă (cca. 1.2% din numărul total de participanți erau tineri cu vârste între 15-24 de ani).

Cea mai mare pondere a tinerilor participanți se remarcă în cadrul CPP 53 (cerere de proiecte de tip grant), cu cca. 28.4% dintre participanți aparținând categoriei de vârstă 15-24 ani. Din punct de vedere al numărului absolut de tineri participanți, se remarcă însă CPP 14 și CPP 69, ambele de tip strategic, cu 6.148 și respectiv, 5.175 tineri participanți, aceste două apeluri cumulând peste 91% din numărul total de tineri sprijiniți în cadrul DMI 6.1.

Pagina 87 din 152



Până la 31 decembrie 2013, în cadrul DMI 6.1 au fost sprjinți cca. 68 de mii de participanți, dintre care 12.357 tineri cu vârste cuprinse între 15-24 ani. Dimensiunea medie a grupului țintă participant în proiecte a variat între 11 persoane tinere pentru CPP 53 (de tip grant) și 769 de persoane pentru CPP 14 de tip strategic.

4.3.3. Constatări

DMI explicite

Până la 31 decembrie 2013, data de referintă a evaluării, în cadrul DMI-urilor explicite adresate tinerilor au fost lansate un total de 41 de apeluri, cu o valoare cumulată de cca. 2,3 mld. RON20, reprezentând cca. 52% din alocarea totală pentru aceste DMI-uri, conform DCI. Ponderi mai mari din alocarea la nivel de DMI se înregistrează pentru DMI 5.1, de cca. 82%.

Tabelul 20: Prezentare sintetică a situaţiei depunerilor și contractărilor la nivelul DMI-urilor explicite, la 31.12.2013

DMI Nr CPP

Alocare DCI Alocare CPP Proiecte depuse Proiecte contractate Proiecte revocate Proiecte renuntate

Nr. Valoare Nr. Valoare Nr. Valoare Nr. Valoare

DMI 1.2

5 977.296.417 541.539.311 334 2.162.861.527 93 946.122.057 1 6.843.399 - -

DMI 2.1

6 1.389.949.554 533.883.224 729 2.457.745.697 203 945.278.163 12 17.363.112 14 33.844.403

DMI 5.1

19 1.261.099.154 1.029.144.400 1.026 2.553.344.690 408 1.124.117.168 70 131.258.056 14 35.520.352

DMI 6.2

11 741.506.713 175.432.991 326 2.372.814.819 82 693.494.071 6 46.147.196 - -

Total 41 4.369.851.838 2.279.999.926 2.415 9.546.766.733 786 3.709.011.460 89 201.611.762 28 69.364.754

20 Valoarea nu include doar parțial alocările aferente apelurilor lansate în cadrul DMI 6.2 (lipsesc date pentru CPP 115-122), aceste date nefiind disponibile în cadrul situațiilor furnizate de AMPOSDRU

Pagina 88 din 152

Cu un total de 2.415 proiecte depuse, a căror valoare cumulată (cca. 9,5 mld. RON) depășește pe medie de 4 ori alocarea la nivelul apelurilor lansate, se poate considera că interesul pentru acest tip de măsuri a fost unul ridicat.

Cele mai multe proiecte au fost depuse în cadrul DMI 5.1, pentru care se înregistrează și cel mai mare nivel al alocării, ceea ce indică o estimare bună a nevoilor din partea responsabililor AMPOSDRU în acest domeniu.

Numărul proiectelor contractate în cadrul DMI-urilor explicite a fost de 786, cu o valoare cumulată de cca. 3,7 mld. RON, reprezentând cca. 39% din valoarea proiectelor depuse. Cele mai mari ponderi se înregistrează pentru DMI 1.2 și DMI 5.1 (44%), în timp ce cel mai redus raport între valoarea contractelor încheiate și valoarea depunerilor poate fi observat în cazul DMI 6.2 (29%).

Pe de altă parte, din punct de vedere al resurselor disponbile, din analiza datelor rezultă un grad mediu de contractare de cca. 85% (raportat la totalul alocării disponbile la nivelul DMI explcite, conform prevederilor DCI).

Numărul total de proiecte revocate în cadrul DMI explicite este de 89 (3,7% din numărul total de proiecte depuse), reprezentând cca. 2% din valoarea depunerilor. Cele mai multe revocări (un total de 70 de proiecte) s-au înregistrat în cazul DMI 5.1 (5% din valoarea depunerilor pentru acest DMI).

Numărul proiectelor renunţate se ridică la 28, distribuit în mod egal între DMI 2.1 și DMI 5.1. Valoarea cumulată a proiectelor renunţate a fost de cca. 2% din totalul contractărilor.

DMI implicite

Până la 31 decembrie 2013, în cadrul DMI-urilor implicit adresate tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 de ani au fost lansate în total 41 de apeluri, cu o valoare cumulată de 6,25 mld. RON (cca. 2,7 ori mai mare decât cea aferentă DMI explicite). Această sumă reprezintă cca. 81% din alocarea totală stabilită la nivelul DCI. Ponderi mai reduse (sub 60%) se pot observa pentru DMI 1.5 (58%), DMI 2.2 (49%) sau DMI 3.1(53%). Pe de altă parte, în cazul DMI 5.2 și DMI 6.1, valoarea alocată CPP-urilor lansate până la 31 decembrie 2013 depășește cu 30%, respectiv cu 29%, totalul alocării per DMI, așa cum este prevăzut în DCI.

Numărul total al proiectelor depuse este dublu faţă de cel înregistrat pentru DMI explicite (în total au fost depuse 5.044 proiecte), cu o valoare cumulată de cca. 20 mld. RON, reliefând un interes crescut pentru tipul de măsuri sprijinite.

Cele mai multe proiecte au fost depuse în cadrul DMI 6.1 (cca. 42% din numărul total de proiecte) și DMI 5.2 (27% din total). Pe de altă parte, cea mai mare rată de depunere (cacultată ca raport între valoarea depunerilor și valoarea însumată a alocărilor la nivel de CPP) se înregistrează pentru DMI 3.1 (952% per total DMI), relevând atât un interes semnificativ pentru măsurile finanţate, dar și o subestimare a nevoilor în acest domeniu de către autorităţile responsabile.

În total, în cadrul DMI-urilor implicite au fost contractate 893 de proiecte, cu o valoare cumulată de cca. 6,6 mld. RON, reprezentând doar 33% din valoarea depunerilor. Diferenţa foarte mare este dată de situaţia înregistrată la nivelul DMI 6.1, unde raportul între valoarea contractelor și cea a depunerilor a fost de doar 10%, în contextul anulării CPP 112, în cadrul căruia fuseseră depuse cele mai multe proiecte pentru acest DMI. Rate reduse de contractare (raportat la valoarea depunerilor) se înregistrează și pentru DMI 3.1 și DMI 5.2 de 23% și, respectiv, 28%. La polul opus se situează DMI 1.5 cu o valoare contractelor semnate de 81% din valoarea proiectelor depuse.

Raportat la resursele disponibile, se observă o rată mare de contractare în cadrul DMI implicite, fiind contractat 86% din totalul alocării disponibile21 la nivelul DMI-urilor relevante.

21 alocări conform DCI

Pagina 89 din 152

În total, în cadrul DMI-urilor analizate au fost revocate 53 de proiecte, cea mai mare parte dintre acestea (40, respectiv 7,5%) fiind aferente DMI 5.2, fapt explicabil dat fiind numărul mare de proiecte depuse și contractate în cadrul acestui DMI (valoarea proiectelor revocate în cadrul acestui DMI reprezintă doar 2% din valoarea depunerilor). Pe medie, la nivelul tuturor DMI implicite analizate, rata revocărilor (raportat la valoarea proiectelor depuse) a fost sub 1% (0,9%).Se înregistrează un total de 13 proiecte la care au renunţat benficiarii după etapa de contractare, cele mai multe corespunzând DMI 3.1. Similar situaţiei înregistrate pentru proiectele revocate, valoarea acestora nu depășește 1% din valoarea contractelor semnate și este nesemnificativă raportat la valoarea depunerilor.

4.4. Analiza factorilor care au contribuit la succesul /insuccesul/”atractivitatea” unei măsuri destinate tinerilor.

4.4.1. Factorii care au contribuit la succesul/insuccesul/ atractivitatea DMI explicite și implicite

� Ritmul lansarii de apeluri pentru proiecte in cadrul DMI explicite și implicite; � Impunerea de conditii specifice privind tinerii in Ghidurile Solicitantului � Capacitatea beneficiarilor potenţiali de a pregăti cereri de finanţare � Calitatea procesului de evaluare, selectie si contractare

Ritmul lansarii de apeluri pentru proiecte in cadrul DMI explicite și implicite

Atat în cazul apelurilor lansate în cadrul DMI-urilor explicite cât și a DMI-urilor implicite, se constata un interes foarte ridicat cu privire la aceste interventii, lucru confirmat de valoare proiectelor depuse ce depasesc alocarea la nivelul apelurilor lansate. Atractivitatea mare este data si de criteriile relativ relaxate de la nivelul ghidurilor solicitantului, la pimele apeluri lansate la nivelul anilor 2009, respectiv 2009-2010 nexistand valori minime impuse cu privire la indicatorii de program. În ceea ce priveste calendarul lansarilor se constata ca dupa primele apeluri lansate in 2008 si ulterior in 2009-2010 in perioada 2011-2012 a existat o stagnare a lansarii de apeluri de proiecte. Acest lucru s-a datorat perioadei de suspendare a plăţilor către POSDRU din partea CE, eforturile AM POSDRU, în acea perioadă fiind concentrate pe urgentarea procesului de plăţi cereri de rambursare, Lansarea masivă de noi apeluri pentru proiecte în perioada 2013-2014 a reprezentat cea mai importantă măsură de corecţie adoptată de către AM POSDRU, cu efecte pozitive foarte importante în ceea ce privește creșterea volumului de proiecte depuse. Totodata, din 2013 s-a manifestat o mai clara structurare a activitătilor la nivelul Ghidului Solicitantului, dar si impunerea de valori minime pentru indicatorii de program. Impunerea de conditii specifice privind tinerii in Ghidurile Solicitantului

Cercetarile realizate in cadrul evaluarii au reliefat faptul ca beneficiarii au fost in general reticenti in

implicarea tinerilor in proiecte la nivelul DMI explicite (cu exceptia 2.1), din cauza perceptiei ca

atragerea si mentinerea acestei categorii de grup tinta in proiecte este mai dificila. Din analiza ghidurilor solicitantului se constata ca la primele apeluri din 2008, respectiv 2009-2010, atat pentru proiectele de tip strategic cât și de grant (atat la nivelul DMI explicit cât și implicite), nu a existat obligativitatea respectării unor valori minime pentru indicatorii de program și pentru grupul tintă. Acest lucru s-a schimbat începând cu apelurile lansate in 2013 când la nivelul Ghidului Solicitantului (GS) au inceput să fie stipulate în ghidul solicitantului valori minime pentru grupul ţintă și pentru unii din indicatorii de program de output şi de rezultat sau pentru indicatorii suplimentari.

Pagina 90 din 152

Pentru DMI explicite, la nivelul apelurilor lansate la nivelul DMI 5.1 (CPP 99-106), nu a existat in GS obligativitatea de a include tineri someri in proiect, insa s-a incurajat participarea acestora prin oferirea de punctaj suplimentar in grila de evaluare (de exemplu, Contribuţia proiectului la combaterea somajului în rândul somerilor tineri si a somerilor de lungă durată - proiectul prevede activităţi specifice privind integrarea în muncă a somerilor tineri si a somerilor de lungă durată – max. 4 pct). In ceea ce priveste apelurile de proiecte strategice (CPP 82), nu a existat in GS obligativitatea de a include tineri someri in proiect si nici nu s-a incurajat participarea acestora prin oferirea de punctaj suplimentar in grila de evaluare Capacitatea beneficiarilor potenţiali de a pregăti cereri de finanţare Calitatea mai slaba a multor proiecte depuse a fost influenţată de faptul că POSDRU s-a adresat unui spectru larg de beneficiari, aceștia neavând întotdeauna expertiza necesară formulării unui proiect finanţabil în cadrul POSDRU. În ceea ce privește capacitatea beneficiarilor potenţiali de a pregăti cereri de finanţare, cercetările la nivelul beneficiarilor de proiecte POSDRU indică faptul că aceștia nu au întâmpinat dificultăţi importante în pregătirea proiectelor. Un grad mediu de dificultate a fost înregistrat cu privire la cointeresarea grupului ţintă să participe în proiect corelat cu identificarea grupului ţintă și identificarea nevoii acestuia; respectiv cu privire la stabilirea indicatorilor proiectului, elaborarea bugetului proiectului și identificarea partenerilor potriviţi. În ceea ce priveste segmentul tineri, cercetarile au evidentiat ca pentru segmentul de varsta 15-24 ani au existat dificultati sporite in atragerea și mentinerea acestui segment comparativ cu alte categorii de grup ţintă. În ceea ce privește sprijinul POSDRU pentru potenţialii beneficiari, cercetarile au relevat faptul că un procent ridicat dintre beneficiari au fost mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de activitatea de informare și publicitate, de modelul cererii de finanţare și de calitatea generală a GS. La polul opus, cel mai mare procent de beneficiari nemulţumi și foarte nemulţumiţi s-a înregistrat cu privire la serviciile help-desk. Un procent ridicat dintre beneficiari apreciază apelurile pentru proiecte ca fiind transparente și accesibile, acest element constituind un factor cu influenţă pozitivă asupra procesului de pregătire și depunere a cererilor de finanţare. Calitatea procesului de evaluare, selectie si contractare Analiza procesului de evaluare a identificat elemente care ridică semne de întrebare privind calitatea procesului de evaluare a cererilor de finanţare. Spre exemplu, au existat dicrepanţe majore între punctajele acordate unui anumit proiect de către evaluatori diferiţi sau între punctajele finale acordate unor proiecte aproape identice în cadrul proceselor de evaluare la nivelul unor OI-uri diferite. Sistemul de implementare POSDRU a adoptat pe parcurs o serie de măsuri destinate creșterii calităţii proiectelor depuse, cum ar fi activităţi de informare și publicitate pentru beneficiari, sesiuni de pregătire a potenţialilor beneficiari privind completarea cererilor de finanţare, informarea beneficiarilor privind motivele cele mai frecvente de respingere a unui proiect. Pentru apelurile lansate in perioada 2008 si ulterior in 2009-2010 au fost înregistrate durate lungi, de aproximativ 1 an, între depunerea cererilor de finanţare și contractarea proiectelor,ceea ce a reprezentat un factor de scădere a atractivitatii. Întârzierile au fost cauzate de un cumul de factori:

Personal insuficient la nivel AM și OI. Colaborare dificilă cu evaluatorii externi, care a ridicat probleme atât din punct de vedere al

ritmului de evaluare, cât și din punct de vedere al calităţii procesului de evaluare – spre exemplu înţelegere insuficientă a domeniului POSDRU de către unii evaluatori și în consecinţă dificultatea evaluării obiective a unei cereri de finanţare, ducând în unele situaţii la diferenţe mari de punctaj între evaluatori; selectarea unor proiecte care în implementare s-au dovedit a

Pagina 91 din 152

avea dificultăţi cauzate inclusiv de calitatea design-ului proiectului. Calitatea evaluării proiectelor depuse este un factor ce influenţează calitatea proiectelor selectate, aceasta influenţând la rândul său implementarea proiectelor și implicit absorbţia, respectiv atingerea indicatorilor de proiect.

Complexitatea procedurilor de evaluare și contractare – ex. necesitatea unui număr ridicat de clarificări legate de documentele necesare contractării sau solicitarea unor documente nedepuse de către beneficiari, numărul ridicat de documente necesare (ex. pentru contractare fiind necesare aproximativ 60 de anexe), necesitatea rezolvării contestaţiilor aferente procesului de evaluare, multitudinea de instrucţiuni aferente procesului de evaluare, suplimentar faţă de prevederile GS.

Lansarea unui număr mare de apeluri simultan sau la intervale apropiate (atât proiecte de grant, cât și strategice), ceea ce a condus la supra-aglomerarea personalului din AM /OI

Modificări semnificative la nivelul procedurilor de selecţie și contractare, survenite în urma verificărilor Autorităţii de Audit.

În general, necesitatea de a asigura conformitatea proceselor de selecţie și contractare a afectat

viteza acestor procese, compromisul conformitate – viteză fiind inevitabil, cel puţin în prima parte a perioadei de programare. În perioada 2013-2014, aceste perioade au fost mult reduse, procesul de selecţie și contractare ajungând în 2014 la o durată medie de 3-4 luni în majoritatea situaţiilor.

4.5. Identificarea de bune practici în cadrul măsurilor destinate tinerilor și realizarea de recomandări pentru viitoarea perioadă de programare, în ceea ce privește eficienţa măsurilor adresate tinerilor

4.5.1. Constatări

Pe parcursul activităţilor de evaluare, prin intermediul mixului de metode aplicat (interviuri, focus grupuri regionale cu beneficiarii de proiecte, sondajul realizat la nivel beneficiarilor, analizele cantitative și calitative realizate asupra portofoliului de proiectedin cadrul DMI explicite inclusi din perspectiva raportului buget platit per total numar de participanti), echipa de evaluare a căutat proiecte care să poată fi luate în calcul ca studiu de caz privind bunele practici în ceea ce priveste eficienţa.

Prin aceste studii de caz s-a urmărit descrierea, în detaliu, a unor proiecte selectate din cadrul DMI 2.1 și 5.1, acestea reprezentând un instrument pretabil analizei inductive a impacturilor.

Pentru selecţia studiilor de caz au fost aplicate următoarele criterii de selecţie:

1. Proiecte finalizate din punct de vedere tehnic si financiar de la nivelul Dmi 2.1 și 5.1 pe cele doua tipuri de proiecte, strategic și grant

2. Adresabilitatea grup tinta: proiecte care sunt semnificative si reprezentative din pct de vedere a dimensiunii segmentului GT (ca valoare absoluta si ca pondere in total GT). Dimensiunea GT ca valoare absoluta a variat in functie de particularitatile DMI-urile explicite dar si in functie de tipurile de proiecte (grant/strategic), astfel incat pentru fieare DMI si pentru fiecare categorie au fost stablite trei plaje de distributii ale GT și anume: categoria A – grup tinta tineri : 600, B grup tinta tineri 400-600 si GT mic 200-400.Astfel s-a urmărit caselectia studiilor de caz să acopere varietate de dimensiuni

3. Gradul de atingere a indicatorului de rezultat, contributie semnificativa la realizarea obiectivelor POSDRU – din fiecare plaja de distributie a grupului tintă au fost selectate acele proiecte care sunt au grad ridicat de indeplinire a indicatorilor de rezultat. –In cazul in care au fost mai multe proiecte care se califică cu un procent foarte mare (minim 80%) au fost alese acele care are cel mai bun raport buget platit/GT.

Pagina 92 din 152

De la nivelul DMI 6.2 am concluzionat că nu există proiecte pretabile drept studii de caz datorită număaului scazut de proiecte finalizate technic si financiar la 30.06.2014 și a neindeplinirii indicatorului de rezultat iar de la nivelul DMIi 1.2 dat fiind faptul ca proiectele nu s-au adresat direct tinerilor ci sistemului de educatie, nu poate fi extrase costuri unitare pentru activităţi adresate tinerilor.

Din analiza aprofundată pe baza de studii de caz coroborată cu celelalte analize (interviuri OISPOSDRU, sondajul specific asupra eficienţei costurilor), a rezultat următoarele aspecte:

� Pentru prima perioada a implementării POSDRU 2008-2013, prin caracteristicile apelurilor lansate, a structurii bugetului pe categoriile de resurse, participanţi, FEDER și nu pe activităţi, prin lipsa impunerii unor tinte asupra indicatorilor si a fee-urilor unitare ridiate pentru echipa de management si de implementare, se poate concluziona ca nu s-a urmărit eficienţa costurilor

� Incepând cu 2013, la nivelul AMPOSDRU au fost adoptate o serie de măsuri de corecţie cum ar fi limitarea costurilor de management la maxim 15%, impunerea de tinte minime pentru indicatorii de program (inclusiv a unor tinte lunare privind grupul tintă incepand cu 2014), modificarea structurii de buget pe activităţi.

Din analiza realizată păna la data de 30.06.201 asupra eficienţei măsurilor POSDRU au fost identificate o serie de factori care au influentat pozitiv eficienta costurilor care pot fi assimilate unor bune practici, atăt cu caracter general cat si specifice tipologiei de activităţi din cadrul celor două DMI-uri analizate, respectiv DMI 2.1 și 5.1.

Bune practici generale

� Parteneriatul bine conceput de la nivelul cererii de finanţare si efectiv operational la implementare. La nivelul DMI 2.1, s-a constatat că existenta la nivelul parteneriatului a unităţilor de invatamant este esentială pentru atragerea și mentinerea grupului tintă precum și dat fiind specificul operaţiunilor aferente tranzitiei de la scoala la viata activă, aspect care se reflectă in costuri mult mai reduse per participant pentru fiecare tip de activitate (consiliere și orientare profesională, stagii de practică, firme de exerciţiu, CDL etc)

� Asigurarea inca de la nivelul CF a accesului facil la grupul tinta prevazut si propunerea unei valori a grupului tinta pe care partenerii si-o pot asuma atat din punct de vedere tehnic/administrativ cat si financiar are influentă directă asupra nivelul de calitate al interventiei asupra GT cat si al utilizării eficiente a fondurilor.

� Experienta anterioara in implementarea de proiecte si/sau activitati similare tradusă atât subaspectul performantei echipei de management pe toate niveluirle (tehnic, administrativ și financiar prin asigurarea si monitorizarea fluxului de resurse fianciare a proiectului) cât și al dimensionării corecte a necesarului uman, a bugetului proiectului precum și a accesului la o serie de instrumente si proceduri deja create din alte proiecte au determinat atat propunerea unor costuri realiste pe masura activitatilor propuse, cat si usurinta mai mare la implementare

Bune practice specifice 2.1 și 5.1

� Asigurarea consilierii și orientării profesionale prin metode atractive (teste de personalitate, teste de orientare, consiliere de grup, discuţii ”unu la unu” pentru cei care au avut rezultate mai mici la teste, coaching pentru dezvoltare personală, role play etc.) pentru toţi participanţii la program – aceasta a condus la reducerea timpului necesar consilierii si astfel eficientizarea acestei activitati din punct de vedere al resurselor implicate (umane, financiare si materiale) versus rezultate anticipate (consilierea unui numar de persoane)

� Combinatia optima intre activitatea de consilere individuala si consiliere de grup – intrucat consilierea individuala s-a dovedit costisitoare financiar, ca timp si resurse umane implicate, cel

Pagina 93 din 152

mai bun cost a fost identificat in cazurile unde consilierea individuala a fost combnată cu cea de grup

� Infiintarea de centre de Consiliere și Orientare Profesională in cadrul unitatilor de invatamant (DMI 2.1) reducand astfel costurile de infiintare si chirie/partial intretinere, facilitand implicarea cadrelor didactice in activitatea de consiliere si reprezentatnd totodata si o premiza mai buna pentru asigurarea sustenabilitatii activitatii de consiliere dupa finalizarea proiectului.

� Achizitia diverselor soft-uri pentru consiliere/mediere/evaluare competente a fost utila atat pentru atractivitatea activitatilor pentru grupul tinta (mai ales pt tineri) cat si pentru eficientizarea activitatilor (mai putin timp petrecut pt o persoana fata de timpul petrecut daca aceste soft-uri n-ar fi existat. In plus, este avantajos si din alta perspectiva: intrucat organizatia care a achizitionat licenta pt softuri le-a putut utiliza in continuare, asigurand sustenabilitatea rezultatelor proiectului, iar la proiecte viitoare similare, costurile pt achizitia acestor softuri este 0 (deci creste eficienta pt proiecte similare viitoare ale aceleiasi organizatii).

Factori cu influenta potential negativa asupra eficientei ( DMI 2.1 si 5.1)

� Numarul foarte mare al documentelor presupuse de activitatile realizate; scanarea si arhivarea acestora

� Dificultatea gestionarii simultane a activitatilor de raportare si a derularii conform planificarii a activitatilor stabilite

� Intarzierile mari (7-9 luni) in rambursarea cheltuielilor specifice in primul rand primei perioade de 2008-2013

� Identificarea modalitatii optime de valorificare a sumelor aferente categoriei bugetare FEDR � Ambiguitatea instrucţiunilor, schimbările frecvente de abordare şi numărul mare al instrucţiunilor

- au condus la provocări ce-i drept mai mult de ordin tehnic, respectiv în planul implementării activităţilor din proiect dar cu impact asupra eficienţei deoarece acţiunea negativă a acestor factori de risc a trebuit gestionată, minimizată sau chiar îndepărtată printr-un efort suplimentar din partea resursei umane din proiect ceea ce a creat instabilitate şi multă frustrare.

4.5.2. DMI 2.1 - Analiza eficienţei pe baza studiilor de caz

Cele 8 studii de caz selectate au cuprins proiecte initiate atât de unitatile de invatamant (furnizorii de GT) cât și proiecte iniţiate de companii private (firmele gazda ale stagiilor de practica).

Majoritatea proiectelor de pe DMI 2.1 analizate (6 din 8 proiecte) au implementat masuri integrate pentru elevi/studenti (minim 2 masuri formate din combinatia consiliere / stagii de practica / firme de exercitiu / alte activităţi). Dintre acestea:

6 din 8 proiecte au raportat activitati de consiliere.

5 din 8 proiecte au inclus organizarea de stagii de practica.

3 din 8 proiecte au inclus organizarea de firme de exerciţiu/îintreprinderi simulate.

Proiectele de grant au fost proiecte destul de simple, cu activitati mai mult sau mai putin similare (consiliere si/sau stagii de practica, unul singur având numai firme de exercitiu). Proiectele stragice au fost ceva mai complexe decat cele de grant, implicand mai multe activitati integrate, s-au adresat unui grup ţintă mai numeros si din mai multe regiuni ale tarii.

In tabelele de mai jos se poate observa combinatia de măsuri pe proiectele de tip grant si strategic, precum și costul unitar per participant pe fiecare tip de activitate care a reiesit in urma studiilor de caz.

Pagina 94 din 152

ID Beneficiar Regiunea proiectului

Valoare proiect

Activitate de consiliere Stagii de practica Firme de exercitiu Alte activ inovative

Nr participanti Cost pers Nr participanti Cost pers Nr participanti Cost pers Nr participanti Cost pers

Grant

24994 Colegiul Tehnic "Ioan C. Stefanescu" Iasi

Jud Iasi 1.107.131

370 150 1.201 876

18124 Fundaţia Naţională pentru Dezvoltare Comunitară, Filiala Iași

Jud Iasi, Vaslui, Botosani

877.855 1207 727

32133 Colegiul Economic "Dionisie Pop Martian" Alba Iulia

Alba Iulia 547.756 558 982

18144 Universitatea Eftimie Murgu

Reșiţa 459.134 452 1.016

Strategic

4304 Universitatea Babeș Bolyai Cluj

Harghita (Miercurea Ciuc, Gheorgheni), Maramureş (Sighetu Marmaţiei), Bistriţa Năsăud (Bistriţa)

16.585.500 14.136 94

15.339 952

50

13.268

52839 SC Adecco Resurse Umane SRL București

Regiunea Vest, Centru Şi Nord-Vest

10.285.394 1.657 1.241

849 6.057

647 4.769

Pagina 95 din 152

61315 S.C. Meridian Business Grup S.R.L. București

Regiunile: București- Ilfov, Sud Muntenia

10.347.505 2.033 204

2.033 4.886

61851 Fundatia Leris Regiuni: Nord-Est și Nord-Vest

Judeţe: Iași, Neamţ, Cluj

2.367.000 531 1.472

130

11.165

Pagina 96 din 152

Activitatea de stagii de practică

Din cele 8 proiecte analizate, 5 proiecte22 au organizat exclusiv stagii de practică sau ca parte a unor combinatii de activităţi.

Din punct de vedere al comparabilităţii proiectelor cu privire la modul de organizare a stagiilor de practic și implicit a elementelor care pot influenţa costul unitar pentru această activitate, din analiza studiilor de caz realizate au reiesit o serie de cheltuieli comune tuturor proiectelor:

� Cheltuieli cu analiza/identificare a nevoilor grupului tinta corelativ cu competentele actuale si cu nevoile de competente pe piata muncii locala. Proiectele selectate au reflectat un nivel diferit al acestor cheltuieli, cele mai mici finnd inregistrate in cazul in care s-a cunoscut exact domeniul de practica.

� Încheierea de parteneriate cu firme la care sa se deruleze stagiul de practica (semnare conventii de practica cu agentii economici)

� Cheltuieli cu formare de tutori de practica din cadrul firmelor gazda

� Cheltuieli cu elaborarea de materiale suport pentru derularea stagiului (ghiduri de practica, brosuri prez etc.), in functie de domeniul de specializare și ccolo unde a fost necesar, s-au achizitionat si echipamente de protectie pentru participantii la practica

� Cheltuieli cu resurse implicate în activitatea de monitorizare a implicării GT S in cadrul stagiului

� Cheltuieli cu resurse implicate în activitatea de evaluare a activitatii GT in cadrul stagiilor de practica cu sustinerea de colocvii și lucrari stiitifice la finalul stagiului

� Acordarea de premii/subventii (in majoritatea cazurilor)

Principalele elemente de diferentiere intre proiecte au constat în :

� Acordarea sau nu de subventii pentru GT, cu mentiunea ca elevilor/studentilor li s-au suportat in orice caz cheltuielile cu transportul, masa si cazarea, acolo unde a fost cazul.

� Cheltuieli cu organizarea de stagii de practica in strainatate

În cadrul acestor proiecte, costul per participant la stagiile de practică se încadrează în intervalul 932 ron/participant la 6.057 ron/participant, inscriindu-se sub valoarea costului mediu23 per participant la stagiile de practică de 6.397 lei.

Cele 2 proiecte care au avut costurile per participant mai apropiate de costul mediu (4.886 lei și, respectiv 6.057 lei), sunt singurele care, pe langa traseul clasic al organizarii de stagii au oferit subventii, premii si au implicat partener transnaţional, implicit organizand stagii de practică/vizite pentru GT și în străinătate.

Costul mult redus al celorlalte 3 proiecte faţă de costul mediu se poate datora unor factori cu influenţă pozitivă asupra eficienţei proiectului, regăsiţi în cadul proiectelor analizate, cum ar fi:

� Accesul direct și nemijlocit la grupul ţintă – care se datorează în principal faptului că toate proiectele analizate au fost initiate sau au avut ca parteneri universitati/colegii/licee. În acest mod identificarea, cooptarea și menţinerea grupului ţintă în proiect s-a realizat cu costuri minime. Totuși, situatia bugetului 0 sau subdimensionat pentru unitatile de inavtamant partenere participante la proiect a fost intalnit in mai multe proiecte.

22 Rata de execuţie financiară a celor 5 proiecte cu stagii din studiile de caz s-a situat în jurul valorii de 77% 23 Costul mediu per participant la stagiul de practică este calculat ca media aritmetică a costurilor medii per participant din fiecare proiect;numărul de proiecte care au inclus stagii de practică și pentru care s-a completat chestionarul este de 37.

Pagina 97 din 152

� Rata de abandon redusă din partea participanţilor la stagiile de practică – nu au fost implicate costuri suplimentare pentru atragerea in grupul ţintă a unor persoane suplimentare faţă de cele identificate iniţial

� Bugetul iniţial subestimat (resurse umane, dotari tehnice si materiale etc.) - Pentru a compensa costurile neacoperite cu resursele umane s-a apelat la voluntari, pe cele legate de neachizitionarea de soft-uri IT specializate prin utilizarea unor teste din manualele de psihologie, pe cele legate de achizitia de echipamente performante pentru scanare documente de raportare prin apelarea la ”binevoitori” care sa-i ajute etc.

� Elaborarea de proceduri si instrumente menite sa faciliteze şi să standardizeze procesul de organizare/planificare, implementare si monitorizare a stagiilor de practică - procedura de selectie elevi/studenti, procedura de înscriere în proiect a elevilor/studenţilor, procedura privind decontarea cheltuielilor de transport şi cazare aferente stagiilor de practică, procedura pentru verificarea dosarelor de practică şi subvenţie ale elevilor/studenţilor, procedura pentru verificarea dosarelor de premiere, procedura pentru verificarea dosarelor de tutori si responsabili de practica, procedura pentru monitorizarea stagiilor de practica, procedura pentru evaluarea stagiilor de practica etc. Aceste proceduri au reprezentat si principalul element de sustenabilitate al proiectelor analizate.

Unul dintre proiectele selectate ca studii de caz, și anume ID 4304 a contribuit în proporţie de 45% la atingerea indicatorului de program nr pers asistate in tranzitia de la scoala la viata activa.

Activitatea de consiliere

Din cele 8 proiecte analizate, 6 proiecte au derulat, au organizat activitati de consiliere in vederea orientarii in cariera exclusiv sau ca parte a unor combinatii de activităţi24.

În cadul acestor proiecte, costul per participant la activitatea de consiliere se încadrează în intervalul 94 lei – 1.472 lei, sub valoarea costului mediu25 per participant la activitatea de consiliere de 1.580 lei. Atragem atentia asupra unui aspect remarcat atât in studiile de caz cât și in sondajul adresat Benenficiarilor proiectelor DMI 2.1: este dificil de concluzionat in ce măsură participanţii raportaţi la consiliere/orientare au beneficiat de consiliere efectiva in vederea orientarii in cariera si in ce masura acestia au beneficiat de consiliere in vederea participarii la stagiile de practica (cum a fost cazul ID 4304 pt majoritatea participanţilor din GT).

Cele 2 proiecte care au avut costurile per participant mai apropiate de costul mediu (1.241 lei lei și, respectiv 1.472 lei), sunt singurele care au oferit studenţilor exclusiv consiliere individuală pentru orientare in cariera, care este mai costisitoare din punct de vedere atat financiar cat si al timpului si resurselor umane implicate; la finalul consilierii, fiecarui participant i se intocmea o fișă de competenţe şi abilităţi, cu aspecte ce trebuie îmbunătăţite pentru a asigura o integrare optimă pe piaţa muncii; aceasta pentru a urmări efectul fiecărei activităţi asupra dezvoltării individuale a studentului. Celelalte proiecte analizate au inclus o combinatie intre consilere individuală și consiliere de grup, plus ca o parte au efectuat si consiliere in vederea participarii la stagiile de practica, care se suprapune ca intelegere cu cea in vederea orientarii in cariera.

Pentru proiectele care au inclus consiliere plus alte activitati, momentul realizării activitatii de consiliere a diferit de la proiect la proiect, intalnindu-se trei situatii:

� exclusiv inainte de efectuarea stagiilor de practica/firmelor de exercitiu/altor activitati destinate GT - ca un filtru de selecţie a participanţilor la etapele următoare din ciclul de activităţi destinate acestora (ex. ID 61851)

24 Lansările de apeluri din 2013 au introdus obligativitata activităţii de consiliere 25 Costul mediu per participant la stagiul de practică este calculat ca media aritmetică a costurilor medii per participant din fiecare proiect; numărul de proiecte de grant care au inclus stagii de practică și pentru care s-a completat chestionarul este de 23.

Pagina 98 din 152

� exclusiv după finalizarea stagiilor de practica – pentru ca orientarea in carieră să fie mai targetata si sa studentii sa aiba mai multe informatii pentru a decide pe ce drum apuca (ex. ID 4304)

� combinat, inainte si dupa finalizarea stagiilor de practica – pentru potentarea efectului tuturor actiunilor intreprinse asupra grupului tinta

Toate proiectele la care costul unitar per participant la activitatea de consiliere/orientare a rezultat a fi sub 1.000 lei (valoare aproximata in urma consultarii detaliate, impreuna cu Beneficiarul a bugetului executat) s-au dovedit a fi proiecte la care bugetul a fost subestimat26.

Costul mult redus al celorlalte 3 proiecte faţă de costul mediu se poate datora unor factori specifici pentur DMI 2.1 cu influentă pozitivă asupra eficientei proiectului, și anume:

� Asigurarea consilierii și orientării profesionale prin metode atractive (teste de personalitate, teste de orientare, consiliere de grup, discuţii ”unu la unu” pentru cei care au avut rezultate mai mici la teste, coaching pentru dezvoltare personală, role play etc.) pentru toţi participanţii la program – aceasta a condus la reducerea timpului necesar consilierii si astfel eficientizarea acestei activitati din punct de vedere al resurselor implicate (umane, financiare si materiale) versus rezultate anticipate (consilierea unui numar de persoane)

� Centrele de Consiliere și Orientare Profesională au fost majoritatea infiintate in cadrul unitatilor de invatamant, reducand astfel costurile de infiintare si chirie/partial intretinere, facilitand implicarea cadrelor didactice in activitatea de consiliere si reprezentatnd totodata si o premiza mai buna pentru asigurarea sustenabilitatii activitatii de consiliere dupa finalizarea proiectului.

� Combinatia optima intre consilere individuala si consiliere de grup – intrucat consilierea individuala s-a dovedit costisitoare financiar, ca timp si resurse umane implicate, s-a adoptat un mix intre consilierea de grup si cea individuala

Firme de exercitiu

Firmele de exercitiu au fost introduse ca un concept modern de invatare, o metoda interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor (economice, juridice, etc).

Mai precis, obiectivul general al învăţării prin intreprinderea simulată îl reprezintă dezvoltarea spiritului antreprenorial, în care cursantul se familiarizează cu activităţile specifice unei firme reale, simularea proceselor economice specifice mediului real de afaceri, simularea proceselor economice specifice mediului real de afaceri.

Desi costul unitar per persoana participantă la firma de exerciţiu este destul de ridicat, variind in cadrul studiilor de caz de la 900 respectiv 11.000 lei/participant la 13.000 lei, succesul activităţilor întreprinderilor simulate înfiinţate în cadrul unor astfel de proiect le califică drept o soluţie de învăţare activă complementară stagiilor de practică tradiţionale, constituindu-se drept una dintre cele mai eficiente metode didactice de familiarizare cu specificul unei firme reale, similare primului loc de muncă a viitorului absolvent.

Diferenta de cost de la aprox 900 lei/participant la 11-13.000 lei/participant provine din numarul de participanti implicati in firmele de exercitiu si a tipului de firme de exercitiu infiintate. Datorita faptului ca infiintarea si echiparea unui spatiu necesar unei firme de exercitiu implica un cost

26 Exceptie face proiectul ID 4304, cu un cost de 92 lei/per participant, pentru care consilierea individuala privind orinetarea in cariera s-a realizat doar pentru 265 persoane din cele 14.136 luate in calculul costului unitar, restul beneficiind ori de consiliere in grup, ori de consiliere-informare in vederea derularii stagiilor de practica. De aceea, nu ar fi fost corect sa luam in calcul doar 265 persoane, am luat in calcul valoarea din RSI de 14.136 persoane, dar date fiind explicatiile anterioare, costul unitar realizat nu poate fi comparat cu alte costuri unde departajarea dintre tipurile de consiliere este mai clara.

Pagina 99 din 152

relativ fix (daca luam in considerare domenii de activitate similare ale firmelor de exercitiu), numarul de elevi/studenti care pot face practica in cadrul aceluiasi spatiu poate fi suficient de mare, daca luam in considerare ca timpul petrecut de o persoana intr-o firma de exercitiu a fost indicat a fi in intervalul 30-80 ore/student-elev/an (in functie de disponibilitatea resurselor umane care indruma studentii/elevii in firmele de exercitiu, in acelasi spatiu se pot infiinta mai multe firme de exercitiu, la care pot participa mai multe serii de elevi/studenti).

De aici provine si diferenta intre cele doua tipuri proiecte, pentru care a rezultat o diferenta f mare de cost unitar per participant la firma de exercitiu:

� ID 32133 (921 lei/pers) – proiectul a prevazut pentru GT exclusiv practica in cadrul firmelor de exrcitiu - a avut astfel atentia exclusiv indreptata spre organizarea si implementarea acestora. Prin urmare: a echipat integral un laborator din cadrul Colegiului pentru a sustine 15 persoane intr-o firma de exercitiu, a infiintat in acelasi spatiu 28 firme de exercitiu cu cate 15 studenti fiecare care se roteau in functie de disponibilitatea spatiului si a cadrelor didactice indrumatoare – proiectul a reusit astfel sa asiste prin firme de exercitiu 558 persoane, dintre acestea 200 pers participand la targuri internationale ale firmelor de exercitiu si 271 pers participand la pregatirea acestora. Media costuri per participant firma de exercitiu in cadrul proiectelor cu firme de exercitiu exclusiv este de 1.744 lei, valoare mai mare decat cea din studiul de caz mentionat mai sus.

� ID 4304 si ID 61851 (11-13.000 lei/pers) – proiectele au presupus si alte activitati destinate GT (consiliere, stagii), pe langa firmele de exercitiu – asttfel, atentia a fost distribuita proportional pentru organizarea tuturor activitatilor proiectului. Prin urmare, in proiecte s-au infiintat cate 2 respectiv 3 firme de exercitiu, pentru fiecare fiind rezervat cate un spatiu si utilat corespunzator, fiecare firma de exercitiu a implicat un numar de 25/45 studenti, fiecare spatiu dotat fiind utilizat de catre o singura grupa de studenti – proiectul a reusit astfel sa asiste prin firme de exercitiu un numar mai restrans de persoane, adica 50/130 persoane.

4.5.3. DMI 5.1 - Analiza eficienţei pe baza studiilor de caz

Toate cele 8 studii de caz selectate de la nivelul DMI 5.1 au implementat masuri integrate pentru GT (minim 3 masuri formate din combinatia: consiliere,orientare / formare profesionala / medierea muncii / mentorat pentru afaceri). Dintre acestea:

� 8 din 8 proiecte au raportat activitati informare si consiliere/orientare in vederea facilitarii accesului pe piata muncii

� 6 din 8 proiecte au inclus activitati de mediere inclusiv realizarea planurilor individuale de mediere şi organizarea burselor de locuri de muncă

� 7 din 8 proiecte au inclus activitati de formare profesionala

� 5 din 8 proiecte au inclus activitati de consultantă şi asistentă pentru începerea unei activităti independente sau pentru initierea unei afaceri care au inclus: servicii juridice, de marketing, financiare, metode şi tehnici eficiente de management şi alte servicii de consultantă

� 2 din 8 proiecte au mentionat si alte tipuri de activitati precum: participare la conferinte, certificare competente dobandite non-formal, schim de experienta in alte tari

Studiile de caz au vizat defalcarea bugetului proiectelor selectate pe principalele tipuri de activităţi, inclusiv participarea grupului tinta tineri la activităţile proiectului precum și a factorilor care au influentat eficienta costurilor la nivel de proiect, în vederea stabilirii legăturii input-costuri-outputuri.

In afara de faptul ca toate cele 8 proiecte au inclus printre masurile integrate si activitati de formare (care la randul lor au fost diferite in functie de tipul de curs si nivelul de calificare vizat), acestea nu au cuprins elemente comune sau distinctive care sa le faca comparabile.

Pagina 100 din 152

Astfel, pentru toate cele 8 proiecte se observă că cel mai ridicat cost unitar per participant se înregistrează pentru activităţile de formare profesională, urmate în ierarhia costurilor de activităţile de mentorat (acolo unde acestea au existat) iar cele mai mici costuri s-au înregistrat pentru activităţile de consiliere/orientare și cele de mediere.

În capitolul ce urmează vom prezenta combinaţiile de activităţi, așa cum au fost acestea relevate de studiile de caz.

In ceea ce priveste componenţa măsurilor implementate pentru GT eligibil, proiectele de grant analizate nu difera de cele strategice, ambele tipuri incluzând, in majoritatea cazurilor, o serie de minim 3 masuri formate din combinatia: consiliere,orientare / formare profesionala / medierea muncii / mentorat pentru afaceri. Diferenţa la cele de tip strategic este dată, in esenţă, de acoperirea mai multor regiuni, prevederea unui grup ţintă mai numeros si perioada de derulare mai mare (majoritatea strategicelor au 36 luni fata de 24 luni la majoritatea granturilor).

In tabelul de mai jos se poate observa combinatia de măsuri pe proiectele de tip grant si strategic, precum și costul unitar per participant care a reiesit in urma aplicării sondajului și a studiului de caz.

Pagina 101 din 152

27 Proiectul a mai cuprins si alte tipuri de activitati fata de cele 4 categorii incluse tabel, cu o alocare de 10% din bugetul total – participare la conferinte (908 persoane) si certificare competente

dobandite in mod non-formal (192 persoane)

ID Beneficiar Regiunea proiectului

Buget executat Activitate de informare/consiliere

Activitatea de formare Activitatea de mediere Activitatea de sprijin in initierea unei afaceri

Nr participanti Cost pers Nr participanti Cost pers Nr participanti Cost pers Nr participanti Cost pers

Grant

77133 Fundatia Umanitară Progpers Aiud

Regiunea Centru Jud. Alba

1.798.197 2.277 253

1.995 505

353 611

77951 Asociaţia pentru tineret Fidelitas

Regiunea Centru Jud. Harghita, Covasna

2.027.140 491 1.032

323 C1, S

2.399

491 867

19 16.004

81634 Asociaţia de Sprijinire, Promovare si Cooperare Internaţională a Tinerilor - PROTIN

Regiunea NV Jud. Cluj

2.076.974 489 1.699

424 C2, I, S

2.302

55 4.154

10 4.154

Strategic

5049627 Camera de Comerţ și Industrie Bistriţa Năsăud

Regiuni NV, Centru, Sud-Muntenia jud Bistriţa-Năsăud, Braşov, Prahova, Maramureş, Mureş, Giurgiu

7.289.325 2.053 533

1.114 I, P

3.272

3.000 364

280 2.603

52456 Regiuni: Nord-Vest, Bucureşti-Ilfov, Vest Jud: Bucureşti, Cluj, Timiş

SC KNOW TEAM SRL

3.016.352 4.019 263

496 S

2.433

3.810

198

Pagina 102 din 152

28 Proiectul a mai cuprins si alte tipuri de activitati fata de cele 4 categorii incluse tabel– Schimb de experienta in microintreprinderi dezvoltate de someri si alte persoane in cautarea unui loc de munca in Spania (50 persoane) si Practici europene de success in crearea de mici afaceri de catre someri si alte persoane in cautarea unui loc de munca (285 persoane)

58322 Regiuni: SV Oltenia, Sud Muntenia, Centru Jud: Dolj, Giurgiu, Sibiu

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dolj

3.637.288 840 1.516

840 C1, C2, S

1.949

840 650

5896928 Patronatul Naţional Român

Jud: București, Teleorman, Călărași, Dâmboviţa, Mehedinţi, Galaţi

13.359.231 1.416 1.196 C, P

502

59862 Centrul Regional de Formare Continuă pt. Administraţia Publică Locală (CRFCAPL)Bucureşti

Regiuni: Vest, SV Oltenia, Sud Muntenia, SE şi Bucureşti-Ilfov

4.193.775 1.306 642

2.061 I, P

1.628

Pagina 103 din 152

Toate proiectele analizate si-au propus GT tineri, aceasta partial prin prisma ratei de somaj ridicate in randul tinerilor si partial prin prisma obligativitatii din Ghidul solicitantului sau a punctajului suplimentar in grila de evaluare.

In cazul strategicelor analizate (call 82), nu a existat in GS obligativitatea de a include tineri someri in proiect si nici nu s-a incurajat participarea acestora prin oferirea de punctaj suplimentar in grila de evaluare. Proiectele selectate pt SC au adresat direct tinerii (1 proiect 52456 aproape in exclusivitate, 1 proiect 50496 partial pe langa alte GT dar care si-a propus obiective si activ specifice pt tineri, 1 proiect 58322 partial pe langa alte GT aprox. 32% someri tineri, 1 proiect 58969 nu si-a propus deloc tineri in GT si i-a pus numai la indicatori pt ca indicatorul Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%) era defalcat pe tineri si femei si era obligatoriu de completat, 1 proiect 59862 partial pe langa alte GT aprox. 30% someri tineri)

Astfel, majoritatea proiectelor si-au propus adresarea tinerilor someri in mod similar cu restul reprezentantilor GT. Exceptie fac 2 proiecte in care tinerii au fost adresati in mod specific (cu activitati dedicate acestora in mod special). Numarul tinerilor prevazut initial in proiecte a fost intotdeauna depasit. Având in vedere ca proiectul s-a adresat somerilor tineri cu vârste cuprinse intre 16 - 24 ani, identificarea acestora a fost foarte dificilă întrucât majoritatea tinerilor nu au apelat la serviciile de somaj, deci nu erau inregistrati la AJOFM. Astfel, metodologia de identificare a GT a implicat un efort financiar, de timp si de resurse umane crescut -s-au realizat parteneriate cu organizaţii neguvernamentale care lucrează cu tinerii, s-a colaborat cu primăriile rurale, s-au realizat anunţuri în presa scrisă și online, cum ar fi „Piaţa de la A la Z”, a fost consultată presa scrisă și presa online si s-au identificat persoanele care erau in căutarea unui loc de muncă și îndeplineau cerinţele din proiect, apoi au fost contactaţi telefonic. Fata de restul GT, determinarea tinerilor a fost mult mai mare in ce priveste intentia de participare la mai multe actiuni organizate in acelasi proiect (workshop-uri, programe de formare, targuri de job-uri etc).

Anumite proiecte (de ex 58322) au fost derulate într-o perioada caracterizată de criză economică şi financiară, care a condus la disponibilizări şi concedieri de personal, ceea ce s-a reflectat în creşterea numărului de şomeri şi a ratei medii de şomaj şi, implicit a populaţiei din care s-a selectat grupul ţintă.

Depășirea valorilor preconizate pentru grupul ţintă sau a indicatorilor previzionaţi a fost, în anumite cazuri, rezultatul ”hazardului” sau al ”conjuncturii”, nu neapărat al eficienţei/eficacităţii ridicate a proiectului și al interesului implementatorului de a ajuta cât mai mulţi șomeri să se integreze/reintegreze pe piaţa muncii.

Activitatea de informare/consiliere

In ceea ce priveste costul unitar cu privrire la activitatea de consiliere/informare, 3 proiecte sunt in limita de jos (250 - 550 lei), iar 4 proiecte sunt la limita de sus (1000 – 1700 lei) . Din analiza s-a constat că proiectele cu costul mai mic au adresat peste 2000 persoane iar cea de –a doua categorie de proiecte 1300 persoane. Diferenta de pret este data de modul in care s-a realizat activitatea de consiliere, adica indiviual cu costuri mai ridicat sau de gruo sau combinatie intre individual, grup, job-cluburi etc.

Activitatea de formare

Activitatile de formare au un cost unitar similar, se regasesc in intervalul de aprox. 2000-3000 lei/participant. Un aspet important cu privire la eficienta aceste activităţi se referă la organizarea cursurilor la locul de reședinţă al participanţilor ceea cea condus la economii la cheltuilile cu cazarea, transportul și masa participantilor.

Subventia reprezentat o conditionaliate pentru participarea la proiecte la activitatile de formare. Unele proiecte si-au propus inca de la nivelul cererii de finantare tipologia cursurilor de formare sa faca, iar altele au identificat tematica la implementare.

Pagina 104 din 152

Activitatea de mediere

Activitatea de mediere variaza intre aprox 200 si 850 lei, mai putin un proiect care are aprox. 5-20 de ori mai mult – 4000 lei. Putem remarca ca, cu cat sunt mai putine persoane cu atat costul este mai mare.

Activitatea de mentorat/iniţiere a unei afaceri

Pentru activitatea de mentorat valorile costurile unitare difera prea mult, ca sa poata fi cuprinsă intr-o plaja de variatie. Putem doar remarca ca, cu cat sunt mai putine persoane cu atat costul este mai mare.

4.6. Propuneri pentru îmbunătăţirea raportului între rezultate atinse și costuri aferente proiectelor destinate tinerilor

4.6.1. Constatări principale

Evaluarea a vizat doua paliere ale eficienţei intervenţiilor POSDRU destinate tinerilor, respectiv: (1) raportul dintre rezultatele obţinute şi costurile înregistrate în cadrul proiectelor şi (2) atractivitatea măsurilor destinate tinerilor, analizată prin prisma nivelului de depunere şi contractare de proiecte.

Pentru toate măsurile destinate tinerilor, analizele realizate au evidenţiat faptul că eficienţa din perspectiva cheltuielilor depinde de doi factori principali: (a) regulile impuse de program privind costurile eligibile (impunerea de costuri unitare, impunerea de ponderi maxime pentru diferite categorii de activităţi în cadrul unui proiect, etc.) şi (b) factori care influenţează nivelul cheltuielilor pe parcursul implementarii proiectelor. Trebuie menţionat faptul că în cazul majorităţii măsurilor destinate tinerilor în cadrul POSDRU (cu excepţia DMI 2.1), segmentul de grup ţintă tineri a fost adresat ca parte a unui grup ţintă mai larg şi nu au existat elemente distinctive relevante aferente costurilor înregistrate cu tinerii şi costurile înregistrate cu alte segmente de grup ţintă.

Din perspectiva regulilor impuse in cadrul POSDRU privind cheltuielile, au existat doua caracteristici principale care au influenţat eficienţa, inclusiv eficienţa măsurilor destinate tinerilor. Pe de o parte, în cadrul POSDRU nu s-au impus, de la debutul programului, limitări privind costurile unitare (per participant), ci doar limitări privind veniturile experţilor angajaţi în proiecte. De asemenea, în perioada 2008-2012 nu a existat obligativitatea pentru beneficiari de a stabili ţinte minime pentru indicatorii de program şi grupul ţintă, la nivel de proiect. Începând cu anul 2013, pe măsura conştientizării de către AM POSDRU a necesităţii indeplinirii ţintelor indicatorilor de program au fost impuse ţinte minime pentru indicatori la nivel de proiect, ceea ce a echivalat cu impuneriea unor costuri unitare maxime. Aceste măsuri însă nu s-au bazat pe analize menite să identifice nivele de costuri rezonabile per activitate şi per participant rezonabile şi în acord cu piaţa, ci au fost stabilite prin coroborarea deficitului în realizarea ţintelor indicatorilor cu resursele rămase neangajate în cadrul programului. Astfel, limitările impuse beneficiarilor au devenit ambiţioase în unele cazuri.

Pe de altă parte, POSDRU nu a impus un pachet de activităţi standard la nivelul intervenţiilor adresate tinerilor, ci a lasat un grad mare de libertate beneficiarilor în a propune diverse activităţi, în funcţie de propriile analize, care au fost prezentate fie de la început, prin cererea de finantare, fie au fost realizate ulterior, pe parcursul implementarii proiectului.

Pagina 105 din 152

În aceste condiţii, cercetarea în detaliu realizată în cadrul evaluării la nivelul DMI 2.1 si DMI 5.129 a relevat faptul că, până la data de referinţă a evaluării, costurile unitare înregistrate pe principalele tipuri de activităţi realizate au variat semnificativ. Astfel, la nivelul DMI 2.1, unde costul unitar general pe participant POSDRU30, până la data de referinţă a evaluării a fost de 2.459 lei, costurile unitare medii şi generale ale principalelor trei tipuri de activităţi care contribuie la realizarea indicatorilor de program au variat după cum urmează:

� Pentru stagiile de practică, costul mediu unitar a fost de 6.397 lei, variind între o medie de 9.593lei lei pentru proiectele care au vizat exclusiv stagii de practică la 4.665 lei pentru proiectele care au vizat activităţi multiple, iar costul unitar general a fost de 2.913 lei. Pentru costul unitar general, extremele se înregistrează pentru aceleaşi categorii de proiecte şi variază între 1.309 lei şi 6.119 lei.

� Pentru consiliere /orientare, costul mediu unitar a fost de 1.580 lei, variind între 1.640 lei pentru proiectele care vizează exclusiv activităţi de consiliere/orientare și 1.653 lei proiectele care au vizat activităţi multiple, iar costul unitar general a fost de 971 lei.

� Pentru firme de exerciţiu, costul mediu unitar a fost de 8.944 lei, variind între de la 1.744 lei pentru care au vizat exclusiv firme de exercitiu și 10.384 lei pentru proiectele care au vizat activităţi multiple lei, iar costul unitar general a fost de 2.918 lei.

La nivelul DMI 5.1, unde costul unitar general pe participant POSDRU a fost de 3.296 lei, la nivelul principalelelor activităţi, costurile au variat de asemenea foarte mult astfel:

� Pentru activitatea de formare, care s-a regăsit în 95% dintre proiecte, costul mediu unitar a fost de 4.005 lei, variind între 4396 lei pentru proiectele de grant și 2.206 lei pentru proiectele strategice, şi costul unitar general a fost de 2.737 lei;

� Pentru consiliere /orientare, costul mediu unitar a fost de 1.105 lei, variind între 1.165 lei pentru proiectele de grant şi 864 lei pentru proiectele strategice şi costul unitar general a fost de 861 lei

� Pentru mediere, costul mediu unitar a fost de 1.386 lei, variind între 1501 pentru proiectele de grant lei şi 627 lei pentru proiectele de grant şi costul unitar general a fost de 509 lei;

� Pentru consultanţă în iniţierea unei afaceri, costul mediu unitar a fost de 4.771 lei, variind între 5.114 pentru proiectele de grant lei şi 2.951 lei pentru proiectele de grant şi costul unitar general a fost de 1.603 lei

Diferenta între costul mediu unitar și costul unitar general se datorează, în cazurile ambelor DMI, contribuţiei mai mici a proiectelor „mai scumpe” la numărul de participanţi înregistrat, dar și libertăţii acordate beneficiarilor de a alege dintr-o paletă largă de activităţi, combinaţia dorită. care au excedat nivelul minim necesar pentru atingerea indicatorilor de program.

Variaţia semnificativă a costurilor unitare a avut consecinţe directe asupra îndeplinirii ţintelor indicatorilor, resursele programului „consumându-se” în multe cazuri mai repede decât s-au realizat indicatorii.

Principalii factori generali care influenţeazâ nivelul cheltuielilor pe parcursul implementării proiectelor sunt: (a) nivelul de experienţă al beneficiarilor în implementarea de proiecte şi /sau activităţi similare, care s-a manifestat atât prin capacitatea de a dimensiona corect bugetul proiectului, resursele umane necesare şi utilizarea de proceduri şi instrumente realizate anterior prin alte proiecte, cât şi prin performaţa echipei de management a proiectului şi (b) gradul în care parteneriatele din cadrul proiectelor sunt: reale, orientate spre accesul direct la grupul ţintă şi spre asigurarea de resurse umane şi financiare de calitate, operaţionale încă de la momentul scrierii cererii de finanţare. 29 DMI 1.2, destinat in mod explicit tinerilor prin prisma IS nu este relevant pentru analiza din cauza caracterului instituţional al intervenţiilor. În cadrul DMI explicit 6.2, numărul de proiecte finalizate era foarte redus la data de referinta a evaluarii. 30 Costul unitar general rezultă prin împărţitrea resurselor totale consumate (la nivel de DMI, activitate, etc.) la numărul total de participanţi.

Pagina 106 din 152

În cazul DMI adresate în mod explicit tinerilor 2.1 şi 5.1, principalii factori specifici care influenţeazâ nivelul cheltuielilor sunt:

� Asigurarea unei combinaţii optime între activităţile aferente unei măsuri, de exemplu consilierea individuală (mai costisitoare) şi consilierea de grup sau activitatea de consiliere + stagiu de practică

� Utilizarea de instrumente și metode atractive și inovatoare în organizarea activităţilor, de exemplu metode atractive pentru consilere /orientare profesională, cu consecinţe directe asupra timpului dedicate acestei activităţi; utilizarea de soft-uri dedicate pentru consiliere /mediere /evaluare de competenţe, o premiză pentru eficienţa imediată, dar şi pentru durabilitate;

� Organizarea activităţilor proiectului, de exemplu organizarea cursurilor de formare profesională în localităţi apropiate de domiciliul majorităţii membrilor grupului ţintă;

� Realizarea de activităţi sustenabile și eficiente, de exemplu înfiinţarea de Centre pentru consiliere şi orientare profesională în cadrul unităţilor de învâţământ, pentru reducerea costurilor de funcţionare, implicarea directă a profesorilor, asigurarea durabilităţii.

Din perspectiva atractivităţii, toate masurile destinate tinerilor, atat cele explicite, cat si cele implicite s-au dovedit atractive pentru beneficiari prin prisma numărului şi valorii proiectelor depuse. Este important de menţionat faptul că sistemul de monitorizare POSDRU nu a permis colectarea de date privind indicatorii aferenţi segmentului de grup ţintă tineri preconizaţi de beneficiari în cadrul cererilor de finanţare depuse, astfel analiza s-a realizat la nivelul general al DMI destinate în mod explicit sau implicit tinerilor.

În cazul măsurilor explicite (DMI 1.2, DMI 2.1, DMI 5.1 şi DMI 6.2), valoarea celor peste 2.400 de proiecte depuse până la data de 31 decembrie 2013 a depaşit de aproximativ 4 ori alocarea disponibila în cadrul celor 41 de apeluri lansate. Cele mai multe proiecte (1.206) s-au depus în cadrul DMI 5.1. Aproximativ 39% din proiectele depuse au generat contracte de finanţare, care au reprezentat 86% din resursele POSDRU alocate celor patru DMI destinate în mod explicit tinerilor. În cadrul DMI destinate în mod implicit tinerilor, respectiv DMI 1.1, 1.3, 1.5, 2.2, 3.1, 5.2, 6.1, cele peste 5.000 de proiecte depuse până la 31 decembrie 2013 au cumulat o valoare de 20 mld. Lei, de peste 3 ori alocarea celor 41 de apeluri lansate. În cadrul acestora, se remarcă prin popularitate DMI 5.2 şi DMI 6.1, responsabile pentru 27%, respectiv 42% din numărul proiectelor depuse, în condiţiile în care alocarea apelurilor lansate în cadrul DMI destinate în mod implicit tinerilor a depăşit cu 30% alocarea prevăzută. Au fost contractate 33% din proiectele depuse, valoarea contractelor de finanţare fiind de 6,6 mld. Lei, ceea ce reprezintă 86% din alocare.

Principalii factori care au contribuit la eficienţa lansării şi contractării de proiecte cu beneficiarii în cadrul măsurilor POSDRU destinate tinerilor au fost: (i) ritmul lansării de apeluri pentru proiecte; (ii) impunerea de condiţii specifice privind participarea tinerilor în Ghidurile Solicitantului; (iii) capacitatea beneficiarilor potenţiali de a pregăti cereri de finanţare de calitate; (4i) calitatea procesului de evaluare, selecţie şi contractare.

O premisă importantă privind atractivitate au fost criteriile permisive din cadrul primelor apeluri din perioada 2008-2010, spre exemplu fără valori minime impuse pentru indicatorii de program la nivel de proiect. În ceea ce priveşte ritmul lansărilor, ulterior perioadei „intense” 2008-2010, a urmat o stagnare în perioada 2011-2012, în principal din cauza suspendării plăţilor de către CE, eforturile sistemului de management fiind concentrate pe remedierea aspectelor deficitare constatate de Comisie, dar si pe procesul de rambursare a cheltuielilor efectuate către beneficiari. Lansarea susţinută de apeluri în perioada 2013-2014 a reprezentat o măsură de corecţie importantă pentru creşterea volumului de proiecte contractate şi în acelaţi timp o orientare mai clară a Ghidurilor Solicitantului spre îndeplinirea ţintelor pentru indicatori, prin introducerea de ţinte minime la nivel de proiect.

Pagina 107 din 152

Din perspectiva calităţii proiectelor depuse, faptul că POSDRU s-a adresat unui spectru larg de beneficiari, cu un nivel foarte diferit de expertiză în conceperea şi implementarea de proiecte a avut drept consecinţă calitatea variabilă a cererilor de finaţare. Cercetările realizate asupra beneficiarilor au reliefat faptul că, în general, beneficiarii nu au întâmpinat dificultăţi majore în înţelegerea Ghidurilor Solicitantului şi în pregătirea proiectelor. Este de remarcat faptul că un procent important dintre beneficiari au cosiderat drept relativ dificilă cointeresarea grupului ţintă pentru participarea în proiecte, iar în ceea ce priveşte tinerii, atragerea şi menţinerea acestora în proiecte a fost mai dificilă decât în cazul altor categorii. Sistemul de evaluare, selecţie şi contractare a reprezentat un punct nevralgic important al POSDRU, mai ales în perioada 2008-2012, când s-au înregistrat întârzieri semnificative între depunerea proiectelor şi contractare, dar şi controverse privind calitatea evaluării, din cauza discrepanţelor de punctare a aplicaţiilor, între evaluatori şi între proiecte similare, la nivelul unor OI diferite. Deficienţele sistemului au fost cauzate în principal de: insuficienţa personalului la nivelul AM şi OI POSDRU coroborat cu complexitatea procedurilor, numărul mare de documente şi clarificări solicitate şi programarea ineficientă a lansării de apeluri; colaborarea problematică, în multe cazuri, cu evaluatorii externi; modificările semnificative de proceduri ca urmare a verificărilor Autorităţii de Audit.

4.6.2. Concluzii şi recomandări

Tabelul 21 – Concluzii și recomandări Eficienţă

Pagina 108 din 152

Nr. crt. Concluzii Recomandări 1 Intervențiile POS DRU, inclusiv cele destinate tinerilor nu au urmărit

în mod explicit eficienţa cheltuielilor, fapt care s-a tradus prin neimpunerea de limitări privind costurile unitare per participant. Plafonările de costuri introduse în perioada 2013-2014 nu s-au bazat pe analize de piaţă, care să identifice nivele de costuri rezonabile, ci au fost dictate de deficitul de indicatori şi resursele financiare limitate rămase neangajate.

R6. Asigurarea eficienței programului prin intermediul unui instrument bazat pe raportul cost /rezultat, prin: a) Introducerea unui cost unitar maxim per indicator adresat segmentului tineri, în funcție de specificul fiecărei intervenții. În acest sens ar trebui realizate:

� studii de piață privind costurile activităților relevante care contribuie la realizarea indicatorilor (spre exemplu informare /consiliere, formare, etc)

� consultări cu principalele categorii de beneficiari (spre exemplu cu universitãțile, în cazul intervențiilor orientate spre tranziția de la școală la viața activă, cu ANOFM pentru serviciile active de ocupare, etc.) în vederea stabilirii unor repere de cost rezonabile.

b) Adaptarea modelului de buget prin defalcarea acestuia pe principalele activități care contribuie la atingerea indicatorului /indicatorilor de program, pentru optimizarea procesului de selecție și ulterior de monitorizare a proiectelor.

2 Cu excepţia unora dintre apelurile lansate în perioada 2013-2014, POS DRU nu a impus un pachet de activităţi standard la nivelul intervenţiilor adresate tinerilor, ci a lăsat un grad mare de libertate beneficiarilor în a propune diverse combinații de activități în funcție de propriile analize. Din punct de vedere al eficienței cheltuielilor, analizele realizate au evidențiat faptul că, în multe cazuri, beneficiarii au propus și implementat activități care au excedat nivelul minim necesar pentru atingerea indicatorilor de program, fără o justificare evidentă a costurilor suplimentare generate de aceasta.

R7. Definirea, prin ghidul solicitantului a unui pachet minim obligatoriu de activitãți, particularizat pentru specificul intervenției, dar și pentru segmentul de grup țintă vizat (în funcţie de nevoile specifice) care să contribuie cel mai bine la atingerea rezultatelor și a țintelor indicatorilor. Pachetele de activităţi trebuie construite pe baza experienței din actuala perioadă de programare, spre exemplu: pentru tranziția de la scoală la viața activă, pachetul de activități consiliere + stagii de practicã; pentru măsuri active de ocupare, consiliere + formare pentru șomeri tineri de lungă durată. Pachetele minime de activităţi ar trebui concepute de către AM POSDRU în colaborare cu instituțiile abilitate să reglementeze anumite tipuri de activitãți (de exemplu, ANOFM pentru activitatea de informare şi consiliere în cadrul măsurilor active de ocupare, inspectoratele şcolare şi universitățile pentru tranziția de la școală la viața activă).

Pagina 109 din 152

Nr. crt. Concluzii Recomandări R8. Elaborarea grilei de evaluare astfel încât, la criteriul cost-eficiență, pe lângă pachetul minim obligatoriu de activități să se încurajeze propunerea unor activități suplimentare (spre exemplu, activităţi cu caracter inovator sau activităţi menite să crească calitatea serviciilor oferite), fără însă a se depăși costul unitar maxim.

3 Parteneriatul pe baze reale, orientat spre accesul direct la grupul țintă și spre asigurarea de resurse umane și financiare de calitate, operațional încă de la momentul aplicării pentru finanţare s-a dovedit a fi unul dintre principalii factori de succes în implementarea proiectelor, inclusiv din perspectiva asigurării eficienţei cheltuielilor. Cu toate că şi până în prezent descrierea parteneriatului pentru proiect a constituit un subcriteriu de evaluare în cadrul grilelor de evaluare, în realitate a lipsit metodologia pentru o punctare obiectivă.

R9. Prin grila de evaluare ar trebui să se acorde o importanță sporită criteriului legat de parteneriat, iar metodologia de punctare ar trebui dezvoltată astfel încât să permită evaluarea obiectivă a capacității partenerilor în corelare directă cu rolul și responsabilitățile propuse în cadrul proiectului. Condiţiile necesare realizării unei astfel de metodologii sunt: asigurarea de resurse umane şi de timp suficiente la nivelul funcţiei de programare din cadrul AM; organizarea de consultări cu beneficiarii POS DRU şi cu potenţiali beneficiari şi instituţii vizate în cadrul POCU 2014-2020. R10. În cadrul viitoarelor măsuri destinate tranziției de la școală la viața activă, parteneriatul proiectului ar trebui să includă în mod obligatoriu unități de învățământ.

4 Toate măsurile din cadrul POS DRU destinate tinerilor s-au dovedit atractive pentru beneficiari din perspectiva depunerii de proiecte. Cu excepţia DMI 2.1, măsurile au vizat grupuri ţintă mai largi, iar sistemul de monitorizare POS DRU nu a permis analiza datelor privind reprezentarea segmentului de grup ţintă tineri în cadrul cererilor de finanţare depuse, cu toate că datele necesare erau introduse de către aplicanţi în sistemul informatic.

R11. Pentru a se putea măsura atractivitatea apelurilor care se adresează tinerilor (sau altor segmente de grup ţintă) ca parte a unui grup țintă mai larg sistemul informatic POS DRU /POCU ar trebui adaptat astfel încât să permită colectarea de date cu privire la grupul țintă propus prin cererile de finanţare (localizare, nivel de educaţie, apartenenţă la diferite categorii socio-profesionale). O astfel de monitorizare ar reprezenta o sursă directă, ”din piaţă”, de informaţii pentru programatori şi ar permite adaptarea mai eficientă a apelurilor următoare la nevoile în schimbare.

5 Din perspectiva “succesului” apelurilor lansate în cadrul măsurilor destinate tinerilor, sistemul de evaluare, selecție și contractare POS

R12. Planificarea lansării de apeluri pentru proiecte, pe cât posibil, pentru întreaga perioadă de programare, pentru evitarea supra-

Pagina 110 din 152

Nr. crt. Concluzii Recomandări DRU a reprezentat un punct nevralgic important. Mai ales în perioada 2008-2012 s-au înregistrat întârzieri semnificative între depunerea proiectelor și contractare și controverse privind calitatea evaluării. Deficienţele sistemului au fost cauzate în principal de: insuficiența personalului AM /OI POS DRU, complexitatea procedurilor, numărul mare de documente și clarificări solicitate, programarea ineficientă a lansării de apeluri, colaborarea problematică cu evaluatorii externi, modificările semnificative de proceduri.

aglomerării sistemului de evaluare /selecţie /contractare. R13. Organizarea procesului de evaluare /selecţie /contractare pe baza lecțiilor învățate în perioada de programare 2007-2013, în principal prin: clarificarea responsabilităților evaluatorilor externi versus cele ale ofițerilor AM /OI; externalizarea cu precădere a activităților care nu se află pe „drumul critic” al procesului (activități suport, raportări, etc.); reducerea numărului de documente solicitate aplicanţilor.

6 Principalii factori specifici care au influențat eficienţa cheltuielilor în cadrul măsurilor destinate tranziţiei de la şcoală la viaţa activă și în cadrul măsurilor active de ocupare şi care reprezintă bune practici de urmat în viitoarea perioadã de programare sunt: asigurarea unei combinaţii optime între activitățile aferente unei măsuri, utilizarea de instrumente și metode atractive și invoatoare, utilizarea de soft-uri dedicate pentru consiliere /mediere /evaluare de competenţe; organizarea activităților în localităţi apropiate de domiciliul majorităţii membrilor grupului ţintă, realizarea de activități sustenabile și eficiente.

R14. Diseminarea de bune practici din actuala perioadă de programare (spre exemplu prin publicarea, simultan cu Ghidul Solicitantului, a unor anexe privind bune practici) și instruirea potenţialilor beneficiari /beneficiarilor pentru a integra la nivelul propunerilor de proiecte /proiectelor soluții eficiente, care s-a dovedit că răspund cel mai bine nevoilor grupului țintă (prin combinații optime de activități, metode, instrumente inovatoare, etc.).

Pagina 111 din 152

5. Întrebarea 3 –EFICACITATE: În ce măsură intervenţiile finanţate din POSDRU, destinate tinerilor, sunt eficace?

3.1 Identificarea măsurilor destinate tinerilor, finanţate din POSDRU, care sunt eficace din punct de vedere al atingerii ţintelor

3.2 Realizarea unei prognoze privind evoluţia atingerii ţintelor în cadrul masurilor/intervenţiilor destinate tinerilor, finanţate din POSDRU

3.3 Identificarea cauzelor care determina neatingerea indicatorilor aferenţi măsurilor/ intervenţiilor destinate tinerilor

3.4 Propunerea unor soluţii pentru îmbunătăţirea atingerii indicatorilor măsurilor destinate tinerilor, pentru actuala perioadă de programare

3.5 Stabilirea gradului în care intervenţiile finanţate din POSDRU au contribuit la creșterea ocupării în rândul tinerilor, reducerea abandonului școlar, creșterea numărului de antreprenori tineri.

5.1. Considerente metodologice

În vederea identificării măsurilor destinate tinerilor care sunt eficace din punct de vedere a atingerii ţintelor (I 3.1), a fost realizată analiză eficacităţii la nivelul DMI-ul explicite ceea cea presupus evaluarea propriu-zisă a măsurii în care ţintele indicatorilor de realizare imediată și de rezultat au fost atinse până la data de referinţă (31 decembrie 2013), prin compararea realizărilor înregistrate de proiectele finalizate cu ţintele finale ale acestor indicatori la nivel de program. În cadrul acestei întrebări de evaluare au fost realizate următoarele tipuri de analize la nivelul fiecărui DMI care se adresează în mod explicit tinerilor: � Modul in care beneficiarii au asumat ţinte pentru IP la nivel de proiect, inclusiv prin

corelarea cu analiza condiţiilor specifice impuse la nivel de apel prin Ghidul Solicitantului

� Analiza evolutiei în timp a asumării de ţinte pe tip de proiect (G/S) � Gradul de realizare a ţintelor propuse (la nivel de proiect și cumulative, la nivel de IP) � Analiza apelurilor pentru proiecte din perspective eficacitatii atingerii ţintelor � Situaţia realizării ţintelor individuale propuse de beneficiari, la nivel de apel pentru

proiecte � Analiza a fost completată și cu o prognoză privind evoluţia atingerii ţintelor în cadrul

măsurilor destinate tinerilor (intrebarea 3.2- pe bază de valori preconizate ale IP pentru proiectele în implementare, apelurile lansate/estimate) și a cauzelor care determină neatingerea indicatorilor

Analiza a fost completată și cu o prognoză privind evoluţia atingerii ţintelor în cadrul măsurilor destinate tinerilor (I 3.2). Aceasta a presupus analiza propriu-zisă a măsurii în care ţintele indicatorilor de realizare imediată și rezultat vor fi atinse la finalul programului (31 decembrie 2015), prin compararea realizărilor ce se vor înregistra prin intemediul tuturor proiectelor contractate cu ţintele finale ale acestor indicatori la nivel de program.

Pe baza analizelor realizate de către evaluatori precum si prin intermediul focus grupurilor regionale (Anexa 8) si a sondajului realizat la nivlul beneficiarilor, au fost identificaţi factorii care au influenţat (în mod negativ) atingerea indicatorilor aferenţi tinerilor (I.3):

Pagina 112 din 152

În vederea stabilirii gradului în care intervenţiile finanţate din POSDRU au contribuit la îmbunataţirea situaţiei tinerilor (I 3.5), pe lângă documentarea de birou și analiza documentelor relevante, prelucrărilor pe bază de Anexa 10, s-a realizat un sondaj la nivelul Dmi-urilor care adresează aceste domenii (DMI 2.2, 3.1, 5.1 și 5.2)-metodologia este prezentată în Anexa 12. Astfel de la nivelul fiecărui DMI au fost selectate câte 2 studii de caz (strategic și grant) per DMI explicit/implicit Anexa 13 care adreseză domeniile solicitate:

� Reducerea abandonului scolar: DMI 2.2 (implicit)

� Cresterea numărului de antreprenori tineri: DMI 3.1 (implicit).

� Cresterea ocupării în rândul tinerilor: DMI 5.1 (explicit) și DMI 5.2 (implicit)

Pentru realizarea celor 8 studii de caz, au fost utilizate două categorii de instrumente, adresate către două grupuri ţintă distincte și complementare:

� Chestionar adresat Beneficiarilor celor 8 proiecte POSDRU selectate – a vizat aspecte specifice ale proiectelor, precum: modul de adresare a grupului ţintă tineri, nevoile acestora, activităţile din proiect privite din perspectiva contribuţiei lor la atragerea și menţtinerea acestui grup ţintă, dificultăţi întâmpinate în atingerea indicatorilor proiectului privind tinerii, monitorizarea beneficiarilor finali după încheierea proiectului, sustenabilitatea/durabilitatea rezultatelor în ceea ce privește participanţii tineri

� Sondaj în rândul beneficiarilor finali tineri de la nivelul celor 8 proiecte POSDRU selectate – a vizat în mod special percepţia acestora privind așteptările, rezultatele imediate obţinute și utilitatea participării la activităţile proiectului, cât și impactul pe termen lung înregistrat.

La baza sondajului a stat Anexa 10 - Formular de înregistare grup ţintă pentru fiecare dintre cele 8 proiecte selectate. Pentru cercetare, au fost selectaţi din Anexa 10 toţii tinerii (persoane cu vârsta între 15-24 ani) cu datede contact valabile (telefoane, adrese de e-mail). Aceste date de contact au fost ulterior verificate din punct de vedere al validităţii, în cercetarea efectivă rămânând un număr mult redus de persoane care au putut fi adresate de sondaj (rezultatele sondajului sunt prezentate în Anexa 14).

Din punct de vedere metodologic, Întrebarea de evaluare 3.4 “Propunerea unor soluţii pentru îmbunătăţirea atingerii indicatorilor măsurilor destinate tinerilor, pentru actuala perioadă de programare” a fost abordată împreuna cu întrebarea 3.6 “Propuneri pentru viitoarea perioada de programare în ceea ce privește finanţarea acestui domeniu“ (în cadrul unei axe prioritare sau acţiuni specifice în cadrul mai multor axe).

Pagina 113 din 152

3.1 Identificarea măsurilor destinate tinerilor, finanţate din POSDRU, care sunt eficace din punct de vedere al atingerii tintelor.

DMI 1.2 Calitate în învăţământul superior DMI 1.2 este unul dintre cele patru DMI destinate în mod explicit tinerilor, însă este singurul dintre acestea care nu are niciun IP care se referă la tineri. Ţinta stabilită pentru indicatorul suplimentar care se referă la tineri (ISR 1 - Studenţi care au beneficiat de operaţiunile finanţate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior) corespunde ţintei IP „Număr de universităţi sprijinite”, respectiv 70 de universităţi, iar definiţia ISR 1 din Ghidul Indicatorilor POSDRU indică faptul că toţi studenţii din universităţile sprijinite care se încadrează la nivelul de educaţie ISCED 5 contribuie la ţinta indicatorului31. Per ansamblu DMI 1.2, deși tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 ani au fost doar beneficiari indirecţi ai măsurilor sprijinte, participarea acestora la intervenţiile susţinute în cadrul acestui DMI (calculată ca % din numărul total de participanţi) se situează la un nivel mediu (41%), variind între 39% și 73% la nivelul apelurilor lansate32. Situaţia realizării ţintelor indicatorilor

Conform raportărilor, realizările pentru ISR1 sunt de 20% din ţintă la nivelul întregului portofoliu de proiecte, valoarea realizată pentru acest indicator rămânând mult sub ţinta stabilită la nivelul DCI. Tabelul următor prezintă indicatorii care se referă la tineri şi situaţia realizării ţintelor acestora la data de 31 decembrie 2013. Tabelul 22: DMI 1.2 - Situaţia realizării ţintelor indicatorilor

Nr. crt.

Indicator Realizări

Proiecte contractate

Proiecte finalizate

Cod* Denumire Ţintă Valoare % Valoare %

1 ISR 1

Studenţi care au beneficiat de operaţiunile finanţate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior

200.000 39.172 20% 37.970 19%

*IP /IPR – indicator de program de output, respectiv de rezultat, IS /ISR - indicator suplimentar de output, respectiv de rezultat Motivele acestei evoluţii sunt multiple, incluzând posibilitatea unor erori de raportare atât la nivelul beneficiarilor, cât și la nivelul autorităţilor responsabile. Datele privind valoarea cumulată a ţintelor stabilite la nivelul proiectelor pentru acest indicator (care, pentru proiectele finalizate, înregistra la 31.12.2013 o valoare de aproximativ 10 ori mai mare decât valoarea realizată) vin în sprijnul unei astfel de ipoteze.

Nivelul asumării ţintelor de către beneficiari

Tabelul următor prezintă situaţia asumării de către beneficiari, la momentul semnării contractului de finanţare, de ţinte pentru indicatorii relevanţi pentru tineri.

31

Conform raportărilor privind progresul, beneficiarii raportează contribuţia la ISR 1 la finalul proiectului.

32 Procente calculate ca medii ale nivelurilor înregistrate la nivel de proiect, pentru proiectele finalizate

Pagina 114 din 152

Tabelul 23: DMI 1.2 - Situaţia asumării ţintelor pentru indicatori Apel Proiecte contractate Proiecte care contribuie la ISR 1

Nr. Tip* Nr. AFN (mil. RON) Nr. proiecte Ţintă asumată

Apel 2 S 6 90,84 3 4.745

Apel 18 G 20 26,80 19 20.885

Apel 56 S 5 82,35 4 203.240

Apel 86 S 57 706,66 53 237.723

Apel 114 S 3 37,18 3 120

Total 9133 943,83 82 466.713 *S – strategic, G – grant, AS – ajutor de stat Asumarea modestă de ţinte pentru ISR 1 în cadrul primelor apeluri pare o reflectare a faptului că indicatorul a fost introdus în anul 2010. Asumarea de ţinte creşte spectaculos în cadrul apelurilor 56 şi 86, în cadrul cărora majoritatea proiectelor sunt finalizate la data de referinţă a evaluării, însă realizările raportate rămân modeste, ceea ce indică o problemă de raportare. Participarea tinerilor la intervenţiile susţinute și contribuţia la realizarea indicatorilor Conform raportărilor, participarea generală a tinerilor este însemnată în cadrul a 4 din cele 5 apeluri pentru proiecte (pentru apelul 114 nu există date raportate), variind între 51% şi 74%. Trebuie menţionat însă faptul că în cazul unei treimi din proiectele contractate, raportările privind numărul de participanţi sunt eronate. Participarea medie a tinerilor la nivel de proiect variază semnificativ, între 1% şi 90%, media fiind de 41%. Nouă proiecte nu au înregistrat participanţi tineri. Figurile următoare prezintă ponderea segmentului de grup ţintă tineri în total participanţi în cadrul DMI 1.2, la data de 31 decembrie 2013, pe apeluri pentru proiecte. Figura 44: DMI 1.2 Participarea tinerilor Figura 45: DMI 1.2 - Participarea tinerilor proiecte de tip strategic – proiecte de tip grant

Datele privind nivelul realizării ţintelor în cadrul proiectelor contractate34, respectiv în cadrul proiectelor finalizate la data de 31 decembrie 2013, precum şi ponderea segmentului de grup ţintă tineri, pe apeluri sunt prezentate detaliat în tabelele de mai jos. 33 Nr. total de proiecte este de 92 (dintre care 83 cu ținte pentru ISR1), însă pentru un proiect lipsesc date privind numărul

apelului și valoarea proiectului; datele privind țintele indicatorului sunt disponibile şi au fost luate în considerare. 34 Proiecte finalizate şi proiecte în curs de implementare, mai puţin proiecte reziliate.

Pagina 115 din 152

Tabelul 24: DMI 1.2 - Situaţia realizării indicatorilor – proiecte contractate

Apel Proiecte Participanţi Valoare realizată indicatori

Nr. Tip* Nr. AFN (mil. RON) total tineri ISR 1

Apel 2 S 6 90,84

10.180 5.230 5.496 Apel 18 G 20 26,80 5.314 3.600 4.824 Apel 56 S 5 82,35 3.830 2.824 3.009

Apel 86 S 57 706,66

34.548 20.336 25.729 Apel 114 S 3 37,18 - - 114

Total

91 943,83

53.87

2 31.990 39.172 *S – strategic, G – grant, AS – ajutor de stat Tabelul 25: DMI 1.2 - Situaţia realizării indicatorilor – proiecte finalizate


Nr. Tip* Nr. AFN (mil. RON) total tineri ISR 1

Apel 2 S 6 90,84

10.180 5.230 5.496 Apel 18 G 18 23,81 5.310 3.600 4.824 Apel 56 S 5 82,35 3.830 2.824 3.009

Apel 86 S 48 590,64

32.917 20.173 24.641

Total

77 787,64

52.23

7 31.827 37.970 *S – strategic, G – grant, AS – ajutor de stat Analiza datelor indică faptul că, în cazul DMI 1.2, nu există o legătura directă între ponderea participanţilor tineri în grupul ţintă şi indicatorul care se referă la tineri (ISR 1), deoarece acesta din urmă măsoară efectele intervenţiilor şi nu realizările imediate. Totodată, nu se poate observa o legătură directă între nivelul asumării de ţinte la nivel de proiect (ca număr de proiecte cu ţinte pentru indicatorul analizat) și nivelul realizărilor înregistrate. În acest context, având în vedere problemele de raportare privind realizarea ţintelor ISR 1 menţionate anterior, analiza evoluţiei, pe apeluri, a contribuţiei la ţinta indicatorului este nerelevantă în cazul DMI 1.2. Gradul de realizare a ţintelor propuse la nivel de proiect Tabelul următor prezintă situaţia realizării ţintelor individuale propuse de beneficiari, la nivel de apel pentru proiecte, la data de 31 decembrie 2013.

Tabelul 26: DMI 1.2 – Nivelul mediu de realizare a tintelor propuse, la nivel de proiect

Apel Proiecte finalizate Proiecte în implementare

Nr. Tip* Nr. % realizare indicator (ISR 1) Nr. % realizare indicator

(ISR 1) Apel 2 S 6 164% - - Apel 18 G 18 91% 2 0% Apel 56 S 5 26% - -

Pagina 116 din 152

Apel 86 S 48 40% 9 31% Apel 114 S - - 3 97%

*S – strategic, G – grant, AS – ajutor de stat Rezultatele înregistrate sunt influenţate semnificativ de raportarea deficitară, cu excepţia apelului 18. În acest caz, pentru numai 2 din 18 proiecte finalizate raportarea este eronată, iar eficacitatea proiectelor în ceea ce priveşte ISR 1 variază între 49% şi 125% DMI 2.1– Tranziţia de la școală la viaţa activă Cu un nivel mediu de participare a tinerilor de peste 80%, intervenţiile susţinute în cadrul DMI 2.1 vizează cu prioritate tinerii. Astfel, toţi IP, precum și o parte din IS se referă la tineri.

Analiza datelor la nivelul diferitelor apeluri pentru proiecte confirmă statutul de DMI destinat explicit tinerilor. Participarea medie a tinerilor la nivel de proiect este de 83% şi nu există diferenţe semnificative între proiectele de tip grant şi cele de tip strategic. În cazul unui singur apel – CPP 108 – participarea medie este mai redusă, respectiv 71%.

Figurile următoare prezintă ponderea segmentului de grup ţintă tineri în total participanţi în cadrul DMI 2.1, la data de 31 decembrie 2013, pe apeluri pentru proiecte.

Figura 46: DMI 2.1 Participarea tinerilor – Figura 47: DMI 2.1 - Participarea proiecte de tip grant - tinerilor proiecte de tip strategic

Situația realizarii indicatorilor

Doi dintre cei trei IP prezintă perspective bune de atingere a ţintelor stabilite. Cu toate acestea, în cazul IP 1 numai 30% din ţintă este „confirmată” prin proiecte finalizate, iar în ceea ce priveşte IPR 1, perspectivele optimiste se datorează în principal proiectelor aflate în implementare. Cei 3 IS nu au ţinte stabilite, iar definirea acestor indicatori este neclară în unele cazuri (spre exemplu, definiţia IS 1 în relaţie cu dfiniţia IP 2). Tabelul următor prezintă situaţia realizării ţintelor pentru toţi indicatorii care vizează tinerii la data de 31 decembrie 2013. Tabelul 27: Situaţia realizării ţintelor indicatorilor la nivelul DMI 2.1

Nr. crt.



Proiecte finalizate


Pagina 117 din 152

Nr. crt.



Proiecte finalizate


1 IP 1 Nr. studenti sprijiniti în tranziţia de la şcoală la viaţa activă

150.000 122.191 81% 44.399 30%

2 IP 2 Nr. beneficiari servicii de consiliere în carieră 400.000 125.513 31% 24.830 6%

3 IPR 1

% elevi /studenti sprijiniti în tranziţia de la şcoală la viaţa activă care au obţinut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri

65% 54% 84% 39% 61%

4 IS 1

Nr. persoane care beneficiază de consiliere/ orientare - tranziţia de la şcoală la viaţa activă

- 81.312 - 15.604 -

5 ISR 1

Nr. persoane care au beneficiat de consiliere/ orientare şi au găsit un loc de muncă - tranziţia de la şcoală la viaţa activă

- 4.109 - 218 -

6 ISR 2

Nr. persoane care au beneficiat de consiliere/ orientare şi au continuat studiile – tranziţia de la şcoală la viaţa activă

- 18.494 - 2.530 -

*IP /IPR – indicator de program de output, respectiv de rezultat, IS /ISR - indicator suplimentar de output, respectiv de rezultat

Nivelul asumării țintelor de către beneficiari

În cadrul apelului 90 beneficiarii şi-au asumat cea mai importantă contribuţie la ţintele indicatorilor, însă acest apel a şi consumat cea mai mare parte din resursele POSDRU contractate cu beneficiarii (peste 67%). Apelul 90 este singurul din cele 6 apeluri pentru care contribuţia promisă de beneficiari la IP 2 este mai mare, cu 33%, decât contribuţia la IP 1. Contribuţia apelului 7 pare cea mai eficientă din punct de vedere al resurselor alocate. În ansamblu, contribuţia asumată de beneficiari la IP 1 şi IP 2 a fost apropiată, în condiţiile în care ţinta propusă la nivel de program este de 2,7 ori mai mare pentru IP 2 faţă de IP 1. În cazul IP 1, contribuţia medie asumată per proiect a variat între 1.200 şi 6.500 persoane în cazul proiectelor strategice, apelul 7 fiind cel mai eficace şi între 230 şi 330 persoane în cazul proiectelor de grant, apelul 22 fiind cel mai eficace. În cazul IPR 1, proiectele strategice sunt responsabile pentru o contribuţie medie între 75% şi 85% din valoarea asumată a IP 1, în timp ce proiectele de tip grant şi-au asumat o contribuţie medie între 57% şi 70% din IP 1. Contribuţia medie asumată per proiect la IP 2 a variat între 1.000 şi 2.700 persoane în cazul proiectelor strategice, apelul 108 fiind cel mai eficace şi între 210 şi 370 persoane în cazul proiectelor de tip grant, apelul 22 fiind cel mai eficace. Analiza la nivel de apel indică faptul că ţintele asumate la nivelul proiectelor contractate în cadrul apelului 90 însumează 49% din totalul ţintelor pentru IP1 și ponderi de peste 70%, ajungând chiar la 89% pentru ceilalţi indicatori. Tabelul următor prezintă situaţia asumării de către beneficiari, la momentul semnării contractului de finanţare, de ţinte pentru indicatorii care se referă la tineri.

Pagina 118 din 152

Tabelul 28: DMI 2.1 - Situaţia asumării ţintelor pentru indicatori

Apel Proiecte contractate Proiecte care contribuie la indicatori

Nr. Tip* Nr. AFN (mil. RON)

IP 1 IP 2 IPR1 IS1 ISR 1 ISR 2 Nr.

proiecte

Ţintă asumat

ă

Nr. proiect

e

Ţintă asumată

Nr. proiect

e

Ţintă asumat

ă

Nr. proiect

e

Ţintă asumat

ă

Nr. proiect

e

Ţintă asumat

ă

Nr. proiect

e

Ţintă asumat

ă Apel 7 S 4 46,42 3 19.600 3 3.150 3 16.590 2 650 - - - -

Apel 22 G 49 51,33 44 14.643 21 7.849 36 6.929 12 4.987 2 281 2 376

Apel 60 S 9 76,72 7 14.114 5 13.670 7 11.428 3 11.970 - - - -

Apel 90 S 66 647,88 51 62.901 37 83.766 43 39.253 29 60.598 32 21.079 31 36.238

Apel 108 G 3 4,31 3 696 3 636 3 442 1 236 2 60 2 220

Apel 109 G 72 128,41 65 15.207 44 11.446 59 9.613 11 2.519 29 2.424 34 3.870

Total 203 955,07 173 127.161 113 120.517 151 84.255 58 80.960 65 23.844 69 40.704

*S – strategic, G – grant, AS – ajutor de stat

Pagina 119 din 152

Participarea tinerilor la intervenţiile susţinute și contribuţia la realizarea indicatorilor Participarea tinerilor se menţine la un nivel ridicat la nivelul tuturor apelurilor lansate, cel mai redus nivel înregistrat fiind de 71%, in cadrul apelului 108. Cea mai mare contribuţie la realizarea ţintelor indicatorilor se înregistrează în cazul CPP 90, cu o pondere de 51% din totalul valorii realizate pentru IP 1 și de 72% pentru IP2. Contribuţia la realizarea IS este chiar mai ridicată, ajungând la 95% pentru ISR1 și 92% pentru ISR2. În ceea ce privește numărul de tineri participanţi, CPP 90 este responsabil pentru 57% din numărul de participanţi tineri de la nivelul întregului DMI. Se remarcă de asemenea CPP 60, cu o contribuţie la realizarea IP1 de cca. 17% și o contribuţie semnificativă, de 31% la realizarea IPR 1 (CPP 90 a întregistrat o pondere de 40% în totalul valorii realizate pentru acest indicator). Aproximativ 18% din numărul total de tineri participanţi la intervenţiile susţinute în cadrul DMI 2.1 provin din proiecte aferente apelului 60. Situaţia detaliată a realizării ţintelor în cadrul proiectelor contractate35, la data de 31 decembrie 2013, precum şi datele privind participarea segmentului de grup ţintă tineri, pe apeluri, este prezentată mai jos. Tabelul 29: DMI 2.1 - Situaţia realizării – proiecte contractate


Nr. Tip

* Nr.

AFN

(mil.

RON)

total tineri IP 1 IP 2 IPR 1 IS 1 ISR 1 ISR 2

Apel 7 S 4 46,42 22.147 20.041 20.533 5.093 14.726 672 - -

Apel 22 G 49 51,33 17.028 15.225 13.899 8.073 7.139 5.179 62 140

Apel 60 S 9 76,72 41.108 36.606 13.611 12.653 5.292 10.682 - -

Apel 90 S 66 647,88 138.419 113.519 62.721 89.888 19.364 62.785 3.920 16.944

Apel 108 G 3 4,31 872 563 600 645 292 237 51 235

Apel 109 G 72 128,41 14.611 12.797 10.827 9.161 1.388 1.757 76 1.175

Total 203 955,07 234.185 198.751 122.191 125.513 48.202 81.312 4.109 18.494


Analiza datelor la nivelul proiectelor finalizate indică o situaţie puţin diferită în ceea ce privește contribuţia proiectelor aferente diferitelor apeluri la realizarea ţintelor pentru IP și IS. Astfel, cu o pondere de 28% în totalul tinerilor participanţi, proiectele aferente apelului 7 sunt responsabile pentru 41% din valoarea realizată pentru IP 1 și pentru 61% din cea pentru IPR 1. Pe de altă parte, contribuţia la realizarea IP 2 este semnificativ mai redusă (21%) și pentru IS este nesemnificativă. CPP 60, deși înregistrează o participare mult mai ridicată a tinerilor (46%), are o contribuţie mult mai redusă la realizarea IP1 (18%), însă aproape dublă pentru IP 2 (36%) comparativ cu CPP 7. Pe de altă parte, proiectele finalizate aferente CPP 90 înregistrează o contribuţie redusă la realizarea ţintelor IP, dar ceva mai mare în cazul IS. Situaţia detaliată este prezentată în tabelul de mai jos.

35 Proiecte finalizate şi proiecte în curs de implementare, mai puţin proiecte reziliate.

Pagina 120 din 152

Tabelul 30: DMI 2.1 - Situaţia realizării indicatorilor – proiecte finalizate


Nr. Tip* Nr. AFN (mil.

RON) total tineri IP 1 IP 2 IPR 1 IS 1 ISR 1 ISR 2

Apel 7 S 4 46,42 22.147 20.041 20.533 5.093 14.726 672 - -

Apel 22 G 49 51,33 17.028 5.225 13.899 8.073 7.139 5.179 62 140

Apel 60 S 5 33,29 35.520 3.294 8.120 8.856 1.010 6.885 - -

Apel 90 S 5 15,54 2.680 2.644 1.312 2.234 941 2.868 145 2.107

Apel 108 G 1 1,75 243 207 203 203 135 - 11 135

Apel 109 G 5 7,04 734 719 332 371 198 - - 148

Total 69 155,37 78.352 2.130 44.399 24.830 24.150 15.604 218 2.530


Gradul de realizare a țintelor propuse la nivel de proiect

Eficacitatea proiectelor în realIzarea ţintelor propuse este ridicată, niveluri mai reduse fiind înregistrate în ceea ce privește IS. Interpretarea datelor trebuie să aibă în vedere momentul introducerii IS (2010), anumite apeluri fiind lansate anterior introducerii acestora. La nivelul proiectelor finalizate, se remarcă CPP 109, cu un grad de realizare a IPR 1 de 211%, dar și CPP 90 și CPP 60, cu un nivel de realizare de 192%, respectiv 182%. Tabelul următor prezintă situaţia realizării ţintelor individuale propuse de beneficiari, la nivel de apel pentru proiecte, la data de 31 decembrie 2013.

Tabelul 31: DMI 2.1 - Nivelul mediu de realizare a tintelor propuse, la nivel de proiect

Apel Nr.

proiecte

% realizare indicator

Nr. Tip* IP 1 IP 2 IPR 1 IS 1 ISR 1 ISR 2

Proiecte finalizate

Apel 7 S 4 107% 128% 119% 104% - -

Apel 22 G 49 96% 102% 120% 93% 69% 50%

Apel 60 S 5 120% 106% 182% 86%

Apel 90 S 5 103% 105% 192% 102% 86% 102%

Apel 108 G 1 102% 102% 96% - 55%

Apel 109 G 5 101% 124% 211% - 0% 93%

Proiecte in implementare

Apel 60 S 4 105% 95% 106% 95% - -

Apel 90 S 61 92% 126% 55% 98% 43% 60%

Apel 108 G 2 81% 101% 65% 100% 100% 100%

Apel 109 G 67 71% 70% 16% 51% 3% 19%

*S – strategic, G – grant, AS – ajutor de stat Gradul de realizare a ţintelor la nivel de proiect în funcţie de ponderea tinerilor în numărul total de participanţi

Pagina 121 din 152

IP 1 “Număr de studenţi sprijniţi în tranziţia de la școală la viaţa activă”

Analiza la nivelul proiectelor finalizate relevă faptul că cele mai eficace s-au dovedit proiectele cu ponderi ale tinerilor între 20-60% din totalul participanţilor (cele două proiecte de acest tip și-au depășit ţintele), însă avut în vedere faptul că doar 11 proiecte din 69 au înregistrat un nivel de participare a tinerilor sub 80% (din numărul total de participanţi).

Situaţia detaliată, la nivelul fiecărui palier de analiză este prezentată în graficul de mai jos.

Figura 48: Eficacitatea realizării IP 1 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi

Situaţia este similară pentru proiectele de tip grant și cele de tip strategic. În ambele cazuri, ponderea proiectelor care și-au depășit ţintele din numărul total de proiecte cu o pondere a tinerilor de peste 80% în numărul total de participanţi este de peste 70%.

IP 2 “Numărul beneficiarilor serviciilor de orientare în carieră”

Analiza datelor privind IP 2 relevă faptul că din cele 58 de proiecte cu o participare a tinerilor peste 80%, mai puţin de jumătate (46,5%) și-au depășit ţintele, 3 proiecte au înregistrat niveluri ale eficacităţii între 80% şi 100%, în timp ce 28 de proiecte nu și-au stabilit ţinte pentru acest indicator.

Din cele 58 de proiecte în cadrul cărora tinerii au fost net majoritari (peste 80%), ţintele pentru IP “Numărul beneficiarilor serviciilor de orientare în carieră” au fost depășite în cazul a 41 de proiecte. Şapte proiecte nu și-au stabilit ţinte pentru acest indicator, în timp ce pentru 5 proiecte, ţintele au fost atinse în proporţii care au variat între 80% și 100%.

Dintre cele 11 proiecte cu ponderi ale tinerilor sub 80% în numărul total de participanţi, doar 3 și-au depășit ţintele, iar 8 proiecte nu și-au propus nicio ţintă pentru acest indicator. Situaţia detaliată, la nivelul fiecărui palier de analiză este prezentată în graficul de mai jos.

Figura 49: Eficacitatea realizării IP 2 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi

Pagina 122 din 152

Analiza în funcţie de tipul proiectului (grant /strategic) relevă următoarele:

� Pentru proiectele de tip grant, 84% dintre proiecte au înregistrat o participare a tinerilor de peste 80%; dintre acestea, 43% și-au depășit ţintele, în timp ce 52% nu și-au stabilit nici o ţintă pentru acest IP;

� Pentru proiectele de tip strategic, 86% dintre proiecte au înregistrat o participare a tinerilor de peste 80%, iar dintre acestea, 58% și-au depășit ţintele, în timp ce 33% nu și-au stabilit nici o ţintă pentru acest IP.

IPR1 “Nr. elevilor /studentilor sprijiniti în tranziţia de la şcoală la viaţa activă care au obţinut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri ulterioare”

Analiza datelor privind IPR 1 relevă faptul că dintre cele 58 de proiecte cu o participare a tinerilor peste 80%, doar 50% și-au depășit ţintele, 3 proiecte au înregistrat niveluri ale eficacităţii între 80% şi 100%, în timp ce 14 proiecte (24%) nu și-au stabilit nici o ţintă.

Totodată, din cele 11 proiecte cu ponderi ale tinerilor sub 80% în numărul total de participanţi, doar 4 și-au depășit ţintele, în timp ce 5 proiecte nu și-au propus nici o ţintă pentru acest indicator. Situaţia detaliată, la nivelul fiecărui palier de analiză este prezentată în graficul de mai jos.

Figura 50Eficacitatea realizării IPR1 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi

Pentru proiectele cu un grad de participare a tinerilor de peste 80%, ponderea proiectelor eficace (cu un grad de realizare a ţintelor propuse de peste 100%) este constantă – respectiv 50% - indiferent de tipul proiectului (grant sau strategic). Pe de altă parte, dintre proiectele din această categorie, procentul proiectelor fără ţinte a fost de 26% în cazul proiectelor de grant și de 17% pentru proiectele strategice.

Pagina 123 din 152

ISR 1 “Nr. de persoane care au beneficiat de consiliere/ orientare şi au găsit un loc de muncă – tranziţia de la şcoală la viaţa activă”

Majoritatea proiectelor (82,6%) nu și-au stabilit nicio ţintă pentru acest indicator. Doar 8 proiecte au stabilit ţinte pentru ISR 1 și doar 2 dintre acestea, cu o pondere a tinerilor în total participanţi de peste 80% și-au depășit ţintele propuse. Situaţia detaliată, la nivelul fiecărui palier de analiză este prezentată în graficul de mai jos.

Figura 51: Eficacitatea realizării ISR1 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi

Ponderea proiectelor fără ţinte este mai mare în cazul proiectelor de tip grant (87%), faţă de cea înregistrată în cazul proiectelor strategice (78,5%). Dintre cele două proiecte care și-au depășit ţintele, unul este de tip grant și unul este strategic.

DMI 5.1 Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare Cu toate că DMI 5.1 se adresează în mod explicit tinerilor, participarea acestora, de aproximativ 33% per ansamblu este modestă comparativ cu alte DMI. Situaţia nu diferă semnificativ la nivel de apel pentru proiecte, cu excepţia CPP 51, în cadrul căruia ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 ani în total participanţi a fost de 100%36.

Figurile următoare prezintă ponderea segmentului de grup ţintă tineri în total participanţi în cadrul DMI 5.1, la data de 31 decembrie 2013, pe apeluri pentru proiecte. Figura 52: DMI 5.1 Participarea tinerilor Figura 53: DMI 5.1 - Participarea tinerilor – proiecte de tip grant - proiecte de tip strategic

36

La un număr înregistrat de participanți de 112 pentru proiectele aferente acestui CPP.

Pagina 124 din 152

Figura 54: DMI 5.1 Participarea tinerilor – proiecte de tip ajutor de stat

Situaţia realizării ţintelor indicatorilor

Analiza privind gradul de realizare a ţintelor propuse la nivel de program s-a putut realiza doar pentru unul dintre cei trei IP și IS aferenţi DMI 5.1 care se referă la tineri, din cauza inconsecvenţei datelor. Astfel, pentru IP 1 ţinta a fost depășită cu 57%, în condiţiile unei atractivitivităţi ridicate a măsurilor sprijinite în cadrul acestui DMI. Pentru IPR 1, datele raportate sunt deficitare. Pentru cel de al treilea indicator care se referă la tineri (indicator suplimentar) nu au fost stabilite ţinte.

Tabelul următor prezintă indicatorii care se referă la tineri şi situaţia realizării ţintelor acestora la data de 31 decembrie 2013.

Tabelul 32: DMI 5.1 - Situaţia realizării ţintelor indicatorilor

Nr.

crt.


Proiecte contractate Proiecte finalizate


1 IP 1 Nr. şomeri de lungă durată participanţi la

programe integrate - tineri 16.000 25.182 157% 23.036 144%

2 IPR 1 % şomeri de lungă durată care au

participat la programe integrate, - Nd** Nd Nd Nd

Pagina 125 din 152

Nr.

crt.


Proiecte contractate Proiecte finalizate


certificaţi - tineri

3 ISR 1 Număr de participanţi FSE - grupa de

vârstă 15-24 ani - 78.451 - 71.163 -

*IP /IPR – indicator de program de output, respectiv de rezultat, IS /ISR - indicator suplimentar de output, respectiv de rezultat **Nd – nu este disponibil; raportările din RSI pentru 31.12.2013 sunt eronate

Nivelul asumării țintelor de către beneficiari

Analiza la nivelul apelurilor pentru proiecte relevă faptul că beneficiarii și-au asumat cel mai mare nivel al ţintelor pentru IP 1 - 38% - la nivelul apelului de tip strategic 82. La polul opus, se remarcă apelurile de tip grant (CPP 44 – CPP 50) și CPP 73 de tip ajutor de stat, cu valori extrem de reduse. Trebuie menţionat faptul că toate aceste apeluri în cadrul cărora s-au înregistrat valori reduse aparţin primei perioade din evoluţia sistemului de monitorizare POSDRU (2008-2009), caracterizată prin lipsa obligativităţii asumării de ţinte pentru IP la nivelul proiectelor, precum și prin lipsa unor ţinte minime pentru indicatori.

Același apel 82 este responsabil pentru mai mult de jumătate din totalul valorii asumate la nivel de proiecte pentru ISR1 (50,3%). În analiza gradului de asumare a ţintelor pentru IS la nivel de proiect, trebuie avut în vedere momentul introducerii acestor indicatori (2010), până la această dată beneficiarii având posibilitatea definirii de indicatori adiţionali.

Tabelul următor prezintă situaţia asumării de către beneficiari, la momentul semnării contractului de finanţare, de ţinte pentru indicatorii relevanţi pentru tineri.

Tabelul 33: DMI 5.1 - Situaţia asumării ţintelor pentru indicatori


Nr. Tip* Nr. AFN (mil. RON) IP 1 ISR 1

Nr. Ţintă asumată Nr. Ţintă asumată

Apel 44 G 3 3,58 1 20 - -

Apel 45 G 8 9,99 7 115 - -

Apel 46 G 4 5,08 4 108 - -

Apel 47 G 3 3,30 - - - -

Apel 48 G 5 6,17 4 245 5 695

Apel 50 G 4 4,42 4 454 - -

Apel 51 G 1 1,18 - - - -

Apel 67 S 2 30,31 1 2.700 - -

Apel 73 AS 9 5,15 4 11 2 6

Apel 82 S 37 423,03 30 8.659 32 26.103

Apel 99 G 63 115,63 47 1.150 55 4.467

Apel 100 G 50 86,08 47 1.779 47 3.679

Apel 101 G 41 81,11 37 1.767 38 3.163

Apel 102 G 32 58,74 27 1.075 31 1.743

Apel 103 G 35 64,42 30 1.320 33 4.560

Apel 104 G 39 68,51 28 768 37 2.941

Apel 105 G 42 78,13 42 1.733 40 3.116

Pagina 126 din 152


Nr. Tip* Nr. AFN (mil. RON) IP 1 ISR 1

Nr. Ţintă asumată Nr. Ţintă asumată

Apel 106 G 25 48,46 15 610 16 1.404

Total 403 1.093,29 328 22.514 336 51.877

Participarea tinerilor la intervențiile susținute și contribuția la realizarea indicatorilor Următoarele două tabele prezintă situaţia realizării ţintelor în cadrul proiectelor contractate (finalizate şi în curs de implementare), respectiv în cadrul proiectelor finalizate, la data de 31 decembrie 2013, pe apeluri. Tabelul 34: DMI 5.1 - Situaţia realizării indicatorilor – proiecte contractate

Apel Proiecte Participanţi %

tineri**

Valoare realizată

indicatori

Nr. Tip* Nr. AFN (mil. RON) total tineri IP 1 ISR 1

Apel 44 G 3 3,58 313 140 41% 20 2

Apel 45 G 8 9,99 1.463 226 20% 4 -

Apel 46 G 4 5,08 1.461 393 28% 112 176

Apel 47 G 3 3,30 922 236 36% - -

Apel 48 G 5 6,17 9.737 2.158 56% 377 799

Apel 50 G 4 4,42 1.994 675 26% 1.031 523

Apel 51 G 1 1,18 112 112 100% - -

Apel 67 S 2 30,31 6.329 2.242 38% 971 -

Apel 73 AS 9 5,15 470 134 23% 12 7

Apel 82 S 37 423,03 154.833 42.167 30% 9.481 36.610

Apel 99 G 63 115,63 22.411 9.059 37% 2.081 8.411

Apel 100 G 50 86,08 14.894 5.045 34% 2.194 5.054

Apel 101 G 41 81,11 20.385 7.727 33% 2.034 5.394

Apel 102 G 32 58,74 12.577 4.436 35% 1.293 4.055

Apel 103 G 35 64,42 14.249 5.034 40% 1.452 4.877

Apel 104 G 39 68,51 15.817 4.734 32% 1.149 4.828

Apel 105 G 42 78,13 23.453 6.531 29% 2.434 6.092

Apel 106 G 25 48,46 8.209 2.319 25% 537 1.623

Total 403 1.093,29 309.629 93.368 33% 25.182 78.451

Participarea tinerilor variază între 20% şi 56%, cu excepţia apelului 51, unde tinerii reprezintă 100% din grupul ţintă. În ceea ce privește numărul de tineri participanţi, CPP 82 este responsabil pentru 45% din numărul de participanţi tineri de la nivelul întregului DMI. Cea mai mare contribuţie la realizarea ţintelor indicatorilor se înregistrează în cazul CPP 82, cu o pondere de 38% din totalul valorii realizate pentru IP 1 și de 47% pentru ISR 1. Cele mai modeste contribuţii la realizarea indicatorilor s-au înregistrat în cadrul apelurilor 44-47, 50, 51 şi 73, acestea înregistrând o participare a tinerilor sub 1% din totalul DMI 5.1.

Pagina 127 din 152


Apel Proiecte Participanţi %

tineri**

Valoare realizată

indicatori


RON) total tineri IP 1 ISR 1

Apel 44 G 3 3,58 313 140 41% 20 2

Apel 45 G 8 9,99 1.463 226 20% 4 -

Apel 46 G 3 3,33 1.387 365 25% 112 176

Apel 47 G 3 3,30 922 236 36% - -

Apel 48 G 5 6,17 9.737 2.158 56% 377 799

Apel 50 G 4 4,42 1.994 675 26% 1.031 523

Apel 51 G 1 1,18 112 112 100% - -

Apel 67 S 2 30,31 6.329 2.242 38% 971 -

Apel 73 AS 9 5,15 470 134 23% 12 7

Apel 82 S 27 68,18 137.698 38.029 31% 7.914 31.707

Apel 99 G 63 15,63 22.411 9.059 37% 2.081 8.411

Apel 100 G 50 86,08 14.894 5.045 34% 2.194 5.054

Apel 101 G 37 73,30 18.039 7.153 35% 1.894 5.041

Apel 102 G 21 37,37 6.310 2.458 34% 854 2.023

Apel 103 G 35 64,42 14.249 5.034 40% 1.452 4.877

Apel 104 G 39 68,51 15.817 4.734 32% 1.149 4.828

Apel 105 G 42 78,13 23.453 6.531 29% 2.434 6.092

Apel 106 G 24 46,48 7.975 2.319 26% 537 1.623

Total 376 605,54 283.573 86.650 33% 23.036 71.163

Analiza datelor la nivelul proiectelor finalizate indică o situaţie asemănătoare în ceea ce privește contribuţia proiectelor aferente diferitelor apeluri la realizarea ţintelor pentru IP și IS. Astfel, cu o pondere de 44% în totalul tinerilor participanţi, proiectele CPP 82 sunt responsabile pentru 34% din valoarea realizată pentru IP 1 și de 45% din cea pentru ISR 1. Gradul de realizare a ţintelor propuse la nivel de proiect Tabelul următor prezintă situaţia realizării ţintelor individuale propuse de beneficiari, la nivel de apel pentru proiecte, la data de 31 decembrie 2013. Tabelul 36: DMI 5.1 - Nivelul mediu de realizare a tintelor propuse, la nivel de proiect


Nr. Tip* Nr. % realizare indicator

Nr. % realizare indicator

IP 1 ISR 1 IP 1 ISR 1

Apel 44 G 3 100% -

Apel 45 G 8 29% - - - -

Apel 46 G 3 113% - 1 0% -

Apel 47 G 3 - - - -

Apel 48 G 5 149% 126% - - -

Apel 50 G 4 172% - - - -

Apel 51 G 1 - - - - -

Apel 67 S 2 36% - - - -

Pagina 128 din 152


Nr. Tip* Nr. % realizare indicator

Nr. % realizare indicator

IP 1 ISR 1 IP 1 ISR 1

Apel 73 AS 9 105% 70% - - -

Apel 82 S 27 135% 203% 10 145% 377%

Apel 99 G 63 186% 284% - - -

Apel 100 G 50 147% 244% 4 140% 288%

Apel 101 G 37 139% 345% 11 95% 194%

Apel 102 G 21 137% 206% - - -

Apel 103 G 35 135% 145% - - -

Apel 104 G 39 141% 270% - - -

Apel 105 G 42 150% 293% - - -

Apel 106 G 24 109% 147% 1 0% 0%


Există o variaţie relativ mare a gradului de realizare a ţintelor propuse pentru IP 1 la nivelul diferitelor apeluri de proiecte. Cele mai ineficace proiecte (din punctul de vedere al realizării ţintelor propuse) sunt în cadrul CPP 45 și CPP 67, cu rate de realizare de 29% și respectiv, 36%. Pentru celelalte apeluri, ratele înregistrate sunt de peste 100%, cea mai mare eficacitate fiind înregistrată la nivelul apelului 99, respectiv 186%. Prin comparaţie, ratele înregistrate în ceea ce privește realizarea ISR 1 sunt semnificativ mai mari pentru majoritatea apelurilor (ajungând la 345% în cazul CPP 101). Pentru un singur apel, CPP 73, se înregistrează un nivel al eficacităţii de 70%. Variaţii similare există și la nivelul proiectelor în implementare, însă trebuie avut în vedere faptul că o parte din indicatori pot fi înregistraţi de beneficiari în sistem doar la finalizarea proiectului. Gradul de realizare a ţintelor la nivel de proiect în funcţie de ponderea tinerilor în numărul total de participanţi IP 1 “Numărul șomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate - tineri” Din analiza datelor privind IP 1 rezultă un nivel variabil al eficacităţii proiectelor în realizarea ţintelor propuse, în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi. Astfel, ponderea proiectelor care și-au depășit ţintele în numărul total de proiecte pe fiecare interval predefinit privind participarea tinerilor în proiecte variază între 71% (pentru proiectele cu o participare a tinerilor între 40% și 60% din numărul total de participanţi) și 11%, cel mai redus nivel al eficacităţii, pentru proiectele în care nu au fost implicaţi tineri cu vârste cuprinse între 15-24 ani. Pentru categoria de proiecte cu peste 80% tineri în total participanţi, ponderea proiectelor care și-au depășit ţintele este de 57%. Este de remarcat faptul că pentru cele mai multe proiecte finalizate (214 proiecte, respectiv 57% din total), tinerii au reprezentat între 20% și 40% din numărul total de participanţi. Doar în 18 proiecte, tinerii au avut o pondere de peste 80% în numărul total de participanţi. Situaţia detaliată, la nivelul fiecărui palier de analiză este prezentată în graficul de mai jos. Figura 55: Eficacitatea realizării IP 1 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi

Pagina 129 din 152

ISR 1 “Număr de participanţi FSE - grupa de vârstă 15-24 ani”

Un număr de 72 de proiecte (19% din proiectele finalizate) nu și-au stabilit nicio ţintă pentru acest IS, iar 12 proiecte nu au obţinut nici un rezultat, deși își stabiliseră ţinte.

Eficacitatea realizării acestui indicator în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi este peste media înregistrată pentru ceilalţi indicatori analizaţi. Astfel, ponderea proiectelor care și-au depășit ţintele s-a situat între 78% (pentru proiectele cu ponderi ale tinerilor între 20% și 60% din numărul total de participanţi) și 67%, pentru proiectele în care tinerii au reprezentat mai puţin de 20% din numărul total de participanţi.

În ceea ce privește proiectele cu o participare majoritară a tinerilor, analiza relevă faptul că 72% dintre proiectele cu o participare a tinerilor peste 80% și-au depășit ţintele stabilite. Situaţia detaliată, la nivelul fiecărui palier de analiză este prezentată în graficul de mai jos.

Figura 56: Eficacitatea realizării ISR1 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi

DMI 6.2 - Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii Cu toate că DMI 6.2 a inclus intervenţii care au vizat de o manieră explicită tinerii (mai precis tinerii instituţionalizaţi care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului), ponderea medie a tinerilor în numărul total de participanţi - 24% - rămâne sub nivelul înregistrat la nivelul altor DMI explicite sau chiar comparativ cu unele DMI care adresează tinerii în mod implicit (spre exemplu, DMI 3.1).

0% 20% 40% 60% 80% 100%

fara tineri

0-20% tineri

20-40% tineri

40-60% tineri

60-80% tineri

80-100% tineri

nici un participant inregistrat nici un rezultat preconizat

nici un rezultat

0-20% eficacitate

20-40% eficacitate

40-60% eficacitate

60-80% eficacitate

80-100% eficacitate

eficacitate > 100%

Pagina 130 din 152

Figurile următoare prezintă ponderea segmentului de grup ţintă tineri în total participanţi în cadrul DMI 6.2, la data de 31 decembrie 2013, pe apeluri pentru proiecte. Figura 57: DMI 6.2 Participarea tinerilor Figura 58: DMI 6.2 - Participarea tinerilor - – proiecte de tip grant proiecte de tip strategic

Situaţia realizării ţintelor indicatorilor

Analiza privind gradul de realizare a ţintelor propuse la nivel de program s-a putut realiza doar pentru unul dintre cei doi IP aferenţi DMI 6.2 care se referă la tineri.

La nivelul IP 1, ţinta este departe de a fi atinsă, la finele anului 2013 valoarea cumulată a realizărilor la nivel de proiecte pentru acest indicator reprezentând doar 10% din ţinta stabiiltă. Mai mult decât atât, doar 5% din ţintă este validată ca fiind realizată, restul reprezentând rezultate ale proiectelor aflate în implementare. Cauzele acestei evoluţii includ în principal atractivitatea mai redusă a măsurilor finanţate, dar şi lipsa obligativităţii pentru beneficiari de a iniţia măsuri dedicate tinerilor instituţionalizaţi (care să contribuie la realizarea acestui IP) și implicit, de a-și asuma ţinte pentru acest IP. Tabelul următor prezintă indicatorii care se referă la tineri şi situaţia realizării ţinteor acestora la data de 31 decembrie 2013. Tabelul 37: DMI 6.2 - Situaţia realizării ţintelor indicatorilor

Nr. crt.



Proiecte finalizate


1 IP 1

Numărul participanţilor la programele de calificare/ recalificare destinate grupurilor vulnerabile - tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului

5.400 542 10% 264 5%

2 IPR 1

% participanţilor la programele de calificare/ recalificare pentru grupurile vulnerabile care obţin certificare - tineri care părăsesc sistemul de stat

- Nd** Nd Nd Nd

Pagina 131 din 152

Nr. crt.



Proiecte finalizate

Cod* Denumire Ţintă Valoare % Valoare % de protecţie a copilului

*IP /IPR – indicator de program de output, respectiv de rezultat, IS /ISR - indicator suplimentar de output, respectiv de rezultat **Nd – nu este disponibil; raportările din RSI pentru 31.12.2013 sunt eronate Nivelul asumării ţintelor de către beneficiari

Tabelul următor prezintă situaţia asumării de către beneficiari, la momentul semnării contractului de finanţare, de ţinte pentru indicatorii relevanţi pentru tineri. Tabelul 38: DMI 6.2 - Situaţia asumării ţintelor pentru indicatori

Apel Proiecte contractate

Proiecte care contribuie la indicatori

Nr. Tip* Nr. AFN (mil. RON)

IP 1 Nr.

proiecte Ţintă asumată

Apel 15 S 8 98,24 - - Apel 70 S 7 40,85 3 272 Apel 96 S 43 501,78 9 905

Apel 115 G 5 10,67 1 25 Apel 116 G 5 10,12 - - Apel 117 G 4 7,67 4 99 Apel 120 G 4 6,75 - - Apel 121 G 1 1,48 1 25

Total 77 677,56 18 1.326

Ţintele asumate de beneficiari la nivelul proiectelor sunt modeste pentru majoritatea apelurilor. O excepţie este CPP 96, de tip strategic, în cadrul căruia beneficiarii și-au asumat 68% din totalul cumulat al valorilor preconizate la nivelul celor 9 proiecte contractate în cadrul DMI 6.2. Pe de altă parte, este de remarcat faptul că valoarea nerambursabilă a proiectelor contractate în cadrul acestui apel este de 74% din totalul valorii contractate la nivelul DMI. Participarea tinerilor la intervenţiile susţinute și contribuţia la realizarea indicatorilor Participarea tinerilor la intervenţiile susţinute este modestă pentru majoritatea apelurilor, cel mai ridicat nivel fiind înregistrat în cadrul apelului 70, de tip strategic (37%). La polul opus, se regăsesc apelurile 116, 117 sau 121 în cadrul cărora nu s-a înregistrat nici un tânăr participant, dar și apelul 120, în cadrul căruia ponderea tinerilor înregistraţi a fost de doar 5% din numărul total de participanţi. Contribuţia proiectelor la valorile realizate ale IP 1 nu este întotdeauna corelată cu ponderea tinerilor în numărul total de participanţi la proiecte. Astfel, cele mai mari valori realizate (59% din total) se înregistrează la nivelul apelului 96, care înregistrează o participare a tinerilor de 22%, sub media înregistrată la nivel de DMI. Pe de altă parte, apelului 15 pentru care participarea tinerilor a fost de 30% nu îi corespunde nici o valoare realizată pentru IP 1.

Pagina 132 din 152

Situaţia este similară la nivelul proiectelor finalizate. Discrepanţele sunt ceva mai reduse având în vedere că toate proiectele finalizate prezintă valori pentru numărul de tineri participanţi în proiecte, ponderea acestora variind între 24% și 37%. Următoarele două tabele prezintă situaţia realizării ţintelor în cadrul proiectelor contractate (finalizate şi în curs de implementare), respectiv în cadrul proiectelor finalizate, la data de 31 decembrie 2013, pe apeluri. Tabelul 39: DMI 6.2 - Situaţia realizării indicatorilor – proiecte contractate

Apel Proiecte Paricipanţi % tineri*

*

Valoare realizată indicatori

Nr. Tip* Nr. AFN (mil. RON) total tineri IP 1

Apel 15 S 8 98,24 10.339 2.808 30% - Apel 70 S 7 40,85 5.621 2.448 37% 204 Apel 96 S 43 501,78 55.613 11.709 22% 319

Apel 115 G 5 10,67 194 36

20% 19 Apel 116 G 5 10,12 - - - - Apel 117 G 4 7,67 - - - - Apel 120 G 4 6,75 19 1 5% - Apel 121 G 1 1,48 - - - -

Total 77 677,56 71.786 17.002

24% 542

*S – strategic, G – grant, AS – ajutor de stat **reprezintă procentul mediu de tineri în total grup ţintă, la nivelul fiecărui apel


Apel Proiecte Participanţi

% tineri**

Valoare realizată

indicatori


RON) total tineri IP 1

Apel 15 S 8 98,24 10.339 2.808 30% -

Apel 70 S 6 27,12 5.621 2.448 37% 204

Apel 96 S 25 248,43 31.331 7.279 24% 60

Total 39 373,80 47.291 12.535 27% 264

*S – strategic, G – grant, AS – ajutor de stat **reprezintă procentul mediu de tineri în total grup ţintă, la nivelul fiecărui apel

Gradul de realizare a ţintelor propuse la nivel de proiect Datele privind gradul de realizare a ţintelor la nivel de proiect indică performanţe modeste, în principal în ceea ce privește proiectele finalizate, pentru care nu a existat posibilitatea stabilirii de ţinte pentru IP. Valorile înregistrate la nivelul proiectelor în implementare sunt mai promiţătoare, în strânsă legătură cu regulile mai consecvente în ceea ce priveşte indicatorii, respectiv privind obligativitatea asumării de ţinte pentru IP, inclusiv pentru cei de tip fracţie, dar și cu existenţa unor ţinte minime pentru indicatori la nivel de proiect.

Pagina 133 din 152

Tabelul următor prezintă situaţia realizării ţintelor individuale propuse de beneficiari, la nivel de apel

pentru proiecte, la data de 31 decembrie 2013.

Tabelul 41: DMI 6.2 – Nivelul mediu de realizare a tintelor propuse, la nivel de proiect


Nr. Tip* Nr. % realizare indicator (IP 1) Nr. % realizare indicator (IP 1)

Apel 15 S 8 - - -

Apel 70 S 6 131% 1 -

Apel 96 S 25 48% 18 79%

Apel 115 G - - 5 76%

Apel 116 G - - 5 -

Apel 117 G - - 4 0%

Apel 120 G - - 4 -

Apel 121 G - - 1 0% *S – strategic, G – grant, AS – ajutor de stat

Gradul de realizare a ţintelor la nivel de proiect în funcţie de ponderea tinerilor în numărul total de participanţi Cele mai multe proiecte finalizate fie nu au implicat tineri, fie au înregistrat doar o pondere redusă a tinerilor în numărului total de participanţi. Astfel, dintr-un total de 39 de proiecte finalizate, în cadrul a 18 proiecte nu a fost înregistrat nici un participant tânăr, pentru 5 proiecte s-a înregistrat o participare a tinerilor între 40% și 60%, iar 12 proiecte corespund unui interval de participare a tinerilor între 20% şi 40%. IP 1 “Numărul participanţilor la programele de calificare /recalificare destinate grupurilor vulnerabile - tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului”

Analiza datelor disponibile relevă un nivel redus de realizare a ţintelor propuse pentru IP 1. Astfel, numai în cazul a 4 proiecte au fost depășite ţintele stabilite, în timp ce 30 de proiecte nu și-au propus nici o ţintă pentru acest IP. Cele mai multe proiecte fără ţinte sunt proictele care nu au implicat nici un tânăr, însă există un număr mare de proiecte (11) care nu și-au stabilit ţinte pentru acest IP deși au înregistrat un nivel de participare a tinerilor între 20% și 40% din numărul total de participanţi. Situaţia detaliată, la nivelul fiecărui palier de analiză este prezentată în graficul de mai jos.

Figura 59: Eficacitatea realizării IP1 în funcţie de ponderea tinerilor în total participanţi

0% 20% 40% 60% 80% 100%

fara tineri

0-20% tineri

20-40% tineri

40-60% tineri

60-80% tineri

80-100% tineri

nici un participant inregistrat nici un rezultat preconizat

nici un rezultat

0-20% eficacitate

20-40% eficacitate

40-60% eficacitate

60-80% eficacitate

80-100% eficacitate

eficacitate > 100%

Pagina 134 din 152

5.2. Realizarea unei prognoze privind evoluţia atingerii ţintelor în cadrul masurilor/intervenţiilor destinate tinerilor, finanţate din POSDRU

Pentru a putea realiza o estimare a evoluţiei indicatorilor din perspectiva atingerii ţintelor, s-a analizat gradul de realizare a indicatorilor din proiectele cu finalizare în 2015.

Analiza s-a bazat pe procentele de realizare a indicatorilor propuși în proiectele finalizate la 30 decembrie 2013 si 30 iunie 2014. S-au luat în considerare și proiectele reziliate, pentru a se calcula un procent de nerealizare și din acest punct de vedere.

Pentru DMI 2.1 și 5.1 s-a încercat elaborarea unei metode de prognozare, dat fiind faptul că pentru DMI 1.2 există un singur indicator de tip suplimentar care se referă în mod direct la categoria studenţilor “Studenţi care au beneficiat de operaţiunile finanaţate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior (indicator de rezultat)” iar pentru DMI 6.2 nu au existat date suficiente cu privire la elementele care au fost late în calcul pentru metodologia de prognozare.

Astfel, pe baza analizei calitative preliminare, s-au calculat coeficienţi care s-au aplicat valorilor asumate pentru indicatorii de output și rezultat aferenţi proiectelor care nu s-au finalizat și s-a realizat o prognoză privind evoluţia atingerii ţintelor propuse la nivelul Programului Operaţional (la nivelul anului 2015).

Metodologia de prognozare a fost stabilită de către echipa de proiect, luând în considerare o serie de factori, cum ar fi: factorii de influenţă aferenţi contextului în care ţintele au fost atinse sau nu, atât din perspectiva beneficiarilor de finanţare, a AM/OI POSDRU cât și a unor factori externi aferenţi contextului socio-economic al implementării programului. Factorii avuţi în vedere au inclus: � gradul de realizare a ţintelor asumate (la nivel de proiect) � durata procesului de evaluare-selecţie-contractare (la nivel de proiect) � durata procesarii cererilor de rambursare � masura in care modul de stabilire a indicatorilor la nivel de proiect si a tintelor pentru acestia a

fost reglementata prin Ghidul Solicitantului sau alte documente relevante POSDRU. In acest sens, au fost definite 3 perioade principale din punct de vedere al abordarii sistemului de indicatori POSDRU și fiecare proiect a fost încadrat într-o anumită perioadă în funcţie de regimul aplicabil la momentul depunerii proiectului. Aceste perioade și caracteristicile lor principale sunt prezentate detaliat in tabelul de mai jos.

Perioada Nr. apel Caracteristici

2008 – 2009

1 - 98 � indicatori de program definiţi în POSDRU /DCI � posibilitatea definirii de către beneficiari a unor indicatori adiţionali la

nivel de proiect (maxim 5 pentru proiectele strategice și maxim 5 indicatori de tip output și 5 indicatori de tip rezultat pentru proiectele de grant)

� menţiuni cu caracter general în Ghidul Solicitantului privind necesitatea ca indicatorii proiectelor să contribuie la realizarea ţintelor IP

2010 – 2011

99 - 114 � sunt introduși IS în DCI � în majoritatea apelurilor, stabilirea de ţinte pentru IP la nivel de proiect

Pagina 135 din 152

a devenit obligatorie pentru beneficiari � nu s-au impus ţinte minime la nivel de proiect pentru IP; o excepţie este

Cererea de Propuneri de Proiecte (CPP) nr. 107 din 2010 (DMI 1.5), cu o ţintă minimă impusă de 30 doctoranzi sprijiniţi /proiect

� nu a existat o prioritizare a IP faţă de IS 2012 – 2015

115 - 184 � AM POSDRU lansează Ghidul Indicatorilor (trei versiuni succesive: noiembrie 2011, ianuarie 2012, februarie 2014)

� sunt introduse ţinte minime pentru IP de output (şi în unele cazuri și pentru IS) și pentru grupul ţintă

� pentru IP de rezultat au fost impuse ţinte minime numai în unele cazuri, însă acestea au fost stabilite sub nivelul ţintelor POSDRU

� sunt introduși algoritmi de punctare meniţi să stimuleze depășirea pragurilor minime impuse pentru indicatori și grupul ţintă

S-au analizat toate proiectele contractate (finalizate sau în curs de implementare la 31.12.2013). Pentru realizarea unei prognoze cât mai aproape de datele reale, s-au avut în vedere și proiectele care s-au contractat în 2014 cu finalizare în 2015, pentru care s-au considerat valorile indicatorilor asumaţi. S-au colectat datele cu privire la indicatorii de output și de proiect specifici din proiectele contractate pe DMI 2.1 și DMI 5.1 până la 31.12.2013 (finalizate sau în derulare) și din proiectele contractate în 2014, astfel: DMI 2.1

� Numărul de sudenti sprijiniti în tranziţia de la şcoală la viaţa activă

� Numărul beneficiarilor serviciilor de consiliere în carieră

� Numărul elevilor/studentilor sprijiniti în tranziţia de la şcoală la viaţa activă care au obţinut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri ulterioare.

DMI 5.1

� Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate

� Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate - femei

� Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate - tineri

� Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi

� Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi - femei

� Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi – tineri

Pentru proiectele finalizate s-au considerat indicatorii raportaţi conform RSI la 30 iunie 2014. Pentru proiectele în derulare, s-au considerat indicatorii raportaţi până la momentul RSI 30.06.2014 la care s-au adăugat indicatorii rămași de realizat.

Pentru proiectele contractate în 2014, s-au considerat indicatorii asumaţi. Pentru indicatorii rămași de realizat din proiectele nefinalizate, s-au aplicat coeficienţi de nerealizare calculaţi pe baza istoricului și al contextului implementării POSDRU.

Pagina 136 din 152

Datele au fost prelucrate si analizate folosind tabele de calcul, grafice, metode statistice și modelare econometrică. Valorile agregate ale indicatorilor propuși și realizaţi (acolo unde a fost cazul) în proiecte au fost prezentate în oglindă faţă de ţintele respectivilor indicatori asumate prin POSDRU.

Pentru a putea realiza o estimare a evoluţiei indicatorilor din perspectiva atingerii ţintelor, s-a analizat și gradul de realizare a indicatorilor din proiectele cu finalizare în 2015. Pentru realizarea prognozei indicatorilor de interes, s-a aplica metoda mărimii relative.

Pe baza analizei calitative preliminare, s-au calculat coeficienţi care s-au aplicat valorilor asumate pentru indicatorii de output și rezultat în proiectele care nu s-au finalizat și s-a realizat o prognoză privind evoluţia atingerii ţintelor.

Rezultate prognozate

Rezultatele aplicării metodelor prezentate mai sus sunt expuse de o manieră detaliată în tabele de mai jos, separat pentru DMI 2.1 și DMI 5.1.

DMI 2.1 Tranzitia de la scoala la viata activă

Astfel, în cazul acestui DMI, din calculele realizate reiese faptul că în urma implementării tuturor proiectelor contractate până la 30 iunie 2014, va fi depășită ţinta pentru IP “Numărul de studenţi sprijiniţi în tranziţia de la școală la viaţa activă” cu cca. 35%.

Pe de altă parte, în cazul IP “Numărul beneficiarilor serviciilor de consiliere în carieră” și a indicatorul de program de tip rezultat aferent acestui DMI, ţintele vor fi atinse doar parţial, în proporţie de 90%, respectiv 69% pentru IP-R “Ponderea elevilor/studenţilor sprijiniţi în tranziţia de la școală la viaţa activă care au obţinut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri ulterioare”.

Tabelul 42 Gradul de realizare și prognoza pentru DMI 2.1

Indicator Proiecte finalizate Proiecte în implementare Total

IP_Valori

asumate

IP_Valori

realizate

Grad de

realizare

IP_Valori

asumate

IP_Valori

realizate

Prognoza

t

Prognozat Tinta

2015

Grad de

realizare

prognozat

(% din tinta

2015)

Numărul de

sudenti

sprijiniti în

tranziţia de la

şcoală la viaţa

activă

59.118 58.918 100% 142.427 74.265 142.911 202.029 150.000 135%

Numărul

beneficiarilor

serviciilor de

consiliere în

carieră

54.842 52.407 105% 292.043 101.626 305.612 360.454 400.000 90%

Ponderea

elevilor/stude

ntilor sprijiniti

în tranziţia de

la şcoală la

viaţa activă

59% 71% 46% 44%

45% 65% 69%

Pagina 137 din 152

care au

obţinut un loc

de muncă sau

au participat

activ la cursuri

ulterioare

Sursa: Calcule prorii pe baza datelor din RSI la 30 iunie 2014

Motivele unei astfel de evoluţii ţin atât de sistemul de monitorizare și modul de reglementare al indicatorilor de program, cât și de capacitatea beneficiarilor de a atingere ţintele propuse. Includem aici:

� lipsa obligativitatii stabilirii unor ţinte minime la nivel de proiect pentru indicatorii de program

� nepreluarea la nivel de proiect a ţintelor la nivel de program pentru indicatorii de tip rezultat

� raportări incomplete, în special pentru indicatorii de tip rezultat (de tip participanţi certificaţi) a căror valoare nu se poate cunoaște decât la finalul proiectului

� posibilitatea existenţei unor raportări eronate la nivelul RSI

� existenţa unor proiecte care nu și-au stabilit ţinte pentru indicatorii de program, ci doar pentru indicatorii suplimentari

DMI 5.1 Dezvoltarea și implementarea masurilor active de ocupare

În cazul DMI 5.1, conform prognozei realizate, la nivelul anului 2015, ţintele vor fi depășite pentru toţi indicatorii de output, în timp ce estimarea realizată indică posibilitatea atingerii ţintei pentru 2015 doar pentru IP de tip rezultat care vizează tinerii “Ponderea șomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi - tineri” (în proporţie de 99%)”.

Pentru ceilalţi doi indicatori de tip rezultat, rezultatele estimate sunt relativ modeste în special pentru IP de rezultat total privind certificarea în cazul tuturor șomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate (doar 59% din ţinta stabilită la nivelul Programului Operaţional). Tabelul 43 Gradul de realizare și prognoza pentru DMI 5.1

Indicator Proiecte finalizate Proiecte în implementare Total

IP_Valori

asumate

IP_Valori

realizate

Grad de realizare

IP_Valori asumate

IP_Valori

realizate

Prognozat

Prognozat

Tinta 2015

Grad de realizare prognozat

(% din tinta 2015)

Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate

65.724 74.877 114% 39.185 3.696 44.642 119.519 65.000 184%

Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate - tineri

21.707 22.571 104% 12.660 1.025 13.164 35.735 16.000 223%

Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la

37% 36% 34% 21% 35% 60% 59%

Pagina 138 din 152

Sursa: Calcule prorii pe baza datelor din RSI la 30 iunie 2014

Motivele unei astfel de evoluţii ţin atât de sistemul de monitorizare și modul de reglementare al indicatorilor de program, cât și de capacitatea beneficiarilor de a atingere ţintele propuse. Includem aici:

� lipsa obligativitatii stabilirii unor ţinte minime la nivel de proiect pentru indicatorii de program

� nepreluarea la nivel de proiect a ţintelor la nivel de program pentru indicatorii de tip rezultat

� raportări incomplete, în special pentru indicatorii de tip rezultat (de tip participanţi certificaţi) a căror valoare nu se poate cunoaște decât la finalul proiectului

� posibilitatea existenţei unor raportări eronate la nivelul RSI

� existenţa unor proiecte care nu și-au stabilit ţinte pentru indicatorii de program, ci doar pentru indicatorii suplimentari

Acestora li se adaugă lipsa obligativităţii desfășurării unui mix de activităţi care să ducă la atingerea indicatorului de rezultat. Astfel, formarea profesională – ca activitate în urma căreia putea fi obţinută certificarea – nu a fost inclusă ca activitate obligatorie conform Ghidului Solicitantului.

DMI 6.2 Imbunatatirea accesului și a participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii

La nivelul DMI 6.2 din perspectiva celor doi indicatori de output si rezultat de tip „fractie” care se refera la segmentul tineri, se observă faptul că deși la 30 iunie 2014 indicatorii nu si-au atins tintele, nivelul de prognozare este pozitiv, existand sanse de atingere a tintelor pe baza apelurilor lansate în perioada iunie 2014-decembrie 2015.

Tabelul 44: Situaţia realizării ţintelor IP la nivelul AP 6

Cod Denumire indicator Ţintă 2015

Realizat iunie 2014 Prognoza dec. 2015

Valoare Tintă atinsă*

Valoare** Grad de realizare

IP de output

IP Nr. participanţi programe calificare /recalificare destinate grupurilor vulnerabile

150.000 20.958 nu 76.263 50%

IP - din care tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului

5.400 690 nu 3.869 71%

IP de rezultat

IPR % participanţi programe calificare /recalificare pentru grupurile vulnerabile care obţin certificare

55% 81,37% da 80% da

programe integrate certificaţi Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi – tineri

58% 64%

46% 90% 60% 60% 99%

Pagina 139 din 152

IPR - din care tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului

50% 38,84% nu 64% da

* Da /Nu /DI (date insuficiente) ** Calculată pe baza situaţiilor RSI 30 iunie 20014 şi estimare pentru apelurile 1-165 și prin estimare pentru apelurile 166-184

5.3. Identificarea cauzelor care determina neatingerea indicatorilor aferenţi măsurilor/ intervenţiilor destinate tinerilor

Din punct al vedere al sistemului de implementare, factorii care au influenţat realizarea ţintelor măsurilor POSDRU privind tinerii sunt:

� (1) factori interni (i) abordarea inconsecventă a AMPOSDRU privind sistemul de indicatori (ii)atractivitatea măsurilor destinate tinerilor în condiţii de “competitie” cu alte segmente de grup tintă în cadrul aceluiași DMI (iii) performanţa sistemului de implementare POSDRU (consecvenţa/frecvenţa instrucţiunilor pentru benficiari, procesarea/plata cererilor de rambursare, eficacitatea sistemului de monitorizare)

� (2) factori externi -performanţa beneficiarilor în implementarea proiectelor și în raportarea rezultatelorm, modificările din contextul socio-economic

Factori interni

1) Abordarea inconsecventă a AMPOSDRU privind sistemul de indicatori AMPOSDRU

Situaţia nerealizării indicatorilor, inclusiv cei adresaţi segmentului tineri din cadrul DMI explicite, a fost una generală în POSDRU, în primele apeluri de proiecte nexistand obligativitatea definirii indicatorilor de program, permiţându-se și propunerea de indicatori adiţionali, care nu au avut nicio contribuţie la raportarea indicatorilor de program.

Astfel, se poate spune că abordarea strategică a AMPOSDRU privind sistemul de indicatori inclusiv cei adresaţi segmentului tineri a variat în prima perioadă de programare. Cele trei etape, evidenţiate și în cadrul secţiunii anterioare, respectiv 2008-2009, 2010-2011 şi 2012-2015 s-au caracterizat prin două abordări diferite si anume:

Primele două perioade 2008-2009 și 2010-2011, în cadrul cărora s-au lansat 62% dintre apelurile pentru proiecte şi s-au contractat cu beneficiarii 80% din fondurile nerambursabile disponibile in cadrul POSDRU37 s-a caracterizat prin lipsa unor instrucţiuni metodologice clare pentru beneficiari, orientate care atingerea tintelor IP. Ghidurile Solicitantului nu au stabilit o prioritizare clară a IP faţă de IA şi IS și nu au impus obligativitatea asumării unor tinte minime inclusiv in ceea ce priveste grupul tinta tineri si indicatorii care adreseaza acest segment. Totodată, apelurile de tipul primul venit – primul servit , de la inceputul perioadei de implementare nu au permis selectarea pentru finanţare a proiectelor cu un potenţial mai bun de a contribui la îndeplinirea ţintelor IP în defavoarea altor proiecte cu contribuţii preconizate mai modeste. Totodată au existat și neclarităţi în definirea indicatorilor în documentele de program, Ghidul indicatorilor POSDRU cu definiţii și explicaţii apand abia în ianuarie 2011

37 Excluzând valoarea AFN aferentă contractelor de finanţare reziliate.

Pagina 140 din 152

Perioada 2012- prezent caracterizată adoptarea de măsuri la nivelul AMPOSDRU care să contribuie în mod direct la atingerea ţintelor asumate de România pentru IP prin impunerea de ţinte minime pentru IP la nivel de proiect si implicit prin impunerea unor costuri maxime unitare pentru IP. Astfel, începând cu CPP lansate această perioadă a stabilit prin Ghidurile Solicitantului condiţii minimale în cea ce privește mărimea grupului ţintă și a obligativităţii definirii și propunerii unor indicatori cu valori minime. Mai mult, s-a motivat propunerea de valori mai mari pentru indicatorii obligatorii prin acordarea de punctaj suplimentar la selecţie inclusiv pentru grupul tintă tineri (e.g DMI 5.1 someri de lungă durată tineri).

2) Atractivitatea măsurilor destinate tinerilor în condiţii de “competitie” cu alte segmente de

grup tintă în cadrul aceluiași DMI

Așa cum este prezentat și în sectiunea 2 a Raportului, a existat o atractivitate mare a măsurilor destinate tinerilor, atât la nivelul DMI explicite și implicite. Gradul cel mai mic de atractivitate din perspectiva nivelului de depunere l-a avut DMI 6.2, însă la nivelul atingerii ţintelor la nivel de program indicatorii de program adresaţi segmentului tineri sunt deficitari mai putin “IP Numărul de sudenti sprijiniti în tranziţia de la şcoală la viaţa activă” din cadrul DMI 2.1.

3) Consecvenţa/frecvenţa instrucţiunilor pentru benficiari,

Metodologia de implementare la nivelul proiectelor caracterizată prin peste 100 de instrucţiuni, clarificări și decizii , unele cu efect retroactiv a impus dificultăţi beneficiarilor la nivelul implementării a fost indicată de benficiari in cazul focus grupurilor și sondajului ca afectând eficacitatea proiectelor. Ex. Instrucţiunea 35/01.10.2010, abrogată prin Instrucţiunea 46/21.04.2011, privind obligativitatea beneficiarilor de a deţine documente justificative pentru a dovedi apartenenţa persoanelor încadrate în grupurile ţintă, la categoriile declarate. Aceste modificări frecvent precum și lipsa unei abordări unitare la nivlul AMPOSDRU/OIPOSDRU cu privire la regulile de implementare a condus la aprecieri diferite a unor situaţii/spete similare de către ofiterii de monitorizare.

Totodată au existat necorelări și ale cadrului legislativ cu cerintele din ghidul solicitantului,e.g participarea și salarizarea funcţionarilor publici în proiecte cu finanţare publică sau nivelul de educatie minima solicitat pentru participarea la cursuri de calificare/recalificare.

4) Procesarea/plata cererilor de rambursare

Sistemul de prefinantare PSODRU a fost extrem de generos (30-40%) in prima perioadă de implementare (2009-2011), insă incepînd cu 2011 odată cu reducerea prefinanţării la 10% si introducerea sistemului cererilor de plată a creat dificultăţi beneficiarilor in asgurarea fluxului financiar.

Disfuncţionalităţile managementului financiar AMPOSDRU au constat mai ales în rambursarea cu întârziere a cheltuielilor efectuate, care a îngreunat sau a făcut imposibilă realizarea unor activităţi sau a condus chiar la rezilierea unor contracte de finanţare. Totodată perioada de suspendare a plăţilor din 2012 a contribuit la inregistrarea unor intarzieri de 7-8 luni in rambursare cheltuielilor.Aceste disfunctionalitati au fost datorate si capacităţii administartive deficitare de la nivelul AMPOSRU, OIPOSDRU.

5) Eficacitatea sistemului de monitorizare

Pagina 141 din 152

Monitorizarea centralizata a indicatorilor POSDRU s-a realizat cu precădere în mod ad-hoc, de regulă anual, cu ocazia intocmirii Raportului Anual de Implementare (RAI). Din cauza dificultăţii generării de date privind indicatorii direct din sistemul informatic POSDRU, situaţiile considerate cele mai corecte privind indicatorii au fost cele realizate de către OI POSDRU, cu ocazia întocmirii RSI. Acestea prezintă un format unitar, în excel, insa variază din punct de vedere calitativ şi nu sunt depuse simultan, ceea ce face dificilă agregarea acestora.

Monitorizarea realizării ţintelor indicatorilor POSDRU pe măsura progresului implemntării ar fi trebuit să fie posibilă în timp real, de o manieră centralizată, la nivelul AM POSDRU, in condiţiile in care POSDRU beneficiaza de unul dintre cele mai complexe sisteme informatice din cadrul Programelor Operaţionale 2007-2013. Deficienţele sistemului informatic nu au permis însă acest lucru. Au existat în mod constant probleme tehnice, mai ales în ceea ce priveşte posibilitatea de a modifica datele deja introduse în sistem şi mai ales la în ceea ce priveşte generarea de situaţii sintetice privind evoluţia programului.

Indicatorii definiţi în DCI la nivel de DMI nu corespund în toate cazurile cu cei definiţi în RSI. În contextul necesităţii monitorizării unora dintre IP la nivelul mai multor DMI, acest fapt face dificilă sau chiar imposibilă raportarea prin intermediul RSI a valorilor cumulate pentru indicatorii care corespund mai multor DMI.

Factori externi

1) Experienta și capacitatea de implementare a beneficiarilor POSDRU

Lipsa de experienţă şi capacitate a beneficiarilor a condus la stabilirea unor ţinte prea ambiţioase pentru IP, la dificultăţi în identificarea, atragerea şi menţinerea în proiecte a grupurilor ţintă şi implicit la nerealizarea valorilor asumate pentru IP şi la raportări eronate privind IP, cauzate de neînţelegerea indicatorilor sau de supraestimare in vederea obtinerii unor puncte suplimentare la evaluare. Totodată, in urma focus grupurilor si a sondajului realizat la nivel de beneficiari a reiesit segmentul tineri a consituit un grup tinta dificil de atras si mentinut in proiect.

Totodată resursele financiare insuficiente pentru susţinerea cash-flow-ului proiectului pe perioada implementării, combinat cu management financiar defectuos a generat intarzieri si bloaje la nivelul beneficiarilor in implementarea proiectelor. 2) Criza economică si perioada de suspendare platilor

Criza economică și socială a afectat pe de o parte beneficiarii de finanţare care nu au mai putut susţine din surse proprii cash-flow-ul proiectului, dar și angajatorii, care au crescut pretenţiile, au redus numărul de locuri de muncă și au scăzut salariile. Totodata perioada de suspendare a platilor din 2012 creat serioae blocaje financiare la nivelul beneficiarilor inclusiv rezilierea de proiecte.

Pagina 142 din 152

5.4. Stabilirea gradului în care intervenţiile finanţate din POSDRU au contribuit la îmbunataţirea situaţiei tinerilor. Exemple de bună practică

Pentru a răspunde la această întrebare de evaluare cercetările efectuate de echipa de experţi au urmărit atât analiza datelor de la nivelul Anexelor 10, cât și realizarea un sondaj la nivelul beneficiarilor finali din cadrul DMI 2.2 pentru palierul de abandon școlar, DMI 3.1 pentru antreprenoriat si DMI 5.1 și 5.1 pentru ocupare (Anexa 12).

Având în vedere că POSDRU nu a prevăzut intervenţii directe adresate tinerilor, mai ales pentru parte de abandon școlar și antreprenoriat, și lipsind un alt indicator decât cel referitor la Numărul participanţilor la intervenţile POSDRU din care tineri (pe baza Anexei de grup tintă), au fost selectate proiecte de la nivelul acestor DMI-uri care au avut o participare semnificativă din perspectiva acestui indicator.

Sondajul a reliefat o serie de constatări generale cu privire la instrumentele de monitorizare utilizate și anume gradul de acurateţe redusă a datelor de contact din Anexa 10, aceasta fiind de multe ori incompletă, - cu discrepanţe între numărul de tineri înregistrat în RSI și cel din Anexa 10, cu erori de redactare, datele de contact incomplete/ incorecte, ceea ce a condus la scăderea gradului de adresabilitate a persoanelor din grupul ţintă.

Rata de participare la sondaj (chestionare completate integral) a fost scăzută, în medie de aproximativ 20. Un aspect important, cu efecte negativ asupra ratei de răspuns la sondaj, fiind legat de intervalul mare de timp la care s-a realizat intervievarea factorilor vizaţi, Astfel, intervievarea persoanelor din grupul ţintă s-a realizat după cinci ani de la finalizarea activitităţilor din proiect, existând o pondere ridicată a celor care nu au putut furniza date cât mai exacte din proiect.

Deși nu putem generaliza concluziile sondajului asupra întregului grup ţintă tineri, putem considera că acestea pot furniza o imagine asupra efectelor proiectelor POSDRU asupra tinerilor.

În cele ce urmează sunt prezentate concluziile specifice reieșite în urma sondajului.

Constatări generale privind impactul proiectelor asupra tinerilor

Beneficiile percepute de grupul ţintă tineri în urma participării la proiect au fost în general pozitive.

S-a remarcat dorinţa majorităţii tinerilor de a participa la cursuri de formare cu accent pe partea practică/aplicativă și pe abordarea în profunzime a unor informaţii la care aceștia nu au avut acces în cadrul proiectelor. Această analiză susţine necesitatea participării elevilor/studenţilor la stagii de practică corect targetate anterior finalizării școlii/universităţii și încadrării pe piaţa muncii și ulterior, a formării lor continue.

De asemenea, s-a observat că participanţii tineri ar fi dorit să fie implicaţi în toate activităţile unui proiect. Din analiza răspunsurilor la sondaj s-aconturat faptul că numărul de persoane care au beneficiat de mai mult de trei activităţi dintr-un proiect a fost relativ mic.

Campania de promovare din cadrul proiectelor a ocupat un loc secundar din punct de vedere al eficacităţii atragerii grupului ţintă în proiect, pe primul loc situându-se atragerea prin intermediul persoanelor apropriate participanţilor (rudelor, colegilor și cunoștinţelor). O adresabilitate mai mare a grupului ţintă au avut-o proiectele în care s-a prevăzut contact direct cu grupul ţintă (gen caravane de informare), mai ales pentru zonele rurale. În mod firesc, cei mai mulţumiţi participanţi tineri au fost cei care și-au deschis o afacere sau și-au gasit un loc de muncă, în urma proiectului.

Pagina 143 din 152

Constatări specifice pe domeniile abandon școlar, antreprenoriat, ocupare

Abandon școlar – DMI 2.2

Activitățile sprijinite în cadrul acestui DMI urmăresc prevenirea şi corectarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, prin menţinerea/reintegrarea în educaţie şi formare profesională a elevilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii.

Grupul țintă include, pe lângă alte categorii, elevii cu risc de părăsire timpurie a şcolii; persoane care au părăsit de timpuriu şcoala; persoane anterior aflate în detenţie; delincvenţi juvenili; persoane care nu au absolvit învăţământul obligatoriu; părinţi/tutori ai elevilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii; personal implicat în dezvoltarea şi implementarea programelor de educaţie de tip „a doua şansă” și în dezvoltarea programelor de prevenire a fenomenului de părăsire a şcolii, precum și părinţi/tutori ai preşcolarilor, categorii ce pot include tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.

Rata medie de participare a tinerilor la operațiunile finanțate în cadrul DMI 2.2 a fost de 9,6%.

În total, conform datelor disponibile la 31 decembrie 2013, la nivelul DMI 2.1, au fost sprjinite cca. 96.000 de persoane, dintre care 9.160 erau tineri cu vârste cuprinse între 15-24 ani.

Ambele proiecte care au făcut obiectul studiului de caz au prevăzut intervenţii integrate, prin adresarea directă a elevilor cu risc de părăsire a școlii sau care au părăsit timpuriu școala, complementar cu adresarea mediului socio-economic și familial de provenienţă al elevilor (familie, comunitate, școală etc.). Prin această abordare integrată s-a reușit reducerea impactului particularităţilor mediului socio-economic și familial de provenienţă al elevilor asupra traseului lor educaţional.

Din perspectiva efectelor imediate, conform răspunsurilor primite, în urma participării la activităţile proiectului, s-au obţinut următoarele:

� sprijin direct tinerilor cu risc de abandon în finalizarea ciclului de învăţământ minim obligatoriu

� îmbunătăţirea nivelului de competitivitate al tinerilor cu risc de abandon școlar, în special pe o piaţă pentru care studiile sunt importante, iar competenţele trebuie dezvoltate constant

� un plus de valoare în privinţa dezvoltării personale, a deprinderilor de noi abilităţi sau competenţe necesare, de acumulare sau aprofundare a unor informaţii, precum şi în ceea ce priveşte dezvoltarea capitalului relaţional al reprezentanţilor grupului ţintă

� mai bună înţelegere și conștientizare a familiilor elevilor cu risc de părăsire cu privire la importanţa continuării studiilor pentru găsirea unui loc de muncă, care implicit, conduce la creșterea nivelului de trai al familiei

Din perspectiva impactului pe termen lung - a reducerii abandonului școlar - s-a dovedit că intervenţiile din cadrul proiectelor au fost și continuă să fie utile, în special prin prisma diplomelor obţinute și prin certificarea competenţelor astfel dobândite de către grupul ţintă.

Intervenţiile în cadrul proiectelor au avut ca efect pe termen lung îmbunătăţirea caracteristicilor ce influenţează reușita școlară a copilului. Ambele proiecte și-au dovedit utilitatea prin sprijinirea continuării studiilor ulterior finalizării proiectului şi prin contribuţia la găsirea ulterioară a unui loc de muncă prin finalizarea ciclului de învăţământ minim obligatoriu.

Astfel, prin asistenţa oferită în vederea identificării unor surse de venit stabile, inclusiv prin

Pagina 144 din 152

identificarea unui loc de muncă pentru tinerii care au părăsit școala și pentru părinţii elevilor cu risc, proiectele au contribuit la intensificarea integrării pe piaţa muncii și la îmbunătăţirea incluziunii sociale.

Antreprenoriat – DMI 3.1

Acțiunile sprijinite în cadrul DMI 3.1 au ca scop promovarea culturii antreprenoriale în vederea creşterii abilităţii persoanelor de a materializa ideile de afaceri.

Grupul țintă vizat include angajaţi, personalul de conducere din întreprinderi, mai ales din micro-întreprinderi şi IMM-uri; întreprinzători, precum și persoane care doresc să iniţieze o activitate independentă. DMI 3.1 se adresează în mod implicit segmentului tineri, aceștia fiind o categorie cu potenţial antreprenorial ridicat și prin urmare cu un grad ridicat de atractivitate pentru sprijinul acordat prin această măsură.

Participarea tinerilor (15-24 ani) înregistrează la această măsură cel mai ridicat procent dintre măsurile implicite și anume 30,57% (conform RAI) respectiv 24,95% conform Anexei 1.

Conform datelor disponibile, până la 31 decembrie 2013, 25,9% dintre participanții înregistrați erau în categoria tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani.

Până la 31 decembrie 2013, în proiectele finanțate în cadrul DMI 3.1, au fost sprijiniți un număr total de 136.000 de participanți, din care cca. 35.000 erau tineri cu vârste cuprinse între 15-24 ani.

Proiectele analizate au prevăzut activităţi specifice care au contribuit la creşterea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi antreprenoriale ale grupului ţintă vizat, cum ar fi informare-conștientizare, consiliere, formare, sprijin pentru iniţierea unei afaceri etc.

Din perspectiva efectelor imediate, majoritatea respondenţilor au indicat că participarea în astfel de proiecte a fost foarte utilă, menţionând că în urma activităţilor la care au participat:

� au reușit să-și dezvolte competenţele antreprenoriale

� au reușit să-și găsească un loc de muncă sau să-și iniţieze propria afacere

� au avut posibilitatea să aplice la locul de muncă competenţele dobândite prin proiect

� au deprins calificări cerute pe piaţa muncii.

Participarea la activităţile din cadrul proiectelor a mai atras după sine beneficii, precum îmbunătăţirea capitalului relaţional, a abilităţilor de socializare și comunicare etc.

Din perspectiva impactului pe termen lung – a creșterii numărului de tineri antreprenori - percepţia a peste 50% dintre respondenţi este că rezultatele proiectului au fost sustenabile, în special datorită integrării în activităţile lor de zi cu zi a competenţelor antreprenoriale dobândite.

În ceea ce privește contribuţia proiectelor la creșterea numărului de tineri antreprenori, nu se poate emite o concluzie pertinentă date fiind premizele menţionate la început. Totuși, din punct de vedere al sustenabilităţii rezultatelor proiectelor analizate, s-a putut constata că 90% dintre cei care au indicat că și-au iniţiat o afacere in urma participării la proiect, susţin că aceasta se derulează și în prezent.

Creșterea ocupării – DMI 5.1 și DMI 5.2

DMI 5.1

Pagina 145 din 152

Acţiunile sprijinite în cadrul DMI 5.1 au ca scop atragerea şi menţinerea a cât mai multor persoane pe piaţa muncii, îmbunătăţirea capacităţii de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și reducerea șomajului de lungă durată în rândul grupurilor dezavantajate pe piaţa muncii, inclusiv în rândul tinerilor.

Grupul ţintă pentru acest DMI include: persoane inactive; persoane în căutarea unui loc de muncă; șomeri (inclusiv: șomeri tineri, cu vârsta între 16-24 de ani, șomeri peste 45 ani, șomeri de lungă durată, tineri şi adulţi); persoane care au părăsit timpuriu şcoala.

Din perspectiva prezenţei tinerilor în totalul grupului ţintă participant la proiectele din cadrul acestui DMI, la 31 decembrie 2013, se constată că procentul estimativ este de 30-31%.

Numărul total de participanţi sprijiniţi în cadrul DMI 5.1 a fost de 309.000, dintre care cca. 93.000 au fost participanţi tineri.

DMI 5.2

Acţiunile sprijinite în cadrul DMI 5.2 vizează acordarea de sprijin persoanelor din mediul rural, inclusiv persoanelor implicate în agricultura de subzistenţă, în vederea îmbunătățirii nivelului de educație și competențe, pentru a putea beneficia de oportunitățile de ocupare din mediul rural și de avantajele unui nivel crescut al competențelor.

Grupul țintă include persoanele din mediul rural, care sunt fie inactive sau se află în căutarea unui loc de muncă, dar și șomerii, persoanele ocupate în agricultura de subzistență sau managerii și angajații din mediul rural. Sunt menționați în mod specific tinerii șomeri cu vârsta între 16-24 ani, dar și tinerii șomeri de lungă durată.

Per ansamblu, DMI 5.2, participarea tinerilor este relativ modestă, cca. 25% din numărul total de participanți au fost tineri.

Până la 31 decembrie 2013, în proiectele finanțate în cadrul DMI 5.2, au fost sprijiniți un număr total de 263.000 de participanți, din care cca. 66.000 au fost tineri.

Proiectele analizate au avut o abordare integratoare, asistând persoanele din grupul ţintă în două sau mai multe etape din procesul de ocupare a unui loc de muncă: consiliere și asistenţă personalizată, căutarea activă pe piaţa muncii, CV-ul şi redactarea scrisoarei de intenţie; susţinerea interviului; târg de joburi; cursuri de formare CNFPA; consultanţă pentru afaceri și/sau deschiderea unei afaceri, mediere și asistarea directă în vederea angajării. Activităţile proiectului au mai fost complementate, în anumite cazuri, și de studii de piaţă locale pentru o mai bună adresare a nevoilor grupului ţintă faţă de oferta de locuri de muncă disponibilă la momentul respectiv.

Din perspectiva efectelor imediate, conform răspunsurilor primite, s-au obţinut următoarele:

� dobândirea de noi cunoştinţe și la dezvoltarea personală a grupului ţintă tineri adresat

� dobândirea de cunoștinte și informaţii utile despre inserţia pe piaţa muncii

� deprinderea de calificări cerute pe piaţa muncii

� o parte din tinerii participanţi la proiect și-au găsit un loc de muncă sau și-au deschis o afacere proprie

Pagina 146 din 152

Din analiza studiilor de caz comparativ cu rezultatele generale ale proiectelor aferente, s-a observat că, în ceea ce privește contribuţia activităţilor proiectelor la îmbunătăţirea ratei de ocupare a tinerilor, din totalul persoanelor care au fost raportate că și-au găsit un loc de muncă, numai 30% au fost tineri, iar dintre cele care au demarat o activitate independentă, numai 2% au fost tineri.

Din perspectiva impactului pe termen lung – a îmbunătăţirii situaţiei tinerilor privind inserţia pe piaţa muncii - percepţia grupului ţintă este aceea că proiectele care au inclus formare profesională au fost percepute ca fiind mai sustenabile din punct de vedere al efectului pe termen lung asupra grupului ţintă tineri. Prin comparaţie, proiectele care nu au inclus formare, au fost considerate utile pentru tineri în special la momentul finalizării acestora, doar pe termen scurt. Aceasta se datorează, în esenţă, tipului de informaţii dobândite prin intermediul proiectelor, o parte fiind utilizabile doar până la găsirea unui loc de muncă și/sau demararea unei afaceri, iar altele facilitând dobândirea unor competenţe specifice care pot fi utilizate pe termen lung.

În principiu, rezultatele proiectelor pe termen lung au fost pozitive, prin prisma dobândirii de către participanţi a unor competenţe cheie pentru piaţa muncii sau a unor cunoștinţe care să-i ajute în viaţa de zi cu zi și a faptului că pot utiliza la locul de muncă dobândit cunoştinţele pe care le-au acumulat ulterior participării la activităţile proiectului.

De asemenea, , activităţile de consiliere, mediere și mentorat antreprenorial, deși apreciate de către grupul ţintă, s-a manifestat dorinţa pentru ceva mai ”palpabil”, cum ar fi cursurile de formare care se finalizează și cu un certificat de calificare, apare evidentă în toate studiile de caz.

5.5. Propunerea unor soluţii pentru îmbunătăţirea atingerii indicatorilor măsurilor destinate tinerilor, pentru actuala perioadă de programare

Constatări principale

Până la data de referinţă a evaluării, eficacitatea măsurilor destinate în mod explicit tinerilor din cadrul DMI 1.2, DMI 2.1, DMI 5.1 şi DMI 6.2, analizată din perspectiva realizării tintelor indicatorilor specifici de output și rezultat a variat semnificativ. Eficacitata generală a fost superioară în cazul DMI 5.1 şi într-o mai mică măsură în cazul DMI 2.1, însă, şi în cadrul acestor DMI s-au inregistrat variaţii între nivelele de atingere a ţintelor indicatorilor de program specifici adresaţi tinerilor.

Astfel, din perspectiva gradului de realizare a ţintelor indicatorilor de output în ansamblu (atât IP, cât şi IS) de la nivelul DMI explicite, DMI 5.1 înregistrează un grad de realizare de 157% pentru principalul indicator (IP1 Nr. şomeri de lungă durată participanţi la programe integrate - tineri), în timp ce DMI 2.1 înregistrează grade diferite de realizare a principalilor indicatori, respectiv 81% pentru (IP1 Nr. studenti sprijiniti în tranziţia de la şcoală la viaţa activă) si 31% pentru (IP Nr. beneficiari servicii de consiliere în carieră).

La polul opus se situează DMI 1.2, care înregistrează un grad de realizare de 20% pentru (ISR - Studenţi care au beneficiat de operaţiunile finanţate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior si DMI 6.2 cu 10% pentru IP Numărul participanţilor la programele de calificare/ recalificare destinate grupurilor vulnerabile - tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului). Trebuie menţionat faptul că pentru o serie de indicatori specifici (de rezultat tip pondere sau de rezultat)38, datele disponibile nu au permis realizarea unor aprecieri relevante.

38 DMI 5.1 IPR% şomeri de lungă durată care au participat la programe integrate, certificaţi – tineri și de la nivelul DMI 6.2 % participanţilor la programele de calificare/ recalificare pentru grupurile vulnerabile care obţin certificare - tineri care părăsesc sistemul de stat

Pagina 147 din 152

Gradul în care au fost asumate ţinte de către beneficiari cu privire la indicatorii specifici de la nivelul celor patru DMI explicite diferă în funcţie de apelurile pentru proiecte. Astfel, unele apeluri au înregistrat o contribuţie importantă la ţintele indicatorilor programului, spre exemplu apelul 90 din cadrul DMI 2.1, unde beneficiarii şi-au asumat cea mai importantă contribuţie la ţintele indicatorilor (peste 40% din tinta totala a indicatorului pentru P1 respectiv 20% pentru IP2) sau apelul strategic 82 din cadrul DMI 5.1, unde beneficiarii și-au asumat cel mai mare nivel al ţintelor pentru IP1 –Numar de partiipanti la programe integrante din care tineri respectiv de 38%.

Din perspectiva participării tinerilor în cadrul DMI destinate în mod explicit acestora, aceasta diferă atât în funcţie de specificul fiecărui DMI, de la aproximativ 85% in cadrul DMI 2.1 la 59% in cadrul DMI 1.2 (in calitate de beneficiari indirecti ai imbunatatirii calitatii in invatamantul superior) beneficiari indirecti la 30.08% in cadrul DMI 5.1, respectiv 23.68% in cadrul DMI 6.2. Participarea segmentului tineri inregistrează variatii semnificative la nivelul apelurilor lansate in cadrul DMI explicite. Astfel, la nivelul DMI 1.2 participarea tinerilor variază între 39% si 73%, iar la nivelul DMI 6.2 variază de la apeluri fara nicio participare a tinerilor sau cu participare foarte scazută la o participare de 37% în cazul apelului 70. La nivelul DMI 5.1, ponderea tinerilor în total participanţi a fost constantă, de aproximativ 30%, la nivelul apelurilor lansate, cu exceptia apelului dedicat 51, unde ponderea tinerilor a fost de 100%.

Din perspectiva gradului de realizare a ţintelor individuale, la nivel de proiect, situaţia diferă in functie de specificul măsurii, fără să existe în general o corelare cu ponderea tinerilor în numărul total de participanţi. Astfel, la nivelul DMI 2.1, unde ponderea segmentului tineri în total participanţi este ridicată, nivelul de realizare a ţintelor ridicat şi relativ constant, peste 70% dintre proiectele care și-au depășit ţintele înregistrând o pondere a tinerilor de peste 80% în numărul total de participanţi. DMI 5.1 înregistrează un nivel variabil al eficacităţii proiectelor în realizarea ţintelor individuale. Proiectele în care participarea tinerilor se situează între 40% și 60% din numărul total de participanţi înregistrează o eficacitate de 71%. La nivelul DMI 1.2, respectiv DMI 6.2 acest tip de analiză s-a dovedit nerelevantă din cauza pe de o parte a caracterului indirect al măsurii pentru segmentul tineri, în cazul DMI 1.2, respectiv din cauza numărului redus de proiecte cu participare semnificativă a tinerilor şi ţinte asumate pentru indicatorii specifici, în cazul DMI 6.2

În ceea ce priveşte şansele de atingere a ţintelor indicatorilor specifici segmentului tineri de la nivelul DMI adresate în mod explicit acestora, DMI 2.1, respectiv DMI 5.1 prezintă cele mai bune perspective. Astfel, DMI 2.1 are perspective de 135% pentru IP Numărul de sudenti sprijiniti în tranziţia de la şcoală la viaţa activă.), 90% pentru IP Numărul beneficiarilor serviciilor de consiliere în carieră) si 69% pentru (Ponderea elevilor/studentilor sprijiniti în tranziţia de la şcoală la viaţa activă care au obţinut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri ulterioare) si DMI 5.1 cu 223% pentru (IP Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate - tineri ) si 99% pentru IPR Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi – tineri). Perspectivele sunt mai putin favorabile in ceea ce priveste DMI 6.2 și anume de 84% pentru IP Nr. participanţi programe calificare /recalificare si de realizre pentru IPR % participanţi programe calificare /recalificare pentru grupurile vulnerabile care obţin certificare - din care tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului (64% faţă de ţinta de 50%).

În perioada 2013-2014, principala măsură de corecţie adoptată pentru îmbunătăţirea nivelului de realizare a ţintelor IP a fost lansarea de noi apeluri pentru proiecte, care să vizeze DMI şi IP deficitari. Având în vedere limitarea impusă de finalizarea programului până la 31 decembrie 2015, calendarul proiectelor aferente ultimelor apeluri lansate este ambiţios, iar lansarea de noi apeluri a devenit nefezabilă. Măsurile posibile la nivelul sistemului de implementare pentru îmbunătăţirea eficacităţii ţin

Pagina 148 din 152

mai ales de sprjinirea beneficiarilor în implementare şi raportarea progresului, accelerarea procesării şi plăţii cererilor de rambursare, accelerarea procesării solicitărilor beneficiarilor.

Principalii factori care au influenţat realizarea ţintelor măsurilor POSDRU privind tinerii au fost:

� abordarea inconsecventă a AM POSDRU privind indicatorii specifici, spre exemplu faptul că ţintele indicatorilor nu au fost stabilite pe baza unor analize privind eficienţa și nici prin identificarea nevoilor segmentului tineri. Nu s-au impus valori minime pentru participarea acestui segment de grup ţintă, inclusiv ţinte minime la nivelul indicatorilor de program special definiti pentru tineri şi nu s-au definit activităţi eligibile care să vizeze direct acest segment.

� atractivitatea măsurilor destinate tinerilor în condiţii de “competiţie” cu alte segmente de grup ţintă, în cadrul aceluiași DMI. Nu au existat orientări clare pentru beneficiari în ceea ce privește segmentul tineri în Ghidurile Solicitantului, inclusiv o definire cuprinzătoare a nevoilor acestui segment.

� performanţa sistemului de implementare POSDRU (consecvenţa /frecvenţa instrucţiunilor pentru beneficiari, procesarea /plata cererilor de rambursare, eficacitatea sistemului de monitorizare)

� performanţa beneficiarilor POSDRU, atât în implementarea proiectelor, cât și în raportarea rezultatelor. Analizele realizate au evidenţiat numeroare cazuri în care beneficiarii nu au înţeles conţinutul indicatorilor și modul de raportare al acestora, în pofida introducerii Ghidului Indicatorilor începând cu 2012, precum și a interacţiunilor repetate cu ofiţerii AM /OI și cu experţi din cadrul proiectelor de asistenţă tehnică.

Din perspectiva rezultatelor imediate ale măsurilor adresate tinerilor în ceea ce priveste creșterea ocupării, reducerea abandonului scolar, creşterea numărului de antreprenori tineri, cercetările realizate în cadrul evaluării au evidenţiat faptul că participarea beneficiarilor finali în astfel de proiecte a fost în general utilă şi apreciată ca atare de către aceştia, în special prin prisma certificării competenţelor dobândite. Este de remarcat dorinţa majorităţii tinerilor de a participa la cursuri de formare cu accent pe latur practică /aplicativă și pe abordarea in profunzime a unor informaţii la care aceștia nu au avut acces în cadrul proiectelor. Această observaţie susţine necesitatea participării elevilor /studenţilor la stagii de practică corect targetate anterior finalizării studiilor și încadrării pe piaţa muncii și ulterior, a formării lor continue.

Din perspectiva mai largă a imbunătăţirii situaţiei tinerilor în aceste domeniile menţionate, cercetările din cadrul evaluării au întămpinat o serie de limitări, care au condus la un rezultat neconcludent. Astfel, POSDRU nu şi-a propus, deloc în unele cazuri, indicatori specifici pentru segmentul tineri, în aceste domenii, iar în toate cazurile nu şi-a propus indicatori de impact specifici pentru tineri. Spre exemplu, la nivelul DMI 2.2, care vizează combaterea abandonului şcolar sau la nivelul DMI 3.1 care vizează antreprenoriatul nu există indicatori specifici. Capacitatea sistemului informatic POSDRU de a furniza raportări privind grupul ţintă este extrem de limitată, iar datele disponibile în afara sistemului informatic cu privire la segmentul de grup ţintă și contribuţia acestuia la realizarea indicatorilor de program sunt de slabă calitate. Spre exemplu, la nivelul Anexelor 10, una dintre principalele surse de date detaliate privind participarea grupului ţintă în proiectele POSDRU există numeroase neconcordanţe, duplicări, date invalide, etc.

Pagina 149 din 152

5.6. Concluzii şi recomandări

Tabelul 45– Concluzii și recomandări Eficacitate

Nr. crt. Concluzii Recomandări

1 Principala măsură pentru îmbunătăţirea nivelului de realizare a ţintelor indicatorilor, aplicată cu precădere în perioada 2013-2014 a fost lansarea de noi apeluri pentru proiecte, care au vizat DMI şi indicatorii deficitari. Ţintele minime stabilite la nivel de proiect nu au fost rezultatul unor analize privind eficienţa, iar limitarea impusă de finalizarea programului până la 31 decembrie 2015 a generat proiecte ambiţioase din punct de vedere al calendarului de implementare.

R15. Elaborarea unui instrument de monitorizare și prognoză a realizării țintelor indicatorilor specifici, care să aibă în vedere evoluția ţintelor asumate de beneficiari în cadrul proiectelor şi consumul de resurse alocate pe priorităţi, precum și factori /coeficienți care afectează îndeplinirea acestor ţinte, stabiliţi pe baza realizărilor anterioare.

2 Atractivitatea măsurilor destinate tinerilor, în condiții de “competiţie” cu alte segmente de grup ţintă, în cadrul aceloraşi DMI a fost afectată de faptul că nu au existat orientări clare pentru beneficiari în ceea ce privește segmentul tineri în Ghidurile Solicitantului, inclusiv o definire cuprinzătoare a nevoilor acestui segment şi ţinte minime pentru indicatorii corespunzători tinerilor la nivel de proiect.

R16. Ghidurile Solicitantului ar trebui sa conțină orientari strategice clare pentru beneficiari in ceea ce priveste indicatorii specifici, care sa vizeze cel putin urmatoarele aspecte:

� corelarea clară a activitatilor eligibile destinate segmentului tineri cu indicatorii de program;

� impunerea de ţinte minime pentru indicatorii de program la nivel de proiect, atât pentru indicatorii de output, cât şi pentru indicatorii de rezultat, coroborate cu finanţarea maximă acordabilă.

3 Capacitatea sistemului de monitorizare POS DRU este influenţată

negativ de disfuncţionalităţile existente la nivelul sistemului informatic și de lipsa resurselor suficiente de asigura monitorizarea în teren. Capacitatea sistemului informatic POSDRU de a furniza raportări privind grupul ţintă este extrem de limitată, iar datele disponibile în afara sistemului informatic cu privire la segmentul de grup ţintă tineri și contribuția acestuia la realizarea indicatorilor de program sunt de slabă calitate.

R17. Sistemul de monitorizare POS DRU /POCU trebuie îmbunătățit substantial prin:

- operaționalizarea sistemului informatic POSDRU în general şi în mod special pentru a permite monitorizarea cuprinzătoare a participării segmentelor specifice de grup ţintă în cadrul intervențiilor POSDRU /POCU. Spre exemplu datele existente în cadrul Anexelor 10 ar putea fi utilizate pentru realizarea de raportări complexe privind participarea tinerilor în intervenţiile POSDRU, pe toate DMI, pe nivele de educație, statut pe piața

Pagina 150 din 152

Nr. crt. Concluzii Recomandări

Raportările privind realizarea indicatorilor în cadrul proiectelor POS DRU evidenţiază faptul că, în numeroase cazuri, beneficiarii nu au înţeles conţinutul indicatorilor și modul de raportare al acestora, în pofida introducerii Ghidului Indicatorilor şi a interacțiunilor repetate cu reprezentanţii instituţiilor care coordonează implementarea programului. Cercetările realizate în cadrul evaluării au evidentiat faptul că participarea tinerilor în proiectele POS DRU destinate creșterii ocupării, reducerii abandonului şcolar și creşterea numărului de antreprenori tineri a fost utilă, în special prin prisma certificării competențelor dobândite. Din perspectiva mai largă a îmbunătăţirii situaţiei tinerilor în aceste domenii datorită intervenţiilor POSDRU, limitările impuse de definirea insuficientă a indicatorilor specifici şi deficienţele sistemului de monitorizare au condus la un rezultat neconcludent.

muncii, contribuție la indicatori, etc. - organizarea de sesiuni de lucru cu beneficiarii /potențialii

beneficiari pentru a asigura înțelegerea importanței și a modului de stabilire și raportare a indicatorilor de program specifici segmentului tineri.

- identificarea și remedierea cu consecvenţă (la nivelul diferitelor

OI) a erorilor de raportare realizate de beneficiari;

- asigurarea capacitãții AM /OI de a realiza vizite de monitorizare la intervale cheie din implementarea proiectului și ad-hoc, inclusiv cu rol de tutorat pentru identificarea de soluții și diseminarea de bune practici.

4 Pentru actuala perioadă de programare, având în vedere stadiul avansat al programului, măsurile posibile la nivelul sistemului de implementare pentru îmbunătăţirea gradului de realizare a ţintelor indicatorilor specifici tinerilor pot viza exclusiv sprijinirea beneficiarilor în implementare. Pentru viitoare perioadă de programare, îmbunătățirea gradului de realizare a ţintelor indicatorilor măsurilor destinate tinerilor depinde de o combinație de măsuri la nivelul sistemului de implementare, care să vizeze relevanţa, eficiența și eficacitatea, bazate pe lecțiile învațate în perioada 2007-2013.

R18. Pentru actuala perioadă de programare, AM POS DRU trebuie să-şi concentreze eforturile pe:

- continuarea sprijinirii beneficiarilor în implementarea proiectelor;

- asigurarea unei raportări corecte a progresului în îndeplinirea ţintelor de către beneficiari;

- eficientizarea funcționării sistemului de implementare, în special

prin accelerarea procesării și plăţii cererilor de rambursare şi accelerarea procesării actelor adiţionale sau altor solicitări ale beneficiarilor.

Pagina 151 din 152

6. Anexe

Pagina 152 din 152

ii Pentru această sub-întrebare de evaluare, data de referintă a evaluării a fost stabilită la 30.06.2014 dat fiind datele cu privire la plăţile finale certificate pentru proiectele finalizte erau disponibile la data de 30.09.2014

LOT 2: Evaluare ad-hoc a intervenţiei POSDRU...

Documents

Transcript of LOT 2: Evaluare ad-hoc a intervenţiei POSDRU...