1

Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti, Facultatea de Arhitectura, An universitar 2013-2014, Anul III

PROIECT DE ARHITECTURA: LOCUINTA UNIFAMILIALA MINIMALA PASIVA/BIOCLIMATICA PROIECTUL 3 - Semestrul 5

Lansarea temei de proiectare Joi, 19 decembrie 2013, ora 12.00, Sala Studio.

Predarea documentarii Luni, 6 ianuarie 2014, la atelier.

Predarea proiectului Joi, 16 ianuarie 2014, la atelier, intre orele 10.00-12.00.

Susținerea publică la panou Joi, 16 ianuarie 2014, la atelier, incepand cu ora 13.00.

Numar de credite 3 credite

I. OBIECTUL PROIECTULUI: Preocuparile pentru arhitectura pasiva/bioclimatica/ecologica acum la inceput de secol XXI sunt deja semnificative, in special

privind locuirea si conditionarile sale contemporane. Tema invita studentul sa proiecteze o locuinta unifamiliala minimala pasiva/bioclimatica, cu consum redus de energie (ecoenergetica) si o arhitectura ecologica. O astfel de constructie are un consum de energie cu 80-90% mai mic decat casa traditionala,standard, cu un consumul anual pentru incalzire, potrivit standardelor casei pasive, care nu trebuie sa depaseasca valoarea de 15kWh/mp an, si cu un consum total de energie primara pentru toti consumatorii din locuinta (respectiv incalzire, apa calda, ventilatie, pompe, iluminat, gatit si aparate casnice), care nu trebuie sa depaseasca 120 kWh/mp an. Casa pasiva/bioclimatica/ecologica este, prin proiectarea judicioasa, o constructie practic autonoma energetic, folosind aportul solar, aporturile metabolice (oameni, maşini), in tandem cu o buna izolatie. In contextul proiectarii passive/bioclimatice, ecologia, traditia si modernitatea sunt componente cheie ale investiției. Ecologia indeamna la proiectare tinand cont de principiile arhitecturii pasive/bioclimatice si in spiritul dezvoltarii durabile, cu respect pentru cadrul natural si resursele locale si regasirea acestor principii în caracteristicile constructive, inclusiv cu folosirea unor sisteme constructive care să folosească energia regenerabilă (panouri solare, energie eoliană, materiale de construcție ecologice. Traditia indeamna la cunoasterea și prezervarea traditiilor arhitecturii locale, la folosirea și interpretarea tehnicilor tradiționale. Modernitatea indeamna la identificarea/traducerea sentimentului locului si re-scrierea traditiei in limbaj de arhitectura contemporan.

II. TEMA DE PROIECTARE: Amplasamentul propus pentru studiu este o portiune din amplasamentul general propus pentru proiectul de urbanism, are o

suprafata de 9222 mp si se afla intre Lacul Plumbuita si Strada Gherghitei. Este parte din amplasamentul studiat la proiectul de specialitate de urbanism in anul 3, astfel incat activitatea la atelierele de proiectare de arhitectura sa se lege cu activitatea de la disciplina de urbanism. Zona nu este aleasa intamplator: este plina de verdeata, este in usoara panta orientata spre lac, este orientata preponderent S-V, V, N-V, are o perspectiva de mare interes catre peninsula pe care este amplasata Manastirea Plubuita si pe malul opus este Palatul Ghica. La vizita in sit se constata ca terenul nu e in intregime liber, fiind ocupat cu depozitare si ateliere de reparatii si imprejmuit la o inaltime de cca. 2m, neputand fi accesat in interior. Terenul poate fi observat dinspre lac ori chiar de pe Str Fabrica de Gheata, mergand catre amplasament. Evident, terenul are un ridicat potential pentru rezidential si prin acest exercitiu integrat de proiectare de arhitectura si urbanism se cristalizeaza oportunitatea de a propune modificarea functiunii urbane prin: incompatibilitatea dintre functiunea urbana de depozitare si servicii ce tin de mica industrie existenta acum pe terenul in discutie si statutul de zona protejata pe care il detine acesta fiind in raza de protectie de 100 m a Manastirii Plumbuita si avand perspectiva catre Palatul Ghica, faptul ca zona de protectie a malului de lac nu este accesibila publicului pe o distanta de 50 m de la mal, precum si realitatea incorecta ca niste depozite si ateliere sa beneficieze de perspectiva minunata spre lac. In planurile atasate sunt limitele in care se va inscrie tema de proiect specialitate urbanism pentru anul 3.

Zona propusa pentru lotizare pentru construirea locuintelor individuale bioclimatice/pasive la a treia tema la proiectare de arhitectura la anul 3 este la limita de Nord a amplasamentului. Studentul este invitat sa elimine virtual constructiile improprii existente in sit (depozitele, magaziile, atelierele etc.), sa-si reconstituie curbele de nivel pornind de la cele care apar pe planuri in zonele neconstruite, sa propuna o lotizare ideala si sa elaboreze proiectul tip pentru o locuinta individuala pasiva/bioclimatica, de amplasat pe o parcela tip cu urmatoarele conditionari: suprafata de 600 mp, front la stradă de minim 10 ml, o retragere obligatorie de 5 m de la limitele parcelelor la strada pana la cota edificabila in interiorul parcelei. Locuinta tip pasiva/bioclimatica va avea o suprafata construita desfasurata la sol de maxim 100 mp, ceea ce conduce la un P.O.Tmax.=17%. Regimul de inaltime este fie P fie P+M, in limitele aceleiasi suprafete de maxim 100 mp desfasurati construiti.

Limita needificabila de la malul lacului pana la trotuarul de garda al fatadelor dinspre gradini ale locuintelor este de 50 m. Gradinile parcelelor pot fi prevazute in limita needificabila de 50 m care urmeaza profilul lacului. Distanta de la malul lacului pana la drumul de halaj este de 3 m, latimea drumului de halaj este de 3 m. Drumurile de acces vor avea un trotuar lat de 1,5 m, o zona de plantare de 1,2 m, si cu o latime carosabila de 7 m (cu cate o banda pe sens, de 3,5 m). Parcarea autoturismelor riveranilor se va face exclusiv in interiorul parcelelor.

2

Studentul propune o idee de parcelare in amplasamentul propus, amplasamentul avand suprafata de 9222 mp, cu loturi de 600 mp, extragand din conceptul urbanistic un lot semnificativ, pe care propune amplasarea locuintei. Locuinta propusa va fi una minimala, asigurand insa confortul unei familii de 4 persoane (2 adulti si 2 copii minori) in conditii de utilizare eficienta a spatiului si, bineinteles, in conditiile respectarii principiilor generale de proiectare pasiva/bioclimatica, cuprinzand o zona de zi (cu: living cu zona de lucru/studiu si loc de luat masa, bucătărie, o baie minimala pentru zona de zi (cu dus, wc, lavoar), circulatii, spatii de depozitare) si o zonă de noapte (cu: un dormitor matrimonial cu dressing şi baie proprie (cu dus, bideu, wc si lavoar), două dormitoare pentru copii cu baie comuna aferenta, circulatii, spatii de depozitare). Locuinta poate fi realizata atat suprateran cat si partial ingropata in teren, fie in regim parter fie in regim parter si mansarda, functie de principiile de proiectare alese dar nu trebuie sa depaseasca 100 mp desfasurati construiti. In mod intentionat nu se propun studentilor acum suprafetele minimale ale functiunilor, urmand ca acestia sa le descopere in documentarea realizata si sub indrumarea de atelier impreuna cu echipa de profesori, accentuindu-se caracterul interactiv al acestei teme. Locuinta trebuie sa fie armonios integrata in situl natural care trebuie minimal prelucrat din punct de vedere peisagistic. Ca o particularitate specială se recomandă tratarea plastică deosebită a tuturor faţadelor conferindu-le acestora separat și volumului în ansamblul o importanţă deosebită. Se recomandă ca structura de rezistenţă a constructiei sa fie una de lemn, cu fundatii si placa de baza de b.a.., cu inchideri perimetrale interioare, pereti despartitori interiori, intrados invelitoare din osb si/sau, dupa caz, gips-carton. Se incurajeaza utilizarea materialelor de constructie locale si o arhitectură autosustenabilă cu materiale ecologice. Locuinta va fi racordata la relelele urbane de apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale. Alimentarea cu apa se poate face alternativ si prin foraj de mare adâncime, cu stocarea apei într-un rezervor special, folosind si aportul apei in ce priveste echilibrul termic. Evacuarea apelor se va face în sistem separativ, menajer și pluvial. Apele pluviale se vor deversa în zona verde. Proiectarea se va face in conditiile reducerii la maxim a pierderilor de caldura si maximizarii castigurilor de energie termica, sprijinindu-se pe cele 4 principii ale standardului de casa pasiva (izolare termica optima, ventilare eficienta, reducerea pierderilor de caldura si eliminarea puntilor termice). In acest sens se va tine seama de: orientare optima functie de punctele cardinale asigurand in acelasi timp primirea celei mai mari cantitati de lumina in lunile de iarna, inchidere totala spre nord rezultand astfel o fatada cu inaltimea cea mai mica, unghi minim corect al invelitorii sarpantei, forma simpla si compacta de plan, streasina si dimensionare studiata a vitrajelor la S, E si V pentru performanta maxima privind protectia solara vara si aportul pasiv iarna folosind unghiul soarelui de vara si unghiul soarelui de iarna in avantajul constructiei, bariere de vegetatie (copaci din specii de foioase pentru umbrire si vant de primavara pana toamna mai ales la S dar si la E si V si bariere de copaci din specii de rasinoase cu frunze perene pentru bariera impotriva vantului dominant, in special inspre N), utilizarea eficienta si cu preponderenta a materialelor si resurselor locale, ventilare interioara eficienta si gratuita prin efectul de horn cu "turnuri de vant", raport judicios plin-gol, eventuala dispunere spre sud de pereti trombe cu rol de colector si distribuitor de caldura, creand bucle convective naturale, colector de caldura in zona mansardei pentru incalzirea pasiva a apei, producere alternativa de energie electrica utilizand forta vantului cu utilizarea de turbine eoliene, izolatie termica si fonica bazata pe lianti minerali care lasa casa sa respire, impermeabila la apa si permeabila la vapori, ventilatie eficienta a aerului din interior prin sisteme naturale sau aparate de ventilatie cu recuperarea caldurii, ferestre si usi cu eficienta mare din punct de vedere energetic si coeficient mare de absorbtie a radiatiei solare, echiparea casei cu aparatura care foloseste energie din surse regenerabile (SRE) panouri solare, pompe de caldura geotermala, biocombustibili, hidroenergie, energie eoliana.

III. FASURAREA PROIECTULUI: DOCUMENTAREA In prima faza de studiu în mod obligatoriu se va desfăşura o etapă de documentare care va consta în consultarea revistelor şi

carţilor de arhitectură de calitate. Documentarea are o valoare de maxim 1 punct. Se vor întocmi minim 5 exemple similare temei de proiectare, in formatul dat, continand date privind autorii, anul construcției, țara, contextul arhitectural cat si observatii personale privind motivația alegerii exemplului de către student, funcțiunea, forma, structura, limbajul de arhitectură, texturile, tipurile de amenajări de sit, suprafețe, cu minim 3 din cele 5 exemple privind exemple de arhitectură legate de tema în curs și construite în ultimii 5 ani.

CONTINUTUL PROIECTULUI a) Plan de situaţie cu amplasarea constructiei si amenajările exterioare propuse, cu vecinatatile si relationarea cu acestea,

inclusiv cu atitudinea privind relatia sitului si ansamblului cu vecinatatile; planul trebuie sa contina toate informatiile legate de cotele generale de gabarit ale constructiei, cotele privind relatia constructiei cu limitele terenului, punctele cardinale, P.O.T., C.U.T., suprafata construita la sol, suprafata desfasurata construita, inaltimea maxima la coama, accese auto in sit, accese pietonale in sit si constructie, etc.), intr-o prezentare/tehnica la alegerea studentului, scara 1:100;

b) Planurile alb/negru ale tuturor nivelurilor, cu indicarea destinatiilor si a suprafetelor tuturor incăperilor, cotate general si mobilate, scara 1:50,

c) Doua sectiuni caracteristice, transversala + longitudinala, cotate, cu indicarea cotelor de nivel, prin zone reprezentative pentru constructie in ansamblul acesteia, scara 1:50,

d) Toate fatadele, cu indicarea cotelor de nivel, culorilor, texturilor, finisajelor, scara scara 1:50,

3

e) Minim 4 perspective ale ansamblului de la nivelul ochiului, corespunzatoare celor generic spus 4 „colturi” ale volumului casei, fiecare perspectiva prezentand cate doua fatade, intr-o prezentare/tehnica la alegerea studentului, dar vor fi apreciate in mod deosebit perspectivele facute de mana si prezentate in original,

f) Macheta finală a locuintei, scara 1:100. g) Eseu de cca. 2 pagini A4, care sa sustina proiectul cu elemente de motivare a solutiei alese, cu schite de concept, de

integrarea in sit si specificul local. h) Corecturile semnate de îndrumator (în mapă), i) Un CD cuprinzând conținutul proiectului în format PDF (imagini ca pentru print). Nu se acceptă predarea proiectului

fără cd-ul continând proiectul, verificat de către îndrumatori la momentul predării iar predarea de cd-uri goale constituie fraudă și atrage nota 1(unu) pentru intreg proiectul.

Proiectul va fi predat pe hârtie alba, simpla, de desen (nu calc, nu carton, nu carton colorat), format A2 (420 x 594 cm), (cu mențiunea că se accepta formate mai mari decât A2 numai dacă prin cerințele de temă planurile depăsesc suprafața unui A2 și numai pentru planurile care nu intra în formatul standard A2), paginate orizontal, cu chenar, intr-o mapa de carton, fără a fi rulate, desenate într-o tehnică la alegere. Proiectele care nu respecta formatul, paginarea, care sunt predate după data și ora stabilite, care nu au toate elementele cerute prin prezenta temă nu se iau in considerație. Predarea și evaluarea proiectului este conditionată de îndeplinirea prevederilor Regulamentului Facultății de Arhitectură a Universității „SPIRU HARET” privind obligativitatea unui număr de 50% corecturi, cu parcurgerea la atelier a întregului proiect înainte de predare și nu doar discutarea planurilor. Notarea proiectelor se va face în urma susținerii publice la panou în fața unei comisii a fiecărui proiect în parte decătre autori în funcție de calitatea proiectului în ansamblul sau și comparativ cu celelalte proiecte.

IV. SCOPUL DIDACTIC: 1.Acomodarea studentului cu : relațiile spațiu-dimensiuni, gabarite raportate la funcțiuni, convențiile de reprezentare (plan,

vedere, secțiune), tehnici și reguli de redactare (tip de randare, grosimi de linii, cotare), disciplina proiectării (concept cu mâna liberă pe foiță, lucrul pe foiță, corecturi, termene),

2.Stimularea creativității studentului pe diferite scheme de compoziție, cu inșusirea relațiilor firești și corecte între funcțiuni pentru o bună “funcționare” a unităților funcționale în cadrul programului si in conditiile proiectarii pasive/bioclimatice/ecologice,

3.Stimularea creativității studentului pe noi paliere de dificultate și aplicarea cunoștintelor acumulate la proiectele anterioare și la cursuri (teoria arhitecturii, materiale de construcții și finisaje, geometrie descriptivă/reprezentări, cu sau fără a implica încă elemente tehnice sau structurale de nivel superior)

4.Cristalizarea legăturilor între partiu/concept/tehnică/gabarite spațiale și creșterea capacității de sinteză a studentului prin abordarea unui program experimentat dar acum la un nivel complex d.p.d.v. teoretic si practic,

5.Stimularea inventivității studenților în sensul propunerii unor elemente originale de plastică arhitecturală si stimularea gândirii arhitecturii dincolo de rezolvarea corectă a funcțiunilor și utilitățiilor, cu atenție asupra poeticii spațiilor, expresiilor formale, concept, relația interior-exterior, arhitectura-om-mediu,

6.Deprinderea gândirii în paralel a conformarii spațiilor și a soluțiilor tehnice alese pentru cristalizarea spațiilor respective, cu intelegerea punctelor tari, slabe, a oportunităților și pericolelor folosirii/alegerii unora sau altora dintre tipurile uzuale de structuri de rezistență, cu rezolvarea problemei găsirii acelei structuri care în sine este generatoare de expresie arhitecturală pentru tema în curs,

7.Feedbackul legat de acomodarea studentului cu diverse programe implicând elemente tehnice și funcționale specifice și deprinderea modului de gândire a diverselor logici funcționale necesitând deschideri diferite, secțiuni specifice diferite, geometrii diferite, într-o manieră unitară, logică și cu un limbaj arhitectural adecvat pentru o arhitectură reprezentativă și de avangardă.

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA: 1. Josef Ransley& Hadyn Ingram, Developing Hospitality Properties and Facilities 2. G.M.Cantacuzino, Izvoare si popasuri, Editura Eminescu, 1977. 3. Manualul arhitectului, Neufert, Ernst.

4. Contemporary Houses, Loft Publications, 2006,Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005.Curtis, William, J., 5. R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982.

6. The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.Conceptia bioclimatica. ISBN 2914717210. 7. Racoare fara climatizare Ghidul alternativelor ecologice la editura Broché. ISBN 2914717091, 8. Putul canadian. Ghidul practic pentru punerea în opera a unui put canadian la editura Eyrolles. ISBN 978-2-212-12141-4, 9. Puturi canadiene/provensale. Ghid de informare publicat de CETIAT, 02/2008 (citeste online), 10. Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992. 11. Legea locuinţei nr.114/1996 cu modificările şi completările ulterioare,

12. Reviste: AA, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister, The Architectural Review, etc. 1990-2009, Arhitectura, Igloo, Arhitext, Architecture d’Aujourd’hui, Cree, Techniques d’architecture, A+U.

Coordonator Proiectare an III Conf. Dr. Arh. Teofil MIHAILESCU