Gazetarul Mihai Eminescu si Ardealul: ,,Maghiarul e un adversar comic, e ca Tersides din Iliada lui Homer"

Dorin Timonea,

Articolele despre Ardeal care poarta semnatura lui Mihai Eminescu sunt caracterizate de critica de specialitate prin cuvinte ca: seriozitate, profunzime, ton firesc, tenacitate.

Ardealul a fost pentru Mihai Eminescu o tema majora a gazetariei, pe care unii cercetatori o numesc marea lui opera politica nationala. ,,In toate articolele lui, fie de sinteza istorica, fie polemice privind Ardealul, Eminescu dovedeste o vasta cunoastere a diplomatiei imperiale, sociala, spirituala, istorica a temei, mergand pana la tratate secrete, corespondenta particulara a varfurilor politice, congrese arheologice, geostrategii habsburgice, legiuiri, ordine de cancelarie, o documentare de arhivar lacom de totalitate, pe care geniul lui a topit-o in sinteze publicistice de mare actualitate si astazi", scrie Radu Theodoru.

Dovezi in acest sens sunt articole aparute in ziarul ,,Timpul" , in revista ,,Convorbiri literare" in care Eminescu atinge autonomia Ardealului, dar si ,,pretentiunile" maghiare.

,,Nationalismul lui Eminesu trebuie inteles in cadrul in care a existat si in care s-a manifestat"

Intr-un articol intitulat ,,Influenta austriaca asupra romanilor din principate", publicat in revista ,,Convorbiri literare", in 1 august 1876, Eminescu scria: ,,...Austria exista prin discordia popoarelor sale. Pentru a le tine

vecinic lipsite si vecinic in discordie, are nevoie de un element international fara patrie proprie, fara nationalitate, fara limba, de un element care sa fie acasa in Tirol, ca si in Boemia, in Galitia, ca si in Transilvania. Acest om pur cosmopolit, per excelentiam, a fost pentru aceasta ambitioasa Casa preotul catolic. Din punct de vedere austriac ar fi nedrept insa a pretinde ca Austria sa ne crute pe noi. Pentru orice patriot austriecesc e o datorie de a deschide portile Orientului pentru colonizarea prisosului copiilor sai si desfacerea marfurilor sale... atacand prin agenti economici nu forma statului, ci pe fiecare membru in parte".Gazetarul de geniu a fost preocupat si de autonomia Ardealului. Intr-un articol publicat in ziarul ,,Timpul", in 4 noiembrie 1882, scria ,,Ceea ce n-au putut face cultura bizantina sau cucerirea otomana, vor face ungurii prin societati de maghiarizarea... Intre mijloacele de a inlatura pe Romani dela viata politica, cel mai de capetenie e legea electorala exceptionala... Tot odata guvernul se sileste prin legi agrarie a aduce pe Roman la sapa de lemn... Si deasupra acestei mizerii, produse in mod artificial de catre intelepciunea de stat maghiara, mai vine mizeria morala, siluirea zilnica a limbei..."

In articolul ,,Pretentiuni maghiare", publicat tot in ziarul ,,Timpul", in 15 iunie 1883, scria ,,Civilizatiunea ungureasca este egala cu zero; zero ridicat la orice potenta posibila romane tot zero... poporul acesta pare inca atat de inept in toate privirile incat ne vine a rade cand Romanii pretind a vedea in ei adversari seriosi. Maghiarul e un adversar comic, e ca Tersides din Iliada lui Homer."

"Gandea o Romanie Mare, o Romanie a romanilor" ,,Cine urmareste publicistica lui, proza lui politica, va remarca un lucru interesant, ca vorbeste cu mai multa obiectivitate despre maghiari. De aceea, gresesc cei care se grabesc sa spuna ca Eminescu era un xenofob. Recunoaste valorile, virtutile acestui popor, sigur nu accepta ca Transilvania era ocupata de austro-maghiari si visa ca Transilvania sa revina intre granitele romanitatii", argumenteaza academicianul Eugen Simion. ,,Stim ca Eminescu a traversat acest pamant romanesc numit Trasilvania, a scris despre transilvaneni, despre stapanirea austriaca, despre suferintele romanilor de aici. El gandea o Romanie Mare, o Romanie a romanilor, o Dacie, un fel de utopie splendida, daca o judecam din punct de vedere literar", mai considera academicianul..,,Nationalismul lui Eminesu, care evident ca a existat, trebuie inteles in cadrul in care a existat si in care s-a manifestat. Si trebuie sa ne reamintim ca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, acesta era spiritul, acel spirit al veacurilor de care s-a vorbit, era un spirit al natiunilor. A-l judeca pe Eminescu in afara acestui cadru si a spune ca el a fost xenofob, pentru ca a fost insuflat de acest spirit, mie mi se pare o eroare de perspectiva. In acelasi timp, nu trebuie sa idealizam tot ceea ce a facut Eminescu. Asta mi se pare o tendinta inversa, la fel de grava. Trebuie sa punem in lumina marile, uriasele sale calitati, cat si micile erori", sustine Daniel Cristea Enache, istoric si critic literar.

Influentat de Aron Pumnul

Potrivit academicianului Dimitrie Vatamaniuc, apreciat eminescolog, intersul lui Eminescu pentru Transilvania a fost starnit de mentorul sau, Aron Pumnul. ,,Era profesorul lui, era un simbol al Transilvaniei, in sensul ca era refugiat din timpul Revolutiei pasoptiste la Cernauti. Sub influienta lui, Eminescu a vrut sa vada Blajul. Foarte interesant, exact pe drumul strabunilor sai, numai ca ei veneau din Transilvnaia spre Bucovina, iar Eminescu pleaca din Bucovina spre Transilvania". Academicianul Augustin Buzura apreciaza ca Eminescu este ardelean in masura in care este preocupat de istorie, de cercetarea trecutului; este ardelean prin spiritul de ordine, prin preocuparea pentru cunoasterea altor culturi, cultura de expresie germana fiind esentiala pentru Eminescu.

,,Gazetaria lui legata de Ardeal este exemplara ca tratare polidisciplinara a temei si vizionara ca perspectiva istorica. A ne limita sa-l legam pe Eminescu de Ardeal doar prin periplul de drumet inseamna a saraci tema de marile ei valori politice si spirituale, sintetizate cu geniu in gazetaria de inalt si exemplar patriotism semnata de el", concluzioneaza Radu Theodoru.

Popasuri la Blaj si Alba Iulia Numai intamplarea a facut ca, inca din tinerete, sa cunosc poporul roman in crucis si curmezis", spunea Eminescu, facand referire si la peregrinarile sale prin Ardeal. Ne referim la perioada 1864-1869, cand a poposit la Brasov, Sibiu, Rasinari, Blaj, Alba Iulia. Informatii pretioase despre sederea lui Mihai Eminescu la Blaj, in 1866, aflam din lucrarea ,,Amintiri despre Eminescu", editie ingrijita de Corneliu Remus Cacoveanu, Ion Buzasi si Ion Margineanu.

Multi se intreaba, probabil, ce cauta Eminescu tocmai la Blaj Potrivit lui Stefan Cacoveanu, in casa caruia a locuit in perioada mai-septembrie 1866, ,,venise la Blaj, ca sa faca examen pe clasa a VII-a si astfel sa impace pe tata-sau, care ii fagaduise ca-i trimite bani, numai sa apuce firul studiilor mai departe. La Blaj sosise cu niste studenti, care il luara in trasura ajungandu-1 pe drum. A doua zi dupa sosirea lui, il intalniram in piata si ne impretiniram numaidecat. Il chemai sa sada la mine si veni numaidecat", povesteste Cacoveanu in lucrarea citata. Tot de sederea la Blaj poate fi legata si vizita pe care a facut-o in ,,Balgradul lui Mihai Viteazul", in Alba Iulia, in prima zi a adunarii ASTRA, 27 august 1866, in biserica Maieri I din oras.

Parcul din Alba Iulia unde a poposit Eminescu in august 1866/Sursa foto Muzeul National al Unirii

In viziunea contemporanilor era,, evenimentul cel mai de seama al inteligentei romanesti" din Transilvania.

Vineri, 15 ianuarie, se implinesc 166 de ani de la nasterea poetului national. In Alba Iulia va fi comemorat, de la ora 12, la bustul amplasat pe Aleea Scriitorilor. (Articol scris de NICU NEAG)

Cititi si:

Brandurile de Cugir dorite de toata lumea si care se vindeau pe pile in comunism: masina de spalat Albalux si masina de cusut Ileana

Secretele celor patru vizite ale lui Ceausescu in SUA. Cum ii ,,barfea" dictatorul pe americani dupa ce se intalnea cu presedintii lor

Cine a fost Diegio, controversatul personaj despre care se spune ca ar fi incheiat pacea cu romanii

Secretele ,,fondului pisetal", strategia care tinea in viata spitalul din Apuseni. Contributia lunara a minerilor, infima