Scoala Postliceală Sanitară “Grigore Ghica Vodă”Iasi

Ingrijirea bolnavului cu Leucemie Acută

Eleve: Cojocia AnaMaria-Cristina

Pânzariu Ramona

2015

Definitie:Leucemiile acute reprezintă proliferări necontrolate de celule

maligne, imature (denumite blaşti) din sistemul hematopoietic. In

sistemul hematopoietic, diferitele tipuri de celule se dezvoltă dintr-o

singură celulă, numită celula stem pluripotentă, localizată la nivelul

măduvei osoase hematogene. Celulele sangvine se dezvoltă treptat,

devenind celule mature. Abia la sfarsitul dezvoltării, ele ajung sa işi

îndeplinească integral funcţiile in sistemul hematopoietic si în răspunsul

imun. În anumite situaţii, mecanismele de reglare ale acestui proces

eşuează. În contrast cu leucemiile cronice, leucemiile acute apar in câteva

săptămani si determină apariţia precoce a simptomelor, severe în unele

situaţii, ceea ce face diagnosticul si tratamentul acestora extrem de

important.

ClasificareSunt două grupe mari de leucemii acute:

-leukemia acută limfoblastică, are incidenţă maximă la vârsta

copilăriei(sub 10 ani); ea poate apărea si la alte vârste,dar cu incidenţă

mai mică

-leucemia acută mieloblastică, afectează îin special adulţii şi pe cei in

vârstă, deşi poate apărea şi la vârste mult mai tinere

Consecinţa multiplicării necontrolate a limfoblaştilor determină:

1. Alterarea producţiei de celule sangvine (trombocite, eritrocite şi

leucocite) şi în consecinţă producerea de hemoragii, anemie şi

creşterea susceptibilităţii la infecţii de orice fel.

2

2. Infiltrarea oraganelor (în special a ganglionilor, ficatului şi a splinei) de

către aceste celule cu creşterea dimensiunii acestora si alterarea funcţiilor

lor. Orice organ poate fi potenţial afectat.

EtiologieProliferarea necontrolată a celulelor anormale (a blaştior) care se produce

in LAL este rezultatul, ca şi în cazul altor tipuri de cancere, a alterarii

mecanismelor de control şi reglare a creşterii şi diferenţierii celulare.

Aceste mecanisme sunt reglate de gene (fragmente cromozomale

constituite din ADN, deţinătoare a informaţiei pentru toate funcţiile

celulare). Alterarea acestor gene duce la transformarea malignă a

celulelor prin mecanisme pe care le cunoaştem doar parţial. În momentul

actual există o serie de tehnici specifice (de citogenetică clasică,

hibridizare in situ, genetică moleculară), care permit studierea acestor

gene. În acest fel se pot detecta modificările care permit stabilirea

diagnosticului şi clasificarea tipului de leucemie iar tratamentul va fi

orientat in funcţie de aceste modificări. Cauzele apariţiei acestor

modificări nu sunt încă pe deplin elucidate. Se consideră ca atât factorii

genetici cat si factorii de mediu (ex. Radiaţii ionizante, substante toxice

ca derivaţii de benzol si pesticidele) şi chiar unele virusuri ar putea fi

incriminate în etiologia LAL. Substanţe carcinogenetice recunoscute

precum alcoolul şi tutunul nu cresc riscul de producere a LAL. Totuşi,

în multe cazuri nu poate fi decelată o cauză de producere a

leucemiei.Deşi anumite modificări genetice sunt identificate în leucemii,

este important de subliniat ca LAL nu este o boală ereditară. În plus, LAL

nefiind o boală infectioasă, nu exista risc de transmitere de la o persoana

la alta.

3

Simptomatologie.

Debutul bolii este alcatuit uneori din următoarele simptome si

semne fizice:

-stare de astenie intensă ,rapid progresivă ;

-paloarea accentuată, consecutivă anemiei ,care explică totodată dispneea

acestor bolnavi;

-febră, fie moderată (38-38,5˚), fie foarte mare, in platou sau oscilantă;

in cadrul unui sindrom infecţios, cu focare variabile

(cutanate,pulmonare,din sfera ORL etc.)ce răspund incomplet la

antibiotice şi au tendinţă recidivă;

-sângerări cu diverse localizări;

-dureri osoase,cu diverse localizări ,deseori la nivelul sternului;

-o adenopatie izolată sau o splenomegalie de cauză neexplicată constitue

mult mai rar o modalitate de debut al leucemiilor acute.

Simptomele generale sunt similare cu cele din perioada de debut:

Semnele fizice sunt consecinţe ale alterării diverselor organe si

ţesuturi fie prin proliferarea blastică, fie prin hemoragie sau infecţie:

-adenomegalia,este relativ frecventă;

-splenomegalia,este frecvent intalnită;

-hepatomegalia, discretă, regulată ,elastică si nedureroasă;

-cavitatea bucala, poate fi deseori afectată;

-tubul digestiv,poate fi sediul unor ulceraţii infectate;

-tegumentele ,prezintă consecinţele sindromului hemoragipar;

-scheletul este, de asemenea ,sediul unor leziuni ,in special prin

infiltararea leucemică;

-cordul este rareori sediul unor determinări leucemice, sub forma unor

pericardite;

4

-plămânii pot prezenta infiltrate leucemice, evindenţiate prin examenul

radiologic ;

Examenul fundului de ochi evidenţiază hemoragii difuze

DiagnosticCa in majoritatea cazurilor, prima etapă incepe cu obtinerea datelor

de la pacient şi efectuarea examenului clinic pentru a identifica semnele

si simptomele relatate mai sus. Pentru confirmarea finală a diagnosticului,

sunt necesare o serie de investigatii suplimentare. Desi acestea nu

presupun practic nici un risc, pot produce un grad de disconfort. Acestea

constau in analiza sangelui, aspiratul medular (pentru mielograma) si

punctia lombara.

Evoluţie si prognosticPrognosticul depinde in special de varsta, tipul citologic al

blaştilor, anomaliile cromozomiale, prezenţa unei boli preexistente a

maduvei osoase si bineinteles, de raspunsul la tratament

Pacienţii diagnosticati cu leucemie acută limfoidă sunt incadraţi

in trei grupe de prognostic:

- Prognostic bun: sunt pacientii care au varsta sub 30 de ani, nu prezintă

gene modificate, si prezintă remisiune completă in 4 săptamani;

- Prognostic intermediar: sunt pacienţii care nu au criterii de includere

nici in grupa de prognostic bun, nici in cea de prognostic nefavorabil;

- Prognostic nefavorabil: au mutaţii genice grave, care anuntă o

evoluţie agresivă, au varsta mai mare de 60 de ani, nu raspund bine la

tratament si nu au remisiune in 4 săptămâni.

agresivă, au varsta mai mare de 60 de ani, nu raspund bine la tratament si

nu au remisiune in 4 săptămâni.

Leucemiile acute netratate evoluiază spre deces in cateva luni.

5

Moartea survine in urma complicaţiilor infecţioase şi a

hemoragiilor interne sau externe

Cel mai nefavorabil prognostic il au pacienţii cu leucemie cu

precursori de tip limfocite B. Chiar si după chimioterapie si transplant

medular, supravieţuirea pe termen lung este foarte redusă

Tratamentul Leucemiei acute limfoblasticeAdaptat in funcţie de tipul de leucemie acută limfoidă, tratamentul

leucemiei acute limfoide este determinat de examenele bilanţului.

Elementul major al tratamentului il constituie chimioterapia şi

corticoterapia.

Tratmentul leucemiei acute cuprinde patru etape:

1.Inducerea remisiei.

Remisia, adică revenirea la funcţionarea normală a sângelui şi

măduvei osoase, survine mai frecvent la copil decât ladult.

Stadiu de tratament ce presupune utilizarea de antimitotice şi

cortizon, în cure succesive, în scopul obţinerii unei remisii complete –

adică normalizarea examenelor sângelui ş i măduvei osoase.

Scopul acestei etape este acela de a distruge celulele leucemice din

sânge şi din maduva osoasă.

Remisia este obţinută în general în câteva săptămâni, dar continuarea

tratamentului printr-o etapă de consolidare este necesară.

.2.Prevenirea atingerii sistemului nervos central- prin

injectii in spatial meningeal de produse chimioterapeutice, asociate in

unele cazuri de o iradiere craniană în doza moderată.

3.Tratamentul de consolidarea – continuarea chimioterapiei, mai

puţin intensivă.După câteva săptămâni, aceasta va fi redusă, pentru a se

trece la etapa urmatoare.

6

Numită şi terapie post-remisie, această etapă are drept scop distrugerea

celulelor leucemice din creier sau maduva spinarii. Radioterapia are un

rol esenţial în această e tapă pentru a diminua riscul de recidivă.

4.Tratamentul de mentinere-durează câteva luni.

Această etapă previne reapariţia celulelor leucemice. Dozele utilizate

în această etapă sunt mult mai reduse.

Recidiva se poate manifesta prin reintoarcerea unor semen clinice,

sau poate fi decelată cu ajutorul examenelor sistematice

Tratamentul leucemiei acute mieloblastice.Tratementul de bază constă in chimioterapie urmată in mod

succesiv de o etapă de inducţie, şi de o etapă de consolidare, sau chiar

de intensificare printr-un transplant de maduvă osoasă saz de celule-

stem la pacienţii tineri in scopul unei remisii complete

Tratament medicamentosTratamentul infecţiilor cu antibiotice şi antimicotice

Tratament ptr greaţă şi vărsături.Admistrare de motoclopramid

comprimate sau fiole i.v sau i.m.

h.Complicaţii.Complicaţiile apar in urma unui simdrom infecţioas sau a unui

sindrom hemoragipar.Cel e mai periculoase sunt hemoragiile cerebrale

7

Procesul de ingrijire al unui pacient cu leucemie acută

a.Interviu:Date relative stabile:

-Nume: F.

-Prenume: F.

-Vârsta: 60 ani

-Sex: feminin

-Stare civilă: căsătorită

-Domiciliu: Iaşi

-Ocupaţie: pensionară

-Naţionalitate: română

-Religie: ortodoxă

Anamneza:

a)Antecedente heredo-colaterale

tata-(decedat la 4 de ani)-u. cap de pancreas;

mama-(90 de ani)-H.T.A.;

1 frate-aparent sănătos;

b)Antecedente personale:

Pm-19 ani

Um-39 ani

Nasteri=1

Avorturi=1

1968-apendicectomie

1980-sarcină axtrauterină

2004-sdr. depresiv –anxios,sdr. vestibular

8

c)Condiţii de viaţă şi de muncă:

-pensionară

d)Comportamente faţă de mediu:

-nefumătoare

-neagă consumul de alcool

Motivele internării :

-reevaluare clinico-biologică şi tratament

Istoricul bolii:

Pacienta aflată in evidenţa clinicii din 2010 cu diagnosticul LAM pe baza

examenului de imunofenotipare.La diagnostic prezenta

hiperleucocitoză ,trombocitopenie.S-a administrat cura de Cytostar 250

mg/zit imp de 9 zile şi Idarubicină 20 mg/zi,3 zile cu instalarea remisiunii

complete În prezent revine cu stare generală influenţată ,hemogarama

evidenţiind leucocitoză şi trombopenie.

9

b.Nevoi fundamentale dupa Virginia Handerson Nrcrt Nevoi fundamentale

Manifestări de dependenţă

Sursa de dificultate

1. A respira şi a avea o bună circulaţie

-tahicardie -anxietatea

2. A bea şi a mânca -greaţă şi vărsături

-alterarea nutriţiei

3. A elimina oligourie Deshidratare

4. A se mişca, a avea o bună postură

independent _________

5. A adormi, a se odihni Somn perturbat, insomnii

-alterarea confortului

6. A se îmbrăca şi dezbrăca independent _________

7. A menţine stabilitatea corpului

-ameteli -alterarea mobilitaţii

8. A fi curat, îngrijit -dificultate in a se ingriji

-ameteli, sângerari

9. A evita pericolele anxietate

________ ________

10. A comunica -independent

11. A practica religia -independent _____________

12. A se realiza -independent ______________

13. A se recrea -dificultate in recreere

-anxietatea

14. A învăţa -lipsa cunoştinţelor despre boala

-deficit de cunostinte

10

c.Plan de îngrijireZiua

Poblema Obiectibe Intervenţii Autonome si Delegate

Evaluare

Ziua I

-alterarea integrităţii tegumentelor;

-pacienta să-şi recapete culoarea normală a tegumentelor

-la indicaţia medicului am administrat anumite unguente:cortiz-on, farcocil

-la externare pacienta nu mai prezintă tegumente palide cu stare generala buna, T.A.130/50mmHg, P.=78b/min., R=19resp./min., Temp.=37,5, Diureza=300ml

-alterarea stării de nutriţiei manifestată prin vărsături

-pacientul să aibă o nutriţie corectă şi sănătoasă

-am invăţat pacienta valoarea energetică a alimentelor;-urmăresc ca bolnavul să consume doar alimentele cuprinse în regim;-am urmărit orarul, distribuţia meselor;-am indrumat pacientul să aibă activitate fizică, în funcţie de capacitatea lui ;l-am ajutat

-la externare pacienta nu mai prezintă semn de vărsături, se alimentează în mod normal cu trei mese zilnice respectând regimul alimentar prescris

11

cand

ziua a întâmpinat dificultăţi;-la indicaţia medicului se administrează Emiteral

-alterarea somnului(insomnie

-pacientul să aibă un somn odihnitor pet imp de noapte;

-am discutat cu pacientul despre această problemă;-am explicat pacientului că activitatea pe timpul zilei ajută la odihna pet imp de noapte;-am oferit pacientului o cană de ceai cald inainte de culcare;-am învăţat pacientul ca atunci când se trezeşte noaptea sau prea devreme să se ridice din pat câteva minute, să citească apoi să se culce la loc;-am îndrumat pacientul să facă o baie caldă şi relaxantă seara înainte de a merge la

-pacientul prezintă o inbunătăţire a calităţii si a cantităţii somnului

12

culcare;

-anxietate -pacientul să prezinte o stare de bine

-am pregătit pacientul psihic şi fizic când s-au efectuat examenele de sânge,urinare, radiologice;-am asigurat pacientului un climat liniştit şi de securitate;-l-am învăţat cum să-şi recolteze urina;-am încurajat pacientul să-şi exprime temerile ;-i-am oferit informaţii despre boală şi tratament;-am facilitate contactul cu familia-la indicaţia medicului am recoltat sânge pentru VSH, HLG, uree, creatinină, cholesterol, glicemie, VDRL, acid uric,-sumar de urină;-la indicaţia medicului am administrat un anxiolitic-xanax 0,25mg/zi

-pacienta nu mai prezintă semne de anxietate; T.A.140/80mmHg, P.=72b/min., R=17resp./min., Temp.=36,8, Diureza=800ml

13

Ziua II

-dificultate în a se recreea

-pacientul să aibă activiţi recreative

- am asigurat climat confortabil în salon;-organizez activităţi recreative, individuale şi de grup;-îndemn pacientul să facă plimbări în aer liber ;-facilitez vizita familiei şi a prietenilor;-încurajez familia pentru a se implica în suportul emoţional, de a vizita pacientul, de purta conversaţii captivante;

-în urma discuţiilor cu pacienta, a vizitei prietenilor, a plimbărilor, pacienta este veselă, activă, are o stare de bine psihic;-pacienta are activităţi recreative. T.A.140/50mmHg, P.=68b/min., R=16resp./min., Temp.=37,2, Diureza=1000ml

;

14

BIBLIOGRAFIE

1. Borundel C. - Manual de medicină internă pentru cadre medii’’, Ed.

All, Bucureşti 2000.

2. Modoş Gh.- ,,Mica enciclopedie de boli interne’’, Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti 1986,.

3. Balta G.- ,,Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor’’, Ed. Didactică şi

Pedagogică 1994.

4. Mozes C.- ,,Tehnica îngrijirii bolnavului’’ vol.I, Ed. Medicală 1976.

5. Scorţeanu E.- ,,Îngrijiri în boli interne şi speciale înrudite’’2008.

6. Sutanu St.- ,,Diagnosticul şi tratamentul bolilor interne’’vol.II, Ed.

Medicală, 1982, pag 77-80.

7. Titircă L.- ,,Tehnici generale de îngrijire a bolnavilor’’, Ed. Didactică

şi Pedagogică 1994.

8. Titircă L.- ,,Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de

asistenţi medicali, Ed. Viaţa medicală românească 1995.

9. Lotreanu V.- ,,Analize medicale’’, Ed. Corest 2000.

10. Georgescu Dan - ,,Boli interne’’Vol. I, Ed. Naţional 1998.

11. Enescu L. -,,Farmacologie’’, Ed. Dimitrie Cantemir,

15