Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RominlclMackey, Albert / Legendele, rniturile gi simbolur{lcFrancrnasoneriei / Nbert G. Mackey; trad. din lb. englezirWalter Fotescu; cuv. inainte: Vasile Zechezu. -

Bucureqti; Flerald, 20L8

ISBN 978-973-1 11 -67 4-7

L Fotescu, Walter (trad")II. Zacheru,Vasile (pref.)061.236

ALBERT G. MACKEYIhe Symbolism of Freemasonry:

Illustrating and Explai,ningits Scimce and Philo.soplry,

its Legmds, Myths and Symbols

Fifth edition,Charleston, 1935

i

t,

f'ltlI

I'i,lilth.

'f

AI,BERT G" MACKEY

Legendele,miturile gi simbolurile

Francmasoneriei

CuvAnt-inainte:

VASILE ZECHERU

Traducere din limba englezi de

WALTER FOTESCU

EDrruRA dbBucure;ti,

H E RALD201 B

CUPRINS

Cuvint-inainte

Bibliografie

Fref'a!i

I. Preliminarii. Originea si evolugia Francmasoneriei

II. Noachigii

III. Francmasoneria primitivi a AntichitAtii

IV. Francmasoneria Falsi a AntichitAtii

V. Misteriile antice

VL Meste;ugarii dionisiaci

VII. Unirea Masoneriei speculative

cu cea operativi, la Templul lui Solomon

VIII. Francmasonii itineranti din Evul Mediu

IX. Separarea elementului operativ

X. Sistemul instructiei simbolice

XI. $tiinta speculativi si arta operativi

XII. Simbolismul templului lui Solomon

XIII. Forna Lojei

XIV. Demnitarii unei loje

XV. Centrul cercului

7

24

25

XVL AcoperimAntul lojei

XWI. Simbolismul ritualic

XWII. Ritualul descilqirii

XIX. Ritualul de investituri

XX. Simbolismul minugilor

XXI. Ritualul circumambulagiunii

XXII. Ritualul de investire gi simbolismul luminii

XXIII. Simbolismul pietrei de temelie

XXIV. Numele inefabil

XXV. Legendele Francmasoneriei

XXVI. Legenda scirii cotite r

XXVII. Legenda celui de-al Treilea Grad

XXUIL Ramura de acacia

XXIX. Simbolismul muncii

XXX. Piatra de temelie

XXXI. CuvAntul pierdut

ANEXE

Indice sinoptic

Note

x10

115

1,17

12L

726

131

135

143

155

172

183

t94

207

2L7

231"

246

28

39

42

46

52

56

65

69

72

76

BO

B6

100

103

106

257

259

377

PRE LIMINARII.ORIGINEA $I EVOLUTIA

FRAN CMASON ERIE I

orice studiu al simbolismului si firozofiei Francmasonerieitrebuie in mod necesar si fie precedat de o scurti investigalie aoriginii si istoriei institugiei. striveche si universali cum este, deunde s-a ivit ea? care au fost evenimentele legate de napterea sa?Din ce asociatii inrudite sau similare a apirut? sau ea a fost ori-ginali si autohtoni, independenti in inceputurile sale de oriceinfluenEe exterioare gi fhri legituri cu nicio alti instituEie? Aces-tea sunt intrebirile pe care un cercetitor inteligent gi le va puneinci de la inceputurile investigatiilor sale; gi lor trebuie si le deaun rispuns clar inainte de a se agtepta s6-i inteleagi adeviratulcaracter ca institugie simbolici. El trebuie si-i cunoasci intr-ooarecare md.suri antecedentere inainte de a-i aprecia caractenrl.

Dar cel care doreste si ajungi la un rezultat satisficitoral acestei investigatii trebuie, in primur rand, - ca o conditiepreliminari absolut necesari a succesului - si se elibereze deinfluenla unei greseli pe care sunt prea adesea tentaqi si o faciLnovicii in filozofia masonici. El nu trebuie sd confunde doctri-na Francmasoneriei cu forma sa exterioari si extrinseci; si nupresupuni ci anumite uzante si ceremonii _ care existi in pre_zent, dar care, chiar gi acum, sunt supuse unor varia{ii amplein diferite tiri - constituie suma gi substanfa Francmasoneriei.Antichitatea prudenti a exprimat esentele prin ceremonii, pen_tru mai multi solemnitate si o mai buni amintire si observare a

PRDLTM1NARII. ORIGINEA qI EVOLT.TTIA FRANCMASONERIEI

ceea ce trebuie si'vArgit. Dar nu trebuie si uitim niciun moment

ci ceremonia nu este esenfa. Ea nu este decAt vesmintul exterior

care o acoperi ;i o impodobe;te, la fel cum fac veqmintele cu

trupul omenesc. Chiar daci-l privezi pe om de aceste accesorii

exterioare, vei avea in continuare microcosmosul, minunea crea-

giei, cu togi nervii, oasele si muschii sii si, mai presus de orice, cu

creierul, gAndurile qi sentimentele sale. Tot astfel, daci Masone'

ria este privati de ceremoniile exterioare, rimAn totuqi filozofia

gi gtiinfa sa. Firegte ci acestea au fost mereu aceleasi de-a lungul

timpului, pe cAnd ceremoniile au variat in diferite epoci si conti'

nuiL si varieze gi acum in diferite qiri.

Definiqia Francmasoneriei, ca ,,o gtiingiLa moralitaqii, ascun-

si sub vilul alegoriei ;i ilustrati prin simboluri", a fost atAt de

des citati incdt, daci nu ar fi frumuse{ea sa, ar deveni obositoare.

Dar aceasti definiqie conqine exact principiul care tocrnai a fost

enunfat. Francmasoneria este o ttiinfa - o filozofie - un sistem

de doctrine care este predat, intr-un mod specific, prin alegorii 9i

simboluri. Acesta este caracterul siu intern' Ritualurile sale sunt

adaosuri externe, care nu-i afecteazd substanfa.

Acum, cind suntem pe cale sd: initiem o cercetare a origini-

lor Francmasoneriei, trebuie si ne ocupdLm de acest sistem speci-

fic de filozofie, qi nu de ritualurile care au proliferat pe seama lui.

Orice alt demers ne'ar induce cu sigurangi in eroare .

Prin urmare, daci cercetim originea qi inceputurile filozofi'

ei masonice, trebuie si ne intoarcem in epoca Antichiteqii timpu-

rii, cAnd vom gisi primele semne in sAnul unor asociatii inrudite'

unde aceea;i filozofie era pistrati gi predati. Dar daci confun-

di'm ritualurile Masoneriei cu filozofia acesteia qi ciutiLm ori-

ginea instituqiei, modelati in forma exterioari actuali, cu greu

vom avea motiv si ne intoarcem in timp rnai departe de incepu-

tul secolului al XVIII-lea qi, in fapt, nici micar pAni atunci. Ciciin ritualuri s-au operat numeroase modificiri importante dupiaceasti dati.

29

30 LEGENDELE, MITURILE,I sIMBoLURILE FRANoMASoNERIEI

Odati ce am ajuns la concluzia ci nu ritualul masonic, cifilozofia masonici este cea pe care trebuie s6 o investigdm, urme-toarea intrebare care se pune in mod firesc priveste natura speci-fici a acelei filozofii.

Eu susfin ci filozofia Masoneriei vizeazit conternplareacaracte'ului divin gi a cerui uman; a lui DUMNEZEU, ca uni-ca fiinti eterni si existenti prin sine insisi, spre deosebire demitologia popoarelor antice, impovirati de o multitudine de zeisi zeite, de semizei si eroi; a OMULUI, ca fiinti nemuritoare,care se pregdteqte in viafa prezenth pentru un viitor vesnic, deasemenea in contradicgic cu filoz'fia anticd,ce reducea existentaumani: la via\a prezentd.

Filozofia Francmasoneriei este constituite, agadar, din aces-te doud doctrine, a unicitdtii lui Dumnezeu si a nemuririi sufle-tului. Daci vrem si o definim succint, vom spune ci ea este unsistem filozofic strivechi care propoviduieste aceste doui dog-me. Prin urmare, daci, in mijlocul obscuritAtii si a degradiriiintelectuale a vechilor religii poriteiste gisim, ici gi colo, in toa-te epocile, anumite institutii sau asociatii care au propoviduitaceste adevdruri - si aceasta intr-un mod particular, alegoric sisimbolic - atunci avem dreptul si spunem cd asemenea institutiisau asociatii au fost predecesoarele institugiei masonice aga cumexisti ea in prezent.

Aceste observatii preriminare ii vor permite cititorului siabordeze teoria despre originile Francmasoneriei pe care o pro_pun in urmitoarele teze":

r. in primul rAnd, sustin cd, dintre cele mai vechi epoci aleistoriei lumii, au existat anumite adeviruri de importanqi vitalipentru bund.starea si fericirea umanitigii, care au fost comunica-

, . Cele tg teze formulate de autor rezumd., in viziune proprie, istorialegendari a masoneriei asa cum reiese aceasta din vechiie ai..rirr.rrt.; ,r"riL' vibert, Masoneria inai.nte de apariyia Mari.ror Loji, ea. N.*i.", ii"",iri.,,i,2or4, pp. g-76. [r.2.)

PRELIMINARII. ORIGINEA SI EVOLUTIA FRANCMASONERIEI

te - nu conteazl. cum - cel mai probabil prin inspiraqie directide la Dumnezeu citre om.

2. Aceste adeviruri constau, in principal, din concepqii

abstracte referitoare la unicitatea lui Dumnezeu qi la nemurirea

sufletului. Nicio indoiald rezanabili nu pnate exista in privinqa

adevirului acestor doui propoziqii. Credinfa in aceste adevirurieste o consecinfi necesari a sentimentului religios care a format

intotdeauna o caracteristici esengiali a naturii umane. Omul este,

in primul rAnd ;i spre deosebire de toate celelalte creaturi, un

animal religios. Ch. Gross igi incepe interesanta sa lucrare Rehgia

pd.gdnd. tn dezuoltarea sa populard;i simbolicd cu afirmagia ci:

unul dintre fenomenele cele mai remarcabile ale rasei umane

este existenta universali a ideilor religioase - o credingi in ceva

supranatural gi divin gi un cult corespunzitor acestei credinge.

Deoarece sentimentul religios a fost implantat de naturi,tot natura trebuie si-l fi dirijat pe o cale adecvath. La inceput,

credinqa qi cultul trebuie si fi fost la fel de pure ca apa unui izvor,

de;i in epocile ulterioare qi inirinte de aparigia luminii cregtinis-

mului, ambele vor fi fost corupte prin influenqa preolilor ti a

poelilor asupra unor oameni ignorangi qi superstitiosi. Primele

doui propozitii ale teoriei mele se referi exclusiv la aceasti peri-

oadi primordiali care a precedat coruperile; la acestea din urmimi voi referi in continuare.

3. Aceste adevdLruri despre Dumnezeu qi nemurire au fost

transmise, cel mai probabil, prin linia patriarhilor din seminqia

lui Set, dar au fost cunoscute, in orice caz, lui Noe, care le-a

comunicat descendenqilor sii direcqi.

4. Ca urmare a acestei transmisii, adeviratul cult al luiDumnezeu a continuat sdL fie practicat, cdtva timp dupi retrage'

rea potopului, de citre noachiti, urmagii lui Noe.

5. intr-o perioadi ulterioari (nu importi cAnd, dar tradi-

gia biblici o plaseazh in vremea tentativei de a construi Turnul

31

32 LEGENDELE, MITURILE EI SIMBoLURILE FRANCMASoNERIEI

Babel), un numar mare de oameni s-a desprins din randurilenoachitilor.

6' Acesti secesioni;ti au uitat rapid adevirurile divine carele fuseseri comunicate de strimosul ror comun si au cizut in celemai deplorabile erori teologice, corupand puritatea culturui giortodoxia credintei religioase pe care o primiseri iniqial.

7. Aceste adevdruri au fost pistrate in integritatea lor de unnumir foarte mic de oameni pe linie patriarhald, unui numi.r simai redus permigandu-li-se si refini doar fragmente palpaitoaredin adevirata lumini.

8. Prima categorie s-a limitat la descendentii directi ai luiNoe, iar cea de-a doua a numirat in randurile sale preoti si filozofisi, poate, mai tdrziu inci, poefi ai nagiilor pigAne, precum si ceipe care iau initiat in secretele acestor adeviruri. Despre prevalen-ta acestor adeviruri religioase printre descendenqii patriarhali ailui Noe dispunem de dovezi ampre in scrierile sacre. cat despreexistenta lor in unele cercuri de pigani erudigi, avem mirturiaa numerosi autori inteligenti care qiau dedicat energiile acestuisubiect. Astfel Grote, in lucrarea sa Istoria Greciei, spune:

Mai mul;i cercetitori competenti au pus in legituri interpre_

tarea alegorici a miturilor cu ipoteza unui ,,strivechi gi foarteinstruit corp preogesc", avAndu-si originile fie in Egipt, fiein Orient, si care le-a comunicat grecilor barbari gi primitivicunogtinfe religioase, fizice si istorice ,,sub vilul simbolurilor".

Ceea ce se spune aici numai despre greci este valabil pentrutoate celelalte natii intelectuale ale Antichitatii.

9. Sistemul sau doctrina primei categorii a fost numiti deautorii masonici ,,Francmasoneria puri sau primitivi" a Antichi-titii, iar cea a ultimei categorii, ,,Francmasoneria falsi,, a acele_iasi perioade. DacdL nu gresesc, termenul de ,,pur,, se referi la

ao.,,i,,.r. lffi;:'.. ffi;ffi;. h"i. i"d;:ch, iar cuvAntul ,,fals", la descendentii pe linie pigAni..

to. Marea rnasiL de oameni, mai ales printre pigAni, era com-

plet nefamiliaizath cu acest adevir divin ce constituia piatra de

temelie a arnbelor tipuri de Francmasonerie (puri qi, respectiv, fal-

si), fiind adAnc cufundagi in erorile credingelor;i ale cultului pigAn.

tr. Aceste erori ale religiilor pigAne nu au fost invenqii

voluntare ale oamenilor care le-au cultivat, ci coruperi treptate

;i aproape inevitabile ale adevirurilor propoviduite la inceput

de Noe; intr-adevir, aceste coruperi sunt atAt de evidente incAt

pot fi cu uguringi detectate ;i readuse la forma originali de la

care au deviat la un moment sau altul, indiferent cat de mult se

deosebesc ele la diferitele popoare. Astfel, in viafa ;i faptele luiBacchus sau Dionysos gisim echivalentul travestit al carierei luiMoise, iar in numele lui Vulcan, zeul fierar, vedem clar o coru-

pere etimologici a apelativului Tirbal Cain, primul mestesugar

in metal. Cici ,$ulcan" nu este decAt o formi modificati a lui

,,Baal-Cain", zeul Cain.

r2. Dar oamenii care au fost familiariza\i cu adevirul gi-au

primit cunottinlele prin intermediul initierii in anumite misterii

sacre, in sAnul ciLrora ele au fost ascunse de privirile mulgimii.

r3. Aceste Misterii au existat in toate girile pigAne, de fieca-

re dati sub un alt nume si, intr-o anumiti misuri, sub o alti for-

mi, dar intotdeauna qi pretutindeni cu acela;i scop de a insufla,

prin invitituri alegorice si simbolice, marile doctrine masonice

ale unicitiqii lui Dumnezeu ;i nemuririi sufletului. Aceasta este o

idee importantd,iar faptul pe care il enunqi nu trebuie niciodati- Diviziunea propusi de Mackey pare a fi o simpli si originali ipotezh

de lucru. Mult mai credibiliL pare versiunea din manuscrisul Buchanan(Vibert, L.,2or4, p. 64) care, in esenfi, susgine ci, dupi potop, cele douicoloane pe care era inscrisi toatA cunoasterea au fost gisite, una de citreHermes (nepotul lui Noe) iar cealalti de citre Pitagora. Coloanele pot fidoui tradigii inigiatice (protomasoneria gi alchimia) care au ajuns in Europape cii diferite. U.Z.)

34 T,EGENDELE, MrruRrLE gr STMBoLURTLE FRANcMAsoNERTET

pierdut din vedere in nicio cercetare a originilor Francmasone-riei; cici Misteriile pigane au fost pentru Francmasoneria farsia Antichititii exact ceea ce sunt lojile Maestrilor pentru Franc-masoneria din zilele noastre. Este inutil si aducern dovezi aleexistengei lor, intrucat este un fapt generar admis si la care facmereu referire toti istoricii, vechi gi moderni.

14. cele doui diviziilni ale Institugiei fuIasonice, care au fcrstdefinite in teza 9 - anume Francmasoneria puri sau primitivi,printre descendenfii evrei ai patriarhilor, numiti noachiti sau des-cendentii lui Noe, deoarece nu au uitat ;i nici nu au abandonatinvititurile marelui lor strimo;, si Francmasoneria farsi practica-ti printre naqiile pigane -, au strirbitut guvoiur timpului in curen-te paralele, adesea apropiate, dar fir6 si se amestece vreodatd..

15. Dar aceste doui curente nu au fost intotdeauna sepa_rate, cici izvorind, in lungile epoci anterioare, dintr_o sursicomuni - vechea preotime despre care am vorbit d,eja in teza8 - gi apoi divizandu-se in Francmasoneria puri qi cea falsi areAntichitefii si rdLmanand separate secol dupi secol, ele s-au intal-nit in cele din urmi in construirea marerui templu de la Ierusa-lim; si s-au unit in perioada cand israelitii erau condu;i de regeleSolomon, iar tirienii, de Hiram, regele Tirului, qi de Hiram Abif.Este adevirat ch Francmasoneria falsi nu gi-a incetat existen-!a numaidecAt. Dimpotrivi, ea a mai durat cAteva secole dupiaceasti perioadi; ;i doar dup6 mult timp, sub domnia impi_ratului rheodosius, Misteriile pigane au fost total si definitivabolite. Dar prin unirea, la lerusalim, a Francmasoneriei evre_iegti pure cu Francmasoneria tiriani falsi s-a produs o infuziereciproci a respectivelor doctrine si ritualuri, care s-a incheiatcu abolirea celor doui sisteme distincte si instituirea unuia nou,care poate fi considerat prototipul imediat al institugiei prezen-te. Prin urmare, multi cercetitori in Masonerie, care nu mergcu investigatiile lor mai departe de teza 15, sunt mulgumiqi sigdLseasci originea Francmasoneriei in temprul lui soromon. Dar

IRELIMINARIL oRIGINEA qI EvoLUTIA TRANcMASoNERIEI 35

daci teoria m€a este corecti, acolo ea nu s-a niscut, ci doar gi'a

modificat caracterul. Legenda celui de-al treilea grad - legenda

de aur, ,,legenda aurea" a Masoneriei - a fost adoptati acolo de

Francmasoneria puri (car€ anterior nu avusese o astfel de legen-

de) de la Francmasoneria falsi. Dar legenda existase din vrernuri

irnemoriale, sub alte nume gi forme, in toate Misteriile. Doctrina

nemuririi, care pAni atunci fusese predati de noachigi doar ca

ceva abstract, a fost mai apoi insuflati printr-o lecqie simboli-

ci - gi astfel simbolul lui Hiram Constructorul urma si devinipentru totdeauna trisitura distinctivi a Francmasoneriei.

16. Dar o alti modificare importanti a fost savarEiti in sis-

temul masonic odati cu construirea templului. Anterior unirii

cate a avut loc atunci, Francmasoneria puri a noachiqilor fusese

intotdeauna speculativi, dar ea nu se asemina cu organizaqia

prezentl decAt in ceea ce privegte cultivarea aceloragi principii

abstracte ale adevirului divin.r7. Tirienii, dimpotrivi, erau arhitecgi prin vocaqie si, cum

conducitorii lor erau discipoli ai gcolii Francmasoneriei false, ei

au fost cei dintii care,latemplul lui Solomon, cAnd s-au aliturat

contemporanilor lor evrei, au infuzat gtiingei speculative practi-

cate de acegtia din urmi elementele unei arte operative.

r8. in consecinfA, sistemul a continuat, veacuri de-a rAndul,

si prezinte un amestec de elemente din Masoneria operativi 9i

cea speculativi. Vedem acest lucru inCollegi'aFabrorum sau Cole-

giile Meseriagilor, infiinlate pentru prima oathla Roma, de citreNuma, si care aveau in mod cert o formi de organizare masoni-

ci; in secta evreiasci a esenienilor, care deopotrivi clideau gi se

rugau, qi despre care se sus$ine ci erau urma;ii constructorilor

templului, dar mai cu seami in tagma francmasonilor itineranqi

din Evul Mediu, care se identificau prin nume cu succesorii lor

moderni, qi ale ciror societigi erau alcituite din oameni invilalice predau qi scriau. Astfel ci, vreme indelungati, Francmasone-

ria a continuat si fie atAt operativi, cAt gi speculativi.

36 LEGENDELE, MITURILE 9I sIMBoLURILE FRANoMAsoNERIEI

rg' Dar o arti schimbare urma si fie efectuat' in institutie,pentru a o face si fie exact ceea ce este acum, astfel ci, intr-operioadi foarte recenti (comparativ vorbind), aspectul operativa fost abandonat si Francmasoneria a devenit pe de-a-ntregulspeculativi. Momentul exact al acestei schirnbiri nu rasi loc deipoteze' El a avut loc in timpu'r domniei reginei Ann a Angliei, rainceputul secolului ar XVIII-rea. Freston ne oferi insesi cuvinte-le decretului care ainstituit aceasti schimbare, intrucat el spuneci atunci s-a convenit ca ,,priviiegiile Masoneriei si nu mai fielimitate la masonii operativi, ci si fie extinse la oamenii de felu-rite meserii, cu condiqia ca ei si fie confirmagi qi inigiagi in ordin,,.

Cele nouis prezecet.r. ..rlrrEute in cartea de fagi conEin oviziune succinti asupra progreselor riancmasoneriei, de la ori-ginile sale in primele epoci ale lumii, ca simplu sistem de firozo-fie religioasi, prin toate modificirile ra care au supus-o evreii sineamurile pigAne, pdnd cAnd, in cele din urmi, a cdpirtatformaperfecti din zilele noastre . in tot acest timp, ea a pastrat neschim-bate anumite caracteristici care pot fi considerate, prin urmare,trisiturile sale specifice, si prin care ea s-a deosebit intotdeaunade orice alte asociatii contemporane, ind.iferent cAt de mult i_arfi seminat acestea ca formi exterioari. Aceste caracteristici sunt,prima, doctrinele pe care le-a propoviduit permanent, anumecea despre unitatea lui Dumnezeu gi cea despre nemurirea sufle-tului; iar a doua, maniera in care au fost propoviduite acestedoctrine, anume prin simboluri si alegoiii.

Luand aceste caracteristici drept temeiuri are Francmaso-neriei, ajungem firesc la concluzia ci Masoneria speculativi dinzilele noastre prezinti mirturii evidente despre identitatea deorigine cu Francmasoneria falsi din perioada pre-solomoniani,ambele sisteme provenind din aceeasi sursi puri, doar ci unapdstreazh intotdeauna, iar cealarti corupe necontenit puritatea

IRELII\dINARII. oRIcINEA qI EvoLUTIA FMNcMAsoNERIEI 37

izvorului comun. Aceasta este fi concluzia ce se desprinde ca un

corolar din ideile avansate in eseul de fa!d.

in istorie existi, de asemenea, dovezi abundente ci, asu'

pra Francmasoneriei pure sau primitive a noachitilor, s-a exerci'

tat o puternici influengi din partea ramurii tiriene a sistemului

fals, prin intermediul simbolurilor, miturilor si legendelor; insi

Masoneria puri,le-a modificat 9i interpretat in a;a fel incAt si le

adapteze propriului siu sistem religios. Un lucru, cel puEin, nu

poate fi contestat; anume, ci le datorim masonilor tirieni intro-

ducerea simbolului lui Hiram Abif. Ideea acestui simbol, chiar

dac6 afost modificat de masonii evrei, nu este iudaici la origine.

Ea a fostimprumutatiin mod evident din misteriile pigane, unde

Bacchus, Adonis, Proserpina si o sumedenie de fipturi zeTfrcate

joaci acelaqi rol pe care il joaciL Hiram in misteriile masonice'

in sfAr;it, in termenii tehnici ai Masoneriei, in instrumente'

le sale de lucru, in denumirile gradelor gi in marea majoritate a

simboh-rrilor sale gisim mirturii ample despre aportul masiv de

elemente ale unei arte operative in filozofia sa religioasi. Istoria

explici ;i acest fapt, fi:cAnd referire la legitura existenti intre

instituqie;i Frifia Dionisiaci a Megte;ugarilor, care a fost angaja-

ti in construirea Templului lui Solomon, Colegiile de Lucritori

ai lui Numa, precum qi Francmasonii Itineranqi din Evul Mediu,

constructori ai tuturor edificiilor marefe din acea perioadi'

Cele nouisprezece teze expuse in eseul de fagi constituie

un scurt fezumat sau schiqi, a unei teorii despre adeviratele

origini ale Francmasoneriei, pe care am adoptat-o in urma unor

investigalii lungi ;i minugioase. incercarea de a demonstra ade-

virul fiecireia dintre aceste propozigii cu ajutorul logicii sau

pe baza dovezilor istorice, ar presupune scrierea unui amplu

tratat. Ele sunt oferite doar ca sugestii asupra cirora studentul

mason poate si mediteze . Menirea lor este cea a unor jaloane

care si-l orienteze in cilitorie ,in cazulin care isi asumi sarcina

plicuti - dar dificili - de a investiga originile si evoluqia Franc-