Transporturile reprezinta una dintre politicile ce au fost considerate de interes comunitar inca de la infiinatarea Comunitatilor Europene. De la semnarea Tratatului de la Roma, politica in acest domeniu sa axat pe desfiintarea frontierelor intre tarile membre, contribuind astfel la atingerea obiectivului de libera circulatie a bunurilor si personalelor. Scopul politicii in domeniul transporturilor este de a contribui la crearea pietei interne, de a asigura dezvoltarea durabila a sectorului, de a extinde retelele de transport in toata Uniunea Europeana, de a maximiza folosirea retelelor de transport si de a promova cooperarea internationala. Realizarea pietei unice europene a insemnat un punct de turnura pentru politica in domeniul transporturilor. Astfel, inlaturarea granitelor interne ale Uniunii Europene a dus la o crestere semnificativa a transportului de bunuri si persoane pe distante lungi. Pentru ca cetatenii europeni si companiile din UE sa se bucure pe deplin de beneficiile pietei interne, in ultimul deceniu Uniunea Europeana a luat masuri pentru liberalizarea pietelor nationale de transport, in special cele privind transportul rutier si aerian si intr-o mai mica masura transportul pe caile ferate. In urma deschiderii pietelor transportului rutier, camioanele pot actiona si in alte tari decat cea de origine, astfel ca nu mai sunt nevoite sa parcurga distante foarte lungi fara incarcatura. In 2003 a intrat in vigoare un prim pachet de masuri vizand liberalizarea transportului pe caile ferate, deschizand liberei concurente aproximativ 70-80% din totalul traficului pe cai ferate. Ca efect al liberalizarii transportului aerian, calatorii beneficiaza de tarife mai mic si de conexiuni mai bune intre statele membre. Mai mult, in 2007, UE a semnat un acord de cer deschis cu SUA conform caruia orice linie aeriana europeana poate zbura din orice oras al Uniuni catre orice oras din SUA. De asemenea, Uniunea Europeana promoveaza proiecte majore de infrastructura de transport, asa numitele Retele Trans-Europene ale caror obiective sunt de a elimina blocajele pe principalele cai navigabile est-vest ce fac legatura intre Rin, Main si Dunare; de a pune in aplicare un program menit sa reglementeze traficul pe rutele maritime congestionate aflate de-a lungul coastelor tarilor UE si de moderniza mai multe cai ferate ce leaga nordul de sudul Europei, respectiv estul de vest. In 2001, prin Cartea Alba a Transporturilor, revizuita in 2006, Comisia a stabilit o serie de masuri pentru fiecare segment de transport in parte, din care unele sunt deja puse in aplicare (spre exemplu perioada obligatorie de odihna pentru soferii de camioane a crescut de la 8 la 9

ore). Alte obiective vizate de Cartea Alba sunt: stoparea declinului transportului de calatori si marfa pe caile ferate; reducerea intarzierilor avioanelor prin crearea unei structuri integrate la nivel european petru controlul traficului aerian; investitii mai mari in modernizarea rutelor navigabile interne si maritime; combinarea modalitatilor de transport pentru diminuarea blocajelor, reducerea preturilor si ameliorarea calitatii aerului. "Comisia European lanseaz b t lia pentru liberalizarea spa iului aerian", scrie Dziennik Gazeta Prawna referitor la inten ia Comisiei de a cere Rusiei s semneze un acord pentru a asigura un tratament egal n favoarea tuturor companiilor europene. La ora actual companiile aeriene germane, austriece sau finlandeze beneficiaz de condi ii speciale din partea Moscovei (adic taxe mai reduse pentru survolarea teritoriului rusesc). Conform CE, acest lucru este o nc lcare a regulii fundamentale a pie ei comune, i anume principiul egalit ii ntre toate companiile europene. "Comisia consider c dreptul de zbor al unei companii ale c ror

aeronave trebuie s survoleze Rusia n drum spre China, Japon sau Coreea de Sud, nu ar mai trebui s depind de capriciile lui Vladimir Putin, scrie cotidianul din Var ovia. Dar ar fi extrem de dificil s conving Moscova s semneze acordul. Transportul rapid, eficient i ieftin de persoane i m rfuri este un element central pentru atingerea obiectivului Uniunii, i anume o economie dinamic peste zece milioane de locuri de munc . ns cre terea constant a mobilit ii exercit presiuni puternice asupra sistemelor de transport. n consecin apar congestii, n special ale traficului rutier i aerian, care reduc eficien a economic , m resc consumul de combustibil i accentueaz fenomenul de poluare. De i numeroase aspecte ale politicii privind transporturile depind de guvernele na ionale, este normal ca pia a unic european s dispun de o infrastructur unic de transport. De aceea, pie ele de transport na ionale de pe teritoriul Uniunii au fost deschise concuren ei, n special n sectorul rutier i aerian i, la o scar mai redus , n cel feroviar. De asemenea, UE promoveaz proiectele majore de infrastructur de transport, cunoscute sub numele de re ele transeuropene (RTE). Printre proiectele prioritare se num r :y

i coeziune social . Sectorul

transporturilor genereaz , n termeni de produs intern brut (PIB), 10% din bog ia UE i ofer

nl turarea blocajelor existente pe principala cale navigabil interioar pe

axa est-vest, care face leg tura ntre Rin, Main i Dun re;

y

un program de regularizare a traficului pe liniile de naviga ie modernizarea anumitor linii feroviare pe axa nord-sud i est-vest.

congestionate din zonele de coast ale UE;y

Procesul a legisla iei a fost r spndit pe o perioad de ase ani. Acesta a fost la nceput, cu nver unare rezistat, att de c tre industrie i de c tre multe din statele membre. Este corect s spunem c adoptarea pachetului final al

legisla iei, n 1992 a creat un regim complet nou, a unui regim restrictiv n principal a fost nlocuit cu una n mare parte nereglementate. Toate restric iile privind rute

transfrontaliere n cadrul UE au fost eliminate. Suedia, Finlanda i Norvegia au avut un acord cu Comunitatea n baza c reia au adoptat o legisla ie comunitar n domeniul avia iei i au fost n parte intr rii n vigoare a pie ei i Fran a, traficul

comunitare. Pentru Italia, Belgia

considerabile merge cu ma ina sau feroviare de mare vitez . Transportul aerian este, prin urmare, mai important pentru Finlanda dect pentru celelalte trei. La luarea deciziilor mpotriva sistemelor de taxe de aterizare n Finlanda i n Portugalia nu a existat o discriminare ntre zboruri interne i intra-UE flights.132

Comisia a trimis cereri de Danemarca i Finlanda formale de modificare a normelor lor cu privire la taxele de nmatriculare auto. Aceste solicit ri se prezint sub forma unor "avize motivate", a doua etap a procedurii privind nc lcarea dreptului comunitar prev zut la articolul 226 din Tratatul CE. n ceea ce prive te cazul mpotriva Danemarcei, taxa de nmatriculare modul este calculat pe autovehicule companie straina si masini de leasing puse la dispozi ia unei persoane care tr ie te n Danemarca nseamn c valoarea total a taxei de nmatriculare va fi fost pl tite n ntregime, dup ani mai mult sau mai pu in de opt Anul, rezultnd astfel o impozitare care nu este propor ional cu durata de nmatriculare al vehiculului n Danemarca. Cazul mpotriva Finlandei se refer la lipsa unei reguli explicite care se stabile te c o persoan care va fi doar stau n Finlanda pentru o perioad limitat de timp ar trebui s fie scutite de taxa de nmatriculare pentru vehicule lui sau ei. n plus, Comisia a decis s se refere Finlanda la Curtea de Justi ie cu privire la normele care se aplic pentru taxa de nmatriculare pe ma ini second-hand.Comisia consider c normele utilizate pentru a calcula taxa de nmatriculare percepute pentru masinile second-hand importate din alte state membre discriminare mpotriva lor, n compara ie cu autovehicule similare finlandez . Finlanda 1. Defini ia domiciliul stabil Conform legisla iei finlandeze o persoan r mne n Finlanda pentru a efectua o sarcin de durat determinat nu poate fi sigur c el sau ea va beneficia de dreptul la scutirea de taxa de nmatriculare pe care el sau ea are dreptul de a n conformitate cu Directiva Consiliului 83/182 / CEE [1]. n plus, posibilitatea de o scutire de impozit n temeiul legisla iei finlandeze, curent este limitat la 18 luni. i, prin sus. Defini ia de "domiciliu stabil", utilizat n Finlanda nu ine cont de cazul n care o persoan locuie te n statul membru, n scopul de a ndeplini o sarcin de durat determinat perioad n conformitate cu articolul 7 din directiva men ionat mai urmare, ar trebui s poat importa lui sau a ei ma in f r a pl ti impozit n cursul aceast Comisia a trimis o scrisoare formal de notificare n Finlanda n aprilie 2006 i a primit un r spuns nesatisf c tor n iunie 2006. 2. Taxa de nmatriculare pentru ma ini second-hand n urma hot rrii Cur ii de Justi ie din 19 septembrie 2002 n cazul C-101/00 (Siilin), Finlanda a introdus o serie de amendamente la legisla ia toate acestea, dou puncte nu sunt nc rii n ceea ce prive te taxa de nmatriculare. Cu n conformitate cu legisla ia comunitar .

n primul rnd, rata de amortizare aplicat la calcularea impozitului pentru primele ase luni dup nregistrare al ma inii (care se ridic la 0,8% pe lun ), nu corespunde realit ii economice. Aceast regul se ncalc articolul 90 din Tratatul CE n care se aplic o tax de nmatriculare mai mare pe masinile second-hand importate din al i membri dect pe autovehicule similare

finlandez . Curtea de Justi ie a hot rt c , n temeiul articolului 90 din Tratatul CE, statele membre vor trebui ntotdeauna s se asigure c impozitul aplicat pe masini din alte state membre s nu dep easc taxa nc ncorporate n autovehicule similare deja nmatriculate n ar . n cazul n care un stat membru opteaz pentru un sistem cu o rata de depreciere fix , rata aplicat trebuie s fie stabilit n a a fel c nu va exista nici o astfel de discriminare.n plus, n conformitate cu legisla ia de TVA persoanelor pl titoare de impozit finlandez se permite s deduc din impozitul pe de nmatriculare (care, n hot rrea de c tre Curtea de Justi ie men ionate mai sus nu a fost considerat a fi TVA). Cu toate acestea, n conformitate cu articolul 17 din Directiva Consiliului asea, numai TVA-ul este deductibil. n acest sens, prin urmare, legisla ia finlandez nu este n conformitate cu normele comunitare n ceea ce prive te taxa pe valoarea ad ugat . Comisia a trimis un aviz motivat n Finlanda n iulie 2006, (IP/06/918), dar, pentru c r spunsul le-a primit n septembrie 2006 nu a fost satisf c toare, Comisia a decis s nainteze cazul Cur ii de Justi ie. Num r de cazuri Comisiei de referin sunt 2005/4925 (Danemarca / leasing) i 2006/2240 (Danemarca /

ma inile de serviciu), 2006/4144 (Finlanda / edere) i 2001/2091 (Finlanda / ma ini second-hand).

Finlanda este ara celor 1.000 de lacuri i insule: 187.888 de lacuri i 179.584 de insule mai precis. Peisajul finlandez este mai nti de toate acoperit de pu ine coline, punctul s u cel mai nalt fiind Haltitunturi cu 1.328 m, din nordul extrem al Laponiei. Substratul petrografic prezint caracteristicile reliefului glaciar modelat de c tre ghe ari. Subsolul finlandez se afl n prezent ntr-o continu dezvoltare. Finlanda are ie ire direct la Marea Baltic prin intermediul Golfului Botnic(fin.:

Selkmeri; sve.: Bottenhavet) la vest i Golfului Finic la sud. Se nvecineaz cu Rusia la est, cu Suedia la vest i Norvegia la nord. Estonia se afl la sud, desp r it de Finlanda de c tre Golful Finic(fin.: Suomenlahti; sve.: Finska Viken). Insulele land, vorbitoare de suedez , situate n largul coastei sud-vestice a Finlandei sunt o provincie autonom a Finlandei, beneficiind de statutul de zon demilitarizat . Limba suedez este a doua limb oficial n Finlanda. Romnia a recunoscut independen a Finlandei la 8 aprilie 1920. Rela iile diplomatice dintre Romnia i Finlanda au fost stabilite, la rang de lega ie, la 28 iunie 1920 i ridicate la rang de ambasad la 1 august 1963.

Cooperarea bilateral : - Vizite la nivel de ef de stat: n Finlanda: 1998 Vizite la nivelul primilor mini tri: n Finlanda: 2001, 2006 n Romnia: 2000, 2005 Vizite la nivelul mini trilor de externe:n Finlanda: 1999, 2006 n Romnia:2001 Vizite la nivel parlamentar: n Finlanda: 1995, 1998, 1999, 2001, 2005, 2006 n Romnia: 1994, 1997, 2000, 2005, 2006. Rela iile economice La 31 decembrie 2006, volumul total al schimburilor comerciale romno-finlandeze a fost de 216,34 milioane euro. Exporturile romne ti au totalizat 31,20 milioane euro, iar importurile 185,12 milioane euro. Soldul balan ei comerciale a fost negativ: 153,9 milioane euro. Comparativ cu aceea i perioad din anul precedent, volumul total al comer ului bilateral a avut o evolu ie ascendent , crescnd cu 41,16%. Astfel, exporturile romne ti au crescut cu 38,94%, n timp ce importurile au crescut cu 43,38%. Finlanda de ine o pondere de 0.28% n comer ul exterior al Romniei, din care 0,12% la export i 0,45% la import. La data de 31 decembrie 2006, erau nregistrate n Romnia un num r de 82 societ i mixte romno-finlandeze, capitalul investit fiind de 10156,6 mii euro (locul 41).

Transporturi rutiere Transportul rutier ntre Romnia i Finlanda este reglementat, n prezent, de Acordul ntre Guvernul RSR i Guvernul Republicii Finlanda privind transporturile rutiere interna ionale, semnat la Helsinki, la data de 1 aprilie 1968. Prin Protocolul Comisiei Mixte dintre Romnia i Finlanda (Bucure ti, 30 noiembrie 1999) s-a convenit liberalizarea transporturilor directe i n tranzit pe teritoriul celor dou state. Totodat , cele dou p r i au convenit s nu autorizeze derularea transporturilor rutiere de marf ter ar pe teritoriul lor. Transportul ocazional de pasageri se desf oar n conformitate cu prevederile acordului Interbus la care cele dou state sunt p r i contractante.

2. Transporturi aeriene

Transportul aerian ntre Romnia i Finlanda este reglementat n prezent de Acordul aerian ntre Guvernul Romniei i Guvernul Republicii Finlanda, semnat la 30.06.1971 i modificat prin schimbul de note diplomatice din 30.01.1996/ 07.06.1996. Compania TAROM nu opereaz zboruri regulate la Helsinki.

Companii care efectueaza zboruri charter spre Romania 143. Acestea sunt: - Compania de charter scandinava Fritisdresor, divizie a grupului german TUI si Apollo, vor include litoralul romaneasc al Marii Negre (statiunile Mamaia si Neptun) pe lista de destinatii, incepand cu vara anului 2004. - Suedia: Fritisdresor, My Travel si Apollo - Danemarca: Bravo Tours si Apollo - Norvegia: Reiselederen - Finlanda: Aurinkomatkat - Marea Britanie: My Travel 144. Ca urmare a finalizarii procesului de

Feroviar La sfarsitul anilor 80, Finlanda punea la punct un program-strategie pentru propriul sistem feroviar, cu limita de timp 2012. Principalele obiective urmarite au fost: reducerea duratei calatoriei pe rutele lungi, dezvoltarea traficului in zona capitalei, Helsinki, cresterea numarului de calatori, precum si imbunatatirea legaturilor internationale. Pentru materializarea respectivelor obiective s-a stabilit sa se acorde mai multa atentie ridicarii standardelor la care se desfasura activitatea de transport feroviar, s-au luat masuri de extindere a liniilor electrificate si de creare a unui sistem de protectie automata a trenurilor (ATP). In categoria investitiilor s-au prevazut, cum era si normal, modernizarea si achizitionarea de material rulant performant, precum si modernizarea infrastructurii pentru a se trece la viteze mai mari, de 120-140 km/h, pe liniile deja existente, studiile facute aratand ca piata nu are nevoie de noi rute, ci de viteze sporite. S-a simtit, de aceea, nevoia crearii unei locomotive care sa circule mai rapid pe infrastructura deja existenta. Asa a luat nastere locomotiva electrica Sr2. Creata pentru a circula cu viteza de 200 km/h si pentru a tracta trenuri intercity si de marfa, Sr2

face parte din familia Lok2002, fiind asemanatoare cu Re 460, produsa in Elvetia. Pentru specialisti si pasionati, iata si cateva date tehnice: ecartament 1.524 mm, greutate totala 82 t, dintre care 37,3 t echipamentul electric si 44,7 t cel mecanic, boghiuri BoBo, viteza maxima de circulatie 230 km/h, latime 3.000 mm, inaltime 4.310 mm. Din cercet rile autorului tezei a reie it c cele mai lungi re ele feroviare europene se afl n Germania, Fran a i Polonia, iar cele mai reduse n Macedonia, Estonia, Lituania i Irlanda. Lungimea re elei feroviare a crescut n Belgia, Germania, Grecia i Spania i a sc zut n Fran a, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia i Finlanda (Anexa 2). Finlanda este republica si a devenit membra a Uniunii Europene in 1995. Are o populatie de 5,2 milioane de locuitori, capitala tarii, orasul Helsinki, avand peste 500.000 de locuitori. Vecinii Finlandei sunt: Suedia - la vest, Norvegia - la nord, Rusia - la est si Estonia - la sud. Padurile acopera circa trei sferturi din suprafata tarii, peisajul finlandez beneficiind si de prezenta a 190.000 de lacuri. Finlandezii se mandresc cu faptul ca sunt natiunea cea mai "la zi" de pe mapamond: numarul telefoanelor mobile si al racordarilor la Internet pe cap de locuitor este cel mai crescut din lume.. Repere istorice: 1155 - sosirea primilor misionari suedezi; Finlanda este integrata regatului Suediei; 1809 - Suedia cedeaza Finlanda Rusiei. Tarul ii ofera statutul de ducat autonom, el insusi proclamandu-se monarh constitutional si fiind reprezentat de un guvern general; 1917 - Finlanda isi proclama independenta la 6 decembrie; 1919 - este adoptata Constitutia, in vigoare si astazi; 1939-1940 - Razboiul de iarna cu Uniunea Sovietica; 1941-1944 - continua razboiul, sunt cedate unele teritorii Uniunii Sovietice, dar Finlanda isi pastreaza independenta si suveranitatea; 1955 - Finlanda adera la ONU; 1995 - Finlanda adera la UE In Finlanda, prima linie de cale ferata a fost construita in anul 1862, intre Helsinki si Hmeenlinna, avand ecartamentul de 1.524 mm. In prezent, lungimea totala a retelei finlandeze de cale ferata este de 5.850 km, dintre care 5.643 km sunt linii principale. Au fost construite, de-a lungul timpului, 42 de tuneluri, dintre care 38 sunt situate pe linii

principale si 4 pe linii industriale, avand o lungime totala de 25.284 m. Daca stam sa ne gandim la geografia acestei tari, numarul podurilor de cale ferata nu este deloc mare: sunt doar 2.119, la care se adauga alte 814 care traverseaza calea ferata. Pentru electrificarea feroviara s-a ales sistemul de 25 kV - 50 Hz, 2.400 km reprezentand linii electrificate. Sistemul feroviar finlandez este patronat de doua institutii: Caile Ferate Finlandeze (RHK Ratahallintokeskus), care au in administrare infrastructura intregii retele de cale ferata, si VR (VR-Yhtym Oy), operatorul de transport. Si aceasta tara se mandreste cu faptul ca trenul este cel mai sigur mod de locomotie, majoritatea retelei beneficiind de serviciile sistemului Protectie Automata a Trenurilor (ATP). Nimic mai firesc pentru un sistem feroviar ce se doreste "in pas cu timpul" decat preocuparea pentru sporirea continua a vitezei de circulatie a trenurilor. Asa se face ca, in prezent, pe magistrala feroviara Helsinki - Turku se circula cu 160-200 km/h, iar pe celelalte linii principale, cu 140-160 km/h. De asemenea, cifrele de afaceri la traficul de marfa sunt in continua crestere (in anul 2001 au fost transportate 40,7 milioane de tone), cat si la cel de calatori - 55 de milioane de calatorii realizate in acelasi an. Actuala structura a sistemului feroviar a fost realizata conform directivelor UE in domeniu, RHK ramanand in continuare in proprietatea statului, pe cand operatorul feroviar (VR) a fost transformat intr-o companie joint-stock. Administratia Feroviara Finlandeza (RHK) exista in actuala formula de la 1 iulie 1995 si este subordonata Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor, avand rolul de a imbunatati conditiile de operare pe calea ferata pentru ca traficul feroviar sa fie eficient, sigur si sa protejeze mediul inconjurator atat pentru Finlanda, cat si ca parte a sistemului feroviar international. Principale obiective de activitate ale RHK sunt: - mentinerea si dezvoltarea caii ferate; RHK este responsabila de siguranta traficului si ofera tuturor operatorilor o retea de transport competitiva; - satisfacerea nevoilor comertului si ale industriei, ca si a celor de transport public, in concordanta cu principiile de dezvoltare economica a tarii. De asemenea, dezvoltarea retelei se face conform nevoilor traficului international, calea ferata finlandeza fiind o importanta veriga de legatura intre estul si vestul continentului.

RHK are in jur de 85 de salariati in Centralul companiei si alti 40, pe retea - pentru controlul traficului. Grupul VR cuprinde, pe langa societati de transport de calatori si de marfa, si societati de constructii feroviare sau de intretinere de material rulant s.a.; in total, VR include 24 de societati, cu circa 15.000 de angajati. Capitalul majoritar al VR este detinut in continuare de stat, presedintele Consiliului de Administratie al Grupului fiind in prezent Henri Kuitunen. Reteaua finlandeza de transport feroviar asigura calatorilor posibilitatea de a se deplasa usor, rapid, sigur si ieftin. Oferta de trenuri este variata: de la modernele Pendolino, la Intercity, trenuri expres si trenuri regionale. Serviciul de mare distanta trimite zilnic la drum 260 de garnituri, oferind calatorilor posibilitatea de conectare din fiecare gara la celelalte tipuri de transport. Mersul de tren intrat in vigoare la 2 iunie 2002 a fost conceput pentru a promova traseele previzionate a acoperi nevoile pietei. Reteaua de trenuri Pendolino a fost extinsa, in vara acestui an fiind introduse doua noi legaturi: Jyvskyl - Kuopio si Helsinki via Seinjoki - Oulu. Primele locomotive si vagoane care au circulat pe caile ferate finlandeze sunt pastrate in muzeul feroviar. Se intalnesc aici prima locomotiva Diesel, Vk11, pusa in circulatie in 1931, cu ultima locomotiva cu abur - scoasa la pensie in 1975, dar si cea din urma linie ingusta (inchisa in 1974), de asemenea conservata si pastrata in patrimoniul muzeului. In prezent, parcul de material rulant finlandez este alcatuit din vagoane moderne, confortabile, cu 80 de locuri, necompartimentate - la clasa a II-a si compartimentate - la clasa I, cele mai multe trenuri avand in vagoane-restaurant telefoane cu cartela. Trenurile expres circula cu o viteza de 120-140 km/h, Intercity - cu 160 km/h, iar Pendolino - cu 200 km/h. Pentru calatoriile "la tara" sunt insa recomandate trenurile regionale, care circula indeosebi noaptea, au vagoane de clasa a II-a si de dormit, cu unul, doua sau trei locuri in compartiment, si sunt considerate... cele mai ieftine hoteluri din Finlanda! Fireste, VR se afla intr-o stransa competitie cu celelalte tipuri de transport din aceasta tara, reprezentate indeosebi de Finnair si Expressbus. Pentru a iesi invigator transportul feroviar, a fost construita o strategie-program pana in anul 2012, cand Calea Ferata Finlandeza va implini 150 de ani de existenta, strategie in care se

preconizeaza in principal: scaderea semnificativa a timpilor de transport pe rutele lungi, dezvoltarea traficului in jurul capitalei, Helsinki, si extinderea si imbunatatirea transportului international.

Posta Importan a serviciilor po tale nu trebuie subestimat . Sectorul po tal este un sector cu economii de scar semnificative ale c ror efecte se propag n economia na ional n ansamblu. n anul 2000, veniturile po tale n UE totalizau aprox. 85 miliarde , ceea ce reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul UE, o cifra deloc neglijabil daca lu m n calcul i cei aproape 1,7 milioane de angaja i n acest sector. Mai mult, peste de 4 milioane de locuri de munc n UE ar putea fi direct dependente sau conexe activit ilor din sectorul po tal. n ultimele dou decenii, la nivel de Uniune european s-a ntreprins cel mai mare val de liberalizare. Rnd pe rnd pie ele energiei, gazelor, serviciilor n general, serviciilor po tale n special i, mai nou, serviciile de s n tate au f cut obiectul dezbaterilor publice i al discursurilor politice pentru adoptarea de directive la nivel european cu scopul exprimat al liberaliz rii la nivelul UE. Pn n prezent, patru state membre au eliminat astfel sectorul rezervat nainte de termenul prev zut de directiva po tal (Germania, Finlanda, Suedia i Regatul Unit). Liberalizarea pie ei germane a serviciilor po tale a coincis cu introducerea unui salariu minim legal n sectorul po tal din Germania. Conform ECORYS, salariul minim este cu mult mai mare dect salariile pl tite n prezent de c tre operatorul (operatorii) po tal(i) alternativ(i), iar introducerea lui ar putea s aib un efect negativ asupra dezvolt rii concuren ei. Progresele realizate n procesul de reducere a barierelor legale din calea accesului la pia i de instituire a unor condi ii de concuren Comisia a propus o modificare la cea de-a echitabile au fost amestecate. Efectul asea directiv TVA12 din 200313. Lipsa r mne o problem i finan area sa denatur rii concuren ei produs de scutirile de TVA n sectorul po tal este nc prezent, de i accesului la cutiile po tale al operatorilor po tali afla i n concuren

major n unele state membre. Defini ia obliga iei privind serviciul universal

viitoare ar putea duce, de asemenea, la incertitudini pentru operatorii po tali, mai ales dac implementarea legisla iei na ionale nu ofer o baz legal clar (de exemplu, n ceea ce prive te sfera obliga iei privind serviciul universal). Procedurile de autorizare i de acordare

de licen e

i condi iile aferente acestora nu sunt ntotdeauna favorabile dezvolt rii

concuren ei. n unele cazuri, condi iile necesare pentru acordarea unei autoriza ii sau licen e ar putea chiar fi considerate prohibitive, cum este cazul n Finlanda, unde un operator po tal care dore te s ob in o licen este obligat s furnizeze un serviciu universal complet sau s i 20% din cifra sa anual de afaceri. De pl teasc o tax special , care poate atinge ntre 5 prive te distribu ia de scrisori Finlanda a liberalizat total piata inca din anul 1994, dar in fapt nu a creat premisele unei piete concurentiale, intrucat potentialilor competitori li se cere o contributie de pana la 20% din cifra de afaceri la fondul de compensare a pierderilor furnizorului de serviciu universal. Astfel, se poate observa ca asigurarea serviciilor postale din sfera serviciului universal implica: -cel putin o livrare si cel putin o colectare in fiecare zi lucratoare, dar nu mai putin de 5 zile pe saptamana; -greutatea trimiterilor postale internationale ce urmeaza a fi distribuite nu depaseste 20 kg; -greutatea maxima a trimiterilor postale interne este in unele state de 10 kg si de 20 kg in altele; -cu exceptia Finlandei, toate statele membre ale UE au optat pentru impunerea si mentinerea unor tarife uniforme.

fapt, regimul de acordare a licen elor a blocat efectiv concuren a n Finlanda n ceea ce

------------------------------------------------------------------Greutatea Zile/ Tara saptamana Trafic intern Belgia 5 10 20 (kg) --------------------coletelor Tarif uniform Trafic international Da

--------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------Danemarca Germania Grecia Spania Franta Irlanda Italia Luxemburg Olanda Austria Portugalia Finlanda Suedia Marea Britanie 6 5 5 5 5 6 6 6 5 5 6 5 5 5 20 20 20 10 20 20 20 10 10 20 20 10 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------