auxiliar calitate
-
Author
redmary992000 -
Category
Documents
-
view
72 -
download
2
Embed Size (px)
description
Transcript of auxiliar calitate

1
MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALEPROIECTUL PHARE-RO 9602-05 TTQM
EDUCATIE PENTRU CALITATE
DOCUMENT AUXILIAR CURRICULAR PENTRU LICEE TEORETICE
Bucuresti
2000

2
Autori:Insp. Spec. Romulus Pop – Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional siTehnic BucurestiProf. Maria Elena Suciu – Colegiul National Gheorghe Lazar, SibiuProf. Nicolae Suciu – Colegiul National Gheorghe Lazar, Sibiu
Consultant:Lucian Ciolan – Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Bucuresti / CNDIPT
Referenti:Prof. Ioana Gabriela Marcut – directoare, Colegiul National Pedagogic Andrei Saguna, SibiuProf.dr. Constantin Corega – director, Liceul Teoretic Emil Racovita, Cluj-Napoca

3
GHIDUL PROFESORULUI

4
1. Calitatea si managementul calitatii
Definitii. Evolutia conceptului de calitate
Din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de calitate. Secolul XX a provocat
schimbari rapide in productia de bunuri si servicii, largind aria de cuprindere a notiunii de
calitate. A urmat revolutia japoneza in materie de calitate, precum si constientizarea
importantei calitatii produselor in mintea clientului. Astfel, preocuparea pentru calitate a
devenit un subiect care intruneste un interes tot mai mare, atat in lumea afacerilor, cat si in
sectorul serviciilor.
Introducerea unor elemente privind educatia pentru calitate in scoli are ca scop
formarea unei culturi a calitatii, in masura sa promoveze valorile si atitudinile adecvate legate
de acest subiect.
Ce este calitatea ?
In sens larg, este un grad de excelenta: masura in care ceva este adecvat scopului
pentru care a fost creat.
In sens restrans, calitatea unui produs sau serviciu este conformitatea cu cerintele,
lipsa defectelor sau contaminarii, sau - simplu - gradul de satisfacere a cerintelor si
trebuintelor clientului. In management, calitatea reprezinta totalitatea caracteristicilor unui
produs sau serviciu, bazate pe abilitatea de a satisface cerinte sau trebuinte.
♦ Conformitatea cu cerintele nu conduce in mod necesar la realizarea calitatii, deoarece nu
se poate reduce totul la caracteristici masurabile
♦ Calitatea este un rezultat al comparatiei facute nu de producator, ci de beneficiar, intre
ceea ce s-a cerut si ce s-a furnizat
♦ Satisfactia clientului este adevarata si singura masura a calitatii acceptabile, chiar daca
interpretarea nevoilor si asteptarilor sunt atat obiective cat mai ales subiective.
♦ Schimbarea perceptiilor clientului este permanenta, bazandu-se pe constientizarea noilor
tehnologii, a legislatiei, a competitiei dintre firme.

5
♦ Calitatea si valoarea. Valoarea nu se refera la pret, ci la masura beneficiilor derivate
dintr-un produs sau serviciu. Cateodata, un produs intruneste cerinte functionale si fizice,
dar are un pret prea mare in comparatie cu altele din aceeasi clasa. Alteori, acelasi produs
are o foarte buna valoare, achizitionandu-l de la un alt magazin, la pretul jumatate. Intr-un
efort de reducere a costurilor, unele organizatii uita ca , de fapt conteaza calitatea
tranzactiei complete. Chiar daca produsul este de calitate, ignorand relatiile interumane nu
vei obtine clienti satisfacuti.
Ce nu este calitatea ?
Calitatea nu este perfectiune, standard, masura sau adjectiv. Nici o inspectie nu
schimba calitatea unui produs sau serviciu. Calitatea nu exista de sine statator, ci este in
legatura cu o entitate. Ea nu este o anumita caracteristica a entitatii, ci reflecta masura in care
acea caracteristica satisface anumite nevoi ale clientului.
De ce o organizatie trebuie sa fie interesata de calitate ?
Afacerile exista nu pentru a aduce profit, cum multi ar vrea sa credem, ci ca sa
produca consecvent satisfactia clientilor. Furnizand produse sau servicii de calitate,
organizatia creaza satisfactie clientilor, anticipand viitoare nevoi si asteptari clientii devin
stabili. Din acest motiv calitatea este vitala pentru supravietuirea unei intreprinderi.
♦ La ce este aplicabila calitatea ? Fiecare produs, serviciu, proces, sarcina, actiune sau
decizie poate fi acceptabila sau nu. Prin urmare tot ceea ce produce o organizatie are
calitate intrinseca si toti membrii sai trebuie sa acorde atentie calitatii.
♦ Cine este responsabil pentru calitate ? Fiecare individ este responsabil pentru calitatea
muncii sale prin
• specificarea cerintelor calitatii;
• realizarea cerintelor calitatii;
• controlul calitatii.
Din punct de vedere legal, responsabilitatea pentru calitate o are conducatorul executiv
al organizatiei. Ceilalti membri ai echipei manageriale au rolul de a facilita “productia” de
calitate furnizand indrumare si formare, tehnici si instrumente, informatii si incurajari in
diferitele stadii ale procesului. Pentru a fi performante, respectivele persoane au nevoie de
cunostinte si aptitudini speciale.
♦ Cum se poate obtine calitate ? Calitatea poate fi realizata, sustinuta sau imbunatatita prin
managementul calitatii, care cuprinde:
• controlul calitatii;

6
• imbunatatirea calitatii;
• asigurarea calitatii.
Calitatea se obtine printr-un lant de procese controlate si imbunatatite permanent, care
incepe de la varful conducerii unei organizatii si se realizeaza prin:
♦ stabilirea nevoilor si asteptarilor clientului;
♦ dezvoltarea si mentinerea unui sistem managerial de obtinere a nevoilor si asteptarilor
clientului in mod real, economic si repetat;
♦ proiectarea unor produse si servicii cu trasaturi care reflecta nevoile clientului;
♦ realizarea unor produse si servicii care sa reproduca fidel proiectul;
♦ verificarea inainte de livrare daca produsele si serviciile poseda trasaturile cerute;
♦ prevenirea furnizarii de produse si servicii cu trasaturi care produc insatisfactie clientului;
♦ descoperirea si eliminarea trasaturilor indezirabile ale produselor si serviciilor;
♦ gasirea unor solutii economice la nevoile clientilor;
♦ eficientizarea procesului de productie;
♦ descoperirea si furnizarea produselor si serviciilor care il incanta pe client;
♦ si cel mai important, recunoasterea meritelor si recompensarea celor care se angajeaza
total.
Pentru a ajuta organizatiile sa-si imbunatateasca activitatea s-au dezvoltat o mare
varietate de:
♦ sisteme manageriale – ISO 9000, ISO 14000, BS 8800, BS 7799;
♦ filosofii – managementul calitatii totale (TQM);
♦ metodologii – managementul afacerilor, imbunatatirea continua;
♦ tehnici si instrumente – grafice ale proceselor, analiza erorilor si efectelor, controlul
statistic;
♦ masuratori – premii pentru calitate, cea mai buna valoare, standarde.

7
Tetraedrul calitatii produselor
Caracteristici
estetice
Caracteristici
constructive
Sigurantain
functionare
Caracteristici
economice
Caracteristicienergeticesi ecologice
DurabilitateComoditate inutilizare
Fiabilitate
Asistenta dupa vanzareCaracteristici tehnice

8
Managementul calitatii totale
Managementul calitatii reprezinta procesul de identificare si administrare a
activitatilor necesare pentru realizarea obiectivelor de calitate ale unei organizatii. In mod
fundamental, implementarea managementului calitatii implica toti membrii organizatiei.
Managementul calitatii devine resposabilitatea tuturor nivelurilor de conducere, dar trebuie in
mod obligatoriu condus de la nivelul cel mai inalt.
Ce este managementul calitatii totale ?
Managementul calitatii totale (TQM) este o filosofie manageriala a unei organizatii
centrata pe calitate, bazata pe participarea tuturor membrilor sai si tintind succesul pe termen
lung. Aceasta conduce la satisfacerea eficienta si efectiva a clientului, beneficii pentru toti
membrii oragnizatiei si pentru societate, fara compromisuri etice.
TQM este un mod de gandire care sa asigure ca lucrurile bune se fac chiar de la prima
incercare. Acest proces poate schimba atitudini, comportamente si poate conduce la rezultate
mai bune; se refera la toate activitatile unei organizatii, de la productie la livrare, dar si la
partea mai sensibila, etica si cultura.
Care sunt principiile TQM ?
1. Focalizare pe client – organizatiile depind de clienti, de aceea trebuie sa inteleaga
necesitatile prezente si viitoare, sa anticipeze cerintele si sa lupte din greu pentru
depasirea asteptarilor clientilor.
2. Leadership – conducatorii creeaza si faciliteaza atingerea misiunii prin planificarea
actiunilor si inducerea comportamentelor.
3. Implicare generala – toti membrii isi utilizeaza intregul potential in beneficiul
organizatiei.
4. Abordare procesuala – rezultatul dorit se obtine mai eficient cand activitatile si resursele
inrudite sunt inglobate intr-un proces.
5. Abordare manageriala sistemica – eficienta unei organizatii depinde de identificarea,
intelegerea si conducerea proceselor intr-o viziune sistemica.
6. Imbunatatire continua – tot ceea ce se petrece intr-o organizatie trebuie supus unui proces
de schimbare continua focalizat pe eficienta.

9
7. Abordare factuala in luarea deciziilor – deciziile la orice nivel trebuie luate dupa o
analiza logica si intuitiva a datelor.
8. Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii – crearea unor produse de valoare depinde in
mare masura de parteneri si furnizori.
De ce trebuie adoptata filosofia TQM ?
Pentru ca :
♦ face organizatia mai competitiva;
♦ induce o noua cultura menita sa asigure crestere pe termen lung;
♦ creaza un climat de munca in care toti au succes;
♦ reduce stresul, pierderile si animozitatile;
♦ cladeste echipe, parteneriate si cooperari.
Calitatea in educatie
Calitatea personala sta la baza calitatii.
Criterii de stabilire a performantei:
♦ performanta actuala (PA) – performanta reala a unui individ la un moment dat;
♦ performanta ideala (PI) – performanta pe care un individ tinde sa o atinga.
Procesul de invatare implica apropierea nivelelor PA si PI. Nivelul ideal al modelarii
PI se formeaza pe parcursul copilariei si adolescentei. Dupa varsta de 25 ani devine o sarcina
mai dificila, prin urmare scoala si in special profesorii au responsabilitatea de a crea PI la un
nivel cat mai inalt.
Regulile de aur prin care profesorii contribuie la ridicarea nivelului PI:
♦ sa fie un bun exemplu;
♦ sa fie exigent;
♦ sa recunoasca meritele;
♦ sa critice fara sa descurajeze;

10
♦ sa fie deschis la critici;
♦ sa delege resposabilitati;
♦ sa acorde libertate de actiune;
♦ sa analizeze calitatea personala;
♦ sa aiba simtul umorului.
Cand se analizeaza calitatea personala trebuie avut in vedere ca ar putea exista o mare
diferenta intre ceea ce face un elev si ceea ce ar putea sa faca. Performanta unui elev poate
fluctua in functie de diversitatea situatiilor, comportamentul fiind diferit cand doreste sa se
autodepaseasca.
Pentru evaluare si diferentiere profesorul stabileste impreuna cu elevii teluri clare, atat
pe termen lung, cat si pe termen scurt, asigura coerenta intre teme si obiectivele didactice
propuse si controleaza in mod regulat nivelul educational al elevului, intr-o ambianta
confortabila.
Semnele calitatii. Un elev bun
♦ vine la scoala bine dispus, cu mintea deschisa, pregatit sa-si dea toata silinta si sa-si
foloseasca la maximum cunostintele personale si academice;
♦ pune intrebari profesorului;
♦ se pregateste si contribuie la desfasurarea lectiei;
♦ este capabil sa se entuziasmeze;
♦ este independent si doritor sa-si argumenteze punctele de vedere;
♦ este punctual si isi indeplineste sarcinile in timp util;
♦ isi asuma responsabilitati cand lucreaza in echipa.
Dictionar
Acreditare = recunoastere oficiala a competentei unui organism de certificare.
Asigurarea calitatii = ansamblul activitatilor planificate si sistematice implementate in
cadrul sistemului cailtatii si demonstrate atat cat este necesar, pentru furnizarea increderii
corespunzatoare ca o entitate va satisface conditiile referitoare la calitate.

11
Auditul calitatii = examinarea sistematica si independenta in scopul de a determina daca
activitatile referitoare la calitate si rezultatele aferente satisfac dispozitiile prestabilite, precum
si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt corespunzatoare pentru realizarea
obiectivelor.
Benchmark = punct de referinta care este utilizat ca standard de comparatie pentru
performanta reala / pozitie de referinta din care se poate realiza evaluare(se pot efectua
masuratori, determinari) si se pot desprinde concluzii.
Certificarea = activitatea unei organizatii autorizate, independente, in vederea determinarii,
verificarii si atestarii scrise a conformitatii calitatii unei entitati(produs, serviciu, proces) prin
confirmarea superioritatii caracteristicilor acesteia, in comparatie cu un referential prestabilit.
Controlul calitatii = suma activitatilor si tehnicilor utilizate pentru a realiza si mentine
calitatea unui produs, proces sau serviciu.
Deficienta = eroare, defect, intrerupere de functionare, iesire din specificatii.
Evaluarea calitatii = examinarea sistematica a masurii in care o entitate este capabila sa
satisfaca conditiile specificate.
ISO 9000 = documente care cuprind peste 20 standarde referitoare la calitate si
managementul calitatii.
Imbunatatirea calitatii = actiunile intreprinse de intreaga organizatie pentru cresterea
eficacitatii si eficientei activitatilor si proceselor in scopul de a asigura avantaje sporite atat
pentru organizatie, cat si pentru clientii acesteia.
Managementul calitatii = ansamblul activitatilor functiei generale de management ce
determina politica in domeniul calitatii, obiectivele si responsabilitatile si care le
implementeaza in cadrul sistemului calitatii prin mijloace cum ar fi planificarea calitatii,
controlul calitatii, asigurarea calitatii, imbunatatirea calitatii.
Managementul calitatii totale (TQM) = modul de management al unei organizatii
concentrat asupra calitatii, bazat pe participarea tuturor membrilor acesteia si care vizeaza un
succes pe termen lung prin satisfacerea clientului, precum si avantaje pentru toti membrii
organizatiei.
Planificarea calitatii = activitatile care stabilesc obiectivele si conditiile referitoare la
calitate, precum si conditiile referitoare la aplicarea elementelor sistemului calitatii.
Politica in domeniul calitatii = ansamblul obiectivelor si orientarilor generale ale unei
organizatii in ceea ce priveste calitatea, asa cum sunt exprimate oficial de managementul de la
nivelul cel mai inalt.
Proces = transformare a unui set de intrari, care poate include actiuni, metode si operatii, in
iesiri dorite, sub forma de produse, informatii, servicii sau, in general, rezultate.

12
Produs = rezultat al oricarei activitati sau al oricarui proces; categorii de produse: bunuri,
software si servicii.
Serviciu = rezultat generat de activitati la interfata dintre furnizor si client, precum si de
activitati interne ale furnizorului pentru satisfacerea necesitatilor clientului.
Exercitiul 1
Obiective:
♦ Sa trezeasca interesul elevilor asupra temei Calitatea si managementul calitatii
♦ Sa identifice elementele calitatii pornind de la exemple concrete.
Durata:
♦ 20 min.
Desfasurare:
Activitati ale profesorului Activitati ale elevilor
♦ cere elevilor sa numeasca un produs pe
care ar dori sa-l cumpere (brainstorming)
si noteaza toate optiunile
♦ imparte elevii in grupe de cate 4-5, in
functie de optiuni
♦ cere elevilor sa specifice motivele pentru
care ar cumpara produsul
♦ noteaza pe tabla elementele care il ajuta
sa faca legatura cu tema
♦ discuta si deleaga un reprezentant care sa
prezinte concluziile
2. Calitatea si consumatorul
Protectia consumatorului: institutii, norme, drepturi
O reglementare speciala pentru protectia consumatorilor, in Romania, a fost aprobata
in anul 1992, sub forma unei ordonante guvernamentale – O.G. nr 21/1992, adoptata ulterior
de Parlament prin Legea nr 11/1994. In baza Ordonantei Guvernamentale nr. 21/1992 a fost

13
infiintat si Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al administratiei
publice centrale, subordonat Guvernului, avand ca principala atributie realizarea strategiei,
politicii si obiectivelor guvernamentale in domeniul protectiei vietii, sanatatii si securitatii
consumatorilor, precum si a drepturilor si intereselor legitime ale acestora. De asemenea, in
spiritul aceleasi regelementari au luat fiinta peste 12o asociatii neguvernamentale ale
consumatorilor.
In conformitate cu Ordonanata Guvernului nr. 21/1992 cetatenii au in calitatea lor de
consumatori, urmatoarele drepturi:
♦ de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un
serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le afecteze
drepturile si interesele legitime;
♦ de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor
si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corspunda cat
mai bine nevoilor lor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori;
♦ de a avea acces la pietele care le asigura o gamavariata de produse si servicii de calitate;
♦ de a fi despagubiti pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzatoare a produselor
si servciilor, folosinf in acest scop mijloacele prevazute de lege;
♦ de a se organiza in asociatii pentru protectia consumatorilor, in scopul apararii intereselor
lor.
Asociatiile pentru protectia consumatorilor au, in principal, urmatoarele drepturi:
♦ de a solicita autoritatilor competente luarea de masuri in vederea opririi productiei sau
retragerii de pe piata a produselor sau serviciilor care nu asigura nivelul calitativ prescris
in documentele stabilite de lege sau care pun in pericol viata, sanatatea sau securitatea
consumatorilor;
♦ de a solicita, pe cheltuiala lor, laboratoarelor acreditate efectuarea de analize si incercari
ale produselor destinate consumatorilor si de a publica rezultatele;
♦ de a introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale
membrilor lor;
♦ de a informa opinia publica, prin mass-media, asupra deficientelor de calitate a produselor
si serviciilor, precum si asupra consecintelor vatamatoare ale acestora pentru consumatori;
♦ de a initia actiuni proprii, in vederea identificarii cazurilor in care agentii economici nu
respecta drepturile consumatorilor prevazute de lege si de a sesiza, in cadrul unei
proceduri de urgenta, organele de specialitate ale administratiei publice abilitate sa
actioneze in domeniul protectiei consumatorilor.

14
♦ de a primi subventii de la bugetul de stat prin intermediul Oficiului pentru Protectia
Consumatorilor.
Consumatorii sunt rugati sa renunte la atitudinea de pasivitate, care permite perpetuarea
unor aspecte negative si sase implice in apararea propriilor drepturi conferite de lege.
Recomandari si sfaturi practice pentru consumatori
Atunci cand se schizitioneaza un produs, trebuie avute in vedere urmatoarele:
Inainte de cumparare:
♦ Cititi informatiile cu privire la produsele ce vi se ofera de catre agentii economici
(denuirea produsului, cantitatea, pretul, termenul de garantie sau de valabilitate, riscuri
previzibile, contraindicatii si modul de utilizare, conditii de conservare si pastrare, etc.).
♦ Nu va lasati influentati de reclama si ambalaj, deoarece reclama poate fi adevarata dar si
inselatoare, iar amblaljul mai atragator nu contine totdeauna un produs mai bun.
♦ Pretul si calitatea pot varia mult; alegeti fara graba si cereti sfatul vanzatorului (agentii
economici sunt obligati sa demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia
cumpararii, modul de instalare, utilizare si intretinere al produselor).
♦ Pretul trebuie sa fie afisat la loc vizibil, usor de citit.
♦ Cititi informatiile scrise cu litere mici –uneori sunt cele mai importante.
♦ Nu va lasati impresionati de anuntul “marfa vanduta nu se schimba” intrucat aveti dreptul
legal, la schimbarea produsului necorespunzator sau restituirea contravalorii acestuia si,
dupa caz, la despagubire.
♦ Cereti document de vanzare (bon, chitanta) cu data cumpararii, denumirea agentului
economic, denumirea produsului si valoarea;
Dupa cumparare, daca s-a constatat ca produsul sau serviciul prestat este necorespunzator
calitativ:
♦ Nu mai folositi produsul si actionati imediat pentru rezolvarea nemultumirii;
♦ Prezentati documentele de vanzare si, dupa caz, certificatul de garantie si solicitati
agentului economic (magazinului), de la care ati cumparat produsul respectiv, sa il
inlocuiasca sau sa va restituie contravaloarea acestuia (daca se poate, aduceti produsul cu
d-voastra).
♦ Pentru bunurile de folosinta indelungata, defectate in perioada de garantie, va veti adresa
unitatii service mentionata in certificatul de garantie in vederea remedierii.
♦ Este bine sa purtati discutii cu conducatorul unitatii respective.
♦ Fiti calmi, intrucat legea va apara daca aveti dreptate.

15
Daca sunt nemultumiri legate de:
♦ calitatea produselor si serviciilor pe care le-ati achizitionat;
♦ comportarea agentilor economici si practicile comerciale ale acestora;
♦ modul de informare asupra elementelor de identificare si caracterizare ale produselor si
serviciilor oferite la comercializare;
♦ modul in care sunt remediate deficiente aparute in cadrul termenului de garantie la
produsele de folosinta indelungata;
♦ modul in care agentii economici asigura serviciul si piesele de schimb pe toata durata de
utilizare a produsului;
♦ modul in care sunt respectate obligatiile agentilor economici privind inlocuirea,
remedierea sau restituirea contravalorii produselor de uz curent care prezintadeficiente,
constatate dupa vanzarea acestora si care pot fi imputate consumatorilor;
♦ modul de incheiere a contractelor privind achizitionarea de produse sau servicii;
va puteti adresa:
Oficiilor Judetene pentru Protectia Consumatorilor sau Asociatiilor pentru Protectia
Consumatorilor existente in fiecare judet, care au obligatia sa primeasca si sa rezolve in
termen de 30 de zile sau, dupa caz, sa transmita spre solutionare celor in drept, sesizarile si
reclamatiile din partea persoanelor fizice sau a asociatiilor de consumatori.
Sesizarea poate fi verbala (telefonic, directa) sau scrisa. Este caracterizata prin absenta
oricarei revendicari materiale, constituind doar semnalarea comercializarii de produse
necorespunzatoare.
Reclamatia poate fi formulata numai in scris, in cazul in care pretindeti inlocuirea produsului
necorespunzator sau rstituirea contravalorii acestuia. Pentru a putea fi rezolvate si pentru a se
comunica raspunsul petentului, sesizarea sau rclamatia trebuie sa contina urmatoarele
informatii:
♦ numele si prenumele, adresa si nr. de telefon al persoanei care sesizeaza sau reclama
♦ denumirea si adresa agentului economic care a comercializat produsul
♦ data achizitionarii produsului
♦ detalii cu privire la deficientele sesizate sau reclamate
♦ pretentiile consumatorului (inlocuirea sau restituirea contravalorii)
♦ documentele probatorii anexate (bonul)
♦ mentionarea faptului sa produsul incriminat a fost sau nu predat organelor de cercetare ale
Oficiului pentru Protectia Consumatorilor.

16
Metoda proiectului
Ideea invatarii bazate pe proiect a fost lansata de William H. Kilpatrick, prin lucrarea
The Project Method (1918). Proiectul este o metoda interactiva de predare-invatare, care
presupune o micro-cercetare sau o investigare sistematica a unui subiect care prezinta interes
pentru elevi.
Metoda proiectului presupune implicarea activa a elevilor pe tot parcursul activitatilor
desfasurate; de regula, aceste activitati se finalizeaza cu un “produs” concret: un dosar
tematic, un ghid, o carte scrisa de elevi, realizarea unei colectii, a unei expozitii, etc.
In urma unei micro-cercetari, elevii pot gasi raspunsuri la diferite intrebari
semnificative pentru ei legate de ceea ce se petrece in scoala sau in afara scolii.
Proiectele:
♦ ofera foarte bune oportunitati pentru abordari interdisciplinare ale unor teme, fenomene,
etc.
♦ faciliteaza invatarea prin cooperare (lucrul in grup)
♦ dezvolta capacitatile de investigare si de sistematizare a informatiilor
♦ sporesc motivatia pentru invatare prin apelul la situatii din viata cotidiana si prin
implicarea elevilor.
♦ faciliteaza utilizarea metodelor moderne de evaluare (portofoliu, autoevalluarea, etc.)
♦ permit valorificare unor surse diverse de informare si documentare
♦ stimuleaza autonomia elevilor si creativitatea acestora
♦ ofera tutror elevilor paosibilitatea de a contribui, intr-un fel sau altul, la realizarea
produsului final.
Invatarea bazata pe proiecte presupune selectarea de informatii, prelucrarea si
sintetizarea acestora, formularea de intrebari care sa calauzeasca investigatia, interactiuni in
cadrul grupului, comunicarea rezultatelor, corelarea lor, realzarea unui produs final.
Etape posibile in realizarea unui proiect (Adaptat dupa C.Ulrich, Managementul
clasei:invatare prin cooperare, F.S.D., Bucuresti, 1999) :
1. Alegerea temei
2. Stabilirea obiectivelor
3. Planificarea activitatilor:

17
♦ distribuirea responsabilitatilor in cadrul grupului (in cazul unui proiect care se
realizeaza in grup)
♦ identificarea surselor de informare
♦ stabilirea si procurarea resurselor (materialelor) necesare
♦ stabilirea unui calendar al desfasurarii activitatilor (analiza si distribuirea realista a
timpului necesar)
♦ alegerea metodelor ce vor fi folosite.
4. Cercetarea sau investigarea propriu-zisa ( care se deruleaza de regula pe o perioada mai
mare de timp)
5. Realizarea produselor finale (rapoarte, postere, articole, albume, harti, carti, etc.)
6. Prezentarea rezultatelor/transmiterea acestora celorlalti colegi sau/si altor persoane (elevi
din scoala, profesori, membri ai comunitatii, etc.)
7. Evaluarea cercetarii/activitatilor derulate (individual sau in grup, de catre cadrul didactic
sau de catre potentiali beneficiari ai proiectului produselor realizate.
Exemplu: Cumparati, dar nu irositi
Proiectul oferit spre ilustrare acopera continuturile din Curriculum referitoare la tema
“Protectia consumatorului”. Poate fi adaptat la conditiile concrete ale fiecarei scoli/oras. Pe
baza extraselor din legislatia referitoare la Protectia Consumatorului aflate in Caietul elevului
fiecare profesor poate sa-si conceapa propriile activitati, in cazul in care cele oferite nu
corespund conditiilor de invatare cu care se confrunta la clasa. Informatiile din Caietul
elevului sunt adaptate dupa materiale oferite de Asociatiile pentru protectia consumatorilor si
Oficiile pentru protectia consumatorilor din judetele Arges si Bihor si Asociatia si Oficiul
pentru protectia consumatorilor din Romania .
Competente:
♦ Realizarea corelatiei intre calitatea si pretul unor produse/servicii si alegerea lor in functie
de nevoile si resursele proprii
♦ Interpretarea unor simboluri si inscriptionari referitoare la calitate
♦ Selectarea surselor de informare si a informatiilor relevante pentru rezolvarea unor
probleme specifice
♦ Elaborarea si aplicarea unui plan de actiune

18
Obiective:
♦ Sa identifice caracteristicile produselor/serviciilor folosind informatii de pe etichete,
instructiuni de folosire, brosuri si sa le coreleze cu nevoile si preferintele proprii
♦ Sa aleaga produse din domeniul alimentar, imbracaminte/incaltaminte, bunuri de folosinta
indelungata si servicii de cea mai buna calitate cu un cost cat mai scazut
♦ Sa alcatuiasca o lista de produse/servicii pe care le-ar achizitiona si sa prezinte motivatia
alegerii lor intr-un articol publicabil
♦ Sa compare comportamentul lor cu cel al consumatorului neavizat (optional)
Durata:
♦ Organizarea activitatilor : 1-2 ore
♦ Investigarea : 2-3 ore
♦ Redactarea articolelor : 2-3 ore
♦ Prezentarea rezultatelor: 1 ora
Locul desfasurarii:
♦ Clasa (organizare si redactare)
♦ Magazine sau organizatii furnizoare de servicii turistice (investigare)
♦ Clasa/club /sala festiva (prezentare)
Materiale:
♦ Extrase din brosurile cu reglementarile legale privind protectia consumatorului de produse
alimentare, imbracaminte/incaltaminte, bunuri de folosinta indelungata si servicii turistice
Echipamente:
♦ In functie de resursele scolii si de modul de organizare a activitatii de catre elevi poate
varia de la simplu: bloc notes pentru notarea observatiilor in timpul investigarii, la
complex – electronic: aparat fotografiat, camera video, reportofon, retroproiector/folii
(pentru prezentare), computer, copiator (editarea si multiplicarea “Foii calitatii”)
Desfasurare:
Activitati ale profesorului Activitati ale elevilor
♦ anunta tema si obiectivele proiectului
♦ invita elevii sa formeze patru grupe si sa-
si aleaga domeniul: produse alimentare,
imbracaminte/incaltaminte, bunuri de
folosinta indelungata, servicii (mediaza
♦ clarifica nelamuririle
♦ se impart in grupe de cate 4-6 dupa
preferinte si opteaza pentru un domeniu
(in caz de suprapunere-negociaza)

19
daca este cazul)
♦ ofera materialele suport (v.Anexa)
♦ organizeaza activitati de invatare frontale
(lectura) sau interactive (exercitii de
gasirea perechii, alegerea variantei
corecte, adevarat/fals, etc.) pentru
cunoasterea legislatiei si a modului de
inscriptionare a produselor
♦ monitorizeaza activitatea de organizare a
proiectului
♦ conduce elevii la locul investigarii,
prezinta actorii, scopul si modul de
derulare al proiectului celor responsabili
de activitatea investigata
♦ asista elevii in rezolvarea unor probleme
aparute la solicitarea lor
♦ evalueaza procesul (indeplinirea
termenelor, produsele intermediare)
♦ ofera consultanta
♦ citesc, rezolva sarcini de lucru
individuale, pe perechi sau in grup
♦ stabilesc locul de desfasurare al
investigarii
♦ decid asupra formatului produsului final
(articol cuprinzand comparatia
comportamentului avizat/neavizat si/sau
lista de produse si motivatia)
♦ isi impart sarcinile de lucru
♦ planifica activitatile
♦ cerceteaza inscriptionarile, caracteristicile
produselor si compara oferta mai multor
furnizori,
♦ inregistreaza datele
♦ alcatuiesc lista de produse
♦ redacteaza articolele

20
♦ evalueaza activitatea (eventual
organizeaza autoevaluarea sau evaluarea
reciproca)
♦ prezinta rezultatele proiectului
♦ redacteaza forma finala a articolelor
♦ multiplica si difuzeaza “Foaia” in scoala
sau trimit articolele ziarelor locale.
3. Calitatea mediului
Reglementari privind protectia mediului
Recomandare: Discutarea impreuna cu elevii a modului de abordare tot mai serioasa a
problemelor de mediu trebuie sa conduca la constientizarea de catre fiecare elev a faptului ca
este direct responsabil de calitatea mediului, ca cetatean al planetei care poate influenta
pozitiv dar si negativ mediul inconjurator si ca trebuie sa actioneze corespunzator.
In conditiile economice actuale , ca rezultat al globalizarii, se remarca o preocupare tot
mai intensa referitoare la calitatea mediului natural, concretizata prin reglementari tot mai
exigente de protectie.
Presiunea acestor norme si criterii ecologice conduce la diferentierea produselor si
serviciilor pe piata ceea ce implica alocarea de sume tot mai mari pentru cercetare si crearea
de produse compatibile cu mediul natural. Dintre normele nationale, regionale si
internationale se remarca cele ale Uniunii Europene cuprinse in standardele ISO 14000.
Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare intitulat "Viitorul nostru
comun", publicat in anul 1987, promoveaza conceptul de dezvoltare durabila, care se
bazeaza pe urmatoarele principii generale de politica economica si sociala:
♦ redimensionarea cresterii economice, astfel incat sa se asigure conservarea resurselor
naturale;
♦ modificarea calitativa a proceselor de crestere economica;
♦ satisfacerea nevoilor esentiale de munca, hrana, energie, apa, locuinta si asistenta sociala;
♦ asigurarea unui nivel de crestere controlata a populatiei;
♦ conservarea si dezvoltarea bazei de resurse;
♦ restructurarea tehnologica si tinerea sub control a riscurilor;

21
♦ integrarea deciziilor economice si a celor referitoare la protectia mediului intr-un proces
unic;
♦ intarirea cooperarii internatiomale in vederea solutionarii problemelor globale cu care se
confrunta omenirea.
Recomandare: Aceste principii trebuie analizate cu elevii, pe baza unor exemple
concrete, astfel incat fiecare elev sa retina ca dezvoltarea durabila implica tinerea sub control,
in timp si spatiu, a urmatoarelor cinci categorii de factori si a relatiilor dintre ei: populatia,
resursele naturale si mediul inconjurator, productia agricola, productia industriala si
poluarea.
In domeniul protectiei mediului, in Romania, cea mai importanta reglementare o
constituie Legea protectiei mediului (Legea nr. 137/1995), care promoveaza urmatoarele
principii si elemente strategice pentru o dezvoltare durabila:
a) principiul precautiei in luarea deciziei;
b) principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor;
c) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic
natural;
d) principiul "poluatorul plateste" ;
e) inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea
oamenilor;
f) crearea sistemului national de monitorizare integrala a mediului;
g) utilizarea durabila;
h) mentinerea, ameliorarea calitatii mediului si reconstructia zonelor deteriorate;
i) crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale si a populatiei la
elaborarea si aplicarea deciziilor;
j) dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului.
Recomandare: justificati impreuna cu elevii necesitatea acestor principii, pe baza unor
exemple.
Modalitatile de implementare si elementele strategice sunt:
a) adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de dezvoltare;
b) obligativitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in faza initiala a
proiectelor, programelor sau a activitatilor;
c) corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism;
d) introducerea parghiilor economice stimulative sau punitive;
e) rezolvarea pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu, in functie de amploarea
acestora;

22
Sistemul de marcare ecologicaa produselor in UE
f) elaborarea de norme si standarde, armonizarea acestora cu reglementarile internationale si
introducerea programului pentru conformare;
g) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul protectiei mediului;
h) instruirea si educarea populatiei, precum si participarea organizatiilor neguvernamentale
la elaborarea si aplicarea deciziilor;
Conform legii mentionate, statul recunoaste dreptul tuturor persoanelor la un mediu
sanatos, accesul la informatiile privind calitatea mediului, dreptul de a se asocia in organizatii
de aparare a mediului si dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asociatii,
autoritatilor administrative sau judecatoresti in cazul producerii unui prejudiciu direct sau
indirect.
Recomandare: Elevii trebuie sa dobandeasca deprinderi de documentare: sa caute o
lege in Monitorul oficial, sa extraga articolele si paragrafele de interes, sa le poata dezbate si
exemplifica si sa mentioneze masuri concrete care trebuie luate la nivelul scolii, comunitatii si
de catre individ, avand in vedere ca: "Protectia mediului constituie o obligatie a autoritatilor
administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice."
Sisteme nationale si regionale de promovare a produselor si proceselor ecologice
Recomandare: Elevii trebuie sa recunoasca insemnele de marcare ecologica a
produselor si ca importanta acestor marcari va creste, reprezentand parte a legislatiei
mondiale.
Sistemele de marcare a ecologica urmaresc influentarea consumatorului astfel incat
acesta sa stie care sunt produsele asanumite "prietenoase
cu mediul". Dreptul de aplicare a marcii de produs
ecologic pe un produs se acorda pe baza unor criterii
foarte stricte , luind in considerare intregul ciclu de viata
al produsului si opiniile consumatorilor. Cheltuielile
pentru testarea produselor si taxa pentru dreptul de
aplicare a marcii sunt suportate de catre producator.
Standardele ISO 14000 referitoare la marcarea ecologica
au ca scop sa ofere o modalitate recunoscuta international
de evaluare a caracteristicilor ecologice ale produselor si de informare a consumatorului. La
baza schemelor de marcare stau urmatoarele principii:
♦ asigurarea transparentei necesare privind caracteristicile produsului;
♦ informatiile utilizate pentru marcarea ecologica sa se bazeze pe analiza cilului de viata al
produselor;

23
♦ utilizarea de metode stiintifice, reproductibile, pentru evaluarea impactului de mediu al
produselor;
♦ utilizarea de ghiduri recunoscute referitoare la metodele de testare, evitandu-se testele care
pot deveni o frana in calea comertului;
♦ asigurarea transparentei necesare privind procesele si metodologiile utilizate;
♦ garantarea accesului egal al tuturor partilor interesate;
♦ stabilirea unui sistem de informare a consumatorului;
♦ tratarea produselor din productia interna si a celor provenind din alte tari intr-un mod
nediscriminatoriu;
♦ incurajarea inovatiei in scopul imbunatatirii performantei de mediu;
♦ analiza periodica a criteriilor pentru marcarea ecologica, in scopul de a le imbunatati,
luand in considerare progresele inregistrate in planul cunoasterii.
Dictionar
Pentru a facilita o abordare stiintifica a problemelor de calitatea mediului, elevii
trebuie familiarizati cu termenii folositi in acest domeniu (nu este necesara memorarea
termenilor foarte specializati, pe care elevul nu-i foloseste frecvent, ci numai explicati):
Acord de mediu = act tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui
proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului.
Arie protejata = o zona delimitata geografic, cu elemente naturale rare, gospodarita in sensul
unor obiective specifice de conservare.
Atmosfera = masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul de ozon.
Autorizatie de mediu = actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile si parametrii de
functionare, pentru activitatile existente si pentru cele noi, pe baza acordului de mediu.
Bilant de mediu = procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor
negative cumulate.
Biodiversitate = diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si
terestre, precum si dintre complexele ecologice din care acestea fac parte.
Biotehnologie = aplicatie tehnologica in care se utilizeaza sisteme biologice, organisme vii,
pentru realizarea sau modificarea de produse sau procedee cu folosinta specifica.
Deteriorarea mediului = alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale mediului,
reducerea diversitatii si productivitatii biologice a sistemelor naturale si antropizate, afectarea
echilibrului biologic si al calitatii vietii cauzate , in principal, de poluarea apei, atmosferei si
solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin
amenajarea necorespunzatoare a teritoriului.

24
Deseuri = substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot
fi folosite ca atare, dintre care unele refolosibile.
Deseuri periculoase = deseuri toxice, inflamabile, explozive, infectioase, corozive,
radioactive sau altele, care produse sau mentinute in mediu, pot dauna acestuia, plantelor,
animalelor sau omului.
Dezvoltare durabila = dezvoltare care corespunde necesitatilor prezentului, fara a
compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.
Echilibru ecologic = ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale
unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica armonioasa
a acestuia.
Ecosistem = complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme si mediul
lor lipsit de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala.
Ecoturism = practicarea unui turism cu respectarea regulilor de protectia mediului.
Efluent = orice forma de deversare in mediu, emisie punctuala sau difuzie, inclusiv prin
scurgere, jeturi, injectie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare.
Emisii = poluanti evacuati in mediu, inclusiv zgomote, vibratii, radiatii electromagnetice si
ionizante, care se manifesta si se masoara la locul de plecare din sursa.
Evaluarea impactului asupra mediului = cuantificarea efectelor activitatii umane si a
proceselor naturale asupra mediului, a sanatatii si securitatii omului, precum si a bunurilor de
orice fel.
Habitat = locul sau tipul de loc in care un organism sau o populatie exista in mod natural.
Mediu = ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul,
toate straturile atmosferice, toate materialele organice si anorganice, precum si fiintele vii,
sistemele naturale in interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile
materiale si spirituale.
Monitorizarea mediului = sistem de supraveghere, prognoza, avertizare si interventie, care
are in vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de
mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate si semnificatiei ecologice a acestora, evolutiei si
implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masuri care se impun.
Monument al naturii = specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati,
formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic.
Poluant = orice subsatanta solida, lichida sau gazoasa ori forma de energie (radiatie
electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu, modifica
echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.

25
Prejudiciu = efect cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau
mediului provocat de poluanti, activitati daunatoare si dezastre.
Program pentru conformare = plan de masuri cuprinzand etape care trebuie parcurse in
intervale precizate prin prevederile autorizatiei de mediu, de catre autoritatea competenta, in
scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului.
Resurse naturale = totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in
activitatea umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili, regenarabile -aer,
apa, sol, flora, fauna salbatica - si permanente - energie solara, eoliana, geotermala si a
valurilor.
Risc ecologic potential = probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care
pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare.
Substante periculoase = orice substanta sau produs care prezinta risc semnificativ pentru om,
mediu sau pentru bunurile materiale, pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive,
corosive, iritante, mutagene, radioactive.
Sursa de radiatii ionizante = entitate fizica, naturala, fabricata sau utilizata ca element al
unei activitati care poate genera expuneri la radiatii, prin emitere de radiatii ionizante sau
eliberare de substante radioactive.
Utilizare durabila = folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si o rata care sa nu
conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul lor in acord cu
necesitatile si aspiratiile generatilor prezente si viitoare.
Modalitati de ameliorarea calitatii mediului
Etapele implementarii sistemului comunitar al Uniunii Europene de management de
mediu si audit sunt prezentate pe diagrama urmatoare. Aceasta diagrama poate fi discutata cu
elevii in cazul in care profesorul apreciaza ca este utila la clasa la care preda.
.

26
Adoptarea politicii referitoare la mediu
Analiza de mediu a amplasamentelor
Proiectarea si implementarea sistemului de management de mediu
Efectuarea de audituri interne ale amplasamentelor
Stabilirea obiectivelor privind imbunatatireacontinua a rezultatelor referitoare la mediu
Elaborarea declaratiei de mediu
Verificarea conformitatii cu cerintele reglementarii UE
Validarea declaratiei de mediu
Comunicarea declaratiei validate organismului competent
Inregistrarea amplasamentelor
Imbunatatireacontinua
Comunicareapublicului larg a
declaratiei de mediuvalidata
Utilizareadeclaratiei departicipare
Verificarea respectarii cerintelorreglementarii UE

27
Conform standardelor ISO, analiza ciclului de viata al produselor are ca scop punerea
in evidenta a impactului produselor asupra mediului din momentul conceptiei si proiectarii
pana la utilizare si post-utilizare, conform diagramei urmatoare. Cunoasterea acestor etape
este foarte importanta si elevii trebuie sa o poata descrie si interpreta.
La analiza ciclului de viata pot fi luate in considerare urmatoarele elemente, in fiecare
dintre etapele acestui ciclu:
♦ contributia la efectul de sera;
♦ impactul asupra stratului de ozon;
♦ contributia la ploile acide;
♦ utilizarea apei, poluarea apei din panzele freatice, ape reziduale, impactul asupra
canalizarii, sisteme de tratare, apa de racire;
♦ consumul de energie;
♦ poluarea aerului, gaze toxice;
♦ degradarea peisajului, eroziunea solului, degradarea padurilor;
♦ zgomot, vibratii;
♦ praf si particule;
♦ explozii, deversari, deseuri solide, deseuri periculoase.
Recomandare: schema care descrie ciclul de viata al produselor trebuie completata
pentru un produs dat, la care elevii trebuie sa descrie elementele specifice fiecarei etape, pe
baza cunostiintelor acumulate si documentarii. Este de dorit o abordare interdisciplinara.
Analiza ciclului de viata al unui produs poate constitui o tema pentru evaluarea cunostiintelor
si atitudinii elevului pentru respectarea normelor referitoare la calitatea mediului.

28
Ciclul de viata al produselor
.
Calitatea mediului - Proiect pentru activitatea independenta a elevilor
1. Tema: Probleme legate de calitatea mediului reflectate in mass-media
2. Obiective:
a) Stabilirea activitatilor cu cel mai mare impact asupra calitatii apei, aerului si solului in
Romania;
b) Determinarea frecventei cu care sunt abordate problemele de mediu in mass-media;
c) Elaborarea de recomandari pentru ameliorarea calitatii mediului.
3. Planuficarea activitatilor:
Proiectare
Utilizarea materiilor prime si semifinite
Constructia
Imbunatatire
continua
Fabricarea
Depozitarea produselor
Distribuirea
Utilizarea
Activitati de mentenanta
Depozitare la client
Eliminare/Reciclare

29
a) Se vor constitui grupuri de lucru de 5-6 elevi care vor urmari anumite ziare, programe TV,
radio si vor inregistra ritmic observatiile;
b) Perioada proiectului; 2-3 luni, se va stabili de comun acord cu elevii. Se recomanda ca
perioada proiectului sa includa saptamanile in care se parcurge capitolul Calitatea
mediului;
c) Metodele de consemnare si analiza a datelor acumulate se stabilesc in urma discutiilor cu
fiecare grup de lucru.
4. In cursul perioadei de derulare a proiectului profesorul va urmari activitatea fiecarui grup
si va discuta evenimentele semnificative aparute.
5. Rapoartele finale ale fiecarui grup de lucru vor fi prezentate in clasa si cele mai bune se
vor propune pentru publicare in presa locala, revista scolii, przentare la sesiuni de referate,
etc.
6. Evaluarea se va face tinand seama de urmatoarele elemente:
a) Cantitatea datelor consemnate;
b) Calitatea comentariilor;
c) Activitatea desfasurata de fiecare membru al grupului;
d) Capacitatea de a lucra in echipa a membrilor grupului.
4. Calitatea informatiei
Sursele de informare ale elevilor sunt multiple in lumea moderna: familia, scoala,
biblioteca, mass-media, Internet-ul etc. Competenta specifica pe care dorim s-o formam la
elevi in urma parcurgeii acestui capitol este de a selecta sursele de informare si informatiile
relevante pentru rezolvarea unor probleme specifice. Propunem doua tipuri de exercitii:
investigatia si dezbaterea, dar ele sunt doar exemple ce pot fi adaptate la conditiile specifice
fiecarei clase si folosite si in alte contexte de invatare.
Surse de informare - Investigatie
Competenta:
♦ Selectarea surselor de informare si a informatiilor relevante pentru rezolvarea unor
probleme specifice
Obiective:
♦ Sa inregistreze sursele de informare folosite in decurs de o saptamana
♦ Sa compare sursele de informare cu cele ale colegilor
♦ Sa descopere sursa cea mai utilizata

30
Durata:
♦ 1 saptamana pentru inregistrarea surselor;
♦ 1/2 ora pentru comparare.
Materiale:
♦ Fisa de lucru nr.
Desfasurare:
Profesorul inmaneaza elevilor fisa de lucru cu o saptamana inaintea inceperii
capitolului “Calitatea informatiei” (in ultima ora a capitolului precedent)
Activitatati ale profesorului Activitatiale elevilor
♦ explica modul de completare al fisei:
bifeaza in fiecare zi sursele de
informare folosite
♦ la inceputul orei profesorul imparte
elevii in grupuri de patru si ii invita sa
compare rezultatele si sa raporteze
statistica grupului lor
♦ consemneaza pe tabla rezultatele celor
4-5 grupe . Sursa cea mai des folosita
serveste la formularea motiunii pentru
dezbatere. Exemplu: Oamenii ar trebui
vaccinati impotriva vizionarii TV/citirii
ziarelor/consultarii manualelor (se
remarca formularea motiunii care
contrazice rezultatele cercetarii pentru a
face dezbaterea mai incitanta)
♦ completeaza fisele timp de o saptamana
♦ contabilizeaza sursele de informare si
deleaga un vorbitor sa raporteze sursa
de informare cea mai utilizata in grupul
lor
Oamenii ar trebui vaccinati impotriva vizionarii TV - Dezbatere

31
Metoda dezbaterii
Dezbaterea este o polemica, o discutie in contradictoriu. Folosita in clasa, metoda
dezbaterii conduce la dezvoltarea deprinderilor de comunicare, la dezvoltarea gandirii critice,
a spiritului de echipa, la aplicarea cunostintelor de logica si la imbunatatirea abilitatilor
oratorice ale elevilor. Scoala este spatiul adecvat pentru exersarea dialogului democratic,
pentru ca varsta scolara mare este propice pentru insusirea noilor modele sociale. Dezbaterea
nu este un simplu exercitiu retoric, ci o incitanta competitie a argumentelor.
Comunicarea verbala este forma cea mai uzuala a schimbului de informatii, insa nu
cea mai simpla. Pentru o comunicare eficienta este nevoie de claritate in exprimare si putere
de convingere. Viata ne pune adesea in situatii in care trebuie sa fim vorbitori convingatori,
buni negociatori sau ascultatori receptivi. Caracterul competitiv al dezbaterii stimuleaza
spiritul de concurenta in sensul bun al cuvantului, in timp ce abordarea de tip pro - contra
ajuta elevii sa priveasca o problema intr-un mod flexibil si sa fie receptivi la punctul de
vedere al adversarului.
Exista mai multe modele de reguli pentru a conduce o dezbatere. In caietul elevului
oferim modelul Uniunii vorbitorilor de limba engleza, o organizatie educationala cu membri
in peste 40 de tari (inclusiv Romania) al carui scop este promovarea intelegerii internationale
prin folosirea limbii engleze. Anual organizeaza concursuri internationale de dezbateri cu
scopul de a imbunatati standardele exprimarii orale a competitorilor.
Competente:
♦ Selectarea surselor de informare si a informatiilor relevante pentru rezolvarea unor
probleme specifice
♦ Identificarea elementelor care faciliteaza comunicarea si valorificarea acestora in functie
de context.
Obiective:
♦ Sa selecteze argumentele cele mai puternice pentru pozitia adoptata: pro sau contra
♦ Sa sustina argumentele intr-o dezbatere condusa dupa anumite reguli
♦ Sa evalueze performanta colegilor )pentru membrii necuprinsi in echipe)
Durata:
♦ 1/2 ora pentru pregatire;
♦ 1 ora pentru dezbatere.
Materiale::
♦ Fisa de lucru nr. (Reguli de dezbatere)
Desfasurare:

32
Activitati ale profesorului Activitati ale elevilor
♦ explica regulile dezbaterii
♦ ofera ajutor echipelor la cerere
♦ organizeaza activitatea de alcatuire a
fiselor de evaluare reciproca
♦ decid asupra grupelor “pro” si “contra”
♦ echipele incep pregatirea argumentelor
♦ cei necuprinsi in echipe decid asupra
criteriilor de evaluare a performantei
vorbitorilor in timpul dezbaterii si
formatului fisei de evaluare
5. Calitatea comunicarii
In utilizare curenta , verbul a comunica se refera la actiunea de a transmite un mesaj
despre ceva cuiva care este receptorul. Din punct de vedere al stiintei comunicarii,
comunicarea presupune existenta a patru componente fundamentale: un emitator, un canal de
comunicare, informatie si receptor.
Definirea comunicarii este complexa, diferite definitii punand accentul pe un anumit
aspect al fenomenului, fiind identificate urmatoarele tipuri de comunicare ( X. Dance - The
concept of communication, Journal of Communication, 20, 1970, 201/210):
1. Simboluri, vorbire, limbaj;
2. Intelegere-receptarea, nu transmiterea mesajelor;
3. Interactiune, relatie - schimbul activ si coorientarea;
4. Reducerea incertitudinii - ipotetica dorinta fundamentala, care duce la cautarea de
informatie in scopul adaptarii;
5. Procesul - intreaga secventa a transmisiunii;
6. Transfer, transmitere - miscare conotativa in spatiu sau timp;
7. Legatura, unire -comunicare in ipoteza de conector, de articulator;
8. Trasaturi comune - amplificarea a ceea ce este impartasit sau acceptat de ambele parti;
emitator
informatie
canal decomunicare
receptor
informatie

33
9. Canal, purtator, ruta -o extensie a transferului avand ca referinta principala calea sau
vehiculul;
10. Memorie, stocare - comunicarea duce la stocarea de informatie si putem comunica cu
astfel de depozite informative;
11. Raspuns discriminatoriu - accentuarea acordarii selective de atentie si a interpretarii;
12. Stimuli - accentuarea mesajului de cauza a raspunsului sau reactiei;
13. Intentie - accentueaza faptul ca actele comunicative au un scop;
14. Momentul si situatia - acordarea de atentie contextului actului comunicarii;
15. Putere - comunicarea vazuta ca mijloc de influenta.
Recomandare: Am prezentat aceasta analiza a comunicarii pentru a sublinia, pentru
profesor, complexitatea actului de comunicare si nu pentru a fi predata elevilor ci tocmai
pentru a evita teoretizarile excesive si indepartarea de la obiectivul propus, de a ne concentra
pe aspectele practice. Deci elevul trebuie sa inteleaga ca esenta actului comunicarii implica o
succesiune de evenimente care cuprinde: decizia de a transmite ceva, formularea mesajului
intentionat intr-un limbaj sau cod, actul de trasmitere si receptarea. Pentru toate aceste etape
elevul trebuie sa identifice etapele comunicarii, sa le analizeze si sa poata da exemple din
experienta sa de viata. Elevii trebuie sa dobandeasca deprinderea de a creste calitatea
comunicarii prin raspunsul la urmatoarele intrebari simple, inainte de a comunica:
♦ De ce comunic?
♦ Cu cine doresc sa comunic?
♦ Unde si cand comunic?
♦ Ce doresc sa comunic?
♦ Cum comunic?
In cazul unui act de comunicare ne intereseaza efectul comunicarii, care depinde
esential de calitatea comunicarii. Comunicarea de calitate este esentiala in arta de a face fata
conflictelor.
Comunicarea verbala
Deoarece invatam sa vorbim inainte de a scrie, de cele mai multe ori nu analizam
calitatea comunicarii verbale si ne punem rar problema de a o imbunatati.
Caracteristici ale comunicarii verbale care determina calitatea comunicarii:
1) Caracteristici de personalitate:
♦ claritatea;
♦ empatia;
♦ sinceritatea;

34
♦ acuratetea;
♦ naturaletea;
♦ contactul vizual;
♦ aparenta.
2) Calitatile vocale (enuntarea si pronuntarea):
♦ inaltimea si intensitatea vocii;
♦ dictia si accentul;
♦ folosirea pauzei;
♦ ritmul/viteza;
♦ timbrul vocii.
Recomandari pentru realizarea unei comunicari verbale de calitate:
♦ Pronuntarea cuvintelor sa fie clara, pentru a fi usor de inteles.
♦ Expresiile si cuvintele utilizate trebuie sa exprime exact ideile.
♦ Trebuie folosite cuvinte pe care interlocutorii sa le inteleaga.
♦ Informatia transmisa sa fie conforma cu realitatea.
♦ Incercati sa fiti amabil in timpul dialogului.
♦ Controlati emotiile si fiti calm.
♦ Incercati sa intuiti reactiile interlocutorilor si modificati modul in care comunicati in
functie de reactiile lor.
♦ Fiti cat mai natural si relaxat in timpul comunicarii.
♦ Pastrati contactul vizual cu persoanele cu care vorbiti.
♦ Chiar daca nu va puteti schimba vocea, o puteti controla.
♦ Folositi adecvat pauzele pentru a putea fi mai usor urmariti.
Recomandare: Elevii trebuie sa recunoasca aceste caracteristici in cazul unui dialog si sa
precizeze importanta acestora pentru calitatea comunicarii.
Experiment:
1. Se lucreaza pe grupe de n elevi. n-1 elevi primesc fise de lucru nr. 15 (se afla in
caietul elevului) iar al n-lea elev formularul 15A cu spatii marcate (se afla in ghidul
profesorului).
In cazul experimentului 1 (comunicare unilaterala) elevul care are formularul 15A, pe care
colegii sai nu-l pot vedea, da explicatii colegilor pentru a marca exact spatiile, la fel ca in
formularul sau. Colegii nu au voie sa puna intrebari si fac marcarea numai pe baza informatiei
transmise.

35
2. In cazul experimentului 2 (comunicare bilaterala) elevii utilizeaza fisa de lucru nr.
16, asculta explicatiile colegului care utilizeaza fisa 16A referitoare la spatiul care trebuie
marcat si pun intrebari inainte de marcare.
In final, se compara rezultatele obtinute in cele doua situatii de catre fiecare grup si se
trag concluzii.

36
Comunicare unilaterala Fisa 15A
X
X
X
X
X

37
Comunicare bilaterala Fisa 16A
X
X
X
X
X

38
Comunicarea non-verbala
Atunci cand comunicam direct cu o persoana transmitem si alte mesaje decat cele
verbale, care influenteaza calitatea comunicarii si pot provoca reactii suplimentare ale
receptorului. Pe de alta parte tacerea nu implica neaparat lipsa comunicarii.
Comunicarea nonverbala poate fi spontana sau intentionata.
Tipuri de comunicare nonverbala:
a) Paralimbajul: mesajul receptionat din inflexiunea vocii. Uneori paralimbajul schimba
complet semnificatia mesajului verbal.
b) Metalimbajul: mesajul receptionat prin tonul vocii, mimica sau gesturi.
c) Limbajul tacerii
d) Limbajul trupului
e) Limbajul timpului.
Mijloace de comunicare non verbala:
♦ Gesturi: miscari ale unor parti ale corpului care insotesc mesajul verbal;
♦ Pozitia in timpul comunicarii: in picioare, asezati, aplecat, cu fata, cu spatele, lateral;
♦ Expresia fetei: indiferenta, zambet, incruntare, ironie, grimase;
♦ Distanta la care stam fata de interlocutor;
♦ Contactul vizual: privim interlocutorul in fata, ne uitam in alta parte;
♦ Paralimbajul: variatii ale inaltimii sunetelor, taria cu care vorbim, calitatea si tonul vocii,
rapiditatea vorbirii;
♦ Contactul corporal: tinem interlocutorul de mana, de umeri, o bataie pe spate,
♦ Miscari ale corpului: indica indemnul de a continua sau de a se opri, sugereaza aprobarea
sau dezaprobarea;
♦ Aspectul exterior: vestimentatia sau infatisarea fizica;
♦ Aspectele non-verbale ale scrisului: scris de mina sau la masina de scris (imprimanta),
asezarea in pagina, aspectul vizual genaral, spatierea si aliniatele;
♦ Limbajul tacerii: nu putem sau nu vrem sa raspundem la o intrebare.
Elevii pot comenta un film sau piesa de teatru din punctul de vedere al limbajului non-
verbal si apoi sa completeze coloanele 3 si 4 din fisa de lucru.

39
Calitatea de ascultator
Calitatea comunicarii depinde esential si de modul in care este receptionata informatia.
Apare tot mai importanta intrebarea: De ce nu retinem tot ce ne intereseaza din ceea ce
auzim? Cel care transmite informatia doreste sa o faca eficient: sa scrie clar si lizibil, sa
vorbeasca cu sensibilitate , pe tonul si cu intonatia potrivita. O comunicare de calitate se
realizeaza atunci cand ne pastram mintea deschisa si reusim sa-i ascultam efectiv pe ceilalti.
In general, in cursul actului de comunicare intervin persoane diferite, care cunosc lucruri
diferite, au convingeri si credinte diferite, puncte de vedere diferite. In cazul in care ne
concentram asupra diferentelor dintre noi comunicarea este dificila si dificultatile de
comunicare se pot transforma in conflicte. O buna ascultare prezinta urmatoarele avantaje:
♦ captarea intregii informatii;
♦ incurajarea interlocutorului;
♦ o mai buna colaborare;
♦ o mai buna intelegere a mesajului;
♦ o usurare a activitatii de prelucrare ulterioara a informatiei receptionate.
Pentru a fi un bun ascultator este necesar:
♦ sa fii interesat de ceea ce auzi;
♦ sa fii pregatit sa asculti;
♦ sa nu uiti tema discursului si sa urmaresti ideile principale;
♦ sa asculti activ/critic;
♦ sa ajuti vorbitorul fara sa-l intrerupi;
♦ sa fii atent si sa arati interesat;
♦ sa iei notite, daca este necesar.
Intrebari:
Tacerea e de aur?
Cum interpretati tacerea spectatorilor la finalul unei piese de teatru?
Dati exemple in care tacerea poate constitui o tehnica eficace pentru incurajarea sau
descurajarea vorbitorului.
Experiment:
Se aleg patru elevi din clasa. Trei dintre ei ies pe culuar iar celui de-al patrulea i se
citeste in fata clasei un articol dintr-un ziar. Este chemat un elev dintre cei trei care nu cunosc
continutul articolului si elevul care a ascultat articolul il povesteste. Apoi intra alt elev caruia i

40
se povesteste ceea ce a retinut din articol. Apoi intra ultimul elev care asculta ce ii prezinta
colegul care a intrat inaintea sa. El reda in fata clasei ceea ce a inteles din informatia care i s-a
transmis. Se analizeaza cu clasa modul in care informatia transmisa a suferit distorsionari.
6. Calitatea personala
Calitatea personala sta la baza tuturor celorlalte “calitati”. Ea poate fi definita drept modul
in care oamenii performeaza in activitatile de zi cu zi. Dupa cum am prezentat in capitolul 1
(“Calitatea si managementul calitatii”) cele doua criterii de apreciere ale calitatii personale sunt
performanta ideala(PI) si performanta actuala(PA). Performanta ideala este data de nivelul la
care ai dori sa fi in stare sa performezi. Ea este atinsa atunci cand poti sa spui: “sunt mandru de
performantele mele, as dori sa-mi pun numele pe produsul meu”. Performanta actuala este modul
real in care performam la un anumit moment dat. Pentru imbunatatirea calitatii personale
oamenii trebuie sa incerce sa apropie nivelul performantei actuale cat mai mult de cel al
performantei ideale. S-a dovedit ca imaginea propriei performante ideale incepe sa se formeze
inca din primele etape ale vietii si atinge nivelul mexim in jurul varstei de 25 de ani, ceea ce
coincide cu sfarsitul perioadei de scolaritate. Profesorii pot, deci, influenta nivelul performantei
ideale pentru fiecare elev si pot sa trezeasca in ei dorinta de a-si imbunatati permanent
performanta actuala.
In Caietul elevului sugeram cateva exercitii menite sa imbunatateasca nivelul
performantei actuale prin aducerea lui cat mai aproape de performanta ideala, pornind de la
urmatoarele reguli de aur:
1. Fixeaza-ti obiective pentru calitatea personala.
2. Verifica daca ceilalti sunt multumiti de eforturile tale.
3. Considera-i pe cei din jur drept clienti valorosi .
4. Evita greselile .
5. Executa-ti sarcinile mai eficient .
6. Utilizeaza bine resursele .
7. Angajeaza-te total .
8. Termina ce ai inceput.
9. Controleaza-ti stressul.
10. Fii moral – pastreaza-ti integritatea.
11. Cere calitate.

41
Bibliografie
1. Marieta Olaru - Mnagementul calitatii, Editura economica,1999
2. Legea 137/1995
3. L.R. Brown (coord.) - Problemele globale ale omenirii. Starea lumii, Editura Tehnica,
Bucuresti 1997
4. N. Dragulanescu - De la calitatea controlata la calitatea totala, Editura Alternativa,
Bucuresti 1996
5. L.M. Baloiu - Managementul inovatiei. Intreprinderea viitorului, viitorul antreprinderii,
Ed. Eficient, Bucuresti, 1995
6. S. Ciurea, N. Dragulanescu - Managementul calitatii totale. Standardele ISO 9004
comentate, Ed. Economica, Bucuresti, 1995
7. Ph. B. Crosby - Quality is free: The Art of Making Quality Certain, Mc Graw-Hill, New
York, 1979
8. Al. Isaic-Maniu, V. Voda - Manualul calitatii, Ed. Economica, Bucuresti, 1998
9. H. Mitoneau - O noua orientare in managementul calitatii: sapte instrumente noi, Ed.
Tehnica, Bucuresti, 1998
10. R. Motoiu - Ingineria calitatii, Ed. Chiminform Data S.A., Bucuresti, 1994
11. F. Vasiliu - Controlul modern al calitatii produselor, Ed. Ceres, Bucuresti, 1985
12. T. Zorletan, E. Burdus, G. Caprarescu -Managementul organizatiei, Ed. Economica,
Bucuresti, 1998
13. Revista Tribuna calitatii
14. Nicki Stanton - Comunicarea, Ed. Societatea de Stiinta si Tehnica SA, 1995
15. Max Eggert - CV-ul Perfect, Ed. National, Bucuresti, 1997
16. Larry King - Secretele comunicarii, Ed. Amaltea, Bucuresti, 1999
17. Dan Popescu - Arta de a comunica, Editura Economica, 1998
18. Daniel Shapiro - Conflictele si comunicarea: Un ghid prin labirintul artei de a face fata
conflictelor, ed. ARC, 1998

42
CAIETUL ELEVULUI

43
Introducere
Felicitari pentru alegerea cursului de Educatie pentru calitate!
La sfarsitul anului veti putea:
♦ sa observati, formulati si analizati procese din mediul imediat inconjurator, inclusiv propria
activitate, din punct de vedere al calitatii;
♦ sa cautati noi informatii si idei in domeniul calitatii;
♦ sa alegeti produse si servicii dupa criterii de calitate;
♦ sa va formulati logic si convingator argumentele intr-o confruntare de idei pornind de la o
ascultare empatica a oponentului;
♦ sa realizati importanta feed-back-ului si sa-l utilizati;
♦ sa va planificati, indepliniti si verificati activitatile;
♦ sa va cunoasteti calitatile personale si va imbunatatiti calitatea performatelor;
Prezentul caiet ofera o culegere de exemple de exercitii pentru atingerea obiectivelor de mai sus.
Impreuna cu profesorii tai te invitam sa le adaptezi si imbogatesti in functie de conditiile grupului din
care faci parte.
Mult succes si, de ce nu, sa te distrezi in rezolvarea lor!

44
1. Calitatea si managementul calitatii
Fisa de lucru nr. 1
Produsul Calitatile care ma determina sa-l cumpar
2. Calitatea si consumatorul
Fisa de lucru nr. 2
Mai jos este scrisa o lista a caracteristicilor de calitate pentru servicii sau produse, din punctul de
vedere al consumatorului:
v Accesibilitatea serviciilor
v Corectitudinea si politetea
v Increderea in serviciul prestat
v Facilitati accesibile
v Realizarea livrarii si timpul de livrare
v Responsabilitate si flexibilitate in legatura cu satifacerea cerintelor consumatorului
v Rezolvarea reclamatiilor
v Pretul
v Accesibilitatea la angajati cheie – angajatii sunt vizibili si identificabili
v Nivelul serviciilor
v Simplitatea, utilitatea si claritatea documentatiei scrise
v Relevanta serviciilor
v Garantia si compensatia asigurata
v Realizarea de noi produse si sevicii
1) Dati cel putin un exemplu concret pentru fiecare caracteristica de mai sus care conduce la cresterea
increderii clientilor si un exemplu care poate conduce la atragerea de clienti.
2) Exista si alte caracteristici ale produselor si serviciilor care va intereseaza din punct de vedere al
consumatorului?
3) Cum credeti ca ar trebui sa actioneze furnizorul de produse sau servicii pentru a atrage clienti fideli?

45
Cumparati, dar nu irositi (Proiect)
Fisa de lucru nr. 3 (toata clasa)
La achizitionarea produselor si serviciilor
♦ Preturile si tarifele trebuie afisate in mod vizibil si intr-o forma neechivoca, usor de citit
♦ Produsele livrate in vrac se masoara cu mujloace de masurare legale adecvate, in prezenta
cumparatorului. Indicatiile mijloacelor de masurare trebuie sa fie usor de citit si la vederea
cumparatorului.
♦ Agentii economici sunt obligati sa demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia
cumpararii, modul de utilizare si functionalitatea produselor ce urmeaza a fi vandute.
♦ Consumatorii au dreptul de a pretinde agentilor economici remedierea sau inlocuirea gratuita a
produselor si serviciilor obtinute, precum si despagubiri pentru pierderile suferite ca urmare a
deficientelor constatate in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate.
♦ Restituirea contravalorii sau inlocuirea produsului achizitionat ori a serviciului prestat se face
imediat dupa constatarea imposibilitatii folosirii acestuia, daca aceasta situatie nu este imputabila
consumatorului.
Fisa de lucru nr. 4 (grupa bunurilor de folosinta indelungata)
La achizitionarea produselor de folosinta indelungata
♦ Vanzatorul care comercializeaza produse de folosinta indelungata are obligatia sa faca demonstratia
de functionare si sa explice modul de utilizare a acestora si sa inmaneze certificatul de garantie si
cartea tehnica a produsului, in limba romana.
♦ Vanzatorul este obligat fata de consumator, pentru produsele reclamate in cadrul temenului de
garantie, sa asigure si sa suporte toate cheltuielile pentru punerea in functiune, intretinerea,
repararea sau inlocuirea acestora, precum si cheltuielile de manipulare, diagnosticare, expertizare,
montare, ambalare si transport aferente.
♦ Durata termenului de garantie se prelungeste cu timpul scurs de la data la care consumatorul a
reclamat defectarea produsului si pana la data repunerii acestuia in stare de functionare.

46
♦ Produsele de folosinta indelungata defectate in termenul de garantie, atunci cand nu pot fi reparate
sau cand durata de nefunctionare din cauza deficientelor aparute in termenul de granatie depaseste
10% din termenul de garantie, la cererea consumatorilor, vor fi inlocuite de vanzator sau acesta va
restitui consumatorului contravaloarea actualizata a produsului respectiv. Restituirea contravalorii
actualizate a produsului se va face la cererea consumatorului si in cazul unor deficiente repetate (cel
putin 3 defecte in prima jumatate a perioadei de garantie) sau in cazul defectarii produsului care a
fost deja inlocuit.
♦ Prestatorii de servicii au obligatia sa efectueze operatiunile de service asupra produselor de folosinta
indelungata aflate in perioada de garanatie, in cel mult 10 zile de la data inregistrarii reclamatiei
consumatorului.
♦ Orice reclamatie a consumatorilor, facuta in cadrul termenului de garantie, in legatura cu modul de
efectuare a lucrarilor de service, nesolutionata de unitatea prestatoare in termen de 10 zile de la data
inregistrarii, va fi adresata vanzatorului care a comercializat produsul sau, dupa caz, organului
teritorial al oficiului pentru Protectia Consumatorilor.
Fisa de lucru nr. 5 (grupa serviciilor)
La achizitionarea pachetelor de servicii turistice
♦ Bonul de comanda si contractul de calatorie turistica trebuie sa mentioneze, in scris, cel putin:
• destinatia(iile) calatoriei turistice si, in cazul perioadelor de sejur, durata si datele de sosie si de
plecare;
• mijloacele de transport utilizate, caracteristicile si categoriile de clasificare ale acestora, datele,
orele si locurile de plecare/sosire, la ducere si la intoarcere;
• serviciile de masa furnizate – pensiune completa, demipensiune, mic dejun – si categoria de
clasificare a unitatilor de alimentatie;
• data limita de informare a consumatorului privind anularea calatoriei turistice comandate;
• ruta;
• vizitele, excursiile sau alte servicii care sunt incluse in pretul total convenit al pachetului de
servicii turistice;
• numele si adresa agentiei (iilor) de turism organizatoare si, dupa caz, a agentiei de turism
detailiste si a societatii de asigurari;
• pretul pachetului de servicii, cu indicarea cazurilor in care acesta poate fi modificat, si preturile
pentru anumite servicii;
• termenele si modalitatea de plata a pretului;
• conditiile de reziliere a contractului de catre consumator;
• obligatiile agentiei (iilor) de turism in cadrul anularii calatoriei turistice;
♦ Contractul poate fi prezentat si sub forma unui catalog, pliant sau alt inscris, daca consumatorul este
informat despre aceasta si daca documentul contine informatiile prevazute.

47
♦ Preturile stabilite in contract nu pot fi modificate, cu exceptia cazului in care contractul prevede in
mod explicit acest lucru, atat in vederea majorarii, cat sia reducerii, precum si modul de calcul al
acestora, si numai daca modficarea are loc ca urmare a variatiilor:
• costurilor de transport, inclusiv costul carburantului;
• redeventelor si taxelor aferente serviciilor de aterizare, debarcare/imbarcare in porturi si
aeroporturi si a taxelor de turist;
• cursurilor de schimb valutar aferente pachetului de servicii turistice contractat.
♦ Preturile stabilite in contract nu pot fi majorate, in niciun caz, in cursul celor 20 de zile calendarstice
care preced data plecarii.
♦ In cazul in care preturile stabilite in contract sunt majorate cu peste 10%, indiferent de motivele
majorarii, consumatorul poate rezilia contractul fara nici o obligatie fata de agentia de turism,
aceasta din urma avand obligatia de a rambursa imediat consumatorului toate sumele aferente
calatoriei turistice platite de acesta.
♦ In cazul in care consumatorul reziliaza contractul pentru un motiv care ii este imputabil, el va
despagubi agentia de turism pentru prejudiciul creat acesteia ca urmare a rezilierii. Despagubirea se
poate ridica la maximum pretul calatorii turistice.
♦ Consumatorul are dreptul sa solicite agentiei de turism o despagubire pentru neindeplinirea
prevedrilor contractului initial.
♦ Pentru daunele mateirale cauzate de nerespectarea de catre agentia de turism organizatoare a
serviciilor cuprinse in contract, responsabilitata acesteia privind despagubirea consumatorului nu
poate depasi de doua ori pretul pachetului de servicii turistice inscris in contract.
Fisa de lucru nr 6 (grupa produselor alimentare)
Informarea la achizitionarea produselor alimentare preambalate♦ Etichetele alimentelor preambalate trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:
• denumirea produsului;
• numele si adresa producatoruli sau a ambalatorului sau a distribuitorului. In cazul produselor
din import, se va inscrie numele si adresa importatorului sau a distribuitorului inregistrata in
Romania;
• termenul de valabilitate/durata valabilitatii minimale;
• cantitatea neta
• conditii de depozitare si folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale;
• locul de origine sau de provenienta a produsului, daca omiterea acestuia ar fi de natura a crea
confuzii in gandirea consumatorilor;
• concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2%;
• lista ingredientelor folosite;
• cantitatea la aumite ingrediente sau categorii de ingrediente;
• instructiuni de utilizare atunci cand lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzatoare
a produselor;

48
♦ inscrisurile de pe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari –stersaturi, inlocuiri, adaugiri – care pot
induce in eroare consumatorul; este interzisa reetichtarea alimentelor;
♦ pe eticheta sau pe ambalajul produselor se inscrie, de catre producator, data durabilitatii minimale
respectiv data pana la care acestea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditiile de depozitare
corespunzatoare;
♦ pentru produsele care au un grad ridicat de perisabilitate si sunt susceptibile ca dupa un timp scurt sa
prezinte un pericol imediat pentru sanatatea consumatorului se inscrie, de catre producator, termenul
de valabilitate precedat de mentiunea “expira la data de…” indicandu-se in ordine ziuasi luna sau
ziua, luna si anul; mentiunile sunt urmate de indicarea conditiilor de pastrare si conservare;
Fisa de lucru nr.7 (grupa produse de imbracaminte si incaltaminte)
Informarea la achizitionarea produselor textile si a incaltamintei
♦ Eticheta produselor textile trebuie sa contina urmatoarele elemente:
• marca de fabrica a producatorului sau denumirea acestuia; denumirea importatorului, dupa caz;
• denumirea produsului;
• principalele caracteristici tehnice;
• tratamente speciale, aplicate pentru protectia consumatorilor, dupa caz, sau de securitate;
♦ Etichetarea se va face, in mod obligatoriu, individual, pe unitatea de produs supusa comercializarii,
de catre agentii economici producatori sau importatori, de catre comercianti in cazul achizitionarii
de produse livrate in baloti, in sistem vrac.
♦ Produsele textile, la comercialzare, trebuie obligatoriu insotite de indicarea modului de intretinere
(curatare, spalare, calcare). Pentru fiecare produs textil, indicarea modului de intretinere( simboluri,
coduri) se va face individual, pe eticheta din materiale rezistente la tratamentele ultrioare
umidotermice, intr-un mod lizibil pentru consumatori. Aceste etichete cu simboluri se vor coase pe
produs, acestea trebuind sa reziste atata timp cat rezista si materialul de baza al produsului.
♦ Eticheta incaltamintei trebuie sa contina denumirea si marca producatorului, importatorului sau
comerciantului, tara de origine, articolul, marimea si, dupa caz, tratamentele speciale aplicate, cu
atentionarile aferente, in vederea protectiei consumatorilor sau a securitatii acestora.
♦ Pentru incaltamintea din import, se accepta o eticheta in limba romana, atasata in paralel cu cea in
limba straina.
♦ Instructiunile privind modul de purtare si de intretinere a incaltamintei vor fi redactate obligatoriu in
limba romana, iar forma in care este prezentata ramane la latitudinea elaboratorilor.

49
Fisa de lucru nr. 8 (Fisa de evaluare a proiectului )
Slab Satisfacator Mediu Bine Foarte bine
1 CONTINUT
2 STRUCTURA
3 SUSTINERE
4 IMPRESIE GENERALA
Criterii de evaluare relatiile de grup capacitatea de a conduce/ organiza o activitate
3. Calitatea mediului
Fisa de lucru nr. 9
1. Enumerati si analizati principiile generale de politica economica si sociala care stau la baza
conceptului de dezvoltare durabila.
2. Explicati principiile si elementele strategice care stau la baza legii protectiei mediului , in scopul
asigurarii unei dezvoltari durabile (Art. 3 din Legea protectiei mediului nr. 137/1995).
3. Precizati faptele care constituie contraventii la Legea protectiei mediului.
4. Dati exemple de arii protejate in Romania (parc national, rezervatie naturala, rezervatie a biosferei,
monument al naturii).
5. Comentati un articol dintr-un ziar referitor la un caz de poluare inregistrat in Romania.
6. Ce activitati pot afecta calitatea apei si aerului?
7. Cum procedati in cazul in care constatati existenta unor activitaticare aduc prejudicii calitatii
mediului?
8. Care sunt activitatile si substantele poluante pe care le sesizati in cartierul (localitatea) in care locuiti?
9. Cum trebuie sa actioneze o persoana care gaseste un container, cutie, butelie, etc. pe care observa
desenul de mai jos?

50
Fisa de lucru nr. 10 (Calitatea mediului)
Lista de verificare pentru scoala
Energie
♦ Cata energie se foloseste pe an pentru instalatia de iluminare? Care sunt cheltuielile in lei? Dar
pentru incalzirea scolii?
♦ Unde se consuma energie electrica? (numarul de lampi, perioadele de iluminare, numarul de aparate
electrice).
Emisii de CO2
♦ Cat CO2 se produce datorita incalzirii scolii?
Consum de apa
♦ Unde se consuma apa?
♦ Cat costa pe cap de elev apa consumata?
Deseuri
♦ Ce tip de deseuri apar si in ce loc? Cati m3?
♦ Deseurile se strang sortat?
♦ Ce se intampla cu deseurile?
Cladiri si materiale de constructii
♦ Ce culori se folosesc pentru incaperi si pentru fatade?
♦ S-au utilizat caramizi?
♦ Cum au fost izolate acoperisul si fatada?
♦ Exista o izolare pentru ferestre?
Imprejurimile scolii
♦ Exista spatii verzi in jurul scolii?
♦ Exista pomi?
♦ Cum pot fi protejete mai bine spatiile verzi?
Realizati un afis referitor la protectia mediului din vecinatatea scolii.

51
4. Calitatea informatieiFisa de lucru nr. 11
Surse de informare
Reguli pentru dezbatere
Introducerea Presedintele anunta motiunea, prezita vorbitorii. Presedintele conduce intreaga
dezbatere si reaminteste ca exista o persoana responsabila cu cronometrarea
interventiilor.
Interventii (cuvantari) (5 minute)
Primul vorbitor al afirmatorilor (echipei PRO) defineste motiunea, descrie exact
baza dezbaterii. Descrie cum va fi divizata argumentarea intre cei doi vorbitori
ai echipei.
Primul vorbitor al negatorilor (echipei CONTRA) contraargumenteaza
motiunea pornind de la slabiciunile si inadvertentele argumenarii. Trebuie sa fie
flexibil pentru a reactiona la o definitie neobisnuita sau neasteptata.
Interventii (2 min.)
Al doilea afirmator si al doilea negator trebuie sa raspunda oponentilor, dar si sa
continue argumentarea. La sfarsitul interventiei dau un sumar al punctului de
vedere al echipei lor.
Informari (15 sec.)
Pot fi facute de oricare din membrii echipelor in momentul in care semnaleaza o
slabiciune in argumentarea echipei adverse. Ele pot lua forma unor cifre,
statistici, fapte ce pot slabi/contrazice argumentarea adversa. Cel ce vrea sa faca
o informare cere permisiunea vorbitorului si daca o primeste incepe informarea
cu cuvintele: “Pentru informarea d-voastra…” De obicei vorbitorii acorda
permisiunea pentru ca refuzul ar insemna admiterea slabiciunii sau teama de
contraargumente si ar reduce sansele echipei de a castiga dezbaterea.
Dezbatere in plen (1 min.)
Toti cei prezenti pot exprima opinii
Interventiile finale ( 2 min.)
Primul afirmator si primul negator trag concluziile intregii dezbateri din
punctul de vedere al echipei lor. Nu pot fi introduse noi materiale, dar se
raspunde punctelor importante din luarile de cuvant din plen.

52
Votul Prin ridicarea mainii plenul voteaza echipa castigatoare potrivit prestatiei si nu
potrivit opiniei personale (fisele de evaluare reciproca sprijina luarea deciziei).
Presedintele Anunta rezultatul votului sub forma: ”Declar motiunea acceptata/respinsa”.Fisa
de lucru nr. 11 ( Evaluare reciproca)

53
Fisa de lucru nr. 12 (Evaluare reciproca)
Vorbitorul 1 (Echipa Pro)
Criterii de evaluare Slab Satisfacator Mediu Bine F. bine
Continutul
argumentarii (logic,
coerent, relevant)
Organizarea
argumentarii
(introducere,
accentuarea ideilor
principale, concluzii)
Prezentarea
(claritate, intonatie,
volum, ritm, gestica,
mimica)
Vorbitorul 2 (Echipa Pro)
Criterii de evaluare Slab Satisfacator Mediu Bine F. bine
Continutul
argumentarii (logic,
coerent, relevant)
Organizarea
argumentarii
(introducere,
accentuarea ideilor
principale, concluzii)
Prezentarea
(claritate, intonatie,
volum, ritm, gestica,
mimica)

54
Vorbitorul 1 (Echipa contra)
Criterii de evaluare Slab Satisfacator Mediu Bine F. bine
Continutul
argumentarii (logic,
coerent, relevant)
Organizarea
argumentarii
(introducere,
accentuarea ideilor
principale, concluzii)
Prezentarea
(claritate, intonatie,
volum, ritm, gestica,
mimica)
Vorbitorul 2 (Echipa Contra)
Criterii de evaluare Slab Satisfacator Mediu Bine F. bine
Continutul argumentarii
(logic, coerent, relevant)
Organizarea argumentarii
(introducere, accentuarea
ideilor principale,
concluzii)
Prezentarea (claritate,
intonatie, volum, ritm,
gestica, mimica)

55
5. Calitatea comunicarii
Fisa de lucru nr. 131. Enumerati sapte mijloace de comunicare non verbala.
2. Pentru fiecare mijloc de comunicare non-verbala dati un exemplu in care calitatea comunicarii este
imbunatatita (+) si un exemplu in care mijlocul respectiv de comunicare apare ca o bariera in calea
comunicarii ( -).
Nr.
crt
Mijlocul de
comunicare
non-verbala
+ -
1
2
3
4
5
6
7

56
Fisa de lucru nr. 14
Cititi urmatoarea lista care descrie caracteristici comportamentale ale individului intr-un grup.
Analizati care dintre acestea contribuie la cresterea calitatii comunicarii (+) si care pot contitui factori de
blocaj in comunicarea din interiorul grupului (-) si notati un + sau un - in dreptul fiecaruia in functie de
efectul lui.
1 Afisarea ostilitatii fata de grup sau
fata de anumiti membri ai grupului
7 Incercarea de a-l pune la punct pe un
membru al grupului
2 Afisarea increderii in capacitatea
celorlalti de a prezenta idei interesante
8 Incercarea de a vorbi cat mai tare
pentru a atrage atentia
3 Intreruperea discutiilor din cadrul
grupului pentru a spune o gluma
9 Membrii grupului nu intrerup pe
vorbitor
4 Incercarea de a ajuta un alt membru
al grupului sa-si expuna propriile idei
10 Relatarea unor experiente personale
care nu au nici o legatura cu
problema
5 Refuzul de a asculta si solutiile
alternative pe care un alt membru al
grupului doreste sa le expuna
11 Vorbitorul prezinta mesajul fara sa
urmaresca atitudinile membrilor
grupului
6 Deplangerea propriei situatii pentru a
castiga suport
12 Atitudiea liderului grupului este
diferita in raport cu membrii
grupului
Comparati notatiile voastre cu cele ale colegului de banca.

57
Fisa de lucru nr. 15

58
Fisa de lucru nr. 16

59
6. Calitatea personala
Cum sa-ti imbunatatesti nivelul performantei actuale?
Oamenii din jurul tau iti evalueaza in mod constant performanta actuala (PA) si o
compara cu ceea ce asteapta de la tine. Si tu iti compari performanta reala cu cea ideala (PI =
nivelul la care ai dori sa ajungi). Abilitatea de a performa la nivelul asteptarilor tale si a
celorlalti este cruciala pentru modul in care iti traiesti viata. Scopul tau ar trebui sa fie
imbunatatirea constanta a performantei reale, aducerea ei cit mai aproape de cea ideala spre
binele tau si al celorlalti. Iata cateva reguli de aur pentru atingera acestui scop:
1. Fixeaza-ti obiective pentru calitatea personala
2. Tine evidenta calitatii personale
3. Verifica daca ceilalti sunt multumiti de eforturile tale
4. Considera-i pe cei din jur drept clienti valorosi
5. Evita greselile
6. Executa-ti sarcinile mai eficient
7. Utilizeaza bine resursele
8. Angajeaza-te total
9. Termina ce ai inceput
10. Controleaza-ti stressul
11. Fii moral – pastreaza-ti integritatea
12. Cere calitate
Prin efectuarea urmatoarelor exercitii vei reusi sa-ti imbunatatesti performanta actuala (PA):

60
Fisa de lucru nr. 17 (Regula 1)
Fiecare obiectiv pe care ti-l fixezi este un contract cu tine pentru a-ti ridica nivelul
performantei reale intr-un anumit domeniu. completeaza formularul de mai jos pentru a-ti
defini obiectivele calitatii vietii personale si stabili actiunile ce vor conduce la indeplinirea
fiecarui obiectiv:
Obiectivele calitatii mele personale
Obiective (trebuie sa-mi
imbunatatesc PR in aceste domenii)
Actiuni (ce voi intreprinde pentru a-
mi imbunatati nivelul PR)
Termen
Fisa de lucru nr. 18 (Regula 2)
Trebuie sa-ti tii evidenta calitatii personale urmand exemplul firmelor care se asigura ca
rezultatele corespund planurilor. Evidenta calitatii personale trebuie sa dovedeasca
urmatoarele:
♦ ca pretentiile tale sunt in concordanta cu performantele
♦ ca stii in permanenta unde te afli in raport cu planul de imbunatatire al nivelului PR pe
care ti l-ai stabilit
♦ ca stii unde sa-ti concentrezi eforturile in faza urmatoare
♦ ca stradania de a-ti imbunatati PR este un proces ce dureaza intreaga viata.
Cum sa-ti completezi evidenta calitatii personale?
♦ periodic: saptamanal sau lunar
♦ enumera pentru perioada respectiva cele mai importante exemple de comportament,
eforturi, actiuni, sarcini indeplinite si rezultate.

61
♦ evalueaza-ti fiecare exemplu folosind grila: nemultumit, mediu, multumit
♦ foloseste rezultatele evidentei pentru a-ti alcatui un plan pentru imbunatatirea calitatii
personale in perioada urmatoare.
Evidenta calitatii personale
Perioada: De la.........la........... Evaluarea mea:
Nr. Data Exemple de comportament,
eforturi,actiuni,sarcini,rezultate
Nemultumit Mediu Multumit
Fisa de lucru nr. 19 (Regula 3)
Ca sa vii in intampinarea cererilor, dorintelor si asteptarilor celorlalti trebuie mai intai
sa le cunosti. pentru aceasta, din cand in cand, verifica modul in care cei din jur iti evalueaza
actiunile, performanta si comportamentul in relatie cu pretentiile lor de la tine. In lista de mai
jos marcheaza cu un TXT numarul care corespunde, dupa parerea ta, cel mai bine gradului de
satisfactie a celorlalti fata de tine (10=cel mai inalt grad). Cere catorva apropiati sa marcheze
cu alta culoare aceeasi lista. In felul acesta poti afla ce gandesc altii despre performanta ta
actuala, ce diferente exista intre modul tau de autoevaluare si al celorlalti si poti trage
concluzii importante asupra domeniilor in care iti poti imbunatati performanta actuala.
Factori ai calitatii personale
Esti multumit de performanta mea?
Factorii ce influenteaza modul in
care eu/cei din jur percep calitatea
mea personala
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Capacitatea de a evita greselile
Devotamentul

62
Loialitatea
Abilitatea de a respecta acordurile
Disponibilitatea de a ajuta/coopera
Integritatea
Productivitatea
Punctualitatea
Flexibilitatea
Simtul ordinii
Constiinta costului
Competenta profesionala
Abilitatea de a comunica
Toleranta
Interesul si respectul pentru altii
Igiena personala
Autodisciplina si perseverenta
Fisa de lucru nr. 20 (Regula 4)
Considera-i pe cei din jur clienti valorosi
Cei din jur depind de rezultatele calitatii tale personale, atat la scoala cat si acasa.
Gandeste-te la acest lucru ori de cate ori andeplinesti o sarcina care afecteaza calitatea
personala a altora. considera persoanele din jurul tau “clenti” valorosi ce trebuie sa fie
satisfacuti de serviciile “furnizorului” (tu). Pentru aceasta, verifica daca:
♦ ai curatat si facut ordine la locul de munca (la scoala si acasa)
♦ ai inapoiat lucrurile cel putin in aceeas stare in care le-ai imprumutat
♦ ai inlocuit tot ce ai folosit in intregime: sapun, hartie de copiat, benzina, mancare, etc.
♦ ai pus lucrurile la locul lor pentru a putea fi gasite de ceilalti
♦ ai informat pe cei care-ti preiau sarcinile despre situatia exacta in momentul plecarii
Cum sa devii un furnizor mai bun?
Completeza urmatoarele liste:
Situatii in care “furnizorii” mei m-au dezamagit:

63
Sarcini pe care le am de indeplinit unde calitatea muncii mele afecteaza performanta altora:
Situatii in care altii s-au plans de performnata mea:
Fisa de lucru nr. 21 (Regula 5)
Evita erorile
Firmele, departamentele si indivizii pot economisi foarte mult prin reducerea si
eliminarea greselilor. “Zero defecte” este scopul programelor de imbunatatire a calitatii pe
care si le propun majoritatea organizatiilor. pentru aceasta ele nu angajeaza mai multi
inspectori ai calitatii produselor, ci initiaza programe de formare pentru angajati astfel incat
acestia sa produca numai calitate si sa verifice imediat rezultatul muncii lor (sunt persoane
care “fac” si “verifica”). de altfel, inspectiile vizuale, chiar efectuate de specialisti nu sunt atat
de demne de incredere pe cat s-ar dori. Pentru a te convinge de acest lucru, fi urmatorul test:
Testul literei “f”
Intr-un minut, fara a nota pe foaie, verifica de cate ori apare litera “f” in urmatorul text:
Necesitatea de a forma fermieri foarte eficienti in folosirea procedeelor sofisticate de ingrijire
a animalelor este o preocupare fireasca si de frunte a unor foarte largi categorii de fii de

64
fermieri. De cand stramosii fiilor fermierilor au finalizat metode de ingrijire a animalelor,
formarea in folosirea eficienta a procedeelor a devenit o traditie de familie. Eforturile futile de
a transfera aceasta formare formatorilor de fermieri s-a finalizat cu refuzul fiilor fermierilor.
Compara numarul gasit de tine ce cel gasit de colegul de banca, vecinii din spate si fata,
colegii de clasa. Te surprinde ca numarul nu este acelasi? Nu e de mirare ca inspectia vizuala,
facuta intr-un timp limitat, fara a avea voie sa marchezi greseala pe produs nu poate da efectul
scontat: zero defecte.
Fii o persoana care “face” si “verifica”
Cum sa anticipezi si sa previi greselile:
♦ incearca sa-si imaginezi toate operatiile care ar putea genera greseli in procesul muncii
tale
♦ incearca sa localizezi toate posibilele cauze ale greselilor
♦ scoate raul din radacina prin indepartarea cauzelor si nu numai a simptomelor defectelor si
greselilor
♦ lupta-te pentru simplitate: solutii simple, linii de comunicare directe, proceduri simple
Corecteaza-ti grselile si invata din ele:
♦ bucura-te cand descoperi ca ai facut o greseala sau cand ea iti este semnalata de altcineva
♦ nu incerca sa te disculpi; admite-ti vina
♦ nu te simti ranit si nu reactiona negativ cand altii te corecteza sau te critica. Accepta
situatia ca pe o provocare ce te va ajuta sa te indrepti si sa eviti sa faci aceeasi greseala in
viitor
♦ ignora critica nefondata
♦ priveste greselile ca pe ceva firesc in dezvoltarea ta
♦ corecteaza-ti greselile
♦ nu le repeta
Fisa de lucru nr. 22
Care sunt motivele greselilor tale?
Daca vei analiza cauzele greselilor tale vei constata ca Legea lui Paretto, asa-numita regula
20/80 se aplica si in acest caz, adica 20% din actiunile tale sunt cauza a 80% din greseli. Cu
alte cuvinte, multe greseli au aceeasi cauza. pentru a afla cauzele ce se afla la originea celor
mai multe din greselile tale, fa urmatorul exercitiu:

65
Sezonul de vanatoare a geselilor contuinua tot timpul anului
In tabelul 1 scrie toate greselile facute care-ti vin in minte si alaturi cauzele lor. In
tabelul 2 transfera cauzele in ordinea frecventei lor si solutiile pentru a le evita in viitor.
Tabelul 1
Greseli Cauze
Tabelul 2
Cauze Solutii pentru evitarea lor
Fisa de lucru nr. 23 (Regula 6)
Indeplineste-ti sarcinile mai eficient
Abilitatea de a-ti indeplini sarcinile cum trebuie este cruciala in calitatea personala.
Sansele de avansare profesionala, de a avea job-uri interesante, provocatoare depind de
capacitatea de a-ti imbunatati eficienta in rezolvarea sarcinilor (la scoala si apoi in viata).
Urmeaza o lista de sfaturi care te ajuta sa-ti indeplinesti sarcinile mai eficient. cu un patener
ordoneaza-le dupa importansa (1=cel mai important). apoi compara ierarhia voastra cu cea a
colegilor din banca din fata. Dupa 15 minute va trebui sa raportati intregii clase primele 5
sfaturi ale grupului vostru.
a) Asigura-te ca stii exact ceea ce trebuie sa indeplinesti.
b) Asigura-te ca ceea ce profesorul/seful tau vrea de la tine este acelasi lucru cu ceea ce ai
inteles tu ca trebuie sa faci. Daca e nevoie ia notite si i le arata.
c) Termenele de realzare trebuie sa fie clare. Nu accepta termene nerealiste. Nu spune “da”
doar de teama reacsiei negative. Odata acceptate termenele el trebuiesc respectate.

66
d) Daca mai ai de indeplinit si alte sarcini, fixeaza-ti pripritatile. Cere parerea celui ce ti-a
delegat noua sarcina.
e) Aduna-ti informatiile si materialul necesar.
f) Incearca sa-ti imaginezi toate problemele si obstascolele care s-ar pute ivi. Planifica
remediile. Daca apar probleme neprevazute si nu stii daca autoritatea ta e suficienta pentru
a le rezolva singur, cere parerea initiatorului sarcnii. Consulta-l si inainte de a actiona
potrivit sfatului primit de la altcineva.
g) Intreaba-ti seful cine preia conducerea in cazul absentei lui sau cum poate fi contactat in
cazul ivirii unor probleme.
h) Nu pierde timpul.
i) Raporteaza indeplinirea subpaunctelor pe parcursul realizarii sarcinilor.
j) Verifica-ti calitatea muncii. Fii exigent cu tine insuti. Un lucru e terminat numai dupa ce
ai facut ordine pentru pasul urmator.
k) Trateaza greselile facute dupa algorimul descris in exercitiul anterior.
l) Fii devotat, angajeaza-te total. Consodera sarcina ca fiind a “ta”. Fii mandru sa-ti pui
numele pe produsul final.
m) Multumeste celor care te-au ajutat.
n) Cere sarcini din ce in ce mai complexe si mai pline de rispundere.
Daca urmezi aceste sfaturi:
♦ iti vei ridica nivelul PA
♦ vei avea o satisfactie mai mare de pe urma muncii tale
♦ iti va creste increderea in tine
Fisa de lucru nr. 24
Adesea suntem pusi in fata situatiei in care trebuie sa luam o decizie importanta.
Pentru a lua o decizie de calitae se recomanda sa respectam cateva reguli care ne pot fi de
ajutor:
♦ Pentru a putea beneficia de un punct de vedere exterior este bine sa ne consultam cu cei
apropiati.
♦ Analizati ce decizii si cum au procedat cei care au fost in situatii similare si au avut
succese.
♦ Analizati ce decizii au luat cei care au fost in situatii similare si nu au avut succes.
♦ Nu va grabiti sa luati decizia dar nici nu intarziati.

67
♦ Evidentiati punctele slabe in decizia pe care vreti s-o luati si incercati sa le eliminati.
♦ Comparati diferite decizii pe care le puteti lua si alegeti cea care vi se potriveste cel mai
bine.
♦ Nu va complaceti in rutina.
♦ Incercati sa fiti creativ.
♦ Folositi mai multe surse de informare simultan.
♦ Impuneti-va un proces de gandire logic si metodic.
♦ Nu va grabiti sa luati o atitudine prea ferma.
♦ Nu incercati sa copiati deciziile altora, s-ar putea sa nu vi se potriveasca.
Analizati una din deciziile majore pe care le-ati luat si precizati care dintre regulile enumerate
mai sus au fost respectate.
Fisa de lucru nr. 25
Raspundeti la intrebarile urmatoare iar dupa aceea incercati sa stabiliti un set de recomandari
care sa conduca la o calitate mai ridicata a actului vostru de invatare.
1. Iti este teama sau jena sa intrebi cand nu intelegi ceva?
2. Poate fi invatat cineva care nu vrea sa invete?
3. Exista o metoda universala pentru un invatat optim?
4. La ce rezultate poate conduce faptul ca nu esti onest cu tine insuti?
5. Ce avantaje ofera activitatea de revedere periodica a materiei?
6. Cum va stabiliti viteza cu care cititi? Incercati sa gasiti o strategie cu cel putin 5 pasi pentru a
imbunatati calitatea parcurgerii unei carti de specialitate.
7. In orice carte exista idei principale, fraze esentiale sau cuvinte cheie. . Notarea cuvintelor cheie
reprezinta o activitate de inalta intensitate. Creierul uman poate lucra eficient si continuu, intens,
perioade de 20-30 minute. Incercati sa depistati aceste cuvinte/concepte cheie intr-un articol dintr-un
ziar si discutati cu colegii.
8. Cum procedezi daca le rezolvarea unei probleme nu se prefigureaza solutia?
9. Stii sa explici ce nu intelegi?
10. Cand te preocupa o anumita problema este util sa folosesti mai multe surse de informare?
11. Cunosti cum se poate cauta o informatie pe internet?
Fisa de lucru nr. 26
Cand te pregatesti pentru un examen sau concurs care dintre starile urmatoare este dominanta?
a) Frica;
b) Impresia ca ceilalti competitori sunt intr-o situatie mai buna;
c) Dorinta de a obtine un rezultat cat mai bun;
d) Senzatia ca esti in criza de timp;
e) Te gandesti cu bucurie la satisfactia reusitei;

68
f) Cauti justificari pentru o eventuala nereusita dand vina pe mediu;
g) Iti elaborezi o strategie de a te prezenta la concurs, pe care o imbunatatesti continuu;
h) Cauti justificari pentru o eventuala nereusita invinovatindu-te;
i) Te gandesti la ostilitatea comisiei de examinare;
j) Esti optimist si astepti cu incredere examenul;
k) Astepti cu indiferenta concursul fara sa-ti modifici ritmul de viata;
l) Lucrezi tot timpul fara sa mai acorz importanta somnului si mancarii;
m) Nu simti presiunea examenului si consideri ca este ceva normal;
Care dintre comportarile urmatoare iti sunt caracteristice la un examen?
a) Iti pregatesti cele necesare cu o zi inainte;
b) Iti sacrifici somnul pentru o ultima recapitulare;
c) In ziua precedenta examenului faci o recapitulare generala, dar fara sa depui un efort mare;
d) Asculti o jumatate de ora de muzica inainte de plecare pentru relaxare;
e) In sala de examen te asezi cat mai confortabil si iti pregatesti instrumentele de care vei avea nevoie;
f) Citesti intregul subiect inainte de a incepe sa scrii;
g) Raspunzi intai la intrebarile cele mai usoare,
h) Incepi cu ceea ce este mai dificil fiindca se obtin mai multe puncte;
i) Lungimea raspunsului la fiecare parte il calculezi in functie de punctajul acordat;
j) Cand nu sti sa raspunzi la o intrebare intri in panica;
k) Inainte de a te apuca de scris te convingi ca ai inteles toate instructiunile;
l) Iti rezervi ultimele minute ale timpului alocat pentru recitirea lucrarii;
m) La recitirea lucrarii ai senzatia ca ai multe de modificat si de adaugat;
n) Inainte de a aborda subiectul pe foaia de axamen incerci sa schitezi ideile principale pe ciorna;
o) Esti tentat sa faci introduceri prea lungi;
p) Raspunzi exact la ceea ce se cere;
q) Daca nu esti sigur de ceva elimini partea respectiva/ o scrii la "noroc";

69