LlmbaI

sl,

romanallteratura

Eugen Simion(coordonotor)

Florino Rogolski

Dions Horlescu

Doniel Cristeo.Enoche

,/onlilr

Capitolul IFORIYIBALENARATITJNtrForme incipiente ale prozei fiterae

o LegendaistoricaIonNeculce,OsuAdamvinb.,..... ............8

Proza scrutilo Basmul cult

Ion Creangi,Povealui&aryHb ............ 13

Ptoducerea masajelor orale gi sffisenxpninaeaoda@.Dialogul ............18o Nuvela

Costache Negruzzi, Nexn&u LSugeanul . . . . .. . . . . . . . . . 20MihaiEminescu,SfufralDionis ......25

Expimarcaorald@. Monologul .. . ... .. .32IoanSlavici,Iuloaacttnuw ...........33

nxpdmaea scdsd" Tiprui de texte (D . . . . . . . . . . . . . 38

, MirceaEliade,I-alighci ........ ......40Expdmarca scrisd" Tiprui de texte (tr) . . . . . . . . . . . . . .47o Povestbea

Mihail Sadoveanu, Huu-Analei (Ftottua dinfre plopi) . . . . . 48

Expdnarcas6isi.Tipuridetexte(tr) .;...... .....54VasileVoiculescv,Pa*atlAmin .......56

Niveluri de constituirc amesajului. Nivelul fonetic,ortograficgidrpunctualie .......62

Romanul. Ronanultraditional

NicolaeFitimon,Ciocoiivthi$toi ... .........64Niveluri de constihire a mesajului Nivelul morfosintactic (D . . . 69o Romanul realist

LiviuRebreanu, Pffineaqfuanalilor ...........71Niveluri de constituire a masajului Nivelul morfosintactic (tr) . . 80o Romanul simbolic

MihailSadoveanu,Bal$d ............82EVALUARESEMESTRIALA ....... ....91o Romanul modemist

Camil Petrescu, Wtima noqb & &agotu,tofiianoqte thdzfui .. .........92

Nivehri de constituirc a mesajului Nivelul lexico-semantic CI . . 99'o Rommul clasicizantG. Ciilinescu, FnigmaOtiliei ... ... .... 100

Niveluri de constituire a mesajului Nivelul lexico-semantic (tr) 106o Romanul realist modem

Marinheda, Monnqii ......107o Romanul subiectiv

NicolaeBreban,fuautaegips ........113Nivelrri de con$inrfue amesajului Nivelrl lexiesemattic @) . . 117

COMPUNERE DE SINIEZA, @: Evolulia prozeilnculturaromfui .....119

Capitolul altr-leaPOEZI,ALirica de la 1848

VasileAlecsandri,Iiteailianei ........124Liricarommtic{

MihaiEminescu,Floaealbasfr .......126Povesteaadrului .....130O'mem\"' """""132

Niveluri de mn$ihfue a masajului Nivelul lexicasmmlic (IV) . . 1 35

Prelunghi ale romantismului si ale clasicismuluiGeorge Cogbuc, Deo&al cdfre poporOctavian G o ga, Dimineab

Lirica simbolistiiGeorgeBacovia,Rar.. ......143

Yals&bffind .......145

t37140

184

185

Capitolul alItr-leaCR.rIICALIERARACritica de directie

Titu Maiorescu, Corcdiile d-luin Cragiale . . . . 190

Critica esteticd si imperativul moralE.Lovinescu, Cwiaamea&qitic .....192

Receptaea mesajelor orale gi scdse. Receptarcadiverselortipuridemesaje .......195

Oilica enrdit-impresionistdG.Cilinescu, Awicileoptinituhti . . .. .197

Niveluri ale rcceptirii. Nivelul fonetic, sfiognficg de punctralie; nivelul morfosintactic . . . . 2mCOIOUNERB DE ShIIEZA (Itr): Evolutia cliticii lit€reE . . . 203

Capitohl al lV-leaDRAMA'TTJRGTAComedia de moravuri si de caracte,te

Ion LucaCaragiale, O noapte finhmowd ... .....206Drama istoricd rommtictr

Barbu $tefanescu Delavrancea, $us & wue . . . .209Nivehui ale receptftii Nivelul lexico-sematic

sicelstilistico-texfial(D..... ...........213Pmabola istoricd moderni

Marin Sorescu, Ateiabape ... . .. . .. .2L5Niveluri ale rcceptirii Nivelul stili$icotextual (ID;nivelulnonverbalgipaxave6al ...........219COMPUNmE DE SINTMA GD: Evolu{ia &amanrgiei

EVALUARESEMESTRIALA ..........224

;g*i.t!-rti_i..,t$iry.! Forme incipienteale prozei literare

. kgenda istoicdIon Neculce, O samdde cavinte...

Proza scufia. Basmul cult

Ion Creangi, Povestea lui HarapAlb

. NuvelaCostache Negruzzi, Alexandru lfuuyeaaul- Mihai Eminescu, SdmanilAonisIoan Slavici, Moara c1t norocMircea Eliade, l^a fudnci

liA€A*C

. PovestireaMihail Sadoveanu, Hanu-futat$ei

(FintAna dinte plopi)Vasile Voiculescu, Pe*aru| Amin

tffiT&-ffii RomanulRomanul tradifional

Nicolae Filimon, Ciocoii vechi gi aoi

Romanul realistLMu Rebrean u, Pddwea spiaatralilor

Romanul simbolicIvlihail Sadoveanu, Bathgul

Romanul modernistCamil Pekes c:u, Wtima noaptede drryoste,lnfria noaptc de dzboi

o RomanulclasicizantG. Cdlinescu, Eniglna Otiliei

o Romanul realist modernMarin Preda, Moromelii

o RomanulsubiectivNicolae Breban, hsenn ae giry

Fomte incioiente ale nrozei literare

.: ::

i: -+- +;i :.

$;'ffi ,1. ,,'!: r_ ,."

ii::l i= ij',=1.-, ' ;,. ."1. : j. .-.:*t: ,F -F .q4,"*.i; "+ ;: fo=A ffi #. I :' '

I\ecutce

* i..rli::

s**F.. ieri -ffi #&+e. ,-;* ar ai-: i& 1#;Wr.nffe- El* ff:B#* S:t&it1+.:-": tt';i _+:!:;ft :al. t .:*l : "-.- i;t. :;..Ii:r :";i ':&?

,." "j

&.rt

ffitl: rf1l}:is;F'.t:tEiir.{ii!

ffiffi:.,1:iin|i1,

ii:tiir!

(fragmente)

refugiindu-se,in, M1qfeqial,k,ltqhi,cul Constantin Cantacuzino. Reintors

in Moldova, intra tn viala publica,

indeplinind func{ii importante, pre-

cum cele de postelnic, spatar, caima-

can (locliitor de domn), mare hatman

5i mare vomic. Existenta sa a fost

plina de elemente dramatice gi de

schimbari nea$teptate ale so{ii: de lasitualia de caimacan va ajunge pri-beag, dupi incheierea domniei luiDimitrie Cantemir, triind in Rusiavreme de noul ani, pAna in 1720. Afost mare spitar, sfetnic apropiat gi

hatman al lui Dimitrie Cantemir.

0 sami de cuuinteoe sunt auzite din om tn offir

din oameni uechi gi bitr*nfr,

+l in ,,Letopise!" nu sunt ssFise..,

Itr. $tefan-vod5 cel Bun, cdnd s-au apucat s[ faci manlstirea Putna, au tras cu

arcul $tefan-vodi dintr-un v0rvu de munte ce este l6ng[ manistire. $i unde au

agiunsu sigeata, acolo au facut prestolul in oltariu. $i este mult locu de unde au tras

panl in manistire. Pus-au 9i pe trii boierenagi de au ffas, pre vltavul de copii gi pre

doi copii din casa. Deci unde au cidzut slgeata vltavului de copii au flcut poarta, iarunde au cddzat sageata unui copil din casi au f[cu1 clopotrrita. Iar un copil din casldzicu s[ fie intrecut pe $tefan-voda Si sa-i fie cadzut sAgeata intr-un delugel ce s[cheami Sion, ce este l0nga manastire. $i este simnu un stAlpu de piatra. $i dzic s[-ifie tiiat capul acolo. Dar intru adevar nu sf, gtie, numai oamenii aqe povestescu.

Fost-au gi bisericuti de lemnu intru acel deluSel gi s-au rasipit, fiind de lemnu. $i age

au fost facut manastirea de frumoasa, tot cu aur poleita, zugrixala mai mult de aur

dec0t zugrivala, gi pre dinl[untru gi pre denafari, gi acoperitl cu plumbu. $i dzicu

calugarii si fie fost facut 9i sfesnicile cele mari gi cele mici qi policandru $i hora totprisne de argint, qi pe urma sa li fie luat un domnu qi sa fie facut alteli de spije, care

le-am apucat gi noi. Iar strdcdndu-sl un clopot mare la manastire 9i facAnd calugariiclopotul a doa oari, au pus aceste toate ce scriu mai sus in clopot, ca sa fie mai mare.

YII. $tefan-vodi cel Bun, vrdnd sa marg[ la biserica intru o duminicldimineata, la liturghie, in t6rgu in Vasluiu, gi iesind in palimari la cu4ile domnestice era fhcute de ddnsul, au audzit un glas mare de om strigAnd sa aducar boii la plug.

$i mir6ndu-sf, ce om este acela s[ are duminica, Si indata au trimis in toate partile,

Fomrc inciuiente ale orozei litenre

ca sa-l gasasca pre acel om, sa-l aducl la ddnsul. $i l-au aflat pre om in sus, pre apa

Vasluiului, cale de pafru ceasud, arand la o movil[ ce sa cheama acum Movila luiPurcel. C[ pe acel om lnca il chema Purcel. $i ducOndu-l pre acel om la $tefan-vodl,l-au intrebat $tefan-voda: el au strigat a$e tare, gi pentru ce arl duminica? El au dzisca au sfrigat el sa aduc[ boii la plug, gi ara duminica, cA esrc om sarac, $i intr-alte dzilen-au vrut frate-slu sa-i de plugul, gi acum duminica i-au dat. Deci $tefan-voda au luatplugul fratelui celui bogat gi l-au dat fratelui celui sAracu, si fle a lui.

Abordarea textului in clasl,"i Cititi in intregime legenda a III-a, care cuprinde doui par{i distincte legate

de istoricul manastirii Puhra, 9i interpretati semnificatiile celei de-a doua

par1i, referitoare la pastrarea arcului vestit $i a paharului din care a baut

$tefan cel Mare.': Povestiti continutul legendei a V-a despre aprodul Purice, str[mogul fami-

liei domnitoare a Movilegtilor, pun0ndu-l in antitezi cu fapta regretabila

atribuiti lui $tefan din legenda a III-a.:, Cititi gi comentali poemul Copilul din cash, care face parte din volumul de

Legende istoice al lui Dimitrie Bolintineanu, punAnd accent pe sensurile

urmitoarelor versuri:

,,... Un bAffin ii zice: << - Domnii din vechime

Ar fi dat lui cinste, citci a tras mai bine.

' Doamne al Moldovei: tu l-ai pizmuit,Domnul pin' la serbu-i azi s-a coborkt!Daci dai tu mor[ii cei cu hAmicie,

Cu acei nememici ce-ar putea si fie?. . . >":l Justificati de ce cronicarul infaligeaza - in ipostaze contrastante - perso-

nalitdli bine cunoscute ale istoriei nalionale, dintre care se reliefeaza

$tefan cel Mare gi Vasile Lupu.

ffiwpwrs Se Xm&wrptre&etre

$tefan cel Mare - in oglinzile paralele ale legendelor istorice

Legenda a Itr-a din O sami de cuvinte... este legati de ridicarea constructieimanastirii Pufira, in 1466, lacaqul sfAnt devenit cel mai drag lui $tefan cel Mare,acela in care gi-a exprimat dorinta testamenta"ra de a fi ingropat. Conform obiceiurilor sffavechi practicate la inlltarea unor edificii sacre, ctitorul participa la unritual initiatic, cel al tragerii cu arcul. Domnitorul a tras primul gi, unde s-a opritsAgeata lui, s-a fixat locul binecuv6ntat al altarului bisericii. $tefan, datoritavirnrflor fizice inniscute, dar $i exercate in nenumirate razboaie, era recunoscut inepoca sa ca un arca$ neintrecut. Cronicarul a gi recunoscut admirativ cd ,, este multlocu de unde au tras pani in mdndstfue". Dupa voievod $i-au mai incercat destoini-cia intOi vaaful copiilor din casa domnului, apoi doi dintre ucenicii sai. Copiii dincasi nu erau feciorii domnitorului, ci fii de boieri nevirstnici, intre 14 Si 18 ani, care

;|)A comandat oastea moldove-

neasci in batilia de la Stanilesti din

17L1, care s-a incheiat cu alungarea

de pe tron a lui Dimitrie Cantemir,pribuqirea domniilor autohtone gi

debutul celor fanariote. ln tZ:t,Grigore Ghica l-a numit mare vor-nic al Jirii de Sus, calitate in care elqi-a inceput redactarea cronicii.Avea gaizeci de ani6i o experienla

de viala bogata gi dramatica, fiindmartorul intrigilor, al comploturilor

si al decaderii nalionale dupA alun-gmea domn ilor paminteni.

Cronica sa infhtrigeazi istoria

,,... iui de la Duca-voda cel batdninainte [...], nici de pre un izvod alnemitrui, ce au scris singur, dintru a sa

stiintir cAt s-au timplat de au fost inviiala sa. Nu i-au mai trebuit istoicstrein sd crteuci gi sd scie, ci au fost

scisi in inima sa."

GLOSAR d. t.r*eni arharci

>)>in fruntea l*topisefului... al

fost a$ezate paffuzeci qi doua de le-

gende istorice, reunite sub titlul Osamd de cuvinte ce smt awib din om

In om, din oamati vwhi gibdfui, sifu ,,Letopi&f' nu smt stis.,. Croni-

carul motiveazi separarea legendelor

de l*tapixf-.. prin faptul ca ele

dezviLluie intamplari verosimile, dar

neatestate de documente istorice:

,deci cine le va citi si le va crede, bine

va fi, iar cine nu le va uede, iarh va fibine: cine precum ii va fi voia, a$a va

face..." Aceste legende aduc marturfi

revelatoare despre domnitori precum

$tefan cel Mme, Petru Rareg, Vasile

Lupu, Gheorghe $tefan, iar cea mai

vasta naratiune cuprinde evocarea

existenfei lui Nicolae Milescu

spatarul, supranumit,,Cimul", poves-

tire pilduitoare, marcata de cdteva

evenimenle aventuroase.

aveau $ansa si il serveascl direct pe conducatorul tarii $i s[ se formeze - ca ogteni

gi ca viitori dregatori - in preajma lui. Unul dinffe adolescen{i a fras cu arcul la o

distan$ at0t de mare, incat ,dzicu sa fie intrecut We ;tefan-Voda si sa-i fie cidzutsLgeata intr-un delusel ce se cheama Sion, ce este l6ngi manhstire..." Legenda

spune ci domnul s-a mAniat qi n-a suportat ofensa de a fi fost depagit de un copi-

landru, poruncind decapitarea lui. Drept mirturii ale acestei fapte cumplite, s-au

ridicat,,un stAlpu de piatri", marcAnd locul performantei t6narului arca;, gi ,,o bise-

icuta de lemnu" in amintirea celui sacrificat pe nedrept.

Legenda confirma o celebr[ afirmatie a lui Grigore Ureche, referitoare la ca-

racterul impulsiv gi sdngeros al voievodului moldovean, cel ,,mdnios 5i degraba

varsitoriu de silnge nevinovat" . ln loc si-Si stlpAneasci m0ndria lezati de faprul ca

fusese intrecut la fragerea cu arcul, s[ laude vrednicia tAnarului Si s0 faca din el un

militff destoinic $i devotat tarii, $tefan l-a ucis, incerc6nd sa-gi salveze prestigiul de

arcaq nebiruit. El n-a putut supofia nu at6t faptul de a fi fost depagit de un incercat

soldat moldovean inff-o intrecere cu arcurile, cdt mai ales umilinla de a fi avut drept

competitor ti de a fi fost invins de un t0nir necunoscut li lipsit de experienfa

ostageasci. Deoarece ritualul se desfagurase cu o numeroasi asistent[ publici,

voievodul a intentionat sa-i intimideze 5i pe martorii oculari care aI fi alut

indrazneala si rispdndeasci vestea ci domnul tirii fusese intrecut de un copii din

casa. Orgoliul ranit al militarului de excepJie, care a fost $tefan cel Mare, a cov0r$it

momentan judecata impa{iala a conducf,torului de stat. El s-ar fi acoperit de laude

daca ar fi alut marinimia si recunoasci destoinicia tAnarului slujitor 5i s-o recom-

penseze, eventual, a$a cum va proceda, in 1486, cu aprodul Purice, intr-o alti impre-

jurare dramatica pentru el.

I-egenda aYII-arelate7aalm, intr-o frumoas[ zi de duminicir, $tefan cel Mare

se pregatea sd asiste, in tdrgul Vasluiului, in prezenfa unui impresionant alai, la sfAn-

ta slujb[ a liturghiei. Fire evlavioasa, inaltdnd (spune legenda a II-a) tot atAtea bi-

serici cite razboaie a purtat, sfltuindu-li o$tenii care-l elogiau s[ mulfumeasca intai

lui Dumnezeu 9i apoi priceperii lui militare, domnitorul tinea cu strictete la plstrarea

legilor Si a obiceiurilor cre$tinesti. Unul dintre acestea era gi respectarea duminicii

ca pe o zi inchinata divinitadi, ceremoniilor religioase Si odihnei trupe;ti. Ie$nd in

curtea domneascir, $tefan a atzit un om care solicita ,,cu glas mud' sa-i fie injugali

boii la plug. Domnul a cerut s[ fie cautat necunoscutul care, voind sf, munceascf, in

Panaghiar donat de $te{an cel lr{are Manastirii Neamt

I*,topiq1tul. ; criprinde douizeci

si cinci de capitole, corespuzatoare

celor, douizeci si cinci,de'doryqii ale

perioadei infatisate de cronicar. Eroii

princlpali., gunL,, ihsi,,,numai,,pa!sp19:'

zecq::,domnitor.i, . unii,,cQnduc-iird'Mold0Va, : ilp. . doii{, saur,'ehiar, de., aete.

treloa,dqvada,d,inqtabilitadi pg!$0e,,,

din acea fram0nraa epoca.

Exemple de conducaori cu rol

politic nefast sunt Gheorghe Duca cel

Be-€it,:,$i,:r&iiqilr-ag&r,,{ taciiBoot,,

i$gu*1g..;l$qq-ry,,:.s;,,y9!Qtori.:$trIt:,

zi sfdnta, plcltuia. calm 9i prudent, $tefan n-a trimis slujitorii sa-l pedepseasca pecel ce incilca o lege sacrf,, ci sa{ aduci inaintea lui, ci sa-i inleleaga temeiniciamotivaliilor. cel caumt se numea purcel gi era un om atat de sirac, inc6i nu dispuneanici mlcar de un plug necesar sa-gi are ogorul, ci il imprumuta de la fratele sau, careera mai inlesnit. Din rapacitate gi din lipsi elementara de omenie, ca si nu-gi dimi_nueze cu nimic profitul, cel avut imprumuta fratelui sarman plugul sau numai in zide sarbatoare. Agadar, bogatur facea legea pamdnturui, iar purcel, resemnat, munceain fiecare duminici. $tefan ar fi putut sa-i daruiasca omului necijit un plug nou, darel ,,au luat plugul fratetui celui bogat gi r-au dat fratelui celui siracu,- si fie a tui,'.voievodul i-a oferit, astfel, o dubla lecfie morala celui dint6i: ca arutiile sunttrecabare pe lume $i c[ s-ar fi cuvenit macar sa-gi respecte fratere cape un egal,imprumutandu-i unealta de munca cel pufin intr-o zi lucratoare, pentru ca gi el aveadreptul creginesc la repausul duminical, intr-o zihirazftavietii sufletesti.

cele doua legende istorice prezntd, intr-un stil elocvent, lapidar gi pilduitor,aspecte morale contrastante at6t in person alitatealui $tefan cel Mare, cat qi in fircaomului in genere: injustilia datorata impulsivitalii 9i orgoliului lezat, inantiteza cugestul justitiar, asigurat de rafiunea i*pu.uaa 9i de simEul diplomatic in virnrteacarora actioneaz[ omul de stat. Stapanul n-are nici un drept - moral sau civic _ dea-gi ucide slujitorul, numai penfru ci acela i s-a dovedit superior intr-o privinp.Legile umane trebuie date gi respectate in beneficiul tuturora, nu numai in fblosul;elor bogafi qi putemici; totodati, regulile laice nu pot prevala asupra legilor sfinte,*atomicite de Dumnezeu insugi, deoarece acestea din urma ram0n nec.lintite qi dauremnificatie perpetui condiliei umane.

Valoarea documentarl gi artisticir a celor 42 delegende istorice

Ion Neculce a f[cut, in mod evident, o selec{ie in noianul de povestiri fabuloase;are. circulau in epoci pe seama personalitalilor istorice, inregistrendu-le pe cere-fiai alese", adici mai deosebite prin problematica ridicat[, gi mai verosimiG, pen-ru a merita s6 fie consemnate.

>)>intimplarile iegte din comun. Lim-bajul cronicii reflecta renuntarea laclasicitatea savanta a lui Miron Cos-tin, preferinla pentru exprimarea plas-ticl, uzuala, bazati pe limba popu-lara. El a introdus stilulpaemiologic,adici vorbirea ln pilde in{eiepte prinabundenfa proverbelor citate:,,pasi-rea viclean| di singura in |at", ,,mie-lul bl6nd suge la doui maicd,, ,,austins bine focul cu paie", ,,calul r6iosgise$te copaciul sco4os". intrucfitdomnia lui Dimitrie Cantemir - la ca-re a participat direct - se afla in cen-trul operei sale, crealia autorului are

un caracter memorialistic. Neculce

LegendaO Termenul provine din fr. l6gende,

lat. legenda-,,ceea ce frebuie citiinma-1iune".

.Iegenda este o specie a literaruriipopulare gi culte, apa4indnd genului e_

pic, mai ales in proza, dar si in versuri, deobicei redusa ca dimensiune, care, utili-z0nd elemente mraculoase sau fantas-tice, tinde sa dea o explicalie genetica qi,

in general, cauzalA unui eveniment dinrealitate" (DicSionar de temeni literui

Theodor Aman, $tefan cel Mare si aprodul purice

lDTLl,1976).

Fomte incipiente ale prozei literue

Legendele se clasifica in: mitologi-

ce (inclusiv cele considerate de folclo-

risti,religioase") $i istorice,

, Jrgendele mitologice atribuie ori-

ginea, existenta $i caracteristicile feno-

menelor awte in vedere (geneza cosmo-

sului, a astrelor, a Pimtntului, a florei, a

faunei etc.) unor fipturi imaginare, su-

pranaturale (amintind, uneori, de cele din

basme: muma padurii, piticii, zinele etc. ).

Irgendele istorice apeleazi, uneori

in chip fantezist, pentru acelagi fel de

explicafii, la evenimente gi personaje

reale" (op. cit.). Legenda istorici nu cu-

prinde, in mod obligatoriu, aspecte fan-

tastice ori fabuloase.

in vechime, termenul a fost folosit

pentru orice povestire cu un grad minim

de verosimilitate. ,"Apropiati de snoavi,

de povegtile cu animale, de basme $i,

uneori, de baladele voinice$ti, legenda se

deosebe$te functional de toate acestea

prin tendin{a ei explicativi qi prin fantas-

ticul subordonat acesteia" (op. cir).in perioadele stravechi, legenda a

suplinit istoria, iar in alte perioade a

completat-o. Cunoscutele scrieri ale

Antichitatii (Ili ada si odirrrua) au nuclee

epice bazate pe legende istorice. Alteori,

legendele au fost consemnate ca aIare,

cum s-a int6mplat cu cele cuprinse in Osamit de cuvinte..., de la inceputul

cronicii lui Ion Neculce. Unele dintre

acestea au fost prelucrate, la r6ndul lor,

de scriitori, cum au procedat Diminie

Bolintineanu (I*yil& istfrice) si \hsileAlecsandri (I*gaib).

r G. calinescu, Ifuiia li&atuii *ntu,ebd@ptuntupwgteditia a II-a, Editura Minerva, Bu-

curesti, 1982

I Dan Hgria Mazilu, Rfiitind lbnfuarcmhnd r6c[e, Editura Uni-

versiafii, Bucure$ti, vol. I, 1994;

vol. II, 1998

r Alexandru P$u, Utrahra mmfulvoohe, edtlia a III-a, Editura pentu

Literaturi, Bucuresti, 1970

Prirr intermediul lor, cronicarul devine cel dintlli povestitor care transforma voit

cadrul strict informativ al relatarilor in tot atttea fapte artistice adresate cititorilor,

incercAnd sa-i captiveze estetic $i s[-i educe. Ei au dreptul de a delibera asupra cre-

dibilitatii int6mplarilor mentionate, dar - puternic implicafi ideatic si afectiv in

desfaqurarea lor - nu se mai pot sustrage nici farmecului povestirii, nici judecarii

actiunilor - corecte ori arbitrare - ale personajelor reinviate de pana scriitorului.

Abil psiholog, Neculce gi-a cobor0t eroii dintr-o aura de idealitate, neverosimila prin

insigi perfecliunea ei, umaniz0ndu-i prin mentrionarea sclderilor inerente Si chiar a

erorilor gravecomise de ace$tia. Faptele lor, uneori contradictorii, alteori blamabile

de-a dreptul, le conferi addncime sufleteascf, 9i complexitate umand, s6mind acut

interesul receptorilor. Lectura incitanta a povestirilor despre unele actiuni contra-

dictorii imbogl[eqte experienta de viata a cititorilor, ii indeamnl la reflectie gi la

autocunoa$tere, fi formeazd moralmente. Astfel, cronica propriu-zisa gi legendele

consernnate de Ion Neculce incheie o empA a literaturii noastre, trasand pdnul hotat

est€tic inte letopiseful cu valoare de document istoric ai proza lit€rard in care inter-

vine subiectivitatea autorului ei. in fraza memorabili ce incheie ,"Predoslovia" sa,

Neculce se adresa cititorilor - prezenti 9i viitori - ca unor ,,fraSi" de suflet carcra le

oferl intreaga sa operA sub forma unui decalog extins, unde vor gisi exemplele

demne de urmat ori pe acelea carc ii ,,vor feri de ptimeidii", dar mai ales vor afla

pildele menite s[-i facl pe deplin con$tienti ci se succed, in timp, unot ,,domni $i

noroade de cinsle".

Exercilii de redactare pi compozlliiMotivati atentia pe care o acorda moralistul Ion Neculce n O samd de

cuvinte... unor voievozi cu o reputafie nefasta ln istoria farii, precum:

Despot-Vodl, Alexandru Lipugneanu, Gheorghe $tefan, $tefanitl-Vodl(fiul lui Vasile Lupu) si altii.

Argumentatri varietatea tipologiilor umane prezentate in legende, de la

voievozi (cei mai numerogi), mari boieri, vestitri capitani de o$ti, oameni

de litere (umanistul Nicolae Milescu), p6na la aprozi (boiemagi din garda

personall a unui domn), raze$i, sotii si fiice de voievozi ori copii de

oameni saraci, plecati in lume (legenda a XXXVII-a).

Relatati, in scris, subiectul celei de a XXXVII-a legende gi demonstrali

importanfa sentimentului de prietenie gi a cuvdntului dat in relatria

sufleteasci dintre oameni.

Rezumati continutul celei mai ample legende (cea de a XLI-a), dedicate

vi4ii aventuroase a spitarului Nicolae Milescu, coment0nd faptul ciinteligenta si cultura unui om nu pot compensa absenta caracterului gl nici

ingratitudinea fati de binefacatorul sf,u: ,,...Iar cilnd au fost odati, nu

s-au saturat de bine si de cinstea ce avi la $tefanfia-Vodq ce au gedzut gi

au scris niste ciuti viclene, si le'au pus int-un batu sfredelit si le-au trimis

lui Constantin-Voda cel BAtrAn Basaraba in faru Le$ascd, ca sd se ridice

de acolo cu o;ti, si vie sd scoatd pre $tefant\-Voda din domnie.. ."

1")

t .r\

'' 5)

*4)

i]: