F

o

$r

-iLimbaliteratura

romdniManual pentru clasa a lX-a

* **-&-r-1l IFT(I'l teducafional

ICrprinsJoc sr yolcA

FICTTUNEA lrrpnenATabloui biblice (Versui de Abeceilat) de Tudor Arghezi . . .

rrl4sA gr CoMUNICAREDerivarea cu prefixe gi sufixe. Prefixoide gi sufixoideSchimbarea categoriei gramaticaleRelafii semantice: sinonimia, antonimia, omonimiaPolisemiaDupd melci de Ion Barbu

FICTruNE 9I REALITATEHomo luilens de |ohan HuizingaUN,TSA $I COMUNICARETextul argumentativ

TEXTEAUXILIARECum sd dai tn mintea copiilor de Florin IaruHarry Potter gi piatra filosofald de |. K. RowlingrwrsA gr coMUNTcAREErori semantice:

Confuzia paronimicdPleonasmulTautologia

LITERAruRA 9I ALTE ARTELiteraturd gi cinematografie

Scurti istorie a cinematografie . . .

Mic dicfionar pentru uzul cinefililor . . . . .

Ecranizarea unui roman: Harry Potter gi piatra filosofald .

FAMILIAFICTruNEALITERARA

1516

76

17

19

I

I

Iil

26

29

31

33

384041,

42

43

M

Mara (L Sdrdculii mamei) de Ioan SlaviciMara (Il. Maica Aegidia) deloan SlaviciLIMBA $I COMUNICARERolul elementelor arhaice Ei regionale fir interpretarea mesajelor scrise qi orale. Sensul cuvintelor incontext

Tren ile pldcere de I.L. Caragiale . .

LIMBA $I COMUNICAREContextul. Cunoaqterea sensului corect al cuvintelor.Factori care perturbi receptarea mesajelor orale

FICTIUNE $IREALITATEHronicul gi cilttecul oilrstelor de Lucian Blaga .

LIMB,I9I COMUNICAREScrierea gi pronunfarea neologismelor . . .

TEXTEAUXILIAREAmintii ilin copildie de Ion Creangd . . . .

Morome{ii de Marin Preda .

Codulfamiliei .....LIMBA $I COMUNICAREAnacolutul

SCENE DIN VIATA DE IERI $I DE AZIFICTIUNEALITERARA

Ciocoii ztechi gi aol de Nicolae Filimon

4755

62

63

78

79

85

87

89

v793

LIMBA $I COMUNICAREExprimarea orald. Monologul . .

Repausul dominical de LL. Caragiale . . .

LIMBA $I COMUNICAREExprimareaoralS.Dialogul...... .......i.

TEXTEAUXILIARE

FICTITJNE 9I REALIIATEAmintii ilin ziua a gaptea - de ztorbd cu iloamna Zoe Cantacuzino -interviu realizalde Tita Chiper (texte jumalistice: interviul) . .. . ... :.. ..

LMBA $I COMUNICARERolul semnelor ortografice qi de punctualie in inlelegerea mesajelor scrise

TEXTE AUXILIAREDe la Poiana lapului la Skate Park de Laura Viqan (texte jumalistice: interviul)

LITERA]'TIRA SI ALTE ARTELiteraturi gi cinematografi e

D-ale carnaoalului, comedie de I.L. Caragiale . . .

D-ale cdrnaoalului, film in regia lui Gheorghe Naghi .

AVENTURA, CATAIONTEFICTruNEALITERARA

Balta-Albd de Vasile Alecsandri

LIMBA9I COMLINICAREPovestirea

Toatepfrizele sasl de Radu TudoranrnfrAslaoMUNrcARrRezumatul

$cptJNE $IREALmATEtfAqotc-Pafis de Liviu Rebreanu

LnBA$TC0MUMCARE- Reoeptarca diverselor tipuri de mesaje:

Sdreura comuniclrii conceputi de Roman ]akobson .

Relalia emifltor - receptor in textul epicFactorii care inlesnesc sau perturbd recepJarea

Relalia culture - ficflune - publicitate

TEXTE AUXILIAREMarca ca factor spiitual de Nicolae Manolescu

101

103

109

t1.4

L20

L26

130

133

137

r*

1.44

154

157

t63

165

L70L72

L73

L75

185

187

1v3195197

2N

PERSONALITATI, EXEMPLE, MODELEFICTITINEA LITERARA

LetopisefulldiiMoldooeldeGrigoreUreche ...........Aici se aratd un ooieooil marc gi un Jder mititel (fragment din romanul Frclii ldctL I)de Mihail Sadoveanu .... -...LIMBA qI COMI.INICAREArhaismele. Regionalismele . . . .

Scrierea cu majusculd

FICTILINE $I REALITATEMihai Eminescu - Titu Maiorescu (corespondenle) . . . .

LIMBA qI COMI]NICARECorespondenfa privatd qi oficiald

TEXTEAUXILIAREDiscurs rostit la Asocia[ia Britanicd ile Boli Nanromotorii (1987) de Stephen W Kawking

178

n3

N

SURSE

-JOCry

ACA

FrcTruNEA LTTERARATablouribiblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi

Adam gi Eoa

PoruncaPeileapsa

LrMBA STCOMUNTCARE

Derivarea cu prefixe qi sufixe. Prefixoide gi sufixoideSchimbarea categoriei gramaticaleRelafii semantice: sinonimia

antonimia, omonimia, polisemiaDupd melci de Ion Barbu

FrcTruNE $r REALTTATE

st JoMotto:

locul este mai aechi decit cultura.(Johan Huizinga)

Homo ludens de Johan Huizinga

LrMBA 5r COMUNTCARE

Textul argumentativ

Texte auxiliareCum sd ilai in mintea copiilor de Florin IaruHarry Potter gi piatra filosofald de |.K. Rowling

LrMBA STCOMUNTCARE

Erori semantice: confuzia paronimici, pleonasmul,tautologia

LITERATURA $I ALTE ARTELiteraturi qi cinematografie

Modulul 1ItIEf

&

E

IT

I

Firtiunea literardI

inainte de text I1. Alege cinci cuvinte pe care le consideri a fi in strAnsd

leg[turd cu universul copildriei. Argumenteazd selectareafiec[rui termen.

2. Care a fost jocul tdu preferat in anii copil[riei? Motiveazdpreferinla pentru acest joc.

3. Jocul este legat de o anumitd vArstd? Exprim5-fi punctulde vedere.

tIt

Tudor Arghezi (1880 - 1967), poet,prozator gi publicist. Se natte la Bucu-

re$ti, pe numele siu adevirat lon N.

Teodorescu.

Debuteazi cu versuri in revistaLigo ortodoxd (1896) a poetului Ale-

xandru Macedonski. in anul 1927 iiapare volumul de poezii Cuvinte potri-vite, care constituie unuldintre cele mai

importante momente pentru poezia

rom6neasci din perioada interbelici.Tn 1 928 scoate revista Bilete de

papogal, insoliti prin formatul de bu-zunar.in 1931, public6 un altvolum dereferin!5 pentru lirica rom6neasci -Flori de mucigoi, o radiografie lirici a

periferiei societd[ii rom6negti.

Volumele ulterioare, fie de poezie(Cdrticico de seard, Ce-ai cu mine,vdntule?, Hore), fie de prozd (OchiiMaicii Dom n u lui, Ci mitirul Bu no-Ves-tire, Lina), confirmd talentul unui marescriitor.

Dupd al Doilea Rizboi Mondial, po-

eziile gi articolele sale devin punctuldepornire al unor atacuri impotriva auto-rului de pe pozitiile noii ideologii comu-niste. Tudor Arghezi este pus subinterdictia de a mai publica vreme decAliva ani.

impdcarea cu oficialitilile comu-niste se produce dupi 1 956, c6nd este

ales in Academie gi elogiat public pen-

tru noile sale cdrti. Continud si scrie, inciuda virstei inaintate, p6n5 in ultimelezile de viat5, dovedind o remarcabildlongevitate artistic;.

TABLOURI BIBLICE(Versuri de Abecedar)

de Tudor Arghezi

Adam Ei Ezta

Ilrdndu-i-se singur in stihii,A arut Ei Dumnezeu sd aibd-n cer copii

$i s-a ghndit din ce sd-i facd,Din borangic, argint sau promoroacd,F rumogi, cinstili, neainoa a[i.Se puse-aqezdmdntul dintre fra[i.

Dar i-a iegit cam somnoros gi camTrfrndaa gi ndrdoaq strdmoqul meu Adam;Cd l-a fdcut, cum am aflat,Cu praf gi nilelug scuipat;Ca sd tncerce dncd un altoiDe stea putea sd prindd pe noroi,Cd, de urkt, scuiphnd tn patru zdri, stingher,Fdcuse gi luminile din cer.

Dar iatd cd l-n nimerit,Din pricina nluntului, gregit,

$i cd Adam, intfrirl.ftuAl Domnuhti, ie;ise, Tsnrca, gi zbanghiu.Nu-i aorba, nici-o ytp;.s rtu ne-nuatdCum nr .ft.fc,il L"'::.. -;.:':!i: ll ,fntd..N ici undn i i c,.i. " :, :'', :, . -.;.'-'.;: !, :tt,

in care se-oglin,i i.; ..;. : :.;'-'.; :,t !.

Puteren lti d*,:,;. :i'..: : :..

Dormind mereti, .-.;;.; -..;-.I-a rupt un os din fr-.i j r j$i-a zdmislif-o 5i:',' i:.;

-

9

U

Literaturd

I-ru*a" de reper

Tqblouri biblice (Versuri de Abecedar)

de Tudor Arghezi cuprinde o grupare

de cinci poezii: Adam gi Eva, Paradisul,

Porunca, Pdcatul, Pedeapso. Acestea

au fost publicate in august 1944 in

Revista Fundaliilor Regale.

lnspirindu-se din Vechiul Testo-

men| Tudor Arghezi oferi cititorului in

ciclul de poezii Tablouri biblice (Versuri

de Abecedqrl o viziune personalS, ne-

canonicS, a modului cum Dumnezeu i-a

conceput pe primii oameni: Adam gi Eva.

Pistr6nd coordonatele textului biblic, au-

torul construiegte un univers diferit, mar-

cat de puternice accente ludice.

in poezia Adam Si Eva, Arghezi iqi

imagineazi cum Dumnezeu, pentru a-$i

alunga singuritatea, il face pe Adam din

orof 5i nileluS scuipat. Pldmada, infiiulfiul al Domnului, nu iese cum ar fi tre-

buit din pricina aluatului. Plictisul

Creatorului se curmi in clipa c5nd o

zimislegte 5i pe Eva dintr-un os rupt din

coasta lui Adam.

\Lti poli cdsca de lene, iardg,

Cfind ai o sord gi-un toaardg?

S-au luat de m1ini gi au cutreieratGradina toatd-n lung gi-n lat.

Sd nu te miri cd, qoodind gi mici,Li se julea gi nasul prin urzici.

Dictionar Iborangic, s.n. - fir dep[nat de pe gogogile viermilor de mltase.stihie, s.f. - (poetic) pustietate, singurdtate, silb[ticie.zb anghiu, adj. - neastAmpdrat flugtur atic, zvdpdiaf aiurit.

Explorarea textului IJoaca lui Dumnezeu

1. Spune ce impresie !i-a produs lectura acestei poezii.2. Aratd motivul pentru care Dumnezeu doregte sd aibd-n cer

copii.3. Care sunt ,,materialele" aflate la indemAna Creatorului

pentru pldmadi?4. Prezintd trdsdturile strdmo1ului Adam, aga cum apar in

viziunea original5 a poetului; eviden{iazd termenii careimpun textului un registru minor.

5. Comenteazi semnificafia urmdtoarelor versuri: Ca sd

incerce dacd un altoil De stea putea sd prindd pe noroi;pune-lein legiturd cu textul biblic unde se prezintd ,,facerea"primului om.

5, Aratd cauza pentru care Adam iese altfel decAt ar fi doritDomnul.

7. Identificd versurile in care este prezent[ ,,facerea" Evei. Esterespectatd sau nu in poezie viziunea biblic6?

8. Comenteazi semnificafia versurilor: ...poli cdsca de lene,

iardg,l Cdnd ai o sord g-un tooard6?9. Ce sugereazd distihul din finalul poeziei?

10. Explicd sensul din text al verbului a juli (Li se julea gi nasulprin urzici). Construiegte un context in care sd folosegtiacelagi verb ca element de argou.

1 1. Identificd in text verbele la persoana all-a; aratd de ce lefolosegte autorul.

12. Motiveazf, schimbarea accenfului in cuvAntul cdaa.13. Care este, dupd opinia ta, tema acestei poezll? Alege dintre

urmdtoarele variante sau propune una noud:. creatia;. jocul;

'coPiliria.

-

10

Modulul IPorunca

JoG$l ,*ruIIPrin Rai copiii-au dus-o foarte bine,

Cum ar fi dus-o origicine,

Jucfrndu-se cu gdzele gi iezii,Care sdreau pe mugurii litsezii.

Nici: ,,Culcd-te deareme!" Nici: ,,Te scoald!"Nu era cine line socoteald

Cd ?ntdrzii, Adame, de la gcoald,

Cd leclia s-o spui fdrd gregeald,

Cd, Eod, tncd nici te-ai pieptdnat

$i te gdsegte prdnzul tot tn pat.

Nimic, nici tali, nici mame, nici dddace,

Nici profesoara, rea ca o rdgace,

Nici dascdlul cu zgilrci in beregatd,

Care sd sdcilie bdiatul gi pe fatd.Totul era de glumd gi de joacd

$i agteptai doar pomii sd se coacd.

Dar ce-i aeni-ntr-o zi lui Dumnezeu,Cd se-ardtd incins tn curcubeu

$ i dete-nt Ail e p or unci,Anume ce-i iertat gi nu e sd mdnfrnci.

- ,,Din pomul dsta, Eao gi Adame,Sd nu o-atingeli nicidecum de poame;

De unde nu, cunoagte[i cd o-agteaptd

Pedeapsa mea cea crfrncend pi dreaptd."

- ,,Ai auzit?"- ,,Am auzit!"- ,,Ce fel,Cd se milnie Domnul, tnsugi el?"

- ,,Mi-e tare poftd, dragul meu, sd gustTocmai din pomul dla, plin de musL"

Tudor Arghezi -pagini de corespondenti

(arhiva Adrian Sivoiu)

lil.." de reper

ln poezia Porunca,Tudor Arghezi pre-

zinte existenta fericiti pe care prima

pereche o duce in Rai. Aici traiul nu

poate fi dec6t idilic: programul zilniceste ficut dupi voia fieciruia, con-

stringerile lipsesc, nimeni nu ii impie-dici pe Adam 5i Eva si vietuiascipotrivit bunului-plac, pentru cd totul ero

de glumd gi de joocd. lntr-o zi insi, Dum-

nezeu stabilegte, printre infdile porunci,

o interdictie: Adam gi Eva nu se potatinge de roadele pomului, altfel iiagteapti o ped eapsd crdncend 5i dreap-

td. Dar, tocmai pentru ci este interzis,

fructul pomului plin de must exercite

asupra Evei o tentatie irezistibilS.

Diclionar ;rdgace, s.f. - rddaqc6; insectl din ordinul coleopterelor, cu mandibuleputernice, ca nigte coarne de cerb.

E x p I o ra re_a_!_er!t !{, i _IDeliciile traiului in rai

1. Identifici, in prima strofl, cuvinte care arati preferinlapoetului pentru conturarea unui,,univers mic".

2. Descrie traiul fericit pe care intAia peredre de oameni il duceain Rar, aga cum reiese din poezie.

-

11

Literaturd

I ,q,onar Iiterar

Ficliune (lat. fictio,,,crealie a imaginaliei,

niscocire") - trisituri specificd operei

literare, ce desemneazd capacitatea

de a sugera iluzia unor intAmpldri

adevirate, care de fapt sunt o plSsmuire

a imagina!iei autorului. Fic!iunea

implicd un proces complicat de

interpretare gi de imaginare a realitetii.

Ficliunea cuprinde, intr-un grad mai

mare sau mai mic, elemente din

realitate.

Text ficfional/ turt nonficlional -diferenla dintre cele doui tipuri de texte

este urmitoarea: in timp ce textul fl dionalnu trimite la un referent care are co-

respondentin realitate, ci la unul imaginar;

textul nonfictional transmite ceva despre

un referent care apa(ine realitdtii.

Temd - aspectul central la care se

referd un text. Marile opere au izvor6t

intotdeauna din teme majore. Fiecare

creator trateazi tema in funclie de

personalitatea sa, intre temele cele

mai frecvente care apar in literaturi se

numird: dragostea, natura, copilSria,

timpul, cilitoria, rizboiul, prietenia,

universul etc.

Motiv- unitate structura16 a operei

literare care ajuti la conturarea temei.

Se manifestd ca o situalie tipici, pur-

titoare de semnificatie.

Motivul este un element al operei

literare cu un pronuntat caracter de

generalitate: un obiect (oglinda, co-

drul, lacul, marea, luna etc.), un numirsimbolic (trei, 5apte, mai ales tn basm),

o maximi, o formulS (fortuna labilis -,,soarta schimbitoare", carpe diem -,,bucur5-te de ziua de astizi") care se

repet6 in momente variate ale aceleia5i

opere sau in creatii diferite.

Motivul central, cu grad sporit de

repetabilitate, poart6 numele de

laitmotiv.

3, T:aiu- :=:-;: r: R.ai se datoreaz[ gi faptului cdnici tafi, nici!1'..i-11'.. 1'.'.:: .:..a..i.;:r, rtici profesoara, nici dascdlul nu ii sAcAie pebaiar ;: :€ ;ata.o -\G:.ie;ie o iisti cu observa$ile tipice pe care f, le fac p5rinfli

^..':dfd:d.

r ^\ici:uieire o listi cu observafiile tipice pe care !i le facproiesoriir profesoarele la gcoald.

4. Identificd in strofa a treia versul care de o evidenti conotafieludica poeziei.

5. Expiica mijloacele artistice prin care poetul il prezinti peDumnezeu avAnd propo4ii monumentale. Comparl-l cuimaginea lui din prima poezie gi arati diferenlele.

6. Care este porunca lui Dumnezeu?7. Construieqte vocative, dup[ modelul substantivului Eoo,

pentru numele tuturor colegilor de clas5.8. Cum se manifest[ tentafia? Comenteazd cele douX versuri

din finalul poeziei.9. Care este sensul cuvintului pom, dinultimul vers?

10. Demonstreazl., construind un context potrivit cd termenulpoamd poate avea gi un sens peiorativ.

11. Transformd din vorbire directd in vorbire indirectd dia-logurile din text.

12. Poezia Porunca de Tudor Arghezi este un text ficlional saunonficfional? Argumenteazd-li rdspunsul.

Pedeapsa

Credeau cd Domnul e culcat

$i n-o sd gtie ce s-a tntdmplat,Cd n-aoea doard fluturii iscoade

La figtecare soi de roade.

Ea, cam neroadd, dfrnsul, cam netot,Nu se-agteptau cd Domnul aede tot;Cd ochiul lui deschis, tntr-adeztdr,

$i depdrtdrile le zsede tn rdspdr.

N i ci nu- n ghilis er d o -mb u cdtur d,

C-au gi fost pringi cu eatn gurd$i cel pu[in nu apucaseSd puie poame-n sdn, areo cinci sau 6ase.

El, Dumnezeu, aenind in rotogoale,in supdrares Prea Sfin{iei Salil-a luat de scurt, poruncile gtiuteCum le-au calcnt a9n de iute,

Adam pe Ela lui o a pkrht,[7ta pe iarye, care s-a thrkt.

II

-:

-

12

Modulul II-*r" de reper

in poezia Pedeopso,Tudor Arghezi infi-

figeazi consecintele incilcirii cuv6n-

tului divin. in joaca lor, Adam gi Eva

ignorS interdiclia pusi de Dumnezeu

dari gratie omniprezentei lui, sunt prinSi

imediat asupra faptului, cAnd nlcl

nu-nghiliserd o-mbucdturd din rodulpomului. La judecati, fiecare igi decliniresponsabilitatea 5i, in consecinti, pe-

depsind minciuna, Domnul ii izgone5te

din Rai afard, in furtund.

I ,q,onar literar

Gen liric - unul dintre cele trei genuri

literare, aldturi de epic Ai dramatic.

Termenul ,,liric" provine de la denu-

mirea unui instrument muzical -,,lira",insemnul zeului Apollo. lnitial, in Grecia

anticd, poezia lirici desemna orice fel

de poezie compusi spre a fi cantat;.Ulterior, a ajuns si insemne o crealie

literari concentrati asupra vielii liun-trice, cu toate gama triirilor sufletegti(emotii, sentimente, atitudini, stiri etc.).

Eu liric - cel care,,vorbe5te" in text, dar

care nu trebuie confundat cu persoana

realS a creatorului. Prin intermediul

eului liric se face auzit6 vocea poetului.

Niciunul n-a ooit s-aleagi,Sd-gi ia asuprd-1i oina lui intreagd.

De migelie, nu atil de furt,Rdspunsul aspru fu qi scurt;C d D umn ez eu loa egte-nto t de aunaMai tare dec1t faptele minciuna.

Din Raiul dulce gi din tihnabundDomnul i-a dat afard, tn furtund.

12.13.

Explorarea textului IAtotputernicia lui Dumnezeu

l.Identific[ versurile in care poetul prezintd omniscien]a qi

omniprezenla lui Dumnezeu.2. Observ[ privirea ing[duitoare adresati lui Adam gi Evei

in versul: Ea cam neroadd, dLnsul cam netot. Comenteazidin aceastd perspectivd semnificalia cuvintelot neroadd

qi netot.3. Explic5 motivul mAniei Prea Sfinliei Sale.

4. Aratd cum se produce asumarea responsabilitdfii cAnd cei

doi sunt invinuifi pentru incdlcarea poruncii divine.5. Este pAra un comportament specific anilor copildriei?

Argumenteazd.6. Cum sunt pedepsifi, in general, copiii cAnd greqesc?7. Comenteaz[ valoarea aforisticl a versurilor: Cd Dumnezeu

loaegte-ntotdeaunal Mai tare deckt faptele minciuna.8. Exprimd-fi opinia in legiturd cu hotdrArea lui Dumnezeu

de a-i da afard, in furtund pe cei doi neascultdtori. $iaumeritat acegtia pedeapsa?

9. Explicd jocul de cuvinte, dovad[ a mdiestriei artistice a

poetului, din versurile: De miqelie, nu atdt de furtl Rdspunsul

fu aspru gi scurt (furt - fu - scurt).10. Compar[ aceste doud secven]e din lirica argheziand 9i arati

asem[narea in privinla topicii:. Adam pe Ezta lui o a pdrkt. (Pedeapsal. $i Dumnezeu, ce oede toate,

in zori,la cinci qi jumdtate,Pdndind, sd iasd, prin perdea,

O a odzut din cer pre ea. (Mkhniri)11. PrezintX aspecte care conferd celor trei poezii argheziene

o not5ludicd, diferit[ de mesajul sacru transmis de textulbiblic.Ce motive literare poli identifica in acest ciclu?Explicd semnificafia pe care o sugereazi subtitlul acestuiciclu: Versuri de Abecedar.

cucei

-

13

Literaturd

t

E

Eseu structurqt - compunere care tra-teazi o anumiti temi, indicati in cerin-

!i. Acest reper general are, la rindulsiu, un numir variabil de cerinle (3-5),

care trebuie respectate in redactare.

Ordinea integrSrii lor nu este unaobligatorie, prestabiliti; cel care scrieeseul are libertatea de a le organizadupi cum doregte.

Evaluarea unui eseu structurat se face

dupi urmitoarele criterii:. tratarea tuturor ideilor menlionate informularea cerintelor;

. prezentarea logici, insotiti de argu-mente/ exemple convin gitoare;

. organizarea ideilor in scris (text cu

structura clari, coeren! echilibru intreintroducere, cuprins qi incheiere, ideisubliniate prin construcfia paragra-

felor, raport corespu nzitor intre ideileprincipale 5i cele secundare);

. capacitatea de analizi gi de interpre-tare (buna relafie intre idee gi argu-ment, succesiunea logicd a ideilor,abilitatea de a formula judeci[i devaloare 5i de interpretare personalS);

. respectarea normelor de ortografie 5i

de punctualie;. a5ezaiea .ore(ti a rtextului in paginS,

E3,'!atea.

snt,rr ftewturat) - compunere'- :3.-F i'"a se .Cice otem; cetre.:* e :-a:a::. iltorul eseului este cel:,€ ^oE€ite asupra aspectelor impor-:arle. necesare a fi puse in eviden[5 inabordarea temei.Eseul liber (nestructurat) permite ma-nifestarea creativitS[ii in cel mai inaltgrad. El poate fi evaluat fie pentru cali-tatea 9i consistenta argumentelor adu-se, fie pentru originalitate, posibilitatea

de a realiza asocieri cu alte creafii aleaceluia5i autor sau ale unor autoridiferiti etc.

Obiectivele urmirite in redactarea unuieseu liber (nestructurat) pot fi urmi-toarele:. capacitatea de a compara viziuni

asupra unei teme, specii literare etc;. capacitatea de sustinere argumentatea unui punct de vedere cu o pronun-

tate note personali;. capacitatea de a aplica, in contexte

noi, cunogtintele dob6ndite anterior.

Evaluare curenti. Aplicatii IScrie un es€u structurat de 1 - 2 pagin tn care si surprinzi

originalitatea uziunii artistice a lui rudor Arghezi i:r ceie treipoezii cupnnse in manuaf din ciclul Tabloui biblice (Versuride Abecedar).

hr redactarea eseului structurat se recomandd s[ ai itr vedereurmdtoarele repere:

- prezentarea modului cum au fost creafi Adam gi Eva;- descrierea traiului fericit pe care prima pereche il duce in

Rai;

- relevarea consecintelor incdlcdrii cuvAntului divin;- explicarea rolului mijloacelor artistice.Scrie un eseu liber (nestructurat) de o pagine in care si faci

o comparalie intre viziunea artisticd a lui Tudor Arghezi dinciclulTablouribiblice (Versuri de Abeceilar) gi viziunea biblicddrn Vechiul Testamenf. Citegte in acest scop fragmentul dinmanual de la rubrica,,Dincolo de text".

Dincolo de text IVechiul Testament, Focereo16. A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam poruncd gi a zis: ,,Din

to[i pomii din rai poli sd mdndnci.17 . lar din pomul cunogtinleibinelui gi rdului sd nu mdnilnci, cdci,

tn ziua tn care oei mdnca din el, aei muri negregit!"18. S, a zis Domnul Dumnezeu: ,,Nu ebine sdfie omul singur; sd-i

facem ajutor potrioit pentru el."19. 5i Domnul Dumnezeu care fdcuse din pdmilfi tuate fiarele

cimpului gi toate pdsdrile cerului, le aduse la Adam, ca sd aaddcum le aa numi; a1a cd toate fiinlele aii sd se numeascd precumle aa numi Adam.

20. 5i a pus Adam nume tuturor animalelor gi tuturor pdsdrilorcerului gi tuturor fiarelor sdlbatice; dar pentru Adam nu s-a gdsitajutor de potriaa lui.

21. Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupralui Adam somn greu;gi dacd a adormit, a luat una din coastele lui gi a plinit loiul eicu carne.

22. Iar coasta luatd din Adam afdcut-o Domnul Dumnezeu femeiegi a adus-o la Adam.

23. 5i a zis Adam: ,,latd aceasta-i os din oasele mele 6i carne dincarnea mea; ea se aa numi femeie, pentru cd este luatd dinbdrbatul sdu.

24. De aceea 7)a ldsa omul pe tatdl sdu gi pe mama sa gi se aalipi de

femeia sa, gi aor fi amilndoi un trup."25. Adam gi femeia sa erau amilndoi goi gi nu se ruginau.

Identificd in arta universalS (pictura sculpturd etc.) ilus-trdri ale mitului biblic despre ,,facetea" primilor oameni, Adam9i Eva. ConsultS, pentru documentare, albume de picturd gi deistoria artei.

-

14