INTRODUCERE

Performanţele obţinute de o întreprindere sunt informaţii preţioase pentru majoritatea

utilizatorilor, fiind esenţiale în economiile bazate pe investiţii private. Furnizarea de informaţii

despre rezultatele obţinute de întreprindere în urma desfaşurării activitaţii sale pentru

îndeplinirea obiectului său de activitate revine situaţiilor financiare anuale ale întreprinderii.

Prin intermediul acestora sunt oferite informaţii unei sfere largi de utilizatori cum ar fi :

investitorii, actuali sau potenţiali, salariaţii, creditorii, furnizorii şi alti creditori comerciali,

clienţii, conducătorii întreprinderilor respective, care vor lua decizii economice bazate pe analiza

acestor informaţii.

Scopul principal al acestei lucrări îl constituie studierea detaliată a contabilităţii şi

analizei rezultatelor financiare pe care le obţine întreprinderea pe parcursul perioadei de

gestiune. Profitul constituie raţiunea activităţii de producţie şi practic determină prosperarea

întreprinderii în perioada previzională. Prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine

aspecte teoretice privind definirea consumurilor şi cheltuielilor precum şi structura veniturilor pe

care le suportă întreprinderea în conformitate cu actele normative şi legislative în vigoare, modul

de contabilizare a acestora şi modul de determinare a rezultatelor financiare. Partea practică a

lucrării este elaborată în baza materialelor SC. Petrom S.A. pentru activitatea desfăsurată în

perioada anilor 2006, 2007, 2008.

Primul capitol al lucrării tratează noţiuni teoretice cu privire la rezultatul exerciţiului şi

este structurat în patru subcapitole referitoare la definirea şi recunoşterea cheltuielilor,

clasificarea acestora, determinarea teoretică a rezultatului exerciţiului şi impozitarea acestuia.

Lucrarea continuă cu o scurtă prezentare a societăţii privind rezultatele obţinute, resurse

umane, concurenţă, managementul riscului, investiţii, etc.

Capitolul trei conţine studiu de caz privind determinarea rezultatului exerciţiului la SC.

Petrom SA. Astfel sunt prezentate principalele înregistrări contabile referitoare la operaţii

economice care includ cheltuieli şi venituri, determinarea concretă a rezultatului exerciţiului,

impozitarea acestuia precum şi distribuirea profitului. În continuarea capitolului se trece la

analiza rezultatului exerciţiului precum şi a elementelor componente în calculul acestuia.

Lucrarea se încheie cu partea de concluzii şi propuneri.

1

CAPITOLUL 1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND REZULTATUL EXERCIŢIULUI

1.1 Definirea şi recunoaşterea cheltuielilor şi a veniturilor

Activităţile de producere şi desfacere a bunurilor, executarea de lucrări şi prestarea de

servicii generează cheltuieli ce se recuperează din veniturile obţinute de întreprinderi. Unele

dintre aceste activităţi sunt dependente de obiectul de activitate al fiecărei întreprinderi

(activitatea de exploatare), altele nu ţin de acestea şi au un conţinut similar (activităţi financiare

şi extraordinare).

Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind

aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor. Sunt incluse în această activitate şi investiţiile

prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de mijloace fixe.1

Activitatea financiară este concretizată în special în operaţiuni pe piaţa financiară cum ar

fi achiziţii şi cedări de titluri de valoare pe termen scurt în vederea fructificării unor

disponibilităţi băneşti şi a obţinerii de venituri.

Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacţii diferite de activităţiile

curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.

Unii autori2 delimitează activitatea extraordinară de cea excepţională. Criteriile utilizate

în acest scop se referă la natura şi frecvenţa activităţilor respective, considerându-se ca în

aprecierea caracterului excepţional al unei activităţi trebuie să se ţină seama, în primul rând, de

frecvenţa acestuia şi apoi de natura ei.

Cheltuielile şi veniturile sunt reflectate atât în contabilitatea financiară a întreprinderii,

cât şi în contabilitatea de gestiune, a cărei organizare este influenţată într-o proporţie însemnată

de specificul întreprinderii.

În cadrul primei structuri, cheltuielile şi veniturile sunt înregistrate şi analizate după

natura lor, care este determinată de natura operaţiei care le-a generat.

Toate operaţiile care determină cheltuieli şi venituri sunt consemnate în momentul

generării sau angajării lor. Prin urmare criteriul utilizat pentru delimitarea şi înregistrarea

cheltuielilor şi a veniturilor este cel al angajării şi nu cel al plaţii sau al încasarii lor.

Întrucât cheltuielile sunt ocazionale iar veniturile se crează în etape diferite, este necesară

delimitarea momentului în care cheltuielile se consideră consumate iar veniturile, realizate.

1 Mihai Ristea, Mihai Dima, Contabilitatea societăţilor comerciale, Ed. Universitară, Bucureşti, 2002, pag.3112 Nicolae Feleaga, Liliana Malciu, Stefan Bunea, Bazele contabilităţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, pag.87

2

De asemenea, se consideră venituri realizate, în funcţie de care se determină rezultatele,

numai cele din stadiul de vânzare, adică din faza în care are loc transferarea dreptului de

proprietate asupra bunurilor, lucrărilor şi serviciilor către client.

Fiecare exerciţiu financiar trebuie să cuprindă veniturile realizate şi cheltuielile care le-au

generat. Ca urmare a aplicării principiului independenţei exerciţiului, în bilanţul contabil apar

cheltuielile în avans şi cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciţii financiare.

Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, se

vor prezenta in bilanţ la “Cheltuieli în avans”. Acest element nu include veniturile angajate, care

vor figura la “Creanţe”.

Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un

exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta in bilanţ la “Venituri în avans”. Nu sunt incluse aici

cheltuielile angajate, acestea figurând la “Datorii”.

În sens general, cheltuielile desemnează în expresie valorică raporturi patrimoniale cu

privire la angajarea şi utilizarea resurselor economice în cadrul activităţilor desfăşurate de

unitate.3

Potrivit reglementărilor actuale, cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de

plătit pentru: consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază

entitatea; cheltuieli cu personalul; executarea unor obligaţii legale sau contractuale.4

În cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, elaborat de

organismul internaţional de normalizare contabilă (I.A.S.C.), cheltuielile sunt definite ca fiind

„diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de

ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri

ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari”5. Deci

cheltuielile pot îmbrăca, aşa cum reiese din această definiţie, două forme: fie pe cea a unei ieşiri

sau diminuări de valoare privind activele, fie pe cea a unei creşteri a datoriilor.

Cheltuielile ce apar în cursul activitatilor curente ale întreprinderii includ costul

vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieşirilor sau a scăderii

valorii activelor. Având aceeaşi natură cu alte tipuri de cheltuieli, pierderile pot apărea sau nu pe

parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii şi le include pe cele rezultate din

dezastre, precum şi pe cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung.

3 Mihai Ristea, Oprea Catalin, Bazele contabilităţii, Ed. Natională, Bucureşti, 2000, pag.1054 Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul M.F.P. nr. 1752, din 17 noiembrie 2005, publicate în Monitorul Oficial al României nr. 1080 bis, din 30 noiembrie 2005, punctul 218.5 I.A.S.B. şi B. Cooke, M. Mihai, C. Ionescu, M. Solomon, A. Duţescu, Standardele Internaţionale de Contabilitate2002, Editura Economică, Bucureşti, 2002, Cadrul general, paragraful 70 (b).

3

Definiţia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din

creşterea cursului valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în

valută.

De asemenea, în cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind provizioanele,

amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

În concordanţă cu standardele internaţionale, veniturile constitue creşteri ale beneficiilor

economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrări sau creşteri ale

activelor ori descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu,

altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

În categoria veniturilor se include atăt sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume

propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse. Veniturile din activităţi

curente se pot găsi sub diferite denumiri: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevente şi

chirii.

Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de

mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această situaţie, veniturile

din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.

De aceeaşi natură ca şi veniturile sunt câştigurile, care reprezintă creşteri ale beneficiilor

economice şi pot apărea sau nu ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii.

O altă componentă a veniturilor o constituie câştigurile nerealizate precum şi cele

obţinute din lichidarea datoriilor.

Având în vedere accepţiunea de prezentare în bilanţ, recunoaşterea este „procesul care constă

în încorporarea, în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, a unui articol ce satisface definiţia unui

element, precum şi a criteriilor de constatare”6, iar prin recunoaşterea cheltuielilor înţelegem

consemnarea, înscrierea sau prezentarea în contul de profit şi pierdere a elementelor de cheltuieli, în

condiţiile îndeplinirii criteriilor de recunoaştere.

Contul de profit şi pierdere este o componentă a situaţiilor financiare anuale. Acest document

de sinteză cuprinde veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, pe activităţile de

exploatare, financiară şi extraordinară, precum şi rezultatul exerciţiului: profit sau pierdere. Alături

de venituri, cheltuielile sunt elemente legate în mod direct de măsurarea performanţei întreprinderii,

şi formează aşa numitele structuri ale contului de profit şi pierdere.

Recunoaşterea cheltuielilor în contul de profit şi pierdere implică îndeplinirea a două

condiţii: prima, o reducere de beneficii economice viitoare, prin diminuare de active sau creşteri

de datorii; a doua, o evaluare credibilă a reducerii.6 Feleagă Niculae, Sisteme contabile comparate, vol. II, Normele contabile internaţionale, Editura Economică,Bucureşti, 2000, pag. 38.

4

Procesul care desemnează recunoaşterea cheltuielilor în contul de profit şi pierdere pe

baza asocierii directe între costurile implicate si obţinerea elementelor specifice de venit

reprezintă conectarea costurilor la venituri; el implică recunoaşterea simultană sau combinată a

veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte

evenimente.

În contul de profit şi pierdere cheltuielile se pot prezenta în diverse moduri, utilizând diferite

criterii de structurare. Cheltuielile se pot grupa după natura lor în activitatea întreprinderii, dar se

poate face şi o separaţie între acele cheltuieli care sunt rezultatul activităţilor curente ale

întreprinderii de cele care nu sunt rezultatul acestor activităţi, separaţia între elementele cheltuieli şi

modul de prezentare determinând diferite combinaţii. Cheltuielile care apar altfel decât în cursul

activităţilor curente ale entităţii trebuie prezentate în contul de profit şi pierdere la „Cheltuieli

extraordinare”. Aceste elemente extraordinare rezultă din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar

diferite de activităţile curente ale entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod

frecvent sau regulat. Exemple de evenimente sau tranzacţii ce dau naştere, în general, la elemente

extraordinare în cazul majorităţii entităţilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt

dezastru natural.7

La întocmirea contului de profit şi pierdere, trebuie să se ţină cont, potrivit principiului

independenţei exerciţiilor, doar de cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data plăţii

acestora. Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu

financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de „Cheltuieli în avans”, în timp ce cheltuielile care,

deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, se vor plăti numai în cursul exerciţiului financiar

ulterior, trebuie prezentate la „Datorii”. Pentru fiecare element de cheltuială din contul de profit şi

pierdere trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar

precedent, iar dacă cele două valori nu sunt comparabile, atunci absenţa comparabilităţii trebuie

prezentată în notele explicative şi însoţită de comentarii relevante. În schimb, dacă pentru un element

de cheltuială din contul de profit şi pierdere nu există valoare atunci acesta nu trebuie prezentat, cu

excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

Recunoaşterea veniturilor în contul de profit şi pierdere intervine atunci când se

înregistrează o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau

diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune că

recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a

reducerii datoriilor.

7 Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, punctul 39

5

“Cerinţele procedurilor utilizate pentru recunoaşterea veniturilor, între care necesitatea ca

venitul sa fie obţinut, conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor

elemente ce pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine.”8

Contul de profit şi pierdere trebuie să fie întocmit făcând abstracţie de datele referitoare la

încasări şi plăţi. Astfel, cheltuielile ca şi efecte ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt

recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce trezoreria sau

echivalentul său este plătit, adică făcând abstracţie de data decontării, şi sunt înregistrate în

contabilitate şi raportate în contul de profit şi pierdere al perioadei aferente.

1.2 Clasificarea cheltuielilor şi veniturilor

Potrivit Legii 82 / 1991 republicată, Legea contabilităţii, contabilitatea veniturilor se ţine

pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz9 iar contabilitatea cheltuielilor se ţine pe

feluri de cheltuieli după natura sau destinaţia lor, după caz10.

1.2.1 Clasificarea cheltuielilor

Reglementările contabile în vigoare, armonizate cu directivele europene stabilesc o

clasificare a cheltuielilor după natura lor în: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare,

cheltuieli extraordinare.

Cheltuielile de exploatare includ acele cheltuieli care urmăresc realizarea activităţii

prevăzute prin actele de înfiinţare ale firmei şi cuprind următoarele elemente: cheltuieli cu

materiile prime şi materialele consumabile, costul de achiziţie al obiectelor de inventar

consumate, costul de achiziţie al materialelor restocate, contravaloarea energiei şi apei

consumate, valoarea animalelor şi păsărilor, costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;

cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, prime

de asigurare, studii şi cercetări, cheltuieli cu alte servicii executate de terţi, comisioane şi

onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, transporturi de bunuri şi personal,

deplasări, detaşări şi transferuri, cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare;

cheltuieli cu personalul; alte cheltuieli de exploatare.

Realizarea obiectului de activitate a agenţilor economici presupune pe lângă cheltuieli de

exploatare şi cheltuieli legate de activitatea financiară, cheltuieli care cuprind: pierderi din

creanţe legate de participaţii şi privind titlurile de plasament cedate.

Cheltuielile extraordinare se referă la calamităţi şi alte evenimente extraordinare11 cum ar

fi: cheltuieli privind operaţiile de gestiune; cheltuieli extraordinare privind operaţiile de capital.

8 Prof. Univ. Dr. Gheorghe Cretoiu, Prof. Univ. Dr. Ion Bucur, Contabilitate.Fundamentele şi noul cadru juridic, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2007, pag.2149 Legea 82 / 1991, Legea contabilităţii, republicată în 2008, art. 17 ( 2 ).10 Legea 82 / 1991, Legea contabilităţii, republicată în 2008, art. 17 ( 1 ).11 OMFP nr. 1752 din 2005 secţiunea 7.10.2

6

Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de

valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se

evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor12.

Analiza cheltuielilor poate fi realizată la mai multe niveluri, pe această bază

determinâdu-se categoriile de elemente ce vor contribui la formarea rezultatului exerciţiului: de

exploatare, financiar si extraordinar.

În structura planului de conturi general cuprins în OMFP 1752 din 2005, conturile de

cheltuieli sunt integrate clasei 6 “Conturi de cheltuieli”, din care fac parte următoarele grupe de

conturi:

60 Cheltuieli privind stocurile

61 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi

63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate

64 Cheltuieli cu personalul

65 Alte cheltuieli de exploatare

66 Cheltuieli financiare

67 Cheltuieli extraordinare

68 Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierderi de

valoare

69 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite.

Conturile de cheltuieli au funcţie contabilă de activ. Se debitează cu cheltuielile efectuate

în cursul exerciţiului financiar şi se creditează prin repartizarea cheltuielilor asupra rezultatelor

exerciţiului. La sfârşitul perioadei (lunii) soldul acestora se transferă asupra contului de profit şi

pierdere (121). Ca urmare niciun cont de cheltuieli nu prezintă sold la finele perioadei.

Conturile sintetice de cheltuieli se pot dezvolta în conturi analitice, în funcţie de

necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii.

Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele au rolul de a asigura refacerea imobilizărilor

corporale, precum şi constituirea modalităţilor de prevenire a consecinţelor unor evenimente

deosebite. Sunt cheltuieli calculate care nu generează fluxuri de trezorerie şi constituie o sursă a

capacităţii de autofinanţare a activităţii de investiţii.

1.2.2 Clasificarea veniturilor

12 OMFP 1752 / 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Secţiunea 7.10.2., art.219 (2)

7

Ca şi cheltuielile, veniturile se pot clasifica în: venituri curente, încorporate în exerciţiul

curent, venituri înregistrate în avans, constatate pe parcursul unui exerciţiu, dar încorporate în

rezultatul exerciţiului următor, venituri de realizat, care includ veniturile efectiv realizate si

încorporate în rezultatul aceluiaşi exerciţiu, dar pentru care nu s-au întocmit documente de

înregistrare.

Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, acestea fiind

grupate în: venituri din exploatare, venituri financiare şi venituri extraordinare. Veniturile din

exploatare cuprind:13venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi

serviciilor prestate care se încadrează în categoria veniturilor generate de activitatea de bază.

venituri din variaţia stocurilor; veniturile din producţia stocată; venituri din producţia de

imobilizări; venituri din subvenţii de exploatare; alte venituri din exploatarea curentă şi alte

venituri din exploatare.

În structura veniturilor financiare se regasesc: venituri din imobilizări financiare; venituri

din investiţii pe termen scurt; venituri din creanţe imobilizate; venituri din investiţii financiare

cedate; venituri din diferenţe de curs valutar; venituri din dobânzi; venituri din sconturi primite

în urma unor reduceri financiare şi alte venituri financiare.

Veniturile extraordinare sunt grupate în următoarele categorii: venituri extraordinare din

operaţii de gestiune, venituri din operaţii de capital; veniturile extraordinare din provizioane.

În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării

bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în

contract, care atestă tranferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către clienti.

Conturile de venituri fac parte din clasa 7 “Conturi de venituri”, care cuprinde

urmatoarele grupe de conturi:

70 Cifra de afaceri netă

71 Variaţia stocurilor

72 Venituri din producţia de imobilizări

74 Venituri din subvenţii de exploatare

75 Alte venituri din exploatare

76 Venituri financiare

77 Venituri extraordinare

78 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare.

13 OMFP 1752 /2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Secţiunea 7.10.1, art. 212

8

Conturile din clasa 7 au funcţie de pasiv, cu excepţia contului 711 “Variaţia stocurilor”,

care este bifuncţional. Aceste conturi se creditează cu veniturile relizate în cursul exerciţiului

financiar şi se debitează cu incorporarea veniturilor în rezultatul exerciţiului. La sfârşitul

perioadei, soldul creditor se transferaă asupra contului de profit şi pierdere.

1.3 Determinarea rezultatului exerciţiului din punct de vedere teoretic

“Obiectul contabilităţii rezultatelor îl constituie înregistrarea fluxurilor care modifică

avuţia unei întreprinderi. Pe ansamblu, variaţia acestei bogăţii este reflectată de rezultatul

contabil sau financiar.

Într-o exprimare generală, rezultatul este considerat ca variaţie a bogăţiei întreprinderii

determinată de activitatea sa în timpul unui exerciţiu”14

Se numeşte rezultat soldul veniturilor şi cheltuielilor care modifică valoarea unui

patrimoniu într-o perioadă dată.15 Rezultatul reprezintă un indicator care exprimă performanţa

financiară a unei întreprinderi şi se determină ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile

exerciţiului financiar.

Periodicitatea şi autonomia exerciţiului impun necesitatea unei informări continue şi la

termen cu privire la situaţia înregistrată la sfârşitul fiecărui exerciţiu. “Perioada, în general

anuală care delimitează cadrul măsurării veniturilor, cheltuielilor şi al rezultatului net se numeşte

exerciţiu contabil”16

Rezultatul exerciţiului se stabileşte lunar, cumulat de la începutul anului. În acest sens

conturile de venituri şi cheltuieli în care se înregistrează , în funcţie de natura lor, veniturile,

respectiv cheltuielile se închid provizoriu, soldul lor devenind zero. Determinarea lunară a

exerciţiului este stabilită din raţiuni fiscale. Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se

stabileşte la închiderea acestuia.

Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la

închiderea conturilor de venituri si cheltuieli, astfel:

-închiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare :

121 = cls . 6 xxx

“Profit şi pierdere “ “ Conturi de cheltuieli “

-închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare :

cls. 7 = 121 xxx

“Conturi de venituri “ “Profit şi pierdere “

14 Michel Capron, Contabilitatea în perspectivă, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994, pag.14115 Pierre Vernimmen, Finnance d’enterprise, Dalloz, Paris, 2000, pag.3016 Alain Burlaud, Comptabilite et Droit comptable, Gualino editeur, Paris, 1998, pag.78

9

În urma acestei operaţiuni profitul va fi reflectat prin soldul final creditor al contului 121

“Profit şi pierdere “ si se supune impozitarii, iar pierderea se reflectă prin soldul final debitor al

aceluiaşi cont.

O importanţă deosebită constă în identificarea momentului în care o activitate desfăşurată

de întreprindere ocazionează o cheltuială sau generează un venit. Din necesitatea aplicării

principiului independenţei exerciţiului, cheltuielile şi veniturile sunt ataşate exerciţiului căruia îi

corespund. Dacă pe parcursul exerciţiului financiar cheltuielile şi veniturile sunt înregistrate pe

masura apariţiei lor, la sfârşitul perioadei se poate produce un decalaj între elementele

înregistrate şi cele care trebuie să participe la determinarea rezultatului. Astfel, rezultatul trebuie

să cuprindă cheltuielile consumate şi veniturile realizate pe parcursul exerciţiului, chiar dacă

acestea nu sunt contabilizate. Apariţia acestor decalaje antrenează necesitatea unor ajustări. În

acest scop, conturile de regularizare sunt utilizate pentru a repartiza cheltuielile şi veniturile în

timp, astfel încat să se ataşeze fiecărui exerciţiu cheltuielile şi veniturile aferente.

Manifestarea unor decalaje de timp între fluxurile de bunuri, servicii şi fluxurile de

trezorerie impune anumite cerinţe în privinţa recunoaşterii cheltuielilor şi a veniturilor.

Exigenţele contabilităţilor de angajament impun ca venitul să fie recunoscut de regulă în

momentul angajării unei creanţe, iar cheltuiala în momentul angajarii unei datorii.

Ţinând cont de aceste cerinţe, rezultatul exerciţiului, respectiv profitul sau pierderea, se

determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasarii sau

plaţii lor. El cuprinde rezultatul curent, rezultatul extraordinar şi impozitul pe profit.

Rezultatul din exploatare este denumit uneori rezultat economic sau operaţional şi

reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile legate de exploatare. Dar acest rezultat poate

fi egal, şi aceasta este o tautologie, cu suma elementelor care constitue destinaţiile sale. Această

posibilitate decurge din principiul contabilităţii în partida dublă, care face posibilă determinarea

“agregatelor” fie prin metoda directa fie prin metoda indirectă.

Rezultatul financiar se calculează ca diferenţă între veniturile financiare şi cheltuielile

financiare.

Rezultatul extraordinar al exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şi

cheltuielile extraordinare.

1.4 Impozitarea rezultatului exerciţiului

10

Rezultatul contabil determinat înainte de impozitare difera ca mărime de rezultatul

impozabil (fiscal). El trebuie supus unor prelucrări de ordin fiscal în vederea obţinerii profitului

impozabil.

Rezultatul impozabil este rezultatul la care se aplică cota de impunere, pentru

determinarea impozitului ce trebuie plătit (recuperat) ca urmare a activitaţii desfăşurate în cursul

unui exerciţiu financiar. Rezultatul impozabil se determină pe baza regulilor stabilite de

autorităţile fiscale ale fiecărei ţări.

Diferenţele dintre rezultatul contabil şi cel fiscal sunt următoarele:17veniturile fiscale sunt

recunoscute din punct de vedere contabil în exerciţiile anterioare recunoaşterii fiscale; veniturile

sunt recunoscute din punct de vedere fiscal în exerciţiile anterioare recunoaşterii contabile;

cheltuielile sunt recunoscute din punct de vedere fiscal în exerciţiile anterioare recunoaşterii

contabile; cheltuielile sunt recunoscute din punct de vedere contabil în exerciţiul anterior

recunoaşterii fiscale.

Relaţia de principiu prin care, pornindu-se de la rezultatul contabil se determină

rezultatul fiscal în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate este următoarea:18

Rezultatul fiscal = Rezultat contabil +/- Diferenţe permanente +/- Diferenţe temporare

Diferenţele sunt deductibile la elementele de activ atunci când valoarea contabilă este

mai mică decât valoarea fiscală, când valoarea contabilă este superioară celei fiscale. Acest tip

de diferenţe temporare generează creanţe privind impozitele amânate.19

Diferenţele sunt impozabile la elementele de activ, când valoarea contabilă este mai mare

ca valoarea fiscală, iar la datorii când valoarea contabilă este inferioară celei fiscale. Acest tip de

diferenţe temporare generează datorii potenţiale privind impozitul pe profit amânat.

Dacă rezultatul impozabil este pozitiv, se calculează impozitul pe profit datorat, potrivit

relaţiei: Impozitul pe profit = rezultatul impozabil x cota de impozit

Dacă rezultatul impozabil este negativ, acesta reprezintă pierdere fiscală şi se recuperează

din profiturile obtinuţe în următorii 5 ani consecutivi. 20

Potrivit reglementărilor în vigoare, profitul impozabil se calculează ca diferenţă între

veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-

un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile

17 Feleaga Niculae, Malciu Liliana “Politici şi opţiuni contabile” Editura Economică, 2005, pag.22318 Patrut Vasile, Rotila Aristita, “Contabilitatea întreprinderii”, Editura Alma Mater, 2002, pag.36819 Patrut Vasile, “Contabilitatea întreprinderii” Editura Alma Mater, 2002, pag.36820 Codul Fiscal- ediţia a XI a, Editura Best Publishing Romania art.26 (1)

11

nedeductibile.21 La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare

veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Pentru calculul profitului impozabil, următoarele categorii de venituri sunt

neimpozabile:22

Dividendele primite de la o persoană juridică română.

Diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, precum şi diferenţele de

evaluare a investiţiilor financiare pe termen lung, titluri de participare şi investiţii detinuţe ca

imobilizări;

Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din

reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile

din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

Venituri neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin

acte normative.

În perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzactionarea

titlurilor de participare pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor

Mobiliare.

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai

cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin

acte normative în vigoare.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:23Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de

deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în strainătate şi în România; cheltuielile sociale;

perisabilitaţile; cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori potrivit legii;

cheltuieli cu provizioane şi rezerve; cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar;

amortizarea; cheltuielile cu primele de asigurare; cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi

repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde

societatea are sedii secundare; cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui

sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal;

cheltuielile de funcţionare, întretinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de angajaţi cu

funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice, cheltuielile de protocol.

Potrivit HG nr 84/2005, pct.491 – M.Of. nr 147/2005 contribuabilii care efectuează

sponsorizări potrivit legii scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sunt

21 Codul Fiscal- ediţia a XI a, Editura Best Publishing Romania art.19 (1)22 Codul Fiscal- ediţia a XI a, Editura Best Publishing Romania art.20 si art 201

23 Codul Fiscal- ediţia a XI a, Editura Best Publishing Romania art.21(3)

12

îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: sunt în limita a 3% din cifra de afaceri; nu depăşesc

mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.24

Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului

contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile neimpozabile şi

se adaugă cheltuielile aferente acestora , până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul

social subscris şi vărsat.25

Există şi anumite categorii de cheltuieli pentru care nu se admite deducerea cum ar fi:

cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat; dobânzile/majorările de

întârziere, amenzile, confiscările şi penalitătile de întârziere datorate către autoritaţile române;

cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la

persoanele juridice la care se deţin participaţii; cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator; pierderile înregistrate la scoaterea din

evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, etc.

Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei

luni din trimestrul următor. În acest scop impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază

trimestrial, cumulat de la începutul anului.

Evidenţa profitului sau a pierderii înregistrate în cursul exerciţiului se ţine cu ajutorul

contului 121 “Profit şi pierdere”. După funcţia contabilă, este un cont bifuncţional.

În creditul contului se înregistrează la sfârşitul perioadei (lunii), soldul creditor al

conturilor din clasa 7 şi pierderea contabilă reportată. În debit se înregistrează la sfârşitul

perioadei (lunii), soldul debitor al conturilor de cheltuieli; profitul net realizat în exerciţiul

precedent şi nerepartizat; profitul net realizat în exerciţiul precedent, care a fost repartizat pe

destinaţii. Soldul creditor reprezintă profitul realizat, iar soldul debitor pierderea realizată.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SOCIETĂŢII PETROM SA24 Revista CECCAR Nr10, Octombrie, 2006, pag.2525 Codul Fiscal- ediţia a XI a, Editura Best Publishing Romania art.22(1) lit. a

13

2.1. Înfiinţare, denumire, capital

Petrom, membru al Grupului OMV, este cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din Sud-

Estul Europei. Activităţile principale ale companiei sunt: explorare şi producţie, rafinare şi

marketing şi gaze şi energie. Petrom este unicul producător de ţiţei şi asigură jumătate din

producţia de gaze din România. Ca urmare a intensificării activităţii de foraj şi a eforturilor de

modernizare, nivelul producţiei de ţiţei a fost menţinut în 2008. Producţia totală de ţiţei şi gaze a

fost de 188.476 bep/zi. La sfârşitul lunii decembrie 2008, rezervele dovedite totale însumau 843

mil bep. Societatea are o influenţă puternică pe piaţa românească a gazelor, acoperind toate

segmentele acestei pieţe. În vederea sporirii valorii gazelor naturale, conducerea companiei a

hotărât extinderea pe viitor a lanţului valoric prin dezvoltarea propriei activităţi de energie

electrică. Divizia de Gaze şi Energie include şi produsele chimice - combinatul Doljchim este o

unitate reprezentativă a industriei chimice din România, cu o pondere importantă în producţia de

îngrăşăminte şi metanol, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.

Societatea este persoana juridica romana din ziua inmatricularii in Registrul Comertului

sub numarul J40/8302/1997 avand codul unic de inregistrare: 1590082 si isi desfasoara

activitatea in conformitate cu legislatia in vigoare si prevederile stipulate in contractul de

societate.

Sediul social al firmei se afla in Bucuresti, Calea Dorobanşilor 239 judeţ: municipiul

Bucureşti. Forma juridica a societăţii comerciale Petrom este SA(societate pe acţiuni). Societatea

infiinţată prin actul constitutiv este persoana juridica romană, calitate pe care firma a dobandit-o

din momentul inregistrarii la Registrul Comertului in data de 23octombrie 1997. Societatea s-a

constituit pentru o durată nelimitată. Capitalul social subscris şi vărsat este in valoare de

5.664.410.834 RON

2.2 Istoric

În anul 1996 a fost înfiinţată Compania Română de Petrol, ca societate comercială pe

acţiuni, constituită prin reorganizarea RAFIROM, PECO şi PETROTRANS, care au fost

comasate şi şi-au încetat activitatea. Compania Română de Petrol deţinea toate cele zece rafinării

din România, alături de câmpurile de extracţie, de depozite şi de staţiile de benzină.

În anul 1997 Compania Română de Petrol a fost împărţită, 8 dintre rafinării funţionând pe

cont propriu, restul activelor intrând în proprietatea Societăţii Naţionale a Petrolului. Astfel SNP

Petrom a moştenit două rafinării, toată fosta reţea de distribuţie PECO, sistemul de conducte al

PETROTRANS şi dreptul exclusiv de a extrage ţiţei din câmpurile petrolifere din România.

În anul 2002 a luat naştere compania Petromservice prin desprinderea din Petrom a

sucursalei Petroserv.

14

Pe data de 23 iulie 2004, OMV, grupul lider de petrol şi gaze naturale din Europa Centrală

şi de Est, a achiziţionat 51% din acţiunile PETROM. Tranzacţia a fost încheiată în decembrie

2004 prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, preţ care după ajustarea

ulterioară a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu

fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%.

În iunie 2007, Petrom a înfiinţat compania Petrochemicals Argeş, care a preluat

activităţile petrochimice ale rafinăriei Arpechim. În mai 2009, Ministerul Economiei a cumpărat

Petrochemicals Argeş pentru suma de 150 milioane Euro.

În 2008 Petrom şi Romgaz au semnat cu Guvernul României un protocol prin care se

reglementează participarea la Fondul Social. Tot in acest an Petrom a încheiat o tranzacţie cu

Asociaţia Salariaţilor Petrom pentru achiziţionarea unui pachet suplimentar de 20,87% din

acţiunile Petrom Aviation, majorându-şi astfel participaţia în această companie la 69,37%.

2.3 Acţionariatul

În conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008 de respingere a Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr.101/2006, SC Depozitarul Central S.A. a efectuat, în data de 15 ianuarie

2009, transferul acţiunilor deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

(AVAS) la Petrom S.A. în contul Ministerului Economiei (ME). În urma acestui transfer,

Ministerul Economiei deţine 11.690.694.418 acţiuni, reprezentând 20,64% din capitalul social al

Petrom. Structura acţionariatului la 31.12.2008 era urmatoarea:

Tabelul 2.1 Structura acţionariatului la SC PETROM SA

 Nr.  Acţionari Număr de

acţiuni

Capital  social

(lei)

Procent

[%]

 1. OMV

AKTIENGESELLSCHAFT

 28.894.467.414 2.889.446.741,40  51,011

 2. Ministerul Economiei  11.690.694.418 1.169.069.441,80  20,639

 3. Fondul Proprietatea S.A.  11.391.130.186 1.139.113.018,60  20,110

 4. Banca Europeană pentru

Reconstrucţie şi dezvoltare

 1.147.770.061 114.777.006,10  2,026

 5. Persoane Fizice şi Juridice  3.520.046.256 352,004,625.60  6,214

 TOTAL  56.644.108.335  5.664.410.833,50  100

2.4. Conducerea firmei S.C. PETROM S.A.

15

Aşa cum este prevăzut în Actul Constitutiv, sistemul de guvernanţă din cadrul Petrom se

bazează pe o structură dualistă: un Directorat ce gestionează activitatea zilnică a companiei şi un

Consiliu de Supraveghere, ce acţionează ca un organism de monitorizare.

Membrii Consiliului de Supraveghere sunt aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor

pentru a le promova interesele prin monitorizarea activă şi transparentă a activităţii

Directoratului Petrom. În interesul transparenţei şi independenţei, conform Actului Constitutiv,

patru din cei nouă membri ai Consiliului de Supraveghere sunt independenţi de Acţionarul

Majoritar. Mai mult, unul din cei patru membri independenţi ai Consiliului de Supraveghere

îndeplineşte criteriile de independenţă din Legea societăţilor comerciale.

2.4.1 Consiliul de supraveghere

Consiliul de Supraveghere reprezintă interesele companiei şi ale acţionarilor săi şi este

responsabil cu managementul general al companiei. Consiliul de Supraveghere al Petrom are în

componenţă nouă membri, după cum urmează:

Wolfgang Ruttenstorfer – Preşedinte, Director General Executiv şi Preşedinte al

Directoratului OMV. Ales iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005.

Gerhard Roiss – Vicepreşedinte, Vicepreşedinte al Directoratului OMV şi responsabil cu

activitatea de Rafinare şi Marketing, incluzând şi activităţile petrochimice şi chimice ale OMV

Ales iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005.

David C. Davies – Director Financiar al OMV şi membru al Directoratului OMV. Ales

iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005.

Helmut Langanger – Membru al Directoratului OMV şi responsabil cu activitatea de

Explorare şi Producţie. Ales iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005.

Werner Auli – Membru al Directoratului OMV şi responsabil cu activitatea de Gaze şi

Energie. Ales iniţial în cadrul AGA din 25 aprilie 2006.

Kevin E. Bortz – Director Resurse Naturale în cadrul BERD. Ales iniţial în cadrul AGA

din 25 aprilie 2006.

Emanoil Neguţ – Secretar de stat – Autoritatea de Control a Guvernului din cadrul

Cancelariei Primului Ministru, reprezentantul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

în Consiliul de Supraveghere al Petrom.Ales iniţial în cadrul AGA din 17 aprilie 2007.

Cristian Marian Olteanu – Consilier al Preşedintelui Autorităţii pentru Valorificarea

Activelor Statului, reprezentantul Fondului Proprietatea în Consiliul de Supraveghere al Petrom

Ales iniţial în cadrul AGA din 17 aprilie 2007.

Victor-Paul Dobre - membru până în decembrie 2008. Secretar de Stat pentru Relaţiile cu

Prefectura, Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ales iniţial în cadrul AGA din 22 noiembrie

16

2005. După alegerea sa ca membru al Parlamentului român, dl. Victor-Paul Dobre a demisionat

din funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere al Petrom.

Pe data de 12 februarie 2009, dl Marian Ţurlea a fost numit membru provizoriu al

Consiliului de Supraveghere, decizie valabilă până la următoarea întrunire a Adunării Generale a

Acţionarilor. Noul reprezentant al statului român în Consiliul de Supraveghere a fost desemnat

ca urmare a propunerii făcute de către Ministerul Economiei, în calitatea sa de acţionar al

Petrom. Dl. Ţurlea l-a înlocuit pe dl Victor-Paul Dobre în Consiliul de Supraveghere al Petrom.

Consiliul de Supraveghere şi-a exercitat atribuţiile în conformitate cu legislaţia în vigoare

şi Actul Constitutiv. Consiliul a monitorizat activitatea Directoratului, pe care l-a consiliat

periodic în ceea ce priveşte managementul general şi strategia companiei. În anul 2008 au avut

loc cinci reuniuni ale Consiliului de Supraveghere. În plus, Consiliul de Supraveghere a fost

informat pe deplin cu privire la demersuri şi proiecte urgente ale companiei ce s-au ivit între

reuniunile periodice şi, dacă a fost necesar, şi-a exprimat în scris acordul în legătură cu acestea.

În conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă, Sindicatelor le-au fost transmise

invitaţii de participare la şedinţele Consiliului de Supraveghere şi le-au fost puse la dispoziţie la

timp ordinea de zi şi materialele aferente.

Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere se va încheia în aprilie 2009 şi o

rezoluţie pentru numirea unui nou Consiliu de Supraveghere va fi prezentată Adunării Generale

a Acţionarilor, în conformitate cu art. 13.1.1 lit. c şi 17.2 ale Actului Constitutiv.

2.4.2 Membrii Directoratului

Directoratul este ales de către Consiliul de Supraveghere şi are în componenţă şapte

membri. Este entitatea care conduce activitatea curentă a companiei şi supraveghează

conducerea companiilor din Grupul Petrom, în conformitate cu prevederile legale, cu Actul

Constitutiv al societăţii, cu regulamentele şi procedurile interne, precum şi cu hotărârile

Consiliului de Supraveghere şi ale Adunării Generale a Acţionarilor. Directoratul oferă

Consiliului de Supraveghere prin rapoarte verbale şi scrise informaţii complete, la timp şi în mod

regulat, cuprinzând toate datele relevante

referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi situaţia curentă comparativ cu strategia

aprobată.

De la 1 ianuarie 2009, directoratul are următoarea structură:

Mariana Gheorghe – Director General Executiv şi Preşedinte al Directoratului,

Reinhard Pichler – Director Financiar

Johann Pleininger – Responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie

Siegfried Gugu – Responsabil cu activitatea de Servicii de Explorare şi Producţie

17

Gerald Kappes – Responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie

Tamas Mayer – Responsabil cu activitatea de Marketing

Neil Anthony Morgan – Responsabil cu activitatea de Rafinare şi Produse Petrochimice

Pe data de 1 iulie 2008, Jeffrey Rinker, care a fost membru al Directoratului responsabil

cu activitatea de Rafinare şi Produse Petrochimice de la începutul anului 2006 până în iulie

2008, a fost numit Vicepreşedinte Senior al Grupului OMV, responsabil cu Parteneriatele şi

Proiectele Strategice în activitatea de Rafinare. În plus, Jeffrey Rinker va păstra anumite

responsabilităţi legate de activitatea de Rafinare Petrom, cel puţin până la sfârşitul perioadei de

tranziţie, în 2011.

2.5 Resurse umane

Instrumentele de resurse umane lansate sau dezvoltate în 2008, au fost create pentru a

creşte motivaţia, a îmbunătăţi comunicarea şi implicit, a creşte gradul de retenţie a angajaţilor în

companie. În 2008, echipa de recrutare a participat la diverse târguri de locuri de muncă cu

scopul de a atrage candidaţi performanţi şi a îmbogăţi baza de date cu potenţiali candidaţi.

Această acţiune a contribuit la finalizarea cu succes a proiectelor de recrutare şi selecţie.

Procesul aferent atragerii de noi talente a fost optimizat prin iniţierea şi implementarea în fază

pilot, a programului de Recomandări Candidaţi. Acest program s-a desfăşurat pe parcursul

anului 2008, în diviziile Explorare şi Producţie şi Global Solutions. Acţiunea a avut ca scop

implicarea angajaţilor Petrom în recomandarea de candidaţi care doresc să se alăture echipei

Petrom. Programul s-a desfăşurat cu succes în 2008 şi va fi aplicat în continuare în aceste divizii

şi pe parcursul anului 2009.

Cu scopul de a-i identifica şi a-i reţine în companie pe angajaţii cu performanţe

remarcabile, a fost iniţiat proiectul Managementul Talentelor. Un nou concept de evaluare a

performanţei prin Sistemul de Management al Performanţei (PDS) a fost introdus în Petrom, la

începutul anului 2008. Întâlnirile directe au oferit oportunitatea managerilor şi angajaţilor de a-şi

exprima, în mod transparent, aşteptările cu privire la rezultatele obţinute şi acţiunile viitoare.

Iniţiat în 2007 ca o schema pilot, sondajul ”Managementul Resurselor Umane” a fost extins în

2008 la 10.000 de angajaţi. Acest sondaj este un instrument folosit pentru măsurarea spectelor

importante ale colaborării între angajaţii din cadrul unui grup larg, cât şi pentru a indica punctele

tari şi zonele care necesită îmbunătăţire. Pe baza constatărilor din sondaj, fiecare departament îşi

elaborează planul de acţiune, în scopul de a îmbunătăţi satisfacţia angajaţilor.

La 31 decembrie 2008 societatea deţinea un număr de 33311 de angajaţi structura lor

fiind:

Tabelul 2.2 Stuctura angajaţiilor

18

Angajaţi 2008

Număr de angajaţi la 31 decembrie 33.311

Număr de angajaţi în poziţii de management 2.297

Femei în poziţii de management (%) 1

8,58

Angajaţi, din afara României, în poziţii de management (%) 4,7

0

Concedieri pentru neconformare şi comportament lipsit de etică 45

Contribuţia către comunitate (mil RON) 16,5

6

2.5.2 Litigii legate de personal

De la sfârşitul anului 2007, Petrom a fost implicat în litigii iniţiate de foşti şi actuali

angajaţi, ca urmare a interpretării diferite a Contractului Colectiv de Muncă. Dat fiind că pe

parcursul anului 2008, Petrom a continuat să primească noi revendicări în acest sens, conducerea

a evaluat datoriile potenţiale ce ar putea rezulta din litigiile aflate în derulare şi a decis

înregistrarea, conform principiilor prudenţiale şi pe baza unor estimări riguroase privind ieşirile

potenţiale de numerar, provizionul mai sus menţionat pentru acoperirea riscului.

Până în prezent, Petrom a întreprins toate acţiunile posibile şi a angajat toate resursele

necesare pentru a se apăra împotriva proceselor de judecată şi, de asemenea, pentru a preveni

creşterea numărului de litigii.

2.6. Domeniul de activitate

Societatea îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei extractive. Aceasta include

extragerea mineralelor existente in natura sub forma solida (carbune si minereuri), lichida (titei)

sau gazoasa (gaze naturale). Extractia se poate face prin mineritul in subteran sau la suprafata,

ori prin exploatarea puturilor.

Obiectul de activitate al societăţii se constituie din activităţi definite şi codificate în

conformitate cu Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională – CAEN, astfel cum a fost

actualizată prin Ordinul nr 337/20.04.2007 emis de Preşedintele Institutului Naţional de

Statistică. Sectorul de activitate în care activează S.C. PETROM S.A. este “Industria

extractivă” , extractia petrolului brut si a gazelor naturale, cod CAEN 0610- Extractia petrolului

brut si 0620 Extractia gazelor natural.

2.6.1 Obiectul de activitate

19

Societatea are ca obiect de activitate in principal,exploatarea zacamintelor de petrol si

gaze naturale de pe uscat şi din platoul continental aln Marii Negre, transportul petrolului şi a

produselor petroliere, comercializarea produselor prin retele proprii de distributie, importul şi

exportul de produse petroliere precum si alte activităţi. Pe plan extern Petrom deruleaza activitati

de explorare, exploatare si comercializare in Moldova, Ungaria, Kazahstan, India, Iran, Serbia si

Muntenegru.

Petrom este cea mai mare companie petroliera romaneasca, avand o productie integrata,

de la extractie titei si gaze naturale, pana la rafinare si distributie de carburanti. În incercarea de a

diversifica activitatile de explorare si de a imbunatati rata de inlocuire a rezervelor, Petrom a

achizitionat licente de explorare si productie aditionale pentru perimetre situate in afara

Romaniei.

Obiectul de activitate pe diviziuni:

Explorare&Producţie

Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare şi Producţie a Petrom constă în explorarea,

descoperirea şi extracţia de ţiţei şi gaze naturale în România şi în alte ţări din regiune (Rusia şi

Kazahstan). Petrom este unicul producător de ţiţei din România şi contribuie cu 50% la producţia

totală de gaze a României. În 2008, producţia totală de ţiţei şi gaze a companiei a atins nivelul de

71 mil bep.

Rafinare&Marketing

Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii,

Petrobrazi şi Arpechim, având o capacitate totală de 8 mil tone pe an. În scopul îmbunătăţirii

calităţii produselor, precum şi a creşterii productivităţii, avem în prezent în derulare un program

important de restructurare şi modernizare, susţinut prin investiţii semnificative. Livrarea

produselor proprii se realizează prin intermediul celor 550 de staţii de distribuţie din România,

precum şi a celor 269 de benzinării din ţările învecinate (inclusiv afiliatele). Petrom este şi cel

mai important furnizor de combustibil pentru aviaţie din România şi, totodată, deţine primul loc

pe piaţa internă de GPL.

Gaz si energie

Petrom deţine un rol important pe piaţa gazelor naturale din România, acoperind toate

segmentele acestei pieţe. În vederea sporirii valorii gazelor naturale, conducerea companiei a

hotărât extinderea lanţului valoric prin construirea unei centrale electrice proprii. Petrom are, de

asemenea, un rol important şi în industria chimică din România, combinatul de produse

chimiceDoljchim contribuind semnificativ la producţia de îngrăşăminte chimice şi metanol, atât

pentru piaţa internă, cât şi pentru export.

20

2.6.2 Principalele produse realizate şi servicii prestate

Paleta de produse şi servicii prestate de societate este foarte largă fiind împărţită în

funcţie de segmentele de activitate. Astfel se poate preciza faptul că Petrom SA produce o gama

larga de produse petroliere, produse petrochimice şi speciale, dar şi alte produse diverse.

În cadrul produselor petrolifere se pot exemplifica următoarele tipuri de produse: butan

comercial, benzină de diferite tipuri, GPL-Auto, Top Aragaz, gaz petrolier lichefiat (aragaz),

euro Diesel 5 / OMV Premium Diesel, TOP Euro Diesel 4 / OMV Sprint Diesel, motorină de

diferite tipuri, păcură uşoară, păcură grea, combustibil lichid uşor, bitum neparafinos pentru

drumuri, propan, propan comercial, ulei de bază hidrodeparafinat, ulei mineral tip C hidrocracat

si hidrodeparafinat, uleiuri.

Produse petrochimice si speciale: anhidrida maleică tehnică, benzen,benzen 535,

dietanolamină tehnică, dietilenglicol, etilenă, monoetanolanina tehnică, monoetilenglicol,

nonilfenol etoxilat, oxid de etilena, polietilenglicoli tehnici, poliglicoli, propilenă, ulei de

piroliză, xileni, cocs de petrol, reziduu de cracare catalitica, sulf de petrol, sulfură de sodiu.

Produse diverse: lichid antigel tip 1/1 vol., inhibitori de coroziune ACORAMID 21, inhibitori de

coroziune CORED 95, ex inhibitori de coroziune EXCOR , inhibitori de coroziune, INCOR-95,

lichid antigel concentrat.

2.6.3 Activitatea de vânzare

În 2008, volumul total al vânzărilor în marketing a însumat 5.210 mii tone, cu 11% mai

mult faţă de 2007, datorită creşterii vânzărilor cu amănuntul şi a cantităţilor exportate. Vânzările

de produse "albe” pe piaţa internă s-au situat cu 14% deasupra nivelului din 2007, determinate

de cererea mai ridicată, modernizarea reţelei de benzinării şi de managementul îmbunătăţit al

staţiilor de distribuţie. Vânzările de benzină pe piaţa internă au crescut cu 12% faţă de 2007, în

timp ce vânzările de motorină au crescut cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007. În ceea

ce priveşte vânzările cu amănuntul, a fost finalizată modernizarea reţelei de staţii de distribuţie

din România, sistemul full agency fiind implementat integral. Numărul total de staţii de

distribuţie premium a crescut la 121 în 2008 (100 staţii premium în 2007). Ca o consecinţă

directă, volumul mediu al vânzărilor pe staţie a crescut semnificativ, ajungând la nivelul de 4,3

mil litri la sfârşitul lui 2008, cu 34% mai mare comparative cu media din 2007. Segmentele de

vânzări prin staţii şi vânzări comerciale sunt susţinute de activitatea de Aprovizionare şi

Logistică, ce constă în unităţi de stocare şi mijloace de transport. Activitatea de Aprovizionare şi

Logistică este supusă în prezent unui major proces de restructurare. Închiderea depozitelor a

început în 2005, fiind închise până la sfârşitul anului 2008 un număr de 116 terminale, dintr-un

total de 146. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 29 % faţă de 2007, atingând nivelul de 1.967

21

mil litri. Conform estimărilor Petrom, cota de piaţă retail a fost de 36% în 2008. În 2008, cifra de

afaceri totală în activitatea complementară a înregistrat o creştere semnificativă, de 45% faţă de

anul anterior (318 mil lei în 2007), datorită optimizării portofoliului şi procesului de achiziţie. În

2008, Grupul Petrom a vândut 1,5 mld litri de carburant către clienţii de retail prin intermediul

subsidiarelor, din care 60% reprezintă vânzări internaţionale. Conform strategiei sale, în 2008

Petrom a continuat să îşi consolideze prezenţa pe piaţa vânzărilor cu amănuntul din ţările

învecinate (Bulgaria, Republica Moldova şi Serbia). La sfârşitul anului 2008 Petrom avea în

operare un număr de 269 de staţii în străinătate: 115 în Republica Moldova, 95 în Bulgaria şi 59

în Serbia. Mai mult decât atât, afiliatele Petrom şi-au mărit cota pe piaţa vânzărilor cu

amănuntul: 31% în Moldova, 21% în Bulgaria şi 19% în Serbia.

2.6.4 Investiţii

Tabelul 2.3 Structura investiţiilor

Investiţii (mil lei) 2007 2008 %

Explorare şi Productie 2.465 4.524 84

Rafinare şi Marketing 1.004 1.297 29

Gaze şi Energie* 32 386

Nivel corporativ (inclusiv Petrom Solutions) 303 197 -35

Total investiţii** 3.82 6.404 68

Investiţiile Petrom S.A. în 2008 însumează 6.404 mil lei,cu 68% mai mult faţă de anul

2007.

Investiţiile în E&P reprezintă 71% din totalul investiţiilor pe anul 2008, în special ca efect

al concentrării pe activităţile de dezvoltare şi foraj de producţie, precum şi al programului de

modernizare a sondelor, aflat în derulare, dar şi ca urmare a achiziţiei activităţii de servicii

petroliere a Petromservice.

În Rafinare investiţiile au fost folosite cu precădere pentru construcţia instalaţiei de

hidrofinare a benzinei de la Petrobrazi.

Investiţiile din divizia de Marketing s-au concentrat pe modernizarea şi extinderea reţelei

de benzinării, dar şi a depozitelor de produse petroliere.

Investiţiile din G&E au fost direcţionate în principal către centrala electric de la Brazi.

2.6.5. Situaţia concurenţială în domeniul de activitate al S.C. PETROM S.A.

Principalul concurent autohton este grupul Rompetrol, la care se adaugă marii operatori

care au intrat in ultimii ani pe piaţă carburanţilor: MOL, OMV, Agip. În zona central-răsăriteană

22

a Europei, Petrom intră in categoria marilor grupuri petroliere (chiar luat separat fata de OMV),

alături de MOL Ungaria, PKN Orlen Polonia şi OMV Austria.

2.6.6 Impactul activităţii S.C. PETROM S.A. asupra mediului înconjurător

Managementul mediului în Petrom se bazează pe o abordare prudentă şi are ca scop

minimizarea impactului proceselor şi produselor noastre asupra mediului. Petrom se angajează să

protejeze mediul. Prin urmare, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră se măsoară în mod

sistematic, cu scopul de a genera informaţiile necesare pentru dezvoltarea strategiei durabile a

companiei şi a unei strategii specifice în domeniul emisiilor cu conţinut de carbon. Exemplele de

proiecte, care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, includ o instalaţie de

cogenerare în divizia E&P precum şi un proiect pentru reducerea oxizilor de azot în Doljchim.

Pentru a minimiza daunele aduse mediului, ca urmarea scurgerilor accidentale, divizia

E&P a dezvoltat un plan specific de intervenţie, pentru fiecare grup de zăcăminte şi a constituit

echipe locale de intervenţie, în caz de scurgeri. Programul de modernizare a sondelor a contribuit

semnificativ la reducerea impactului asupra mediului. Acesta s-a aplicat la 5.000 de sonde în

toate perimetrele de uscat şi a inclus curăţirea locaţiei, remedierea solului, tratarea şlamului,

gestionarea şi eliminarea deşeurilor.

Eforturile de conformare la legislaţia europeană au continuat şi în 2008. Pre-înregistrarea

substanţelor periculoase, conform reglementărilor REACH (Înregistrarea, Evaluarea şi

Autorizarea substanţelor chimice), s-a realizat în timp util. O atenţie deosebită s-a acordat

îmbunătăţirii sistemului de monitorizare a conformităţii cu cerinţele reglementărilor de mediu,

prin intermediul unor platforme IT moderne. În Petrom, mai mult de 50% dintre punctele de

lucru au autorizaţii de mediu, iar celelalte sunt în proces de autorizare. Societatea va depune

toate eforturile pentru a realiza conformitatea totală în 2009.

Date privind performanţele în activitatea de protecţie a mediului sunt reflectate în următorul

tabel:

Tabelul 2.4 Performanţe in activitatea de protecţie a mediului

Mediu 2008

Consum de energie (TJ) 81.571

Consum apă (mil m3) 58

Consum apă freatică (subteran) (mil m3) 10.6

Gaze cu efect de seră (GHG) (direct, scop 1) (mil t

echivalent CO2)

5.1

CO2 (mil t) 4.7

23

CH4 (t) 3.994

SO2 (t) 5.506

NO2 (t) 999

NOx (t) 8.546

NM -VOC(t) 6.769

Emisii de suspensii în aer (t) 2.437

Descărcări în apele reziduale

CCO (t) 1.625

Hidrocarburi (t) 45

Total azot (t) 281

Scurgeri (nr.) 1.582

Deşeuri

Deşeuri nepericuloase (producţie) (t) 165.749

Deşeuri periculoase (producţie) (t) 15.44

Reziduuri petroliere (t) 21

Total deşeuri din productie (t) 181.21

2.6.7 Activitatea societăţii privind managementul riscului

Pentru a identifica factorii de risc, Petrom, în conformitate cu politica OMV, are o

abordare prudenţială şi evaluează impactul posibilelor riscuri, ţinând cont de indicatorii

financiari pe termen mediu. Rezultatele fiecărei divizii sunt agregate la nivel corporatist.

Principalele riscuri identificate sunt: riscul de schimb valutar (în principal cel asociat

fluctuaţiilor USD), riscurile de piaţă, riscul de lichiditate, riscurile operaţionale, riscuri legate de

personal, riscul legislativ, precum şi riscul politic şi cel climatic. Riscurile sunt monitorizate atât

la nivel central, cât şi la nivelul diviziilor. În scopul reducerii anumitor riscuri, au fost încheiate

asigurări corespunzătoare acolo unde a fost posibil. În ceea ce priveşte expunerea la fluctuaţiile

USD, Petrom se caracterizează printr-un echilibru relativ al intrărilor şi ieşirilor de numerar în

USD, ceea ce conferă companiei o protecţie naturală contra riscului valutar. Se monitorizează

constant atât riscul de piaţă, cât şi cel de curs de schimb. Având în vedere procesul continuu de

dezvoltare a companiei se urmăreşte implementarea procesului de risc management în noile

activităţi. De aceea, conştientizarea riscurilor, analiza riscurilor, precum şi controlul acestora fac

parte din activitatea zilnică, susţinând astfel strategia companiei. De asemenea, atenţia va fi

îndreptată în aplicarea de metodologii consistente pentru riscurile aferente noilor afiliate în

24

vederea alinierii la practica Petrom, folosind de câte ori este nevoie programe de asigurări

adecvate.

2.7 Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Performanţa şi funcţionalitatea întreprinderii depind de calitatea gestiunii economico-

financiare, în condiţiile unei înzestrări tehnice optime şi a organizării raţionale a muncii şi a

producţiei.

Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin

măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul întreprinderii pentru a găsi soluţii ca

aceasta sa devină competitivă.

Informaţiile necesare în vederea masurării performanţei economice prezente şi

previzibile se obţin din contabilitatea analitică, din bilanţul contabil şi anexele acestuia, din

analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli, din investigarea şi evaluarea

stării tehnice a întreprinderii.

Orice relaţie comercială a întreprinderii implică un risc. Riscul poate proveni din cauza

unor factori endogeni sau din cauze exogene. Cunoaşterea performanţei economice a

întreprinderii, ca şi analiza unor informaţii despre bonitatea partenerilor de afaceri, stau la baza

elaborării programelor de producţie, a organizării şi funcţionalităţii fluxurilor materiale şi

financiare. Informaţiile despre performanţa economică şi bonitatea întreprinderilor pot asigura

evitarea riscului şi luarea unor decizii corecte.

Analiza principalilor indicatori este prezentată în următorul tabel:

Tabelul 2.5 Analiza principalilor indicatori economico-financiari

IndicatoriExerciţiul financiar

2006 2007 2008

Indicatori de lichiditate

Active curente 2,82 1.86 1.49

Lichiditate imediată 2,17 1.11 0.79

Indicatori de risc

Gradul de îndatorare (%) 0,18% 0.22% 11.09%

Indicatori ai profitabilităţii

Rezultatul pe acţiune (RON/ acţiune) 0.0405 0.0314 0.018

Rata profitului (%) 40.81% 363.97% 107.07%

Formule de calcul folosite:

Lichiditatea imediată= (Active curente- Stocuri)/ Datorii curente

Gradul de îndatorare = Capital împrumutat/ Capital propriu* 100

Rezultatul pe acţiune= Profit net/ Număr de acţiuni

25

Rata profitului= Profit net/ Cifra vânzărilor* 100

Fond de rulment = Surse pemanente - Alocări permanente

Grafic privind analiza indicatorilor de lichiditate:

Fig. 2.1 Evoluţia indicatorilor de lichiditate

Din analiza indicatorilor de lichiditate se constată o descreştere a activelor curente în

2007 şi 2008 faţă de 2006, însă aceasta depăşeşte valoarea 1 ceea ce înseamnă că s-a menţinut

marja de siguranţă.

Scăderea indicatorului de lichiditate imediată poate conduce la urmatoarele probleme:

intrarea in incapacitatea de plată, pierderea pieţei, posibile procese de executare silită solicitate

de catre furnizori neplătiţi, blocarea conturilor bancare de către organele fiscale pentru plata

datoriilor către stat.

Se recomandă crearea unor strategii de păstrare a clienţilor vechi şi de atragere a unor

clienţi noi; reducerea imediată a datoriilor către furnizori şi către stat; reducerea nivelului

finanţării activităţii curente pe baza creditelor bancare. Grafic privind evoluţia gradului de

îndatorare:

Fig. 2.2 Evoluţia gradului de îndatorare

Se constată o creştere a gradului de îndatorare în 2007 şi 2008, valoarea maximă

înregistrându-se in 2008 ca urmare a contractării, în luna octombrie, a unei linii de credit în

valoare de 375 mil de euro pe o perioada de trei ani. Creditul va fi folosit pentru acoperirea

nevoilor financiare ale Petrom.

26

Grafic privind evoluţia ratei profitului:

Fig. 2.3 Evoluţia ratei profitului

Rata profitului creşte in 2007 faţă de 2006 cu 323.16 puncte procentuale, iar in 2008 cu

66.26 puncte procentuale. Scopul urmărit este obţinerea unei rate a profitului progresivă.

Rezultatul pe acţiune se afla în descreştere înregistrându-se un rezultat pe acţiune în anul

2006 de 0.0405 lei/acţiune, în anul 2007 de 0.0314 lei/acţiune, iar în 2008, 0.018 lei/acţiune.

Graficul privind evoluţia rezultatului pe acţiune:

Fig 2.4 Evoluţia rezultatului pe acţiune

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND DETERMINAREA REZULTATULUI

EXERCIŢIULUI LA SC. PETROM SA

27

3.1 Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi a veniturilor la SC. PETROM SA şi

modalitatea concretă de determinare a rezultatului

Contabilitatea se organizează şi se conduce în compartimente distincte, conduse de către

directorul financiar, Reinchard Plicher. Acesta are în subordine departamentele de: audit intern;

management de risc şi trezorerie; finanţe si controlling; administrarea proprietăţii imobiliare;

În cadrul compartimentelor economice îşi desfăşoară activitatea personal de specialitate,

cu studii medii şi superioare.

Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine

directorului financiar, contabilului-sef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această

funcţie, împreună cu personalul din subordine.

Conducerea Societăţii este responsabilă pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a acestor

situaţii financiare în conformitate cu Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752/2005, cu

modificările ulterioare, şi cu politicile contabile descrise în notele la situaţiile financiare. Această

responsabilitate include: proiectarea, implementarea şi menţinerea unui control intern relevant

pentru întocmirea şi prezentarea adecvată a situaţiilor financiare care să nu conţină denaturări

semnificative, datorate fraudei sau erorii; selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate;

elaborarea unor estimări contabile rezonabile în circumstanţele date.

Întreaga activitate financiar-contabilă are în vedere respectarea următoarelor principii:

principiul prudenţei; principiul permanenţei metodelor; principiul continuităţii activităţii;

principiul independenţei exerciţiului; principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a

exerciţiului; principiul necompensării.

Contabilitatea S.C. PETROM S.A., ca instrument principal de cunoaştere, gestiune şi

control al patrimoniului, asigură înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea şi păstrarea

informaţiilor referitoare la situaţia patrimoniului, a rezultatelor obţinute, atât pentru uz intern, cât

şi pentru relaţiile cu clienţii, cu băncile şi organele fiscale, etc.

SC PETROM SA conduce contabilitatea în partidă dublă, cu respectarea Normelor

Ministerului Finanţelor Publice, întocmind rapoarte lunare, iar la semestru şi la finele anului

prezentând bilanţ contabil. Înregistrările în contabilitate se fac cronologic şi sistematic, potrivit

planului de conturi şi normelor în vigoare, orice operaţie patrimonială fiind consemnată într-un

document justificativ. Înregistrarea în contabilitate a bunurilor mobile şi imobile s-a efectuat la

valoarea de achiziţie, sau de producţie, după caz.

Contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor se ţine pe feluri de venituri şi cheltuieli, în

funcţie de natura lor.

Costurile de exploatare sunt trecute pe cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.

28

Costurile de explorare şi evaluare sunt determinate pe baza succesului acestor operaţiuni.

Costurile aferente activităţiilor geologice şi geofizice sunt recunoscute direct ca şi cheltuieli

atunci când sunt efectuate. Costurile asociate activităţiilor de explorare şi evaluare sunt

recunoscute iniţial în categoria imobilizărilor corporale în curs de petrol şi gaze pentru începerea

producţiei până la determinarea viabilităţii din punct de vedere comercial a prospecţiunilor de

petrol şi gaze aferente. Dacă prospecţiunile sunt finalizate fără succes costurile asociate sunt

incluse în contul de profit şi pierdere al anului. Dacă prospecţiunile sunt considerate fiabile din

punct de vedere comercial, astfel de costuri vor fi transferate în categoria imobilizărilor

corporale de petrol şi gaze pentru începerea producţiei. Stadiul acestor prospecţiuni este revizuit

în mod regulat de către conducerea executivă.

Veniturile sunt evaluate la valoarea justă a contraprestaţiei primite sau de primit. Veniturile

sunt reduse corespunzător cu valoarea estimată a bunurilor înapoiate de clienţi, rabaturi şi alte

elemente similare.

Veniturile din vânzarea de bunuri sunt recunoscute atunci când sunt indeplinite

următoarele condiţii:

Compania a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative ce decurg din

proprietatea asupra bunurilor;

Compania nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o în cazul

deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;

Mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;

Este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către societate;

Costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.

Veniturile aferente unui contract ce implică prestarea de servicii sunt recunoscute pe

măsura execuţiei contractului. Stadiul de execuţie a contractului se determină după cum

urmează:

Taxele de instalare sunt recunoscute la venituri în funcţie de faza de execuţie a instalaţiei,

determinată ca raportul dintre timpul utilizat la data bilanţului şi total, timp necesar estimat

pentru execuţia lucrării;

Onorariul aferent serviciilor incluse în preţul produselor vândute este înregistrat la

venituri în funcţie de proporţia costurilor aferente prestării serviciilor respective în costul total al

produselor vândute, luând în considerare tendinţele istorice ale serviciilor efectuate la vânzarea

bunurilor din trecut;

29

Veniturile aferente unor contracte de durată şi valoare semnificative sunt recunoscute

conform prevederilor contractuale, în funcţie de numărul de ore de muncă prestate şi cheltuielile

directe efectuate.

Veniturile din chirii aferente investiţiilor imobiliare sunt recunoscute pe baza metodei

liniare pe durata contractului de închiriere.

Venitul din dobânzi este recunoscut în perioada la care acesta se referă.

Lunar, pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale,

se întocmeşte balanţa sintetică de verificare, care, la rândul ei, are la bază balanţele analitice pe

conturi.

Deoarece societatea este listată la bursă are obligaţia de a respecta reglementări stricte.

SC Petrom SA întocmeste rapoarte anuale şi trimestriale conform prevederilor IFRS.

Determinarea lunară a rezultatelor generează realizarea următoarelor lucrări:

contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor obţinute în cursul fiecărei luni şi cumularea lor;

contabilizarea amortizării lunare a imobilizărilor; contabilizarea provizioanelor deductibile lunar;

delimitarea lunară a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans .

Rezultatul definitiv al exerciţiului se stabileşte anual şi reprezintă soldul final al contului

de profit şi pierdere.

Tabelul 3.1 Contul de profit şi pierdere pe scurtContul de profit şi pierdere pe scurt (mil lei) 2007 2008Cifra de afaceri netă 12.284 16.751Variaţia stocurilor de produse finite – Sold C 121 366

Producţia imobilizată 22 142Alte venituri de exploatare 58 140Total venituri de exploatare 12.485 17.399Cheltuieli cu materiile prime şi consumabile 3.158 5.112Alte cheltuieli cu materialele 43 55Cheltuieli cu utilităţile 450 539Cheltuieli privind mărfurile 396 875Cheltuieli cu personalul 1.658 2.329Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale 1.146 2.256Ajustarea valorii activelor circulante (35) 143Alte cheltuieli de exploatare 3.746 4.137Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (42) 644Total cheltuieli de exploatare 10.52 16.09Profitul din exploatare 1.965 1.309Rezultatul financiar 185 296Profitul brut 2.15 1.605Impozit pe profit 372 583

30

Profitul net 1.778 1.022

Pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea conturilor de cheltuieli

şi venituri. Folosind datele înregistrate în contul de profit şi pierdere, închiderea conturilor se

prezintă astfel:

Închiderea conturilor de cheltuieli:

Profit şi pierderi = Conturi de cheltuieli din exploatare 16.09 mil lei

Profit şi pierderi = Conturi de cheltuieli financiare 1635.431 mil lei

Închiderea conturilor de venituri:

Conturi de venituri din exploatare = Profit si pierderi 17.399 mil lei

Conturi de venituri financiare = Profit şi pierderi 1931.761 mil lei

Determinarea rezultatului brut al exerciţiului:

Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar = 1.605 mil lei

Impozitarea rezultatului brut al exerciţiului şi determinarea rezultatului net:

Impozit pe profit = (Rezultatul brut – venituri neimpozabile + cheltuieli

nedeductibile) * cota de impozit = 583 mil lei

Rezultatul net = Rezultatul brut – impozit pe profit = 1.022 mil lei

3.2 Monografie contabilă privind principalele operaţiuni referitoare la cheltuieli şi

venituri în luna decembrie 2008

Se dau în consum materii prime (ţiţei) pe baza bonului de consum nr 568:

601 = 301 1.252.300 lei

"Cheltuieli cu materiile

prime"  

"Materii

prime"  

Se înregistrează factură primita în data de 10.12.2008, valoare furnizor Electrica:

% = 401 Electrica 18703852.37 lei

605

“Cheltuieli privind

energia şi apa”

4426

“TVA deductibilă”

“Furnizori” 15717523 lei

2986329.37 lei

31

Pe baza situaţiilor privind vânzarile de carburanţi din staţiile Petrom din judeţul Braşov s-

au înregistrat venituri din vânzarea mărfurilor in valoare de 12635800 lei, TVA 19%. Se

descarcă gestiunea de mărfuri vândute în valoare de 9630000 lei.

411 = % 18703852.37 lei

“Clienţi” 707

“Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427

“TVA colectată”

15717523 lei

2986329.37 lei

Se achită cu

OP 12 factura primită de la Electrica:

Se constituie provizion pentru litigii cu angajaţii in valoare de 110785013.

În data de 12.12.2008 se înregistrează fondul total de salarii în valoare de 151671634 lei

şi contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale.

32

607 = 371 9630000 lei

“Cheltuieli

privind

mărfurile”

“Mărfuri”

401 Electrica

“Furnizori”

= 5121

“Conturi curente la bănci”

18703852.37 lei

6812

“Cheltuieli de exploatare

privind provizioanele”

= 1511

“Provizioane pentru

litigii”

110785013 lei

641

“Cheltuieli privind

salariile”

= 421

“Personal salarii

datorate”

151671634 lei

Se înregistrează contribuţia anagajatului faţă de CAS (9.5%):

Se

înregistrează contribuţia angajatului faţă de fondul de şomaj (1%):

Se înregistrează contribuţia angajatului faţă de CASS (6.5%):

Se înregistrează contribuţia angajatului faţă de impozit (16%):

Se înregistrează contribuţia anajatorului faţă de CAS (19.75%):

33

421

“Personal salarii

datorate”

= 4312

“Contribuţia personalului la

asigurările sociale”

14408805.23

lei

421

“Personal salarii

datorate

= 4372

“Contribuţia personalului la fondul

de şomaj”

1516716.34 lei

421

“Personal salarii

datorate””

= 4314

“Contribuţia angajaţilor pentru

asigurările sociale de sănatate”

9858656.21 lei

421

“Personal salarii

datorate”

= 444

“Impozit pe venituri de natura

salariilor”

24267461.44 lei

6451

“Contribuţia

unităţii la

asigurarile sociale”

= 4311

“Contribuţia unităţii la

asigurarile sociale”

29955147.72 lei

Se înregistrează contribuţia angajatorului faţă de CASS (7%):

Se

înregistrează contribuţia angajatorului faţă de fondul de şomaj (2%):

Se înregistrează contribuţia privind indemnizaţiile pentru concedii medicale (0.75%):

Se înregistreză contribuţia la fondul de garantare a creanţelor salariale (0.25%)

Se înregistrează fondul de accidente şi boli profesionale (0.5%)

Se înregistrează comisionul ITM (0.75%)

34

6453

“Contribuţia

angajatorului pentru

asigurările sociale de

sănătate”

= 4313

“Contribuţia angajatorului

pentru asigurările sociale

de sănătate”

10617014.38 lei

6452

“Contribuţia unităţii

la fondul de şomaj”

= 4371

“Contribuţia unităţii la

fondul de şomaj”

3033432.68 lei

6453

“Contribuţia angajatorului

pentru asigurările sociale

de sănătate”

= 4313.1

“Contribuţia

angajatorului pentru

asigurările sociale de

sănătate”

1137537.26 lei

6452

“Contribuţia unităţii

la fondul de şomaj”

= 437.1

“Contribuţia unităţii la

fondul de şomaj”

379179.09 lei

6451

“Contribuţia unităţii

la asigurarile sociale”

= 4311.1

“Contribuţia unităţii la

asigurarile sociale”

758358.17 lei

635

“Cheltuieli cu alte impozite,

taxe şi vărsăminte asimilate”

= 447

“Fonduri speciale-taxe şi

vărsăminte asimilate”

1137537.26 lei

În data de 24.12.2008 se plătesc din contul curent în lei cu OP numărul 123 contribuţiile

la bugetul statului, precum şi salariile.

În data de 27.12.2008 se primeste factura nr 1689532, furnizor Compania Apa in valoare de 2472163 lei,

TVA 19%.

% = 401 Compania Apa 2941873.97 lei

605

“Cheltuieli privind

energia şi apa”

4426

“TVA deductibilă”

“Furnizori” 2472163 lei

469710.97 lei

Se înregistrează cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe.

% = 281 97575034.42 lei

681

“Cheltuieli de

exploatare privind

amortizările”

“Amortizări privind

imobilizările

corporale”

Se înregistrează anularea unui provizion pentru clienţi incerţi în valoare de 10824097 lei.

491 = 7812 10824097 lei

35

%

421

4312

4372

4314

444

4311

4313

4371

4313.1

4371.1

4311.1

447

= 5121

“Conturi curente la bănci”

248741479 lei

151671634 lei

14408805.23 lei

1516716.34 lei

9858656.21 lei

24267461.44 lei

29955147.22 lei

10617014.38 lei

3033432.68 lei

1137537.26 lei

379179.09 lei

758358.17 lei

1137537.26 lei

“Provizioane pentru

deprecierea creanţelor”

“Venituri din

provizioane”

Se obţin Produse finite (carburanţi - benzină), costul de producţie fiind 6114532.57 lei.

345 = 711 6114532.57 l lei

“Produse finite” “Variaţia stocurilor”

Se înregistrează obţinerea unui utilaj realizat în regie proprie ce urmează a fi utilizat în

cadrul activităţii de producţie a societăţii având costul de producţie de 11835774.75 lei.

Se

înregistrează cheltuieli cu dobânzile în valoare de 9187635 lei , pentru un împrumut acordat de

un club de bănci de relaţie ale Petrom şi OMV, în calitate de acţionar majoritar, în număr de

cinci, care au reprezentanţe şi în România, respectiv Unicredit Bank Austria AG, Credit Agricole

Luxemburg S.A., Erste Group Bank AG, Raiffeisen Zentralbank Österreich AG şi Société

Générale Bank & Trust (SGBT).

Se înregistrează venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului în

valoare de 127709.25 lei.

Se

înregistrează venituri din interese de participare la entităţi din cadrul grupului în valoare de

10512820 lei.

36

2131 = 722 6114532.57l lei

“Echipamente

tehnologice”

“Venituri din producţia de

imobilizări corporale”

666 = 1682 9187635 lei

“Cheltuieli privind

dobânzile”

“Dobânzi aferente

creditelor bancare pe

termen lung”

2634 = 7612 127709.25 lei

“Imobilizări

financiare sub

formă de interese

de participare”

“Venituri din interese de

participare deţinute la

societăţi din afara grupului”

2634 = 7611 10512820 lei

“Imobilizări financiare

sub formă de interese de

participare”

“Venituri din interese de

participare deţinute la

societăţi din cadrul grupului”

3.3 Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli, determinarea rezultatului şi

impozitarea acestuia

3.3.1 Închiderea conturilor de venituri

Închiderea conturilor de venituri se face prin corespondenţă cu contul 121 „Profit şi

pierdere”, la sfârşitul lunii. La decontarea veniturilor, un specific aparte îl constituie contul

”Variaţia stocurilor”, după cum rezultă şi din contabilizarea acestora.

Contul 711 ”Variaţia stocurilor” poate prezenta atât sold debitor, cât şi sold creditor.

Soldul creditor reprezintă veniturile obţinute din creşterea stocurilor de produse fabricate şi

comenzi în curs de execuţie, la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei şi se va lua în

considerare la raportările fiscale în sensul adăugării la venituri din exploatare. Soldul debitor

evidenţiază o diminuare a veniturilor curente datorită scăderii stocurilor de produse fabricate şi

comenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei. În raportările

fiscale soldul debitor al acestuia diminuează celelalte venituri din exploatare.

La SC Petrom SA nu s-a înregistrat, în anul 2008, sold debitor al contului de variaţie a stocurilor.

Închiderea conturilor de venituri la sfârşitul lunii decembrie 2008:

3.3.2 Închiderea conturilor

de cheltuieli

Pentru determinarea lunară a profitului sau pierderii, conturile de cheltuieli se închid provizoriu

prin rezultatul exerciţiului.

Închiderea lunară a conturilor de cheltuieli are în vedere soldul acestora la sfârşitul fiecărei

perioade. Colectarea cheltuielilor efectuate în cursul lunii presupune debitarea conturilor de cheltuieli prin

trecerea lor pe contul de profit şi pierdere.

Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul lunii decembrie 2008:

37

% =121 20439669479 lei701   15795814081 lei707   954912376 lei 711   366871954 lei722   142029297 lei7588   139996979 lei7813   12651207 lei7814   144947509 lei7812   903832700 lei7612   1532511 lei7611   174153842 lei766   135263405 lei768   1620812172 lei7864   46851446 lei

121 = % 18834106139 lei

  601 1000385293 lei  602 4111921974 lei  6028 54885214 lei  605 538886526 lei  607 874769042 lei  641 1820059602 lei  645 508895733 lei  6813 2268743945 lei  6814 288238885 lei  628 2896215547 lei  635 828870302 lei  6588 411966770 lei  6812 1547984039 lei  666 23563439 lei  668 1478115170 lei  6864 180604658 lei

3.3.3 Determinarea rezultatului exerciţiului

În determinarea rezultatului exerciţiului se porneşte de la întocmirea T-ului contului 121

“Profit şi pierdere” pentru a se calcula soldul final al acestuia.

Dacă soldul final al contului 121 este debitor entitatea înregistrează un rezultat al

exerciţiului negativ, iar în sens invers se înregistrează profit, respectiv un rezultat pozitiv.

Fişa contului 121:

D 121 “Profit sau pierdere” CRulaj: 1000385293 Rulaj: 15795814081  4111921974   954912376  54885214   366871954  538886526   142029297  874769042   139996979  1820059602   12651207  508895733   144947509  2268743945   903832700  288238885   1532511  2896215547   174153842  828870302   135263405  411966770   1620812172  1547984039   46851446  23563439      1478115170      180604658    

Total sume debitoare: 18834106139 Total sume creditoare: 20439669479

38

    Sold final creditor: 1605563340 lei

3.4 Impozitarea rezultatului exerciţiului

Potrivit prevederilor legale, calculul impozitului pe profit se face cumulat, de la începutul anului

fiscal.

Impozitarea profitului cade sub incidenţa principiilor impunerii fiscale, care nu sunt concordante

cu principiile contabile general acceptate. Această diferenţă generează distincţia dintre rezultatul contabil

şi rezultatul fiscal. Rezultatul contabil, sub formă de profit sau pierdere, este reprezentat de soldul

creditor sau debitor al contului 121 „Profit şi pierdere”, în timp ce rezultatul fiscal, stabilit conform

prevederilor fiscale, reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exerciţiului şi, în funcţie de

aceasta se calculează volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile).

Modul specific de calcul şi impozitare a profitului în România generează la închiderea

exerciţiului financiar definirea în plan teoretic a relaţiei de calcul a profitului impozabil. În componenţa

cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ şi cheltuielile cu impozitul pe profit calculat şi

evidenţiat (plătit) în cursul exerciţiului.

Impozitul pe profit se calculează pe baza rezultatului anului ajustat pentru diferite

elemente care nu sunt impozabile sau deductibile. Este calculat folosindu-se rata impozitului pe

profit aflată în vigoare la data bilanţului.

Pentru calculul profitului impozabil la SC Petrom SA se utilizează următoarea formulă:

Profit impozabil = Profit brut – Deduceri + Cheltuieli nedeductibile - Amortizarea fiscală

a activelor imobilizate + Amortizarea contabilă a activelor imobilizate - Elemente neimpozabile

+ Elemente impozabile.

Astfel, valoarea deducerilor formată din venituri din diferenţe favorabile de valoare a

titlurilor de participare, venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere

este de 1.412.133.519 lei.

Cheltuielile nedeductibile în sumă de 3.705.524.061 sunt formate din: dobânzi, majorări

de întârziere, diferenţe nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoane juridice la

care se deţin participaţii, provizioane pentru clienţi incerţi, provizioanele pentru litigii, diferenţe

de curs valutar, cheltuieli de protocol nedeductibile.

Cheltuielile de protocol au fost deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra

diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor

impozabile.

Venituri impozabile: 16.515.018.370 lei

Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile: 12.810.645.995 lei

Cheltuieli de protocol deductibile: 2%*(16.515.018.370-12.810.645.995)=740.874.475lei

39

Profit impozabil = 1605563340–1412133519+3705524061-1160516069+1170900413-

38752808-243718659 = 3.704.372.375 lei.

Impozit pe profit preliminar mai puţin cheltuieli de sponsorizare:

3.704.372.375*16% = 592.699.580 lei.

Cheltuielile de sponsorizare se scad din impozitul pe profit datorat, dacă totalul acestor

cheltuieli îndeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii:

Sunt în limita a 3 din cifra de afaceri;

Nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Cheltuielile de sponsorizare care se scad din impozitul pe profit datorat sunt în sumă de

20.672.898 lei.

La calculul impozitului pe profit de plată se adaugă pe langa impozitul pe profit

preliminar şi impozitul pe profit aferent perioadelor anterioare în valoare de 11.149.195 lei.

Astfel, impozitul pe profit de plată este egal cu 583.175.877 lei (impozit pe profit

preliminar mai puţin cheltuieli de sponsorizare - cheltuieli de sponsorizare + impozitul pe profit

aferent perioadelor anterioare).

Rezultatul net al exerciţiului se determină ca diferentă între rezultatul brut şi impozit pe

profit:

1.605.563.340 – 583.175.877 = 1.022.387.463 lei

Înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit:

Închiderea contului de cheltuieli:

3.5

Distribuirea profitului

Profit net de repartizat: 1022387463 lei.

Rezerva legală: 72045089 lei.

Profit de repartizat: 950342374 lei.

Înregistrări contabile privind distribuirea profitului:

40

691 = 441 583175877 lei

“Cheltuieli cu impozitul pe

profit”

“Impozit pe profit”

121 = 691 583175877 lei

“Repartizarea profitului” “Cheltuieli cu

impozitul pe profit”

Profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului financiar curent, repartizat la

rezerve legale, conform legii:

Închiderea contului pe seama rezultatului reportat:

Închiderea conturilor folosite la constituirea rezervei legale:

3.6 Analiza rezultatelor la SC Petrom SA

Analiza economică cercetează activităţile sau fenomenele din punct de vedere economic,

respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute. Esenţialul în analiza economică îl

constituie luarea în considerare a relaţiilor structural funcţionale şi a celor de cauză-efect.

41

129 = 1061 72045089 lei

“Repartizarea

profitului”

“Rezerve legale”

121 = 1171 950342374 lei

„Profit sau pierdere” „Rezultatul reportat reprezentând profitul

nerepartizat sau pierderea neacoperită”

121 = 129 72045089 lei

„Profit sau pierdere” „Repartizarea profitului”

Analiza financiară foloseşte instrumente şi mijloace specifice adaptate scopului urmărit şi

conduce la diagnosticul financiar; parte a diagnosticului economico-financiar, alături de

diagnosticul contabil, fiind orientat în special spre rentabilitatea şi riscurile întreprinderii.

O analiză financiară efectuată în scopul realizării unui diagnostic financiar, care să

permită adoptarea unor decizii şi stabilirea unor previziuni financiare se bazează în primul rând

pe date şi informaţii provenite din situaţiile financiare ale întreprinderii.

Datele necesare elaborării diagnosticului performanţelor economice şi financiare ale

întreprinderii provin din Contul de profit şi pierdere, situaţie anuală elaborată conform

reglementărilor Directivei a IV-a a C.E.E. şi Standardelor Internaţionale de Contabilitate(IAS 1).

3.6.1 Analiza şi diagnosticul cheltuieilor şi veniturilor

Contul de rezultat al exerciţiului furnizează date care pot fi analizate pentru a obţine

indicatori necesari gestiunii, prin amenajarea Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune

(Cascada SIG).

Soldurile în “Cascadă” permit evidenţierea legăturii dintre funcţiunea de exploatare şi

funcţiunea financiară a întreprinderii şi pot fi împărţite în două categorii: SIG – activitate şi SIG

– rentabilitate.

În partea finală a Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune se determină două

solduri reziduale de flux (Capacitatea de Autofinanţare şi Autofinanţarea), indicatori de interes

în analiza financiară prin semnificaţia şi utilitatea lor în aprecirea performanţelor financiare şi în

calculul unor rate financiare semnificative.

Din punctul de vedere al analizei economice, soldurile intermediare de gestiune

caracteristice exploatării sunt indicatorii valorici ai producţiei şi comercializării si anume: cifra

de afaceri, marja comercială, producţia exerciţiului şi valoarea adăugată.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune:

Tabel 3.2 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Nr. Crt.

Solduri intermediare de gestiune

Exerciţiul financiar2006 2007 2008

1 Vânzări de mărfuri (Vmf) 5599582622 488504995 9549123762 Cheltuieli cu mărfurile (Ch.mf) 199372209 395873972 8747690423 Marja comercială (Mc) (1-2) 5400210413 92631023 801433344 Producţia vândută (Pv) 7478726193 11795873413 15795814081

5Cifra de afaceri netă (CA) (1+4) 13078308815 12284378408 16750726457

6 Producţia stocată (Ps) -74581173 120783952 3668719547 Producţia imobilizată (Pi) 26042948 22145515 142029297

8Producţia exerciţiului (Pex)(4+6+7) 7430187968 11938802880 16304715332

42

9 Consumuri intermediare (Ci) 6826293694 6372818895 8602294554

10Valoarea adăugată (Va) (3+8-9) 6004104687 5658615008 7782564112

11 Subvenţii de exploatare (+) 0 0 012 Alte impozite şi taxe (-) 727538747 601895562 82887030213 Cheltuieli cu personalul (-) 1745267588 1657798742 2328955335

14 Excedentul brut din exploatare 3531298352 3398920704 462473847515 Alte venituri din exploatare (+) 386018992 57638849 13999697916 Ajustări valori imobilizări (-) 789457461 1068500267 304353545317 Alte cheltuieli de exploatare (-) 350471594 423460856 41196677018 Rezultatul din exploatare (RE) 2777388289 1964598430 130923323119 Venituri financiare (+) 517245405 498296964 193176193020 Cheltuieli financiare (-) 748466721 313268366 163543182121 Rezultatul financiar (Rfin) -231221316 185028598 296330109

22Rezultatul curent (RC) (18+21) 2546166973 2149627028 1605563340

23 Venituri extraordinare (+) 0 0 024 Cheltuieli extraordinare (-) 0 0 0

25 Rezultatul brut din exploatare 2546166973 2149627028 160556334026 Impozit pe profit (-) 260676770 371584727 58317587727 Rezultatul net (RN) 2285490203 1778042301 1022387463

Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri (CA) exprimă volumul afacerilor realizate cu terţii cu ocazia activităţii

curente a întreprinderii şi se determină cu ajutorul relaţiei:

CA = Vânzări de mărfuri + Producţia vândută.

Evoluţia cifrei de afaceri este prezentată în următorul tabel:

Tabelul 3.3 Evoluţia cifrei de afaceri

Indicatori (mil lei)

Exerciţiul financiar Abateri (∆) Indici (%)

2006 2007 20082007/ 2006

2008/ 2007

2007/ 2006

2008/2007

Vânzări de mărfuri 5599.58 488.505 954.912 -5111.1 466.41 8.724 195.5Producţia vândută 7478.73 11795.9 15795.8 4317.1 3999.9 157.7 133.9Cifra de afaceri netă 13078.3 12284.4 16750.7 -793.93 4466.3 93.93 136.4

Valoarea maximă a cifrei de afaceri se înregistrează în anul 2008 datorită unei creşteri

masive a producţiei vândute în 2008 raportând la anii precedenţi.

Perioada 2006-2007

Modificarea absolută:

43

-793.93 mil lei

Modificarea relativă:

93.929%

93.929% - 100% = -6.071%

Factorii de influenţă ai cifrei de afaceri sunt producţia vândută şi veniturile din vânzarea

mărfurilor astfel:

, în care :

+4317.1mil lei

= -5111.1mil lei

Prin însumare se verifică egalitatea :

= 4317.1+ (-5111) = -793.93 mil lei

Scăderea cifrei de afaceri cu 6.071% s-a datorat diminuării veniturilor din vânzarea

mărfurilor cu 5111.1 mil lei, indicator cu influenţa cea mai mare, astfel încât creşterea producţiei

exerciţiul cu 4317.1 mil lei nu a fost suficientă pentru obţinerea unei variaţii absolute pozitivă.

Perioada 2007–2008

Modificarea absolută a cifrei de afaceri:

4466.35 mil lei

Modificarea relativă a cifrei de afaceri :

136.357%

136.357%- 100% = +36.357%

Factorii de influenţă ai cifrei de afaceri sunt producţia vândută şi veniturile din vânzarea

mărfurilor astfel:

în care :

+3999.94 mil lei

= +466.41mil lei

Prin însumare se verifică egalitatea:

= 3999.94 + 466.41 = 4466.35mil lei

Creşterea cifrei de afaceri în 2008 faţă de 2007 cu 4.466.348.049, respectiv 36.357% a fost

determinată de mediului favorabil al preţurilor la ţiţei, precum și creșterii vânzărilor de combustibili (atât

pe piaţa internă cât și la export).

Graficul evoluţiei cifrei de afacerii:

44

Fig. 3.1 Evoluţia cifrei de afaceri

Din graficul cifrei de afaceri netă se constată faptul că anul 2007 a fost anul cu cifra de

afaceri cea mai scăzută, la polul opus aflându-se anul 2008.

3.6.2 Analiza şi diagnosticul rezultatului exerciţiului

Analiza rezultatului din exploatare

Rezultatul din exploatare este dominant în rezultatul brut al exerciţiului, caracterizează în

mărime absolută rentabilitatea activităţii curente a întreprinderii şi este calculat cu ajutorul

relaţiei:

R = 1 – I = Rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare.

Rezultatul din exploatare prezintă următoarea evoluţie:

Tabelul 3.4 Evoluţia rezultatului din exploatare

Indicatori (mil lei)

Exerciţiul financiar Abateri (∆) Indici (%)

2006 2007 20082007/ 2006

2008/ 2007

2007/2006

2008/2007

Venituri din exploatare -total 13415.79 12484.95 17399.62 -930.84 4914.68 0.93 1.39Cheltuieli de exploatare - total 10638.4 10520.35 16090.39 -118.05 5570.04 0.99 1.53Rezultatul din exploatare (Rexp) 2777.388 1964.598 1309.233 -812.79 -655.37 0.71 0.67I = Ch exp /Vexp 0.792976 0.842643 0.924755 0.049 0.08211 1.06 1.1R = 100 - I 0.207024 0.157357 0.075245 -0.0497 -0.0821 0.76 0.48Rexp = Vexp · R 2777.388 1964.598 1309.233 -812.79 -655.37 0.71 0.67

Perioada 2006-2007

Modificarea absolută:

45

∆Rexp = Rexp07 - Rexp06 = -812.79 mil lei

∆Rexp = Vexp07 * R07 - Vexp06 * R06 = 12484.95 * 0.157357 - 13415.79 * 0.207024 = -812.79 mil

lei

Factorii de influenţă ai rezultatului din exploatare sunt veniturile din exploatare şi rata de

eficienţă a cheltuielilor din exploatare.

∆Rexp = ∆Vexp + ∆R

∆Vexp = (Vexp07 – Vexp06) * R06 = - 192.71mil lei

∆R = Vexp07 * (R07 – R06) = - 620.08 mil lei

Prin însumare se verifică egalitatea :

∆Rexp = ∆Vexp + ∆R = - 192.71+ (- 620.08) = -812.79 mil lei.

Raportând rezultatul din exploatare din anul 2007 la cel din anul 2006 s-a constatat o

micşorare a rezultatului cu 812.79 milioane lei. Influenţele se simt atât din partea veniturilor cât

şi din partea cheltuielilor din exploatare.

Perioada 2007 - 2008

Modificarea absolută:

∆Rexp = Rexp08 - Rexp07 = -655.37 mil lei

∆Rexp=Vexp08*R08 -Vexp07*R07=17399.62*0.075245-12484.95*0.15735 = -655.37 mil lei

Factorii de influenţă ai rezultatului din exploatare sunt veniturile din exploatare şi rata de

eficienţă a cheltuielilor din exploatare.

∆Rexp = ∆Vexp + ∆R

∆Vexp = (Vexp08 – Vexp07) * R07 = + 773.36 mil lei

∆R = Vexp08 * (R08 – R07) = -1428.726 mil lei

Prin însumare se verifică egalitatea :

∆Rexp = ∆Vexp + ∆Chexp = 773.36 + -1428.726) = -655.37 mil lei.

S-a constatat o scădere a rezultatului din exploatare in 2008 fata de 2007 cu 655.37 mil

lei, fapt ce se datorează creşterii cheltuielilor din exploatare cu 53% faţă de 2007, însumând 16 mld lei, în

principal ca urmare a creșterii costurilor cu materiile prime, efect al preţurilor mai mari la ţiţeiul de

import și a costurilor ridicate cu personalul. Cheltuielile de operare au crescut de asemenea și ca urmare a

creșterii activelor corporale și necorporale determinată de investiţiile semnificative și de reducerea valorii

contabile nete a rafinăriei Arpechim. În plus, provizioanele pentru riscuri și cheltuieli au crescut

semnificativ în cursului anului, ca urmare a necesităţii de a constitui provizioane adiţionale pentru

litigiile cu angajaţii.

Graficul evoluţiei rezultatului din exploatare:

Fig. 3.2 Evoluţia rezultatului din exploatare

46

Analiza rezultatului financiar

Evoluţia rezultatului financiar, şi indicatorii care o influenţează sunt prezentaţi în

următorul tabel:

Tabelul 3.5 Evoluţia rezultatului financiar

Indicatori (mil lei)

Exerciţiul financiar Abateri (∆) Indici (%)

2006 2007 20082007/ 2006

2008/ 2007

2007/2006

2008/2007

Venituri financiare 517.24 498.297 1931.76 -18.948 1433.46 96.34 387.7

Cheltuieli financiare 748.46 313.268 1635.43 -435.2 1322.16 41.85 522.1

Rezultatul financiar -231.22 185.029 296.33 416.25 111.30 -80 160.2

I = Chfin /Vfin

1.45 0.63 0.85 -0.82 0.21792 43.45 134.7

R = 100 - I -0.45 0.37 0.15 0.82 -0.2179 -83.1 41.31

Rfin = Vfin · R

-231.22 185.029 296.33 416.25 111.30 -80 160.2

Perioada 2006-2007

Modificarea absolută:

∆Rfin = Rfin07 – Rfin06 = 416.25 mil lei

Modificarea relativă:

-80%

-180%

Factorii de influenţă ai rezultatului financiar sunt veniturile financiare şi rata de eficienţa

a cheltuielilor financiare.

∆Rfin = ∆Vfin + ∆R

∆Vfin = (Vfin07 – Vfin06) * R06 = 8.47 mil lei

47

∆R = Vfin07 * (R07 – R06) = 407.78 mil lei

Prin însumare se verifică egalitatea :

∆Rfin = ∆Vfin + ∆R = 8.47 + 407.78 = 416.25 mil lei.

Rezultatul financiar al Petrom SA s-a îmbunătăţit, de la nivelul negativ de 231 mil lei în

2006, la unul pozitiv de 185 mil lei în 2007, în principal datorită veniturilor din diferenţele de

curs valutar precum şi a provizioanelor constituite în 2006 pentru investiţiile financiare, care nu

s-au mai constituit în 2007.

Perioada 2007-2008

Modificarea absolută:

∆Rfin = Rfin08 – Rfin07 = 111.30 mil lei

Modificarea relativă:

160.2%

+60.2%

Factorii de influenţă ai rezultatului financiar sunt veniturile financiare şi rata de eficienţa

a cheltuielilor financiare.

∆Rfin = ∆Vfin + ∆R

∆Vfin = (Vfin08 – Vfin07) * R07 = 532.28 mil lei

∆R = Vfin08 * (R08 – R07) = -420.98 mil lei

Prin însumare se verifică egalitatea :

∆Rfin = ∆Vfin + ∆R = 532.28+(-420.98) = 111.30 mil lei.

S-a obţinut o imbunătăţire a rezultatului financiar in 2008 fata de 2007 ajungând la valoarea de

296 mil lei, faţă de 185 mil lei în 2007, în principal datorită nivelului mai mare al dividendelor încasate și

câștigului din evoluţia ratei de schimb valutar. Graficul evoluţiei rezultatului financiar:

Fig. 3.3 Evoluţia rezultatului financiar

Analiza rezultatului exerciţiului

Evoluţia rezultatului exerciţiului şi indicatorii care o influenţează sunt prezentaţi în

următorul tabel:

48

Tabelul 3.6 Indicatori privind rezultatul curent

Indicatori (mil lei) Exerciţiul financiar Abateri (∆) Indici (%)

2006 2007 20082007/ 2006

2008/ 2007

2007/2006

2008/2007

Rezultatul din exploatare 2777.39 1964.6 1309.23 -812.79 -655.37 70.74 66.64Venituri financiare 517.245 498.29 1931.76 -18.948 1433.46 96.34 387.7

Cheltuieli financiare 748.467 313.26 1635.43 -435.2 1322.16 41.85 522.1Rezultatul financiar -231.22 185.02 296.33 416.25 111.302 -80 160.2Rezultatul curent 2546.17 2149.63 1605.56 -396.54 -544.06 84.43 74.69

Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0 0 0

Rezultatul exerciţiului 2546.17 2149.63 1605.56 -396.54 -544.06 84.43 74.69Rezultatul exerciţiului se calculează ca suma între rezultatului de exploatare, financiar si

cel extraordinar astfel:

Rex = Rexp + Rfin + Rextr.

Având în vedere ca în toţi cei trei anii supuşi analizei economico-financiare rezultatul

extraordinar este nul acesta va fi ignorat in calculul influenţelor rezultatulului exerciţiului.

Astfel se va menţine ca model de analiza acelaşi model folosit în calculul rezultatului curent, şi

anume: RC = Rexp + Rfin.

Perioada 2006-2007

Modificarea absolută:

∆REx = REx07 – REx06 = -396.54 mil lei

Modificarea relativă:

+ 84.43%

- 15.57%

Factorii de influenţă ai rezultatului sunt rezultatul din exploatare si rezultatul financiar.

∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin

∆Rexp = Rexp07 – Rexp06 = -812.79 mil lei

∆Rfin = Rfin07 – Rfin06 = 416.25 mil lei

Prin însumare se verifică egalitatea :

49

∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin = -812.79 + 416.25 = -396.54 mil lei

Rezultatul execiţiului a scăzut in 2007 faţă de 2006 cu 15.57% datorită scăderii

rezultatului din exploatare în 2007 faţă de 2006 cu 812.97 miloane lei, creşterea rezultatului

financiar (416.25 milioane lei) fiind insuficientă pentru acoperirea priederilor din exploatare.

Perioada 2007-2008

Modificarea absolută:

∆REx = REx08 – REx07 = -544.06 mil lei

Modificarea relativă:

+ 74.69%

- 25.31%

Factorii de influenţă ai rezultatului sunt rezultatul din exploatare si rezultatul financiar.

∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin

∆Rexp = Rexp08 – Rexp07 = -655.37 mil lei

∆Rfin = Rfin08 – Rfin07 = +111.302 mil lei

Prin însumare se verifică egalitatea :

∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin = -655.37 + 111.302 = -544.06 mil lei

Rezultatul exerciţiului a scăzut in 2008 faţă de 2007 cu 25.31%. Influenţa cea mai mare

şi totodată negativă a avut-o rezultatul din exploatare înregistrându-se o scadere de 655.37

milioane lei, astfel încât influenţa pozitiva obţinută de rezultatul financiar, şi anume 111.302

milioane lei, nu a fost suficientă pentru acoperirea pierderii din exploatare.

Graficul evoluţiei rezultatului exerciţiului:

Fig. 3.4 Evoluţia rezultatului exerciţiului

50

3.7 Aplicaţie informatică pentru gestiunea şi contabilitatea salariilor şi evidenţa

personalului la SC Petrom SA

3.7.1 Obiectivele aplicaţiei

Aplicaţia informatică privind gestiunea salariilor şi evidenţa personalului rezolvă într-o

manieră simplă problemele legate de calculul salariilor şi obţinerea raportărilor necesare în orice

întreprindere. Evidenţa angajaţilor se ţine pe departamente fiecare indeplinind obligaţiile

prevăzute în fişa postului.

Scopul acestei aplicaţii este de a obţine informaţii despre salariaţii societăţii comerciale,

calculul salariilor, a reţinerilor din salarii cu referire directă la contribuţiile şi celorlalte datorii

sociale cuvenite bugetului asigurărilor sociale, calculul orelor efectiv lucrate de angajaţi precum

şi veniturile lunare ale acestora. În plus se pot obţine diferite raportări privind numărul total al

salariaţiilor, numărul salariaţiilor de sex feminin.

51

CAPITLOLUL 4. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Furnizarea de informaţii despre rezultatele obţinute de întreprindere în urma desfăşurării

activităţii sale pentru îndeplinirea obiectului său de activitate revin situaţiilor financiare anuale

ale SC Petrom SA.

Cu ajutorul Contului de profit şi pierdere s-a efectuat analiza Tabloului Soldurilor

Intermediare de Gestiune şi evoluţia lor pe cei trei ani supuşi analizei 2006, 2007 şi 2008.

S-a efectuat analiza şi diagnosticul cifrei de afaceri obţinându-se o creştere de 36.35% in

2008 faţă de 2007 însumând 16.751 mil lei, datorită mediului favorabil al preţurilor la ţiţei, precum și

creșterii vânzărilor de combustibili (atât pe piaţa internă cât și la export. În 2007 cifra de afaceri a

companiei a scăzut faţă de anul precedent cu 6%, în special din cauza preţurilor şi a volumului

mai mic al vânzărilor. Se recomandă:

Intensificarea activităţii promoţionale cum ar fi oferirea de gratuităţii la anumite intervale

de timp (un plin gratuit la fiecare 15 minute în staţiile Petrom) sau oferirea de discount-uri

clienţilor vechi, produse promoţionale pentru clienţii noi, campanii publicitare agresive, crearea

unor departamente speciale pentru relaţiile cu clienţii)

Modernizarea sondelor pentru a reduce costurile şi a spori calitatea produselor, creşterea

preţurilor având în vedere îmbunătăţirea calităţii produselor;

Cresterea producţiei de hidrocarburi

În analiza şi diagnosticul evoluţiei rezultatului exerciţiului s-a pornit de la analiza

rezultatului din exploatare. S-a constatat o scadere a rezultatului din exploatare in 2008 fata de

2007 cu 655.37 mil lei, fapt ce se datoreaza cresterii cheltuielilor din exploatare cu 53% faţă de 2007,

însumând 16 mld lei, în principal ca urmare a creșterii costurilor cu materiile prime, efect al preţurilor

mai mari la ţiţeiul de import și a costurilor ridicate cu personalul. Cheltuielile de operare au crescut de

asemenea și ca urmare a creșterii activelor corporale și necorporale determinată de investiţiile

semnificative și de reducerea valorii contabile nete a rafinăriei Arpechim. În plus, provizioanele pentru

riscuri și cheltuieli au crescut semnificativ în cursului anului, ca urmare a necesităţii de a constitui

provizioane adiţionale pentru litigiile cu angajaţii.

Raportând rezultatul din exploatare din anul 2007 la cel din anul 2006 s-a constatat o

micşorare a rezultatului cu 812.79 milioane lei. Influenţele se simt atât din partea veniturilor cât

şi din partea cheltuielilor din exploatare.

Veniturile din exploatare au scăzut în 2007, ca urmare a nivelului mai scăzut al

vânzărilor de active, fiind compensate parţial de veniturile rezultate din mişcarea stocurilor.

Cheltuielile din exploatare au scăzut cu 1% în 2007, fiind influenţate în special de

scăderea cheltuielilor cu materiile prime (urmare a scăderii nivelului importurilor de ţiţei)

57

şi cu utilităţile (urmare a renegocierii contractelor), de deducerea provizioanelor (datorită

îmbunătăţirii managementului de risc de credit), precum şi a cheltuielilor de personal, urmare a

reducerii numărului de angajaţi prin programul de restructurare. Aceste efecte pozitive asupra

cheltuielilor din exploatare au fost contrabalansate de cheltuielile ridicate cu serviciile furnizate

de terţi şi de deprecierea mai ridicată a imobilizărilor corporale şi necorporale.

Se recomandă:

Stoparea mişcării personalului prin oferirea de servicii exclusive cum ar fi

organizarea unei tabere de vară pentru copii angajaţiilor Petrom sau îmbunătăţirea calităţii şi

eficacităţii activităţiilor medicale prin înfiinţarea unei regii proprii de cabinete medicale ;

Crearea ideilor conform căreia fiecare angajat este parte integrantă a companiei

prin implicarea fizică a acestora în acţiuni umanitare cum ar fi donarea de sânge sau plantarea de

arbori ;

O nouă structură și noi proceduri, cu scopul de a optimiza administrarea vehiculelor, de a

spori eficiența și de a crește performanţa.

Modernizarea echipamentelor de mutare a sondelor pentru reducerea timpului

aferent acestor operaţii;

Crearea unui departament privind instruirea şi dezvoltarea personalului cu

programe de instruire care pot fi accesate în orice moment cu scopul de a identifica şi de a

menţine în companie personalul cu capacităţi remarcabile;

Furnizarea unor noi tipuri de energie cum ar fi cea din surse regenerabile (energie

geotermală).

Analiza şi diagnosticul rezultatului financiar a condus la obţinerea unei îmbunătăţiri a

acestuia în 2008 faţă de 2007 ajungând la valoarea de 296 mil lei, faţă de 185 mil lei în 2007, în principal

datorită nivelului mai mare al dividendelor încasate și câștigului din evoluţia ratei de schimb valutar.

Rezultatul financiar al Petrom SA s-a îmbunătăţit, de la nivelul negativ de 231 mil lei în 2006, la

unul pozitiv de 185 mil lei în 2007, în principal datorită veniturilor din diferenţele de curs valutar

precum şi a provizioanelor constituite în 2006 pentru investiţiile financiare, care nu s-au mai

constituit în 2007.

După analiza rezultatului din exploatare şi a celui financiar a urmat analiza şi

diagnosticul rezultatului exercitiului precum şi a influenţelor acestuia. Datorită faptului că

variaţia rezultatului extraordinar este nulă în toţi cei trei ani supuşi analizei, acest indicator nu s-a

luat în considerare, ca urmare modelul de analiză al rezultatului exerciţiului fiind acelaşi cu cel al

rezultatului curent.

58

Rezultatul exercitiului a scăzut în anul 2008 faţă de anul 2007 cu 25,31% ca urmare a influenţeler

celor două tipuri de rezultate implicate în calculul acestuia. Deși profitul brut a înregistrat o scădere de

544 mil lei în 2008, ajungând la 1.605 mil lei, impozitul pe profit a crescut, ca urmare a cheltuielilor

nedeductibile legate de deprecieri și provizioane.

În anul 2007 s-a inregistrat o scădere a rezultatului exerciţiului cu 25.31% ca urmare a

scăderi rezultatului din exploatare cu 812.79 milioane lei. În 2007, impozitul pe profit a crescut

cu 111 mil lei, însumând 372 mil lei, ca urmare a eliminării în 2007 a cotei geologice (facilitate

fiscală acordată până în 2006). Recomandări:

Acordarea unei atenţii deosebite gestionării resurselor umane prin înfiinţarea unor

programe de pregătire profesională în cadrul firmei, realizarea unei diagnoze privind cultura

organizaţională, dezvoltarea unui program de optimizare a acesteia, precum și a unui program de

management al talentelor, astfel incât să obţină o productivitate a muncii cât mai mare şi să evite

pe cât posibil creşteri exponenţiale ale elementelor de cheltuieli şi mai ales a cheltuielilor de

personal care deţin o pondere însemnată în total cheltuieli din exploatare;

Modernizarea echipamentelor folosite în activitatea de exploatare cum ar fi:

vehicule de mutat sondele, modernizarea sondelor, punerea în aplicare a unui sistem de

monitorizare a energiei, cu scopul de a micşora cheltuielile din exploatare şi a evita risipa.

Se consideră că efectuarea acestor analize sunt concludente atat pentru compartimentul

de management al societăţii Petrom cât şi pentru utilizatorii externi ai informaţiilor economice.

59

BIBLIOGRAFIE

Feleagă Nicolae, Liliana Malciu, Ştefan Bunea, “Bazele contabilităţii”, Ed. Economică,

Bucureşti, 2002

Feleagă Niculae, Malciu Liliana, “Politici şi opţiuni contabile”, Editura Economică,

2005

Pătruţ Vasile, “Contabilitatea întreprinderii”, Editura Alma Mater, 2002

Petrescu Silvia “Diagnostic economic-financiar.Metodologie.Studii de caz”, Editura

Sedcom Libris , Iaşi, 2004

Prof. Univ. Dr. Pântea Iacob Petru, Prof. Univ. Dr. Bodea Gheorghe, “Contabilitate

financiară românească conformă cu Directivele Europene – ediţia a III a”, Editura Intelcredo,

Deva, 2008

Prof. Univ. Dr. Creţoiu Gheorghe, Prof. Univ. Dr. Bucur Ion, “Contabilitate.Fundamente

şi noul cadru juridic”, Editura C.H Beck, Bucureşti, 2007

Ristea Mihai, Olimid Lavinia, Calu Daniela Artemisa, “Sisteme contabile comparate”,

Editura CECCAR, Bucureşti, 2006

Ristea Mihai, Oprea Catalin, “Bazele contabilităţii”, Ed. Natională, Bucureşti, 2000

Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae “Analiza economico - financiară”,

Editura Economică, Bucureşti, 2005

Codul Fiscal ediţia a XI a- 9 ianuarie 2009, Editura Best Publishing Romania

Legea 82 / 1991, Legea contabilităţii, republicată în 2008

OMFP nr. 1752 din 2005

Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice

Europene, aprobate prin Ordinul M.F.P. nr. 1752, din 17 noiembrie 2005, publicate în Monitorul

Oficial al României nr. 1080 bis, din 30 noiembrie 2005.

Revista CECCAR Nr10, Octombrie, 2006

Raport anual pe anul 2007 al activităţii societăţii Petrom

Raport anual pe anul 2008 al activităţii societăţii Petrom

Cursuri analiză economico-financiară I şi II

60