Logica juridica - curs 2, 03.03.2014

Astazi este 3 martie. Ieri a fost 2 martie. Interpretare:- prima dezambiguizare: prima propozitie premisa, a doua concluzie.- a doua: prima este concluzie, a doua premisa- a treia: cele doua propozitii ar putea fi interpretate ca fiind doua observatii corelate intre ele fara sa existe nici un fel de inferenta pe care argumentatorul o are in vedere (azi e 3 martie SI ieri a fost 2 martie).vag nu este egal cu ambiguu."nu imi plac bancile" - exprimare ambigua.Multe situatii in vorbirea curenta sunt de acest gen si cer o anmita parafrazare si explicitizare. Exemplu: Toti oamenii sunt corupti prin natura lor. Fiecare dintre cei pe care ii cunosc si cu care vin in contact este corupt.... prin urmare ... (daca premisa e adevarata, concluzia nu poate fi falsa) (de la toti la unii) argument deductiv, valid!argument inductiv, foarte slab in comparatie cu 1 (de la unii la toti) inductia nu poate fi valida sau invalida, ci doar slaba sau puternica (probabila)

Daca nu avem motiv, nu putem alege una dintre cele 3 interpretari posibile. Trebuie sa cerem informatii suplimentare, iar daca nu ne sunt oferite info si nu ajungem la o dezambiguizare, lasam chestiunea nelamurita.In fundal se afla o filosofie foarte clara: distinctia dintre fapte si interpretari.La noi, faptul sunt cele doua propozitii. Reconstructia argumentului pe baza acestui fapt este deja o interpretare. Aceasta constructie poate fi una nespeculativa, daca cel care a facut faptul arata ce a avut in vedere. Daca nu avem acces la asta, avem dreptul sa speculam, dar sa fim constienti ca este interpretarea noastra.Diferenta intre fapte si valori. Faptele le prezentam prin pro categorice, iar valorile prin trebuie sa fie. De la este nu putem face pasul la trebuie. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa excludem aceasta posibilitate.Trebuie sa facem distinctia intre ce este fapt si ce este norma.Interpretarea este importanta, dar adaugata de noi.Ce anume ne-ar ajuta sa avem mai putine interpretari, daca este posibil sa avem o singura interpretare?Astazi este 3 martie, prin urmare ieri a fost 2 martie. / Deoarece astazi este 3 martie, ieri a fost 2 martie.Oricare dintre aceste doua afirmari clarifica argumentul propus, care este un argument pentru concluzia ca ieria a fost 2 martie.Toti oamenii sunt corupti prin natura lor, prin urmare fiecare om pe care il cunosc este corupt. (daca este asa, eu insumi sunt corupt).De asemenea, nua r fi existat nici o problema dca as fi spus:Pentru ca toti oamenii sunt corupti prin natura lor, fiecare .... este corupt (I premisa, a Iia concluzia).Expresii indicatori pentru concluzii: deci, prin urmare, in consecinta, putem conchide ca, decurge ca, ceea ce arata ca, aceasta implica faptul ca, aici avem cateva temeiuri pentru care acceptam ca.Indicatori pentru premise: pentru ca, deoarece, de vreme ce, temeiul pentru care, motivul pentru care, vazand ca, asa cum este implicat de catre, pe baza faptului ca.NB! Exista cuvinte si expresii in limba romana care servesc la conjugarea propozitiilor, dar care nu sunt indicatori pentru inferente: si, de asemenea, in plus fata de, dar, oricum, cu toate acestea, in plus fata de. (pot aparea in inferente, dar nu ele marcheaza existenta unei inferente). Indicatorii pentru inferente prezena acestora in discurs nu trebuie sa fie considerata ca fiind un semn cert, infailibil pentru prezenta unei inferente sau al unui argument. Este posibil ca aceste cuvinte sa apara in discurs fara ca insa acolo sa avem un argument.Uneori cuvintele acestea sunt pur si simplu parazitare. Exemplu: folosirea abuziva a cuvantului deci. Nu numai atat; cuvintele acestea au mai multe intelesuri, de pilda anumiti indicatori pentru concluzie astfel pot sa joace uneori rolul unui cuvant nu prin care introducem o concluzie logica, ci cauza unui efect. Intr-o astfel de utilizare, astfel nu este indicator al unei inferente. A nu se incurca relatia logica dintre premisa si concluzie cu realtia cauzala dintre ele. Cea din urma este o reltie ontologica, ea are sau nu are loc intre evenimente, lucruri, proprietati ale acestora. Rel de inferenta are loc intre enunturi sau intre judecati.Premisele unei inferente nu sunt cauzele concluziei acelei inferentei, dupa cum nici concluzia unei inferente nu este efectul premiselor.In lipsa interpretarii si a intelegerii de catre noi, nu putem folosi mecanic si automat niste cuvinte care sa gandeasca in locul nostru )

Premise si concluzii implicite

Multe, daca nu chiar majoritatea argumentelor pe care le folosim pot avea concluzii sau premise implicite. Nu sunt formulate in mod deshcis sau explicit. O astfel de premisa sau concluzie reprezinta totusi o parte a unui argument, daca in urma interpretarii se poate sustine ca persoana care a produs acel argument are in vedere ca premisa sau concluzia sa fie parte a argumentului sau. Ele poarta numele de ENTIMEME.Uneori premisele sunt lasate la un nivel de neexplicitare pentru ca sunt evidente. Exemplu: Toti oamenii sunt muritori. Grecii sunt oameni. Prin urmare grecii sunt muritori. Pentru ca grecii sunt oameni, sunt muritori. Apar entimeme in tot ceea ce inseamna publicitate: The bigger the burger the better the burger. The burgers are bigger at BurgerKing (concluzia the burgers are better at BurgerKing este implicita).Cand nu putem interpreta, sa ramanem la fapte, sa fim cat mai putini speculativi.In legatura cu limbajul in care noi construim si folosim aceste argumente fragmente de limbaj, propozitii sau fraze care sunt parti ale argumentelor si pe care le vom numi enunturi. (claims, care se mai traduce si prin clauza); intrebari, comenzi, exclamatii care nu sunt, din perspectiva teoriei argumentarii, clauze sau enunturi. NB! Ele pot fi folosite in anumite imprejurari pentru a face enunturi, dar nu pot fi luate ca atare a fi enunturi. Fundamentul diviziunii reprezinta urm concept: din perspectiva argumentarii, poate fi enunt daca este sub valorea adevarului. Sunt defective de adevar.