74484815 Auxiliar a Ix a Isbn

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

COLEGIUL TEHNIC ,,AL. I. CUZA’’ BARLAD - VASLUI

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA A IX- A LICEU TEHNOLOGIC

MODULUL VI:

ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

AUTORI: M.I IONITA SIVERIA , ING. NEGRU CRISTINA, M.I RASCANU IULIANA

ISBN 978-606-573-089

Domeniul industrie textilă şi pielărie; Clasa a IX a Liceu tehnologic

- 1 -


ARGUMENT Acest ghid este un material de lucru destinat maistrilor instructori, dar si elevilor,

urmarind formararea profesionala la nivel European. Elevilor trebuie sa li se ofere

posibilitatea de a dobandi acele calificari profesionale care sunt importante pe piata

muncii, impreuna cu abilitati, cunostinte si deprinderi specifice domeniului textil.

Materialul se desfasoara pe parcursul a 90 de ore, adica 3 saptamani de practica comasata

in atelierul de textile din scoala. El a fost elaborat pe baza unitatilor de competenta si a

competentelor tehnice specializate prevazute in S.P.P., tinand cont de continuturile

tematice prevazute in programa de C.D.L. Materialul cuprinde continuturi ce vizeaza

aceste competente, iar maistrul instructor le poate adapta si dezvolta, in functie de

resursele de care dispune.

Prezentul ghid sprijina procesul de invatare continua prin inglobarea unitatilor

de competenta cheie si a celor profesionale, generale si specializate, iar autorii isi

exprima disponibilitatea de a colabora in elaborarea continuturilor cu toti partenerii

sociali interesati: agentii economici, angajatori, elevi, parinti, autoritati locale etc.

Ghidul contine:

-materiale de referinta

-cuvinte cheie

-glosar de termeni

-fise de descriere a activitatilor

-fise de lucru -(activitate)

-activitati pentru elevi urmate de solutii

-indrumari privind modalitatile de evaluare

-sugestii pentru cresterea eficientii invatarii

Toate aceste materiale au fost elaborate astfel incat sa fie mai accesibile

elevilor pentru insusirea abilitatilor cheie, abilitati de care tinerii au nevoie pentru a ocupa

un loc de munca.


- 2 -


COMPETENTE VIZATE

UNITATI DE COMPETENTA

- organizarea locului de munca;

- rezolvarea de probleme;

- realizarea cusaturilor manuale;

UNITATI DE COMPETENTA TEHNICE SPECIALIZATE:

-identifica problemele simple aparute;

-alcatuieste si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple;

-executa pe esantioane punctele de cusatura;

-verifica rezultatele obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare, evalueaza

rezultatele;


- 3 -


OBIECTIVE:

Dupa parcurgerea acestui modul elevei vor fi capabili :

-sa dobandeasca cunostinte care sa le permita organizarea locului de munca astfel

incat sa poata rezolva problemele aparute in functionarea utilajelor din dotare;

-sa poata organiza spatiul de lucru respectand principiile ergonomice;

-sa alcatuieasca un plan de rezolvare a problemelor simple de la locul de munca;

-sa aplice principiile ergonomice la locul de munca;

-sa foloseasca instructiunile de lucru pentru indeplinirea sarcinilor;

-sa execute punctele de cusatura manuale pe esantioane ;

-sa participe la rezolvarea problemelor aparute la locul de munca;

-sa verifice si sa evaluieze rezultatele obtinute;


- 4 -


Unitatea de competenta Nr.1

PRINCIPII ERGONOMICE

Ergonomia este stiinta legilor muncii ce permite obtinerea cunostintelor necesare

pentru a putea adapta omul la meseria sa, in scopul cresterii continuie a muncii

urmarindu-se economisirea efortului uman. Oboseala produsa de munca este cu atat mai

redusa cu cat intre om, masina si mediu de lucru exista o adaptare mai buna.

Starea de odihna necesara muncii este corelata cu starea de oboseala, in sensul ca

sporirea uneia duce la scaderea celeilalte.

Oboseala este un fenomen normal pentru organismul omului care munceste si

depinde de patru factori esentiali: intensitatea muncii, conditiile de mediu in care se

munceste, gradul de odihna existent in momentul inceperii lucrului si de durata muncii.

Oboseala poate fi: -fizica(musculara),- psihica si- senzoriala.

Starea de oboseala normala produsa de prestarea unei activitati de munca poate sa

creasca anormal datorita unor conditii necorespunzatoare de munca:

-organizarea nerationala si defectuasa a timpului si locului de munca;

-aprovizionarea neritmica cu materiale;

-folosirea de scule, aparate, utilaje care pretind miscari inutile si risipa de energie fizica,

pozitii de lucru ce necesita eforturi obositoare;

-folosirea de aparate de masurat a caror scala se citeste cu dificultate;

-ambianta de lucru nefavorabila;

-scaune nereglabile si nerabatabile;


- 5 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE Cunoscand legile, principiile si notiunile ergonomice, se pot imbunatati

conditiile de munca, se reduc timpii de productie, scade solicitarea si starea de oboseala a

executantilor care pot sa-si canalizeze energia astfel economisita pentru realizarea altor

obiective ala muncii, deci cresc rezultatele cantitative si calitative ale activitatii lor.

NOI, OAMENII, SUNTEM DIFERIŢI …

UNII FAC FAŢĂ SUPRASOLICITĂRILOR MAI BINE DECÂT ALŢII.

MUNCA TREBUIE ADAPTATĂ LA INDIVID ŞI NU INVERS

FACTORI DE MICROCLIMAT La locul de munca trebuie sa se tina cont de microclimat – care este determinat de

conditiile atmosferice: temperatura, umiditate, presiune atmosferica si intensitatea

curentilor atmosferici. Factorii de microclimat pot deveni factori de risc de accidentare si

de imbolnavire profesionala daca nu se respecta limitile. Actiunea lor periculoasa se

traduce fie prin transformari fiziologice ale organismului executantului, fie prin

transformari la nivelul mijloacelor de productie perturbandu-le functionarea normala.

Pentru incalzirea incaperilor de lucru se vor alege variantele compatibile

caracteristicilor fizico-chimice ale materialelor si substantelor cu care se lucreaza.

Pentru ventilarea incaperilor de lucru sau a celor ocupate de persoane se vor prevedea

mijloace de ventilatie naturale sau mecanice astfel incat sa se poata asigura conditii de

calitate a aerului.

Iluminatul se va realiza asa incat sa se asigure conditiile optime de vizibilitate.

Incaperile de lucru ocupate permanent de persoane vor fi iluminate natural pe timpul

zilei, exceptie facand acele incaperi unde nu se pot prevedea vitralii. Iluminatul artificial

se va folosi:-pe timpul noptii; -pe timpul zilei, cand lumina nu este suficienta; -in incaperi

fara lumina;

La realizarea conditiilor de iluminat se vor lua in considerare urmatorii factori:

-nivelul de iluminare;

-uniformitatea iluminarii;

-distribuirea corecta a iluminarii in incapere si pe planul de lucru;


- 6 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE -evitarea fenomenului de orbire;

-culoarea luminii si a suprafetelor planului de lucru;

-intrebuintarea instalatiilor de iluminat si a spatiilor vitral;

Mentinerea unui aer igienic la locul de munca se poate asigura folosind sisteme de

ventilare (naturala, artificiala). Atunci cand in procesul de munca nu se poate asigura

eliminarea aerului impurificat se folosesc diferite echipamente de protectie individuala: -

masca de praf, -masca de admisie libera de aer, -masca filtranta.

Aerul care ne inconjoara este un mediu elastic in care se produc deformari care

dau nastere la miscari oscilatorii, numite vibratii, caracterizate prin frecventa si

intensitate. Prin frecventa se exprima numarul de perioade pe care il are vibratia intr-o

secunda, iar intensitatea arata taria vibratiei. Orice corp elastic aflat in miscare oscilatorie

produce vibratii care, in anumite conditii sunt percepute de organul tactil al omului sub

forma de vibratii, precum si organul auditiv sub forma de sunete sau zgomote.

Zgomotul este o suprapunere dezordonata de vibratii (sunete) ale aerului.

Zgomotul este caracterizat printr-o frecventa medie si o intensitate medie a sunetelor

componente. In functie de intensitatea lor, zgomotele pot provoca asupra omului efecte

nefavorabile:

- tulburarea sau intreruperea somnului;

- senzatii subiective de jena (frica, constrangere);

- scaderea atentiei;

- efecte nefavorabile-accelerarea batailor inimii;

- tulburari de auz;

- surditate fata de vorbire;

Un zgomot receptionat nu duce numai la perceptia sa acustica, ci se va comporta ca un

,,semn de alarma”, prin intregul organism. Exista numeroase activitati profesionale in

care zgomotul produs de masini si utilaje reprezinta o componenta obligatorie a

organizarii muncii.

Limita intensitatilor sonore nepericuloase la masini textile este cuprinsa intre 90-100Db

(decibeli). Fiecare activitate umana pretinde anumite limite de intensitate sonora pana la


- 7 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE care starea de sanatate, capacitatea de functionare a analizatorului auditiv si intreaga

capacitate de munca a omului se mentine limite normale.

In laboratoarele tehnologice curba de zgomot (Cz), in limite admise este Cz =75.

Intervalul util este intre curba de zgomot Cz=45 si Cz=85.

Protectia impotriva zgomotelor are ca scop aplicarea masurilor prin care nivelul

zgomotului intr-un anumit loc de munca sa fie sub limita Cz admis.

Masuri de protectie impotriva zgomotelor:

-reducerea zgomotelor la sursa;

-marirea distantei dintre sursa si om;

-folosirea de mijloace care prelungesc prin reflexii succesive drumul vibratiilor sonore

pana la om;

-folosirea mijloacelor de protectie individuale ( dopuri de vata, antifoane, casti);

-amplasarea cladirilor zgomotoase pe directia vanturilor dominante;

-amplasarea de zone plantate cu arbori in jurul locurilor zgomotoase.

Trepidatiile sunt vibratii transmise intregului corp, caracterizate prin: frecvente si

intensitati.Omul vine in contact cu trepidatiile in trei cazuri:

-intregul organism se misca odata cu aparatele,cu vibratiile (autovehicule rutiere), -

ameteli, greturi.

-numai anumite parti ale corpului sunt supuse actiunii trepidatiilor cu frecventa joasa

( burghie metalice, ciocane mecanice), boala apare tarziu manifestandu-se prin tulburari

de circulatie in musculatura.

-corpul este supus actiunii concomitente a zgomotuluiu si trepidatiilor cu frecvente mari

(ateliere industriale textile, fabrici de cherestea, sectii de prelucrare a metalelor).

Masuri de prevenire:

-montarea agregatelor care trepideaza pe fundatii speciale;

-folosirea unor manere cu intreruperi elastice la sculele pneumatice;

-amenajarea de bai calde pentru maini;

-respectarea zilei de munca redusa;


- 8 -


Iradierea locului de munca

Radiatiile intalnite in executarea diferitelor profesiuni reprezinta factorii cei mai

importanti ai mediului inconjurator.

Radiatia reprezinta o forma de energie, un fenomen fizic de emitere si propagare de

unde, un factor de mediu cu actiune patogena si efecte biologice pronuntate.

Radiatiile se caracterizeaza prin: -energie;

-frecventa;

-lungime de unda;

Actiunea radiatiilor asupra corpului omenesc :

- razele ultraviolete - ard pielea, produc cancerul pielii;

- razele X-distrug tesuturile, producerea cancerelor;

- razele gama-boli de iradiatii cu efecte cancerigene;

- microunde - cresc temperatura corpului, ajunse la ochi produc cataracte;

- raze infrarosii- cresc temperatura corpului, care depasind 430C apare socul de caldura;

- razele luminoase- arsuri si pigmentari ale pielii.

Protectia impotriva radiatiilor: Protectia impotriva radiatiilor infrarosii:

-mecanizarea /automatizarea muncilor cu expunere la radiatii infrarosii cu fluxuri si

intensitati mari;

-izolarea surselor prin ecrane termoizolante sau perdele de apa;

-purtarea echipamentelor de protectie individuala;

-controale medicale periodice si amanuntite;

Protectia impotriva radiatiilor luminoase:

-ecrane asezate intre sursa luminoasa si om;

-limitarea expunerii la soare;

-purtarea echipamentului de protectie individual;


- 9 -


Protectia impotriva radiatiilor ultraviolete:

-micsorarea timpului de expunere;

-ecranarea surselor de radiatii ultraviolete;

-protectia individuala prin haine si vizoare spec iale;

-scaderea intensitatii campurilor radiante;

-cresterea distantei dintre sursa de iradiere si muncitor;

-folosirea echipamentelor individuale de protectie;

Incalzirea locului de munca

Incalzirea unei incaperi se considera igienica daca sunt indeplinite urmatoarele

conditii:

-temperatura aerului sa fie cuprinsa intre 18-240C;

-diferenta de temperatura pe orizontala si pe verticala sa nu depaseasca 20C;

-variatiile zilnice de temperatura in interiorul incaperii sa nu depaseasca 4-50C;

Un bun aparat de incalzire trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa incalzeasca uniform si continuu spatiul pentru care este destinat;

-sa nu provoace in incapere noxe;

-sa nu fie periculos pentru oameni;

-sa nu produca incendii;

-sa fie economic si usor de intretinut.


- 10 -


Igiena locului de munca

Incaperile in care se desfasoara procese de munca trebuie sa beneficieze de o serie

de conditii igienice prin care sa se diminueze sau sa se elimine pericolele profesionale.

Atelierele scoala se amplaseaza in zonele special amenajate in functie de planurile de

sistematizare.Deseurile textile si gunoiul trebuie stranse si indepartate.

Alimentarea cu apa potabila, apa pentru igiena corporala de la o retea independenta.

Pardoseala trebuie curatata dupa fiecare sedinta de practica, maturarea, aspirarea prafului,

stergerea geamurilor astfel incat sa nu se pericliteze programul de desfasurare a orelor de

practica. Igiena imbracamintei si incaltamintei trebuie sa vina in ajutorul functiei de

termoreglare a organismului, adica sa mentina temperatura normala a corpului 36,5-370C.

Elevii vor fi indrumati ce obiecte de imbracaminte si incaltaminte sa foloseasca in

atelierul de confectii al scolii in functie de anotimp. De asemenea, se vor face

recomandari ca echipamentul de protectie sa se schimbe la terminarea programului de

practica. Incaltamintaea trebuie sa corespunda conformatiei anatomice a piciorului, sa

asigure aerisirea, sa fie adecvata procesului tehnologic si lucrului si sa fie zilnic curatata.


- 11 -


Ergonomia miscarilor, pozitia de lucru

Amenajarea ergonomica a locului de munca se realizeaza tinand seama de datele

antro-functionale ale organismului uman, precum si de alte cerinte ergonomice.

La proiectarea, construirea si exploatarea echipamentului si a spatiului de munca

potrivit dimensiunilor statice ale corpului uman, precum si la amplasarea optima a

echipamentelor de baza si auxiliare, a semifabricatelor si a produselor finite se vor

respecta urmatoarele cerinte:

-se va urmari obtinerea unei pozitii confortabile a muncitorului pe timpul lucrului, prin

crearea posibilitatilor de lucru in pozitia cea mai confortabila;

-se vor evita pozitiile fortate, nenaturale ale corpului, asigurandu-se posibilitati de

schimbare a pozitiei pe timpul lucrului;

-se va evita pe cat posibil fortarea musculaturii in pozitie statica ;

-dotarea locurilor de munca cu scaune corespunzatoare ca dimensiune,corelandu-se

inaltimea scaunului cu planul de lucru;

-utilajele, masinile, mesele de lucru vor fi proiectate asa incat sa asigure spatiu suficient

membrelor inferioare, precum si o suprafata necesara sprijinirii comode si stabile a

picioarelor;

Daca la locul de munca nu se va tine cont de factorii de microclimat, de

amenajarea ergonomica a locului de munca, adica de toti factorii care pot influenta

negativ productivitatea, atunci vom spune ca legile ergonomice nu se aplica, iar datorita

acestui fapt accidentele de munca nu vor intarzia sa apara.


- 12 -

DE REŢINUT!Nu este bine pentru organism a se lucra toată ziua în poziţia şezândă. Trebuie să existe o alternare a activităţilor desfăşurate de acelaşi lucrător. Un scaun ergonomic permite efectuarea mişcărilor impuse de activitatea desfăşurată, fără a afecta poziţia corectă a coloanei vertebrale şi a picioarelor.


Organizarea atelierului scoala de textile

In spatiul destinat atelierului de confectii sunt amplasate masini de cusut, diferite

utileje: mese de calcat, mese de croit, cu respectarea cerintelor pedagogice, ergonomice si

de organizare a muncii, precum si de respectare a normelor de protectie a muncii si de

P.S.I.

Iluminatul atelierului de textile din scoala este mixt (natural si artificial), fiind

foarte eficient deoarece fluxul luminos este transmis in spatiul de lucru atat direct, cat si

indirect (reflectat din tavan).

Microclimatul din atelier este optim, temperatura aerului este intre 16-180C,

umiditatea relativa de 50%, viteza aerului de 0,3m/s iarna si de 0,6 m/s vara, iar

temperatura suprafetelor incalzite ale utilajelor si instalatiilor nu depaseste 550C.

Ventilarea are ca scop sa creeze si sa intretina in spatiile de lucru o atmosfera

corespunzatoare. Zgomotul se combate prin folosirea mijloacelor de protectie

individuale.

In atelierul scoala, masinile de cusut sunt amplasate pe trei linii, cu cai de acces

intre ele, mesele de croit sunt amplasate in asa fel incat sa nu perturbe buna desfasurare a

procesului de predare – invatare, mesele de calcat sunt amplasate in capetele liniilor de

masini si au acces liber de trecere.

Atat organizarea cat si desfasurarea instruirii practice in atelierul de textile al

scolii se desfasoara cu respectarea normelor de protectie a muncii, de prevenire si

stingere a incendiilor.


- 13 -



- 14 -

ATELIER 2



INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR DIN DOTAREA ATELIERULI SCOALA DE TEXTILE

Intretinera masinilor si utilajelor este obligatorie pe toata durata instruirii practice

potrivit normelor tehnice de intretinere care prevad lucrari de: curatare, ungere,

remedierea unor defectiuni ce apar pe toata durata lucrului.

CURATAREA: se face cu o pensula sau cu o carpa moale, care sa inlature usor scamele,

praful si petele de ulei depuse in timpul lucrului. Inainte de curatare masinile vor fi oprite

de la sursa de curent, iar ata si semifabricatele vor fi indepartate de pe masa masinii.

UNGEREA: se face combinat, prin ungerea continua, realizata in timpul lucrului si prin

ungere manuala efectuata de catre operator cand masina nu functioneaza. Ungerea

continua se realizeaza automat de catre un mecanism de ungere montat in corpul masinii,

pe care operatorul trebuie sa-l supravegheze prin vizorul nivelului de ulei


- 15 -

pompa de ulei

baia de ulei

baia de uleifitil

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.pennsbury.k12.pa.us/pennsbury/Staff%2520Pages/William%2520Penn%2520Middle%2520School/Walter%2520,%2520R/Homework%2520(updated%2520daily)/___zumuhead.html_files/school_clipart_boy_writting.gif&imgrefurl=http://www.pennsbury.k12.pa.us/pennsbury/Staff%2520Pages/William%2520Penn%2520Middle%2520School/Walter%2520,%2520R/Homework%2520(updated%2520daily)/&usg=__Ag8j9BNS06Giqtt06AyhEoJYQlQ=&h=160&w=200&sz=7&hl=ro&start=17&zoom=1&tbnid=BPyBq6W8sOuRAM:&tbnh=83&tbnw=104&prev=/images%3Fq%3Dclipart%2Bschool%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DG%26tbs%3Disch:1&um=1&itbs=1


Pe parcursul procesului de productie se produc diverse defectiuni care afecteaza

calitatea produselor. Cauzele care le produc sunt diferite si pot proveni de la manuiri

gresite ale lucratorului sau datorita obosirii si incalzirii utilajului.

La masinile de cusut majoritatea mecanismelor sunt capsulate si incorporate in

interior, motiv pentru care doar la : ac, curea, transmisia de la motor, intrerupatorul

electric sunt aparatori de protectie.

Inainte de a incepe lucrul la o masina de cusut trebuie:

-sa se curate de praf si scame capul masinii si masa de lucru;

-sa se verifice dispozitivele de protectie;

-sa se cupleze motorul la sursa de curent;

-sa se infileze ata la ac si la suveica;

-sa se puna mosorelul in suveica si sa se monteze suveica in lacasul ei;

-sa se execute cusatura de proba si sa se inlature eventualele defecte de coasere.


- 16 -


FIŞA DE DOCUMENTARE - Categorii de lucrări de întreţinere şi reparaţii

In industria textila, organizarea activitatii de intretinere a utilajelor se realizeaza

dupa sistemul reparatiilor preventiv planificate. Acest sistem reprezinta un ansamblu de

masuri de intretinere, control si reparare a utilajelor ce se efectueaza in mod periodic, la

intervale de timp determinate, prin care se urmareste prevenirea uzurii excesive si a

aparitiei defectiunilor, precum şi menţinere calităţilor de exploatare necesare unei

funcţionări normale.

Potrivit normativelor tehnice de întreţinere şi reparare a utilajelor, într-un ciclu de

reparaţii.

Revizia tehnica Rt : reprezintă ansamblul de operaţii care se execută înaintea unei

reparaţii planificate, în scopul determinării stării tehnice a utilajului şi a principalelor

lucrări de reparaţii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.

Reparatia curenta Rc : reprezintă ansamblul de operaţii care se execută înaintea unei

reparaţii planificate, în scopul determinării stării tehnice a utilajului şi a principalelor

lucrări de reparaţii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.

Reparatia capitala Rk : prezintă creategoria de intervenţie care se efectuează după

expirarea ciclului de funcţionare prevăzut în normativul tehnic, avînd drept scop


- 17 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE readucerea caracteristicilor tehnico-economici ale utilajului la nivelul avut iniţial şi

preîntâmpinarea ieşirii din funcţiune a acestuia înainte de termen.

NORME DE PROTECTIE A MUNCII IN ATELIERUL SCOALA DE

TEXTILE-PIELARIE

Pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor practice se va avea in vedere

respectarea prevederilor LEGII Nr 319/2006, care satabileste principiile generale

referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatii,

eliminarea factorilor de risc si accidentarea.Aceasta legislatie trebuie cunoscuta si

respectata de toti participantii la procesul de munca. Un principiu din dreptul roman

spune ca :,, Nimeni nu are voie sa nu cunoasca legea’’. Necunoastera legii nu iti da

dreptul sa nu o respecti.

Protectia muncii cuprinde totalitatea regulilor institutionalizate avand ca scop

asigurarea celor mai bune conditii de lucru, prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor

profesionale. Elevii au urmatoarele obligatii privind desfasurarea instruirii practice in

atelierul scoala: sa-si desfasoare activitatea conform pregatirii si instruirii astfel incat sa

nu puna in pericol de accidentare atat persoana proprie cat si alte persoane care pot fi

afectae de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

In atelierul de textile pielarie trebuie sa domneasca ordinea si curatenia, elevii sa

poarte echipament de protectie ( halat alb, parul starns legat si papuci comozi).Inainte de

inceperea lucrului in atelierul de textile, elevii se vor spala pe maini dat fiind faptul ca se

lucreaza cu materiale textile ce se pot murdari.


- 18 -


Pozitia corpului in timpul lucrului trebuie sa fie corecta: spatele drept, lucrul tinut

la o distanta de 30 cm de ochi, lumina trebuie sa cada de sus, din partea stanga.

In timpul lucrului elevii trebuie sa aiba grija sa nu se intepe cu farfecul, acul

deoarece se pot produce infectii cu urmari grave. Sa nu se rupa ata cu dintii pentru ca

odata cu ata patrund in organism microbi ce pot duce la imbolnaviri. Sa se evite discutiile

in timpul lucrului, deoarece distragerea atentiei poate duce la accidente.

La inceperea lucrului elevii vor verifica existenta aparatorilor de protectie ale

utilajelor.

La folosirea fierului de calcat trebuie multa atentie pentru a evita accidentarea prin

electrocutare sau arsuri. Se va verifica daca cordonul de alimentare este intreg, bine

izolat, priza si stecherul nu sunt sparte, daca fierul de calcat se incalzeste usor si fara

zgomot si daca temperatura de incalzire corespunde cu natura materialului de prelucrat.

Daca se constata unele defectiuni in functionarea utilajelor, elevii nu au voie sa

intervina pentru remediere, decat in prezenta maistrului instructor.

In caz de incendiu sau inceput de incendiu se vor opri imediat masinile, se va da

semnalul de alarma, se va scoate imediat materialul din masina, se va proceda la

stingerea focului folosind stingatoarele din dotare, caile de evacuare.

La terminarea lucrului, masinile vor fi deconectate de la sursa de curent, vor fi

curatate de praf si scame, se va face curatenie la locul de munca.


- 19 -

Se vor lua toate masurile necesare ca elevii sa isi desfasoarea

instruirea practica intr-un mediu sanatos si sigur.



1) CUSATURI PUNCTATE:

Cusatura punctata se formeaza cu ajutorul punctelor de coasere. In functie de

modul de formare al punctelor, acestea pot fi:

-punctul inaintea acului;

-punctul in urma acului;

-punctul de tighel;

-punctul in cruce;

Punctul inaintea acului : se formeaza prin luarea pe ac a unei portiuni din tesatura si lasand libera o alta portiune. Punctul inaintea acului se aplica la cusaturi de pozitionare a unor detalii, la insailarea pentru asamblare si la incretirea unor detalii. Pentru ca acest punct de cusatura nu are caracter permanent, la finisarea produsului, cusatura se desface (se scoate) de aceea se lucreaza cu ata de alta culoare.


- 20 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE Punctul in urma acului este asemanator cu punctul inaintea acului, se lucreaza de la dreapta la stanga, de fiecare data ne intoarcem in urma si luam pe ac o distanta dubla.

Punctul de tighel se aseamana cu puncrul in urma acului lipsind golul dintre punctele de coasere. Un tighel reusit este identic cu tighelul realizat la masina simpla de cusut, are aceeasi rezistenta si intrebuintare.

Punctul in cruce se aplica la montarea gulerelor, fixarea tivurilor si la formarea broderiilor. Acest punct de cusatura se executa de la stanga la dreapta, iar pasii de cusatura se dispun in zig-zag avand capetele suprapuse.


- 21 -


2) CUSATURI FESTON:

Cusaturile feston acopera marginile detaliilor cu scopul prevenirii destramarii

acestora. Se pot aplica la operatii de surfilat, butoniere, gauri, cheite, la surfilarea

marginilor detaliilor necaptusite, avand punctul de coasere oblic sau feston drept.

Surfilatul oblic este caracterizat prin fixarea marginii tesaturii la distantede 2-10mm, iar adancimea in interiorul tesaturii de 5-8mm. Acest punct se foloseste in special la festonarea detaliilor pantalonilor barbatesti.

Surfilatul cu punct de feston este caracterizat prin fixarea tesaturii pe toata lungimea. Punctul de feston se aplica pentru surfilarea detaliilor produselor de imbracaminte. Festonul se lucreaza de jos in sus, de la stanga la dreapta, acul scotandu-se prin bucla formata de ata.


- 22 -


Butonierele se realizeaza pe baza punctului de feston, fiind folosite in scop ornamental sau functional pentru inchiderea produsului.

Gaurile sunt orificii rotunde ce se festoneaza la fel cu butonierele si seaplica la bluze, hanorace, vestoane.

Cheitele, bridele se formeaza cu ajutorul cusaturilor feston. Cheitele sefolosesc ca intarituri la buzunare, cute si butoniere. Se formeaza prin aplicarea mai multor fire de ata pe lungimea cheitei, care apoi sunt rulate si fixate pe detaliul produsului.


- 23 -


3) CUSATURI ASCUNSE:

Cusaturile ascunse sunt folosite pentru imbinarea unor detalii textile. Dupa scopul

pe care il indeplinesc, cusaturile ascunse pot avea rol de modelare a detaliilor sau rol de

formare si fixare. Cusaturile ascunse pot fi:

-cusaturi de impanzire( pichirul);

-cusaturi de fixare;

-cusaturi de asamblare a detaliilor;

Cusatura de impanzire ( pichirul): este o cusatura ascunsa in care unele detalii de dubleaza in scopul intaririi produsului. Se foloseste la modelarea reverelor. Operatia se realizeaza prin suprapunerea a doua sau mai multe straturi de tesatura si coaserea lor in asa fel incat tesatura de baza sa nu fie suprapusa.

Cusatura durchnet este o cusatura ascunsa care se executa manual pemarginea produselor de imbracaminte exterioara( groase), in scopul fixarii cantului.

Cusatura stafir este o cusatura ascunsa folosita pentru incheierea siasamblarea detaliilor produsului. Se aplica la tivuri, captuseli, gulere, bizeti. In procesul de executare cele doua detalii se fixeaza in anumite puncte cu pasi de cusatura ce au pozitia perpendiculara.


- 24 -


4) GARNITURILE MANUALE:

Garniturile manuale: sunt cusaturi ornamentale care rezulta prin

combinarea diferitelor pucte din grupa cusaturilor punctate.

Ajurul : se realizeaza manual si se aplica la imbracamintea subtire.

Broderiile se pot efectua manual sau mecanizat. Broderiile se executa cu sau fara

gherghef pe baza unui desen. Cele mai intalnite puncte pentru conturarea modelelor de

broderie sunt:

lantisorul ramurica punctul plat

Punctul de cruciulita (punctul romanesc ) este format din doua linii oblice

suprapuse, una aplecata spre stanga si alta aplecata spre dreapta, pe fata produsului, iar pe

dos se formeaza doua linii verticale.


- 25 -


5) COASEAREA NASTURILOR SI A ACCESORIILOR DE INCHEIAT:

o Coaserea nasturilor poate fi efectuata sub trei forme:

-coasere simpla;

-coasere cu picior cu rularea firului;

-coaserea cu ureche ascunsa;

Coaserea copcilor:

Felul fixarii copcilor depinde de destinatia produsului si de solicitarea inchiderii in timpul purtarii articolului de imbracaminte. Coaserea copcilor: - carlig si cerculet cusut o singura data; - carlig si cerculet cusut de 2 sau 3 ori;


- 26 -


JURNAL DE PRACTICĂ

În acest jurnal de practică, aveţi sarcina să completaţi următoarele informaţii:


- 27 -

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru tema din modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

2.Ce lucruri noi aţi învăţat?

.

.

.

.

.

.

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

.

.

.

.

4.Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi....

Elev:Perioada: Locaţie :Tema:

Sarcina de lucru:

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.cksinfo.com/clipart/office/supplies/notesandmemos/note.png&imgrefurl=http://www.cksinfo.com/office/supplies/notesandmemos/index.html&usg=__xY2b869iEPzELjQxSID6XrBnRos=&h=500&w=500&sz=25&hl=ro&start=3&zoom=1&tbnid=ADDd2miv7xNbVM:&tbnh=130&tbnw=130&prev=/images%3Fq%3Dclipart%2Bnotite%26um%3D1%26hl%3Dro%26tbs%3Disch:1&um=1&itbs=1



- 28 -



- 29 -


ACTIVITATEA 1 ACTIVITATEA 1

TEST DE EVALUARE INITIALA

Citeste cu atentie intrebarile si incercuieste raspunsul pe care il consideri corect:

1. Materiile prime sunt:

a) parti componente ale utilejelor din atelierul scoala;

b) materiale necesare confectionarii produselor de imbracaminte;

2. Cand va cumparati un produs de imbracaminte ce urmaresti?

a) culoarea materialului,modelul;

b) pretul si firma producatoare;

3. Aspectul unui produs de imbracaminte depinde:

a) de varsta si sexul purtatorului;

b) de modul de confectionare a produsului;

c) de parametrii de finisare a produsului;

4. La confectionarea unui produs avem nevoie de:

a) materii prime adecvate produsului;

b) unelte si utilaje de confectionare;

c)forta de munca calificata in domeniul confectii textile;

5. In atelierul de confectii trebuie sa stii;

a) cum functioneaza utilajele din dotare;Domeniul industrie textilă şi pielărie; Clasa a IX a Liceu tehnologic

- 30 -


b) care este procesul tehnologic al produsului propus spre realizare;

c) sa executi operatiile de prelucare si confectionare;

d) sa cunosti si sa respecti normele de protectie a munci;

e) ce pret va avea produsul ce il confectionezi;

ACTIVITATEA 2ACTIVITATEA 2

1P. 1. Definiti notiunea de ergonomie.

2p. 2. Care sunt factorii de microclimat specifici locului de munca(textile)?

2p. 3.Cum se amenajeaza ergonomic un loc de munca?

4p. 4.Schitati amplasarea atelierului scoala de textile.

1p. Din oficiu


- 31 -

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://school.discoveryeducation.com/clipart/images/dmbtest.gif&imgrefurl=http://school.discoveryeducation.com/clipart/clip/dmbtest.html&usg=__s-NPdyFM_86j-Djbc8irVRmhW2c=&h=580&w=407&sz=7&hl=ro&start=5&zoom=1&tbnid=Twe12nBL_450GM:&tbnh=134&tbnw=94&prev=/images%3Fq%3Dclipart%2Btest%26um%3D1%26hl%3Dro%26tbs%3Disch:1&um=1&itbs=1


ACTIVITATEA 3 ACTIVITATEA 3

Pentru aceasta activitate trebuie sa joci un rol in cadul unei situatii imaginare, care

poate avea loc in timpul orelor de instruire practica. Acest procedeu te ajuta sa te descurci

intr-o situatie data, sa aflii opiniile celorlalti.

Jocul de rol

Imagineaza-ti ca esti pentru o ora maistru instructor:

Elevii au inceput orele de practica in atelierul scoala;constati ca sunt unele

nereguli in modul de desfasurare a activitatii:

-Lenuta are parul despletit pe spate,

-Viorel are halatul descheiat,

-pe masa masinii lui Ionut sunt multe lucruri inutile ( ghiozdan,telefonul mobil, pachetul

cu gustarea, o sticla cu suc...)

-Adina sta aplecata peste lucru parca ar vrea sa il ascunda....

-Ionela a folosit fierul de calcat si nu l-a asezat pe supot ci direct pe patura de pe masa...

-Mioara a terminat de mancat gustarea si ambalajul l-a aruncat direct jos langa masina

ei....

Ce masuri vei lua? Cum vei proceda?


- 32 -


JOCUL DE ROL

Sarcini pentru colegii de clasă:

Sarcina voastră este de a observa jocul de rol şi de a oferi feed-backul.

Criterii de observare Observaţii/ comentarii

Nivelul informaţiilor de

specialitate

Adecvarea la rol

Utilizarea limbajului

pozitiv/negativ

Ce a mers bine şi a avut succes?

Ce ar putea fi îmbunătăţit?

Ce aţi schimba în ceea ce

priveşte abordarea folosită?

Alte comentarii

Semnătura observator:____________

Data:__________


- 33 -



LUCRUL IN ECHIPA

Va aflati in atelierul scoala de textile unde va desfasurati practica comasata, sunteti

in momentul curatarii utilajelor din dotare:

Sarcini de lucru:

-formati echipe de cate 3 elevi;

-fiecare echipa va identifica o situatie problema aparuta in curatarea utilajelor;

-fiecare echipa completeaza o fisa de lucru dupa urmatorul tabel:

Denumirea situaţiei/problemei

Cauzele apariţiei situaţiei /problemei

Efectele apariţiei situaţiei/problemei

Soluţii pentru remedierea situaţiei/problemei

-dupa rezolvarea sarcinilor din cadrul fiecarei grupe, echipele se reunesc.

Reprezentantii grupelor vor prezenta in fata clasei rezultatele obtinute.


- 34 -

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://2.bp.blogspot.com/_6L9UdB9fAhU/SfM38mPuHaI/AAAAAAAAASg/5jq-MHlRQww/s320/kids_clipart_126220544_std.jpg&imgrefurl=http://waldorfbraila.blogspot.com/2009_04_01_archive.html&usg=__AugodJ9Yni6alFnS9pIKp4N3H48=&h=103&w=102&sz=6&hl=ro&start=43&zoom=1&tbnid=-oUp_4YyZqgy4M:&tbnh=83&tbnw=82&prev=/images%3Fq%3Dclipart%2Bscoala%26start%3D40%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26tbs%3Disch:1&um=1&itbs=1



ACTIVITATE PRACTICA

-aplica cusaturile invatate pentru a realiza o ,,perna fantezi”;

-alege cele mai potrivite materiale textile;

-cauta, alege sau creeaza un model potrivit pentru lucrarea ta;

- realizeaza perna conform planului stabilit .


- 35 -


Barem de corectare


1.b

2.a,b

3.b,c

4.a,b,c

5. a,b,c,d


1p 1.Ergonomia este stiinta legilor muncii ce permite obtinerea cunostintelor necesare

pentru a putea adapta omul la meseria sa, in scopul cresterii randamentului in munca cu

economie de efort uman.

2p 2. Factorii de microclimat sunt determinati de conditiile atmosferice, temperatura,

lumina, presiune atmosferica, intensitatea curentilor de aer, zgomot, trepidatii, igiena

locului de munca.

2p 3. Amenajarea locului de munca se realizeaza tinand seama de datele

antropomorfice si functionale ale organismului uman, precum si amplasarea optima a

echipamentelor, a semifabricatelor si a produselor finite, urmarindu-se:

-obtinerea unei pozitii confortabile in timpul lucrului;

-evitarea pozitiilor fortate, nenaturale ale corpului, asigurandu-se posibilitatea de

schimbare a pozitiei pe timpul lucrului;

-evitarea fortarii musculaturii in pozitie statica;

-dotarea locului de munca cu scaune corespunzatoare, coreland inaltimea cu planul de

lucru;


- 36 -



Aceasata activitate poate fi una de verificare a cunostintelor despre curatarea si

intretinerea utilajelor din dotarea atelierului scoala.

Activitatea se desfasoara sub forma unui concurs intre echipe.

Maistrul instructor este moderatorul si arbitrul activitatii.

Etapele activitatii sunt:

-se formeaza echipele;

-fiecare grupa isi alege un leader;

-se impart activitatile intre membrii echipei;

-leaderul coordoneaza si verifica desfasurarea activitatii;

-leaderii vor prezenta lucrarea finala si vor compara rezultatele.


Aceasta sarcina va fi rezolvata individual ,fiecare produs final fiind un unicat.

Fiecare elev se va autoevalua comparand produsul realizat cu produsele expuse in

atelier si puse la dispozitie de catre maistru instructor.


- 37 -


ORGANIZAREA EVALUĂRII

Evaluarea rezultatelor şcolare este o activitate complexă care se referă la totalitatea

proceselor şi produselor care măsoară eficienţa procesului de instruire, oferă informaţii

relevante privind rezultatele şcolare ale elevilor, asigură menţinerea standardelor, oferă

feed-back-ul necesar tuturor celor implicaţi în educaţie .

Evaluarea este utilă, nu doar elevilor, ci şi profesorilor, părinţilor, angajatorilor şi

altor factori decizionali.

Evaluarea poate fi: iniţială, continuă - formativă şi finală – sumativă.

Evaluarea iniţială se aplică la începutul fiecărui modul, indiferent de data

calendaristică la care se face, pentru a identifica nivelul de realizare a obiectivelor etapei

anterioare şi condiţiile în care elevii se pot integra în noul program. Probele proiectate

pentru acest tip de evaluare se numesc teste iniţiale.

În funcţie de rezultatele obţinute la testarea iniţială, maistrul instructor poate stabili

modul adecvat de abordare a unui conţinut şi poate proiecta activităţile didactice în

funcţie de: capacităţile de învăţare ale elevilor, nivelul de pregătire de la care pornesc,

cunoştinţele şi abilităţile necesare asimilării conţinutului modulului.

Evaluarea continuă-formativă presupune o verificare a procesului de

învăţământ pe tot parcursul lui, vizând, în principal formarea unor judecăţi asupra

eficacităţii învăţării. Este realizată pe secvenţe mici, omogene.

Pentru modulul ,,Ergonomia locului de munca pentru realizarea produselor textile”

evaluarea formativă va avea ca instrumente de evaluare teste, fişele de lucru, fişele de

evaluare/autoevaluare, fişele de observaţii, probele orale, probele practice.


- 38 -


Evaluare sumativa pentru modulul ergonomia locului de munca pentru realizarea

produselor textile se va face la finele acestuia. Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

teste, portofoliul, observarea sistematică a activităţii.


- 39 -

Reţineţi!

Evaluarea formativă vă oferă feedback continuu privind

progresul şcolar sau lacunele şi deficinţele în învăţare.

Maistrul instructor va analiza aceste lacune, va explica unde

aţi greşit şi va demonstra cum poate fi corect rezolvată

sarcina de lucru.

Evaluarea continuă este un mijloc eficace de

prevenire a situaţiilor de eşec.


BIBLIOGRAFIE:

1) CIONTEA, GHEORGHE, Utilajul şi tehnologia meseriei, Confecţioner îmbrăcăminte din

ţesături şi tricoturi, Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1992

2) TIPA, GEORGE, Întreţinerea, reglarea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor din industria

uşoară, manual pentru casa a IX-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

3) ŢIGLEA LUPAŞCU, ROMIŢA, ş.a., Manual pentru pregătire practică, Textile-pielărie, clasa

a IX-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006

Standard de pregătire profesională, calificarea: Confecţionerproduse textile, Bucureşti, 2005

4) ***** Curriculum, clasa a XI-a , an de competare, calificarea: Confecţioner produse textile,

Bucureşti, 2005

5) ***** Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă

6)Mircea – Mihai Popovici Protectia si igiena muncii Editura didactica si pedagogica 2004

Colegiul director: Prof. Mihaela Pais Prof. Mihaela Ilie Prof. Ecaterina Angheluta

Colectivul de redactie:

M.i. Siveria IonitaM.i. Iuliana RascanuProf. Cristina Negru

Tehnoredactare: Prof. Cristina Negru


- 40 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE ISBN 978-606-573-089EDITURA SFERA - BARLAD

CUPRINS

Argument .......................................................................................................................2 Competente vizate..........................................................................................................3

Obiective.........................................................................................................................4

Unitatea de competenta 1................................................................................................5

Unitatea de competenta 2...............................................................................................15

Unitatea de competenta 3...............................................................................................20

Jurnalul de practica........................................................................................................27

Activitati pentru elelvi...................................................................................................28

Barem de corectare .....................................................................................................34 Organizarea evaluarii.....................................................................................................36

Bibliografie ...................................................................................................................40


- 41 -

74484815 Auxiliar a Ix a Isbn

Documents

Transcript of 74484815 Auxiliar a Ix a Isbn