Referat Locul serviciilor in economie

Student :Gadea Marinela

ECTS,Gr.2

2012

Introducere

Locul serviciilor în economie este rezultatul unui proces evolutiv complex, al mutaţiilor înregistrate în viaţa economică şi socială. Astfel, dezvoltarea şi diversificarea structurilor economiilor lumii, amploarea cuceririlor ştiinţifice şi pătrunderea lor în realitatea de zi cu zi au favorizat afirmarea şi intensificarea participării serviciilor în desfăşurarea diferitelor fenomene şi procese, creşterea rolului lor. Se poate afirma, în acest context, că locul şi importanţa serviciilor în sistemul economiei naţionale se află în conexiune cu dinamica socială, că dezvoltarea lor este, în egală măsură, o condiţie şi o caracteristică a evoluţiei societăţii moderne. Activităţile de servicii sunt regrupate, potrivit clasificărilor sectoriale ale economiei, în sectorul terţiar,în timp ce sectorul primar include agricultura, silvicultura, pescuitul şi mineritul, iar sectorul secundar industria prelucrătoare şi construcţiile. Analiza diacronică şi sincronică a dimensiunilor sectorului serviciilor evidenţiază puternica tendinţă de ”terţiarizare” a economiilor ţărilor dezvoltate precum şi corelaţia între nivelul de dezvoltare a serviciilor şi gradul de dezvoltare a economiilor naţionale. Astfel, în ţările dezvoltate ponderea serviciilor în populaţia ocupată depăşeşte 60 şi chiar 70%, existând totuşi unele diferenţieri chiar în cadrul acestor ţări, determinate de particularităţile modelelor de creştere economică, diferenţele de tradiţii şi obiceiuri etc. În acelaşi timp, în ţările mediu dezvoltate ponderea sectorului terţiar în ocuparea populaţiei se situează la un nivel de asemenea mediu, de 50-60%, pe când în ţările cu un nivel scăzut de dezvoltare acest indicator ia valori corespunzător mai reduse (30-40%). Acesta este de altfel şi cazul României cu o pondere a populaţiei ocupate în servicii de numai 31,2% în anul 2008.

Locul serviciilor in economie

Serviciile pot fi privite ca „ocupaţii” (îndatoriri) ale unor persoane, ca „funcţii”, „acţiuni” sau „munci prestate în folosul cuiva”, ca organisme sau subdiviziuni făcând parte dintr-un ansamblu administrativ sau economic. De asemenea, termenul de servicii este asociat şi ideii de „terţiar” sau „sector terţiar” având două accepţiuni diferite: pe de o parte ansamblul de „meserii” (ex. contabili, secretari, vânzători) care se exercită în societăţi de servicii (bănci, companii aeriene …) sau în întreprinderi industriale sau agricole; pe de altă parte, ansamblul unităţilor de producţie, individualizabile din punct de vedere statistic, a căror activitate principală constă în oferirea de servicii şi care corespunde noţiunii statistice de ramură.

Serviciile reprezinta activitati economice ce au ca rezultat un ansamblu de avantaje explicite si implicite ce sunt obtinute de un utilizator pornind de la consumul de oferte comerciale de natura intangibila.

Natura specifică a activităţii desfăşurate în sfera serviciilor conferă acestora trăsăturile unui domeniu distinct al economiei, dimensiuni bine conturate, cu legităţi proprii de evoluţie. Totodată, integrarea serviciilor în structurile şi mecanismele reproducţiei sociale, participarea lor în toate fazele acestui proces, aportul lor deopotrivă la realizarea producţiei materiale şi la satisfacerea nevoilor oamenilor, determină înscrierea acestora între componentele de bază ale ansamblului ramurilor şi sectoarelor economiei.

Definirea, în acest context, a locului şi importanţei serviciilor, evaluarea participării lor la dezvoltarea socială reclamă caracterizarea dimensiunilor acestui sector, a principalelor schimbări înregistrate în evoluţia lui şi a factorilor ce le-au determinat, a interdependenţelor şi interferenţelor cu celelalte ramuri şi sectoare de activitate.

Serviciile ocupa un loc deosebit de important in cadrul economiei cu implicatii multiple im mecanismul dezvoltarii sociale. Locul si rolul serviciilor in sistemul economiei nationale “se afla in conexiune cu dinamica sociala, ca dezvoltarea lor este, in egala masura, o conditie si o caracteristica a evolutiei societatii moderne” acest fapt determina catalogarea acestora ca fiind componente de baza ale ansamblului ramurilor si sectoarelor economiei.

In epoca rapidelor transformari calitative sub impulsul noilor cuceriri ale stiintei si tehnici,evolutia serviciilor apare ca rezultat al dezvoltarii economice si in acelasi timp factor al dinamizarii acestei dezvoltari, a cresterii eficentei in toate domeniile de activitate.Toate acestea fac necesara adancirea cunoasterii continutului serviciilor,a reliefarii locului si rolului lor tot mai insemnat in ansamblul activitatii economice sociale in ridicarea calitatii vietii intregului popor .

Pe de alta parte dezvoltarea serviciilor a fost favorizata de sporirea productivitatii muncii sociale, ceea ce a permis cresterea gradului de satisfacerea a nevoilor de bunuri materiale,cererea societatii indreptandu-se din in ce mai mult spre servicii.

Din punct de vedere pragmatic, serviciile sunt avute în vedere ca o noua maniera de producere, de a consuma si de a trai în societate. Într-o asemenea acceptie, serviciile apar în acele activitati umane în cazul carora mecanismul social - prestator-beneficiar - si mecanismul tehnic specific sunt de asemenea natura încât rezultatul muncii nu poate aparea materializat într-un bun separabil de lucrator-prestator. ele genereaza variate raporturi de servire, fiecare cu trasaturi distincte si implicatii deosebite pentru conturarea dimensiunilor specifice unei asemenea activitati.

In prezent si in prespectiva pe masura cresterii complexitatii muncii , volumul serviciilor va creste in mare masura sporind corespunzator influentele lor asupra cresterii productivitatii muncii si reducerii cheltuielilor de productie.

Aceasta stare de spirit s-a schimbat profund in cursul ultimelor 3-4 decenii, pe baza, in principal, a urmatoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de munca in numar suficient pentru a rezolva sau limita problema somajului; sectorul tertiar nu este "ingradit" decat de reglementari care sunt repuse in discutie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internationale, oferta de servicii diferentiate si adaptate la cerere este un element esential al competitivitatii intreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate..

O privire de ansamblu asupra diferitelor sectoare ale activitatii economice ne conduce la constatarea ca serviciile de toate genurile reprezinta partea esentiala a sistemelor de productie si de utilizare a produselor. Pentru orice produs achizitionat, fie ca este vorba de un automobil, un computer sau de un covor, costurile propriu-zise de productie sau de fabricatie sunt de cele mai multe ori inferioare pragului de 20-30% din pretul final al acestor produse, o pondere de 70-80% revenind costurilor aferente punerii in functiune a sistemului complex de servicii ce intervin pana la consummator.

Astfel, serviciile devin indispensabile in procesul de realizare a produselor de baza. Premisa cresterii sustinute a activitatilor de servicii, atat in interiorul sectorului traditional de servicii, cat si in cadrul celorlalte sectoare economice se regaseste in insasi evolutia tehnologica, economica si sociala contemporana.

Dat fiind faptul ca traim in era computerelor si a telecomunicatiilor, informatia ca atare a devenit element de sustinere a numeroase activitati de servicii.Economia serviciilor este o realitate in tarile dezvoltate, caracterizandu-se prin aceea ca sectoare ale serviciilor (precum sectorul serviciilor financiare, asigurarile, transporturile, telecomunicatiile, serviciile de intretinere si reparatii etc.) se dezvolta in mod nelimitat, iar majoritatea activitatilor desfasurate in cadrul agriculturii si a industriei prelucratoare sunt potentate de activitati de serviciu.

Dupa ce rolul serviciilor a fost, pentru o perioada lunga de timp, puternic contestat, acestea fiind asociate in mod empiric, cu simple activitati neproductive si restranse ca dimensiuni cantitative, in ultimele trei decenii acest mod de abordare s-a modificat semnificativ, importanta sectorului de servicii incepand sa fie tot mai mult recunoscuta, acesta substituindu-se din ce in ce mai mult industriei in calitate de motor al cresterii economice in cadrul economiilor nationale.

Dupa neglijarea pentru aproape 50 de ani in timpul dictaturii comuniste a dimensiunii serviciilor in contextul dezvoltarii economice, Romania se confrunta in prezent cu realitatea expansiunii activitatilor de servicii atat pe plan extern, cat si pe plan intern in cadrul procesului de cristalizare a unei structuri macroeconomice .

Trebuie sa mentionam ca, insusi sistemul economic excesiv centralizat care a dominat pana in anul 1990 in Romania, nu a permis promovarea dezvoltarii serviciilor. Inexistenta proprietatii private, mediul neconcurential, puternicele pozitii de monopol detinute de intreprinderile de stat, absenta spiritului antreprenorial, izolarea fata de pietele internationale reprezinta doar cateva dintre cauzele subdezvoltarii sectorului tertiar respectiv a ingradirii posibilitatilor de dezvoltare a acestuia .Bazandu-ne pe aceste considerente, putem aprecia ca Romania a debutat in perioada de tranzitie cu un grav dezavantaj determinat de

subdezvoltarea sectorului sau de servicii si, implicit, de pozitia inferioara fata de celelalte tari europene aflate in curs de tranzitie.

Anul trecut, contributia serviciilor la formarea Produsului Intern Brut a fost de aproape 50%, iar pentru acest an, expertii calculeaza un aport suplimentar. O alta influenta nefasta asupra avansului PIB este manifestata indirect de inflatie si de evolutia monedei nationale. Tinta de inflatie a BNR pentru acest an a ramas la 4%, cu o marja inclusa de +/- un punct procentual, insa rezultatele raportate de Institutul National de Statistica (INS) pentru inflatia anualizata din septembrie, de 6,03%, sunt privite cu pesimism de analistii financiari.

Concluzii :

Serviciile vor reprezenta, in perioada urmatoare principalul generator de valoare adaugata bruta la nivelul economiei nationale. Cu un ritm mediu anual de 6% in perioada 2007-2013, sectorul tertiar, reprezinta dupa constructii, cel mai dinamic sector de activitate.

Cu o pondere care se situeaza in jurul a 50% din produsul intern brut si cu un ritm de crestere sustinut, sectorul serviciilor va avea, in perioada urmatoare, cea mai mare contributie la cresterea reala a produsului intern brut, de circa 3 puncte procentuale.

In evolutia viitoare a sectorului tertiar accentul se va pune pe dezvoltarea serviciilor moderne, bazate pe cunoastere - fiind domenii cu aport sporit de valoare adaugata bruta. De asemenea, un rol important il vor avea serviciile financiar - bancare, turismul (prin valorificarea potentialului turistic de care dispune tara noastra in multe zone), transportul (acesta beneficiind in perioada urmatoare, prin fondurile post-aderare de refacerea infrastructurii), dar si serviciile colective, sociale si personale etc.

Bibliografie :

1.Maria Ioncica ”Economia Serviciilor”

2.C.Grigoras,Stefan Mihai ”Dezvoltarea,specializarea serviciilor”

3. Institutul National de Statistica (INS)