Traditii şi obiceiuri de Crãciun în Finlanda

Despre Finlanda

• Suprafata: 337.032 km2 • Asezare geografica: latitudine nordica 59° 30" - 70° 50" ,

longitudine estica 19° 70" - 31° 35“• Populatia: 5 029 000 locuitori• Densitatea populatiei: 16 locuitori/ km2• Capitala: Helsinki (492 000 locuitori)• Limbi oficiale: finlandeza si suedeza• Moneda oficialã: marca finlandeza (1 markka = 100 pennia)• Forma de guvernãmânt: republicã

• Caracteristici geografice: Tara este in cea mai mare parte de joasa altitudine. Cel mai inalt punct este varful Haltiotunturi, ce se afla in Lapon, in Nord-Vestul tarii, avand inaltimea de 1328 m. Altitudinea medie este de 150 m , dar campiile de pe langa coasta din sudul si vestu tarii abia sunt la 20 de metri. Denumirea tarii in finlandeza este Suomi, adica "Tara lacurilor". Cele aproximativ 55000 de lacuri acopera 10% din suprafata totala tarii. Majoritatea lor s-au format in era glaciara in adanciturile create de gheata si prin depunerile de aluviuni ale fluviilor. Cel mai mare dintre sistemele de coline morenice se intinde in jurul lacului din sudul Tampere-ului. Regiunile pe langa coasta sudica sunt cele mai fertile din tara.

• Clima: Temperatura medie in Helsinki este de -6° C in ianuarie si 17° C in iulie. Mergand spre nord, temperatura devine din ce in ce mai scazuta. In sud , iarna dureaza 3-4 luni, dar regiunea din nord este acoperita cu zapada din octombrie pana in aprilie sau chiar mai mult. Iarna toate apele curgatoare si lacurile ingheata. La Cercul Polar de Nord, de la sfarsitul lunii noiembrie pana la mijlocul lunii ianuarie, este intuneric complet, in iunie - iulie insa soarele nu apune deloc deloc (" Nopti albe"). Vara regiunea mlastinoasa la nord de Cercul Polar de Nord, este plin de tantari. Cantitatea medie anuala de precipitatii in Helsinki este de 65 cm. Regiunile nordice sunt mai secetoase, cantitatea medie de precipitatie anuala fiind de circa 40 cm, din care 30% este zapada.

• Finlanda ar fi, dupa parerea locuitorilor ei si a milioanelor de copii care-i trimit scrisori lui Mos Craciun, locul in care traieste acest personaj.

• Finlandezii spun ca Mos Craciun locuieste in nordul tarii. La inceputul anului bisericesc, in Finlanda, toata lumea participa la slujba. In fata catedralelor, din an in an, se ridica un pom de Craciun de 30-40 metri, impodobit cu de toate.

• In Ajunul Craciunului, la ora 12, de pe balconul primariei, un reprezentant al orasului proclama "pacea de Craciun". Din acest moment si pana la sarbatoarea de Boboteaza, toti cei care tulbura pacea primesc pedepse dintre cele mai aspre. Acest obicei exista de 600 de ani si este valabil pentru intreaga tara. Tot acum se canta si imnul national, la care participa localnicii imbracati in haine de sarbatoare.

• Obiceiurile de Craciun ale finlandezilor sunt destul de diferite de cele ale altor popoare. Prin traditie, in fiecare casa se face curatenie timp de o saptamana pentru cele trei zile de Craciun: Ajunul, Ziua de Craciun si Boxing Day. Gospodinele gatesc zile în sir mâncaruri si prajituri speciale, iar barbatii merg în padure, cu saniile, pentru a alege un brad cât mai frumos.

Traditii si obiceiuri de Craciun

• În biserici, slujba din ziua de Crăciun începe la şase dimineaţa şi este  dedicată reuniunilor de familie şi vizitelor între prieteni. Oamenii asistă de multe ori la spectacolele unor coruri de amatori, care cântă colinde în stradă. În perioada de la Crăciun şi până după Anul Nou, finlandezii se salută cu ”Yule fericite!”, un echivalent al lui ”Crăciun fericit!” de la noi.

• In dimineata de Ajun, intreaga familie mananca budinca de orez si bea suc de prune, dupa care impodobeste casa si bradul. Alte mancaruri servite de Craciun sunt sunca sau curcanul, cartofii, morcovul, pateul de ficat, orezul care contine exclusiv o migdala. Persoana care mananca migdala se va casatori in anul ce urmeaza. Asta spune traditia.

• Seara, are loc o masa in familie. Mos Craciun vine la copii sa aduca darurile insotit de spiridusi. După-amiază, finlandezii merg la saună. Se îmbracă apoi cu cele mai bune haine şi sunt gata de cina festivă. Codul fiert, bine condimentat, cu sos şi garnitură de cartofi natur reprezintă felul principal. Meniul mai cuprinde friptură de porc, de pui, piure, legume fierte, prăjituri şi fructe.

• 26 decembrie, ultima zi de sarbatoare poarta numele de Boxing Day, sarbatoarea este dedicata persoanelor nevoiase, care primesc in dar bani, haine si mancare. In prezent, in aceasta zi toata familia merge in vizita la cei mai in varsta membri sau la prietenii ce isi serbeaza ziua numelui (la romani Sfantul Stefan).

• Brazii sunt împodobiti în dimineata de Ajun. Pe lânga decoratiunile obişnuite, se mai agata în brad şi fructe, dulciuri, steaguri nationale din hârtie, lumânari. În dimineata de Ajun se pun în curte un snop de grâne şi diferite seminte, pentru a fi mâncate de pasari. E semn de recolte bogate şi unii tarani finlandezi nici nu se aşeaza la masa de Craciun pâna când nu sunt siguri ca pasarile au mâncat.

• Cadourile pentru copii se lasa sub bradul de Craciun, pentru ca aceştia sa le gaseasca a doua zi dimineata, când se trezesc. În unele sate din nordul Finlandei a supravietuit obiceiul ca unul dintre barbati sa joace rolul lui Moş Craciun. „Moşului Joulupukki” Sateanul îmbraca costumul roşu traditional, se urca în sania trasa de reni şi cutreiera satul, lasând cadouri tuturor copiilor. El este însotit de şase adolescenti, care joaca rolul spiriduşilor lui Moş Craciun şi sunt costumati corespunzator.

Sauna este o parte foarte importantă din viata finlandezilor, de aceea multe familii merg la saună de câteva ori pe sâptămână. Dar sauna de Crăciun are o semnificaţie deosebită datorită faptului că după ce merg la sauna lasă toate relele în urmă şi în acest fel îşi pot începe sărbătoarea de Crăciun.

Chiar şi nopţile apăsătoare finlandeze par mai uşoare în apropierea Crăciunului. Ca peste tot în lume, şi în Finlanda oraşele capată un aer de sărbătoare datorită ghirlandelor de lumina şi brazilor împodobiţi la colţurile de stradă.

Ceea ce este mai tipic finalndez sunt lumânările triunghiulare aşezate în ferestrele caselor şi ale clădirilor oficiale, care dau strălucire nopţii.

În Finlanda, când vorbim de Crăciun vorbim de fapt de un şir de evenimente care se înlănţuie în această perioadă, fâcând din luna decembrie cea mai încărcată perioadă a anului.

Când în cofetării şi baruri poţi bea glogi - un vin fiert cu arome de scorţişoară, servit cu stafide şi miez de migdală, înseamnă că e Crăciun. Şi dacă e Crăciun, apar imediat şi turta dulce şi prăjiturelele cu gem de prune.

• În birouri încep petrecerile. În mod tradiţional, în fiecare instituţie, de la grădiniţe până la primărie, se organizează pentru angajaţi micul Crăciun. Pretext de a gusta din delicioasele mâncăruri, de a bea un pahar care dezleagă limbile şi de a îţi cunoaşte mai bine colegii sau clienţii. Lumea aleargă de la o petrecere la alta, aşteptând cu nerăbdare zilele de Crăciun pentru a se odihni.

• De Crăciun, finlandezii parcurg fără ezitare sute de kilometri pentru a se regasi în familie. Acesta este poate singurul moment al anului în care se reuneşte întreaga familie, el fiind considerat cel mai important moment al anului.

• El este important şi prin sentimetul de pace sufletească pe care încearcă să îl creeze diverse ceremonii religioase.

Este vorba de Crăciunul Ecumenic, de pildă, lansat acum mai bine de 10 ani, la care se reunesc toate capetele principalelor biserici din Finlanda, pentru a transmite un mesaj comun pentru linişte în lume, ceremonie transmisă de televiziunea naţională.Mai este, de asemenea, o tradiţie datând din secolul al XIII-lea, care are şi astăzi o semnificaţie deosebită pentru finlandezi: în ziua de 24 decembrie, la prânz, în oraşul Turku, fosta capitală a Finlandei, din balconul mitropoliei se trimite un mesaj de pace sufletească tuturor locuitorilor, mesaj pe care vin să îl asculte 10.000 de oameni, înainte de a se îndrepta spre casă.

• În ajunul Craciunului magazinele se închid devreme, mijloacele de transport circula mai rar, unele restaurante închid şi ele, altele ramân deschise pentru solitari şi pentru tinerii petrecareti. Spre seara, oraşul se linişteşte.

• Oricât ar fi de frig, o mare de lumânari proaspat aprinse pâlpâie în cimitire şi în fata bisericilor, în case este decorat bradul de Craciun cu tot felul de lucruri exotice în timp ce la radio se aude muzica nostalgica.

• Ca sa ştie moşul ca au crescut, copiii îi trimit tetinele la care au renuntat, iar el le aduce daruri de copii mari. Moşul masoară doi metri, are o barba până la brâu şi şosete groase pâna la genunchi,

• Cadouri primeşte toată lumea, cadouri în care buna intenţie contează mult mai mult decât valoarea comercială.

• Târgurile special organizate de Craciun sunt pline de obiecte originale, adesea facute manual - tricoturi, sticlarie, lumânari, foarte multe lumânari care umplu de bucurie sufletul destinatarului.

• Masa este momentul cel mai important al Craciunului. • Odata pe an, finalndezii uita de austeritatea traditionala şi înghesuie pe masa

şunca, peşte, somon afumat, hering, pateu de ficat, cartofi fierti, orez cu lapte, supa de fructe şi berea fermentata în casa.

• Şi, nelipsita de pe masa pentru cei mai mari bautori de cafea din lume - licoarea neagra acompaniata de nenumarate prajituri. Unele feluri de mâncare nu se gatesc decât odata pe an, cum este aceasta şunca afumata şi sarata, odata pregatita de capul familiei.

• Cei mai curajoşi înfrunta frigul pentru a asista la slujba de la miezul noptii, dar cei mai multi sunt fericiti sa stea acasa, în fata televizorului, ciugulind din şunca afumata şi bând bere.

Masa de Craciun in Finlanda• Ajunsi in Finlanda de Craciun, veti gasi pe

masa localnicilor feluri de mancare diverse, multe dintre ele cu o lunga istorie in spate. Incepand cu aperitivul si terminand cu desertul, fiecare bucatica de mancare gustata poate fi acompaniata de o poveste. Daca nu despre cum a aparut, atunci macar despre felul unic in care se prepara.

• De exemplu, despre jambonul Yule se spune ca a aparut in randul populatiei de origine germana care incerca sa-l imbuneze pe Freyr, divinitate pagana asociata cu recoltele, vremea si fertilitatea. Era sacrificat un vier al carui cap, cu un mar in gura, era purtat pe un platou de aur sau de argint.

• Gravlax are si el povestea lui. Chiar daca suna a medicament, este o denumire descriptiva a felului de mancare ce se ascunde in spatele sau. “Grav” inseamna groapa in pamant, iar “lax” somon. In Evul Mediu, pescarii puneau la sarat somonul si il lasau sa fermenteze putin ingropandu-l in nisip. In zilele noastre veti gasi bucatelele de somon crud cu sare, zahar si marar pe mesele de Craciun ale finlandezilor ca aperitiv.

• Daca tot am ajuns la peste, in Finlanda veti putea manca de Craciun peste pe saturate, in diverse combinatii. Pe langa somon, se mai pregateste herring marinat in sos de rosii sau mustar, peste de apa dulce cu carne alba si salau.

• Un alt fel de mancare pe baza de peste, traditional nordicilor, este lutefisk. Acesta are la baza carne de peste, de obicei cod, nesarata, uscata de soare si vant in timp ce sta pe niste stative de lemn special construite. Aceasta carne se trateaza cu hidroxid de sodiu, in cadrul unui proces complex ce cuprinde mai mutle etape. De obicei, lutefisk este servit impreuna cu Bechamel sauce (sos alb).

• Pe langa carne, veti gasi cartofi, morcovi, nap suedez si diverse sosuri numai bune de mancat cu felurile de mancare preparate.

• Probabil ca veti avea ocazia sa mancati si pateurile Karelian: o crusta de secara umpluta cu orez peste care se pune, de obicei, un amestec de unt si oua fierte.

• Iar la desert puteti sa va asteptati la budinca de orez cu scortisoara, turta dulce, ciocolata sau foietaje cu gem de prune.

Bon ruokahalua!