© D

an S

tanc

iu

Alexandru Ofrim

Cum citeau femeileReprezent`ri ale lecturii feminine

15

DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008

Transformarea practicilor de lectur` [i alfabetizarea feminin`

Istoricul german Rolf Engelsing a fost pri-mul care a vorbit despre „revolu]ia lecturii“ (Le-serevolution), care ar fi \nceput \n Europa ves-tic`, \n Germania [i Fran]a, la mijlocul secoluluial XVIII-lea. Aceasta s-a datorat unor condi]iiobiective: cre[terea [i diversificarea produc]ieide carte tip`rit`, sc`derea pre]urilor, r`sp\ndi-rea formatelor mici, de buzunar, progreselealfabetiz`rii, sporirea num`rului bibliotecilor,generalizarea ziarelor etc. Cultura scris` se laici-zeaz`, practicile de lectur` se modific`. Lectura

DD OO SS AA RR

În anul 2006 a ap`rut la editura parizian` Flammarion o car-te-album, alc`tuit` de Laure Adler [i Stefan Bollman, cu un titlu in-citant: Les femmes qui lisent sont dangereuses (Femeile care citescs\nt primejdioase). Bogatul corpus de imagini, acoperind secoleleXIV-XX, dezv`luie o terra incognita: practicile lecturii feminine \nsociet`]ile de alt`dat`. De[i domeniul istoriei practicilor de lectur`este \n continu` expansiune, studiile care analizeaz` habitus-urilelecturii \n mod diferen]iat pentru cititorii b`rba]i, respectiv femeis\nt \nc` la \nceput. Distinc]iile de gen se manifest` [i \n ceea ceprive[te experien]a lecturii, \mp`r]ind „comunitatea interpretati-v`“ \ntr-un lectorat masculin [i unul feminin. Lectura feminin` afost mult` vreme un loc al tensiunilor [i al clivajelor, o surs` de an-xietate pentru b`rba]i sau pretext de manifestare a fantasmeloracestora. O femeie care cite[te \n singur`tate este p\ndit` de o mul-]ime de primejdii [i constituie o amenin]are pentru ordinea so-cial`. Încep\nd cu ultimele decenii ale secolului al XVII-lea [i p\n`t\rziu spre finalul secolului al XIX-lea, reprezent`rile lecturii femi-nine au fost negative, anatema fiind aruncat` nu numai de dis-cursul teologic ci [i de cel literar, artistic [i medical. Lectura femi-nin` nu era \ncurajat`; dimpotriv`, a fost denun]at` ca suspect`,culpabil` [i foarte periculoas`.

16

DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008D O S A R

colectiv`, cu voce tare este abandonat` tot maimult \n favoarea lecturii silen]ioase, vizuale, iarlectura intensiv` a unei singure c`r]i este \n-locuit` de lectura extensiv`. Cititorul extensivacumuleaz` cantitativ, consum` tip`rituri di-verse, lectura este f`cut` cu l`comie [i cu rapi-ditate. Lectura nu mai este o experien]` reli-gioas`, ci una de satisfacere a curiozit`]ii, cu fi-nalit`]i practice sau hedoniste, de evaziune.Lectura se privatizeaz`, devine practic` indivi-dual` [i solitar`. Noul tip de cititor cite[te cuochii, silen]ios, \n singur`tate, ad\ncit \ntre filelec`r]ii [i \nchis \n sine \nsu[i.

Diversificarea textelor [i muta]ia practicilora avut drept consecin]` o extindere masiv` apublicului cititor, o nou` reparti]ie social` a lec-turii. În societ`]ile occidentale cre[te rata alfa-betiz`rii feminine, una par]ial` \ns`, pentru c`de cele mai multe ori se limita doar la deprin-derea cititului nu [i a scrisului, mai ales \n me-diile populare.

Asist`m la o feminizare a publicului cititorde romane. Se vorbe[te de o adev`rat` „febr`romanesc`“ ce a cuprins cititoarele, acest gen

literar \ncep\nd s` fie asociat cu sexul feminin.Dezbaterile anti-roman din Epoca Luminilor serefer` explicit la preferin]ele [i practicile femi-nine de lectur`, elabor\nd imaginea stereotip` ab`rbatului cititor de c`r]i utile [i a femeii cititoa-re de romane. B`rba]ii citesc c`r]i legate de pro-fesiunea lor, opere ale clasicilor, istorie, geo-grafie, jurnale de c`l`torie, ziare, practic` o lec-tur` utilitar`, pe c\nd femeile se mul]umesc culectura gratuit` a romanelor galante. În secoleleXVIII-XIX, b`rba]ii citeau romane doar \n ti-nere]e, p\n` la debutul vie]ii familiale [i pro-fesionale.

Accentuarea polariz`rii sexelor, transform`-rile structurii familiei burgheze [i separarea \n-tre sfera privat` [i cea profesional` au avutdrept consecin]` o nou` diviziune a muncii:b`rba]ii lucreaz` \n afara c`minului conjugal, fe-meia r`m\n\nd ata[at` de spa]iul casnic. Oca-ziile femeilor de a citi sporesc, timpul liber estefolosit pentru lectur`. Cartea era o cale de cu-noa[tere a lumii, surs` de aspira]ii [i de vise,modalitate de evadare din cadrul domestic, per-ceput drept constr\ng`tor [i monoton.

17

DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008 D O S A R

Patologiile lecturii feminine

Secolul al XVIII-lea a dezvoltat concep]iaunei lecturi p`c`toase, practic` pervers` [i ru[i-noas`. Romanul a fost denun]at de oamenii bi-sericii ca fiind imoral, corup`tor al moravurilor,o lectur` inutil`, periculosa in fide („primej-dioas` pentru credin]`“), contrar` valorilor cucare erau asociate femeile \n morala social`:castitatea, fidelitatea, modestia, pudoarea. F`-c\nd din femeie complicea favorit` a lui Satan,discursul clerical a demonizat lectura pasional`a romanului, obstacol \n calea m\ntuirii sufle-tului acestor p`c`toase Eve cititoare. Procesulde identificare cu personajele romanului faceparte din aceast` patologie demoniac` a lectu-rii. A te abandona lecturii unui roman \nseamn`ruperea de realitate, \ncurajarea actelor mime-tice, se aseam`n` cu idolatria [i cu posedarea.Apoi, lectura poate incita reveria [i visul, do-menii predilecte de ac]iune ale ispitelor diavo-le[ti. Într-o pictur` a lui Anton Wiertz, Citi-toarea de romane (1836) vedem o femeie t\-n`r`, goal`, \ntins` pe un pat, cu corpul frem`-t\nd, citind o carte. În partea st\ng` a patului, seive[te din penumbr` un cap cornut, diavolul,care pune discret c\teva c`r]i pe cearceaful citi-toarei. Teza ilustrat` aici este aceea a lecturii ro-manului care atrage t\n`ra pe calea ispitelor tru-pe[ti [i a p`catului carnal. P`rin]ii, so]ii, fra]iierau sf`tui]i s` supravegheze [i s` controlezetot ce citesc fiicele, so]iile sau surorile, s` inter-zic` accesul la roman, s` recomande c`r]i reli-gioase [i de edificare.

Discursul teologic [i moral a fost completatde cel medical, o versiune laicizat` a denun]`rii[i a denigr`rii lecturii romanului. Mijlocul seco-lului al XVIII-lea inaugureaz` medicalizarea lec-turii, tratatele atr`g\nd aten]ia asupra consecin-]elor patologice ale cititului \n exces. Cu oprecizie clinic`, medicii igieni[ti descriu efec-tele psihosomatice [i devian]ele periculoase alelecturii, considerat` o problem` de s`n`tate pu-blic`. În imaginarul medical al epocii func]ionao schem` explicativ` a bolilor nervoase, a[a-numita „medicin` a aburilor“: „aburii“ seformeaz` \n anumite p`r]i ale corpului [i

„Ap`ruse la \nceputul carnavalului. Distribuitorul i-o dusedoamnei prin]ese de Talmont, \ntr-o zi de bal la Oper`. Dup`cin`, ea se \mbr`c` spre a se duce la bal [i, a[tept\nd ora ple-c`rii, \ncepu s` citeasc` noul roman. La miezul nop]ii, poruncis` fie \nh`ma]i caii, [i continu` s` citeasc`. Cineva veni s`-ispun` c` tr`sura e gata; nu r`spunse nimic. Oamenii ei, v`-z\nd c` uitase de plecare, o anun]ar` c` erau ceasurile dou`.«Nu-i nici o grab`», zise ea, citind mai departe. Dup` o vre-me, ceasul ei oprindu-se, sun` s` \ntrebe ce or` este. I s-a spusc` erau ceasurile patru. «Dac`-i a[a, zise ea, e prea t\rziu cas` m` duc la bal, desh`ma]i caii.» Se dezbr`c` [i-[i petrecutot restul nop]ii citind.“

JJeeaann--JJaaccqquueess RRoouusssseeaauu,, CCoonnffeessiiuunnii

18

DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008D O S A R

afecteaz` „fibra nervoas`“. Prin fragilitateaconstitu]iei lor, femeile s\nt mai expuse bolilornervoase, de aceea medicii insist` asuprapericolelor lecturii feminine. Excesul delectur`, mai ales romanesc`, ar duce la apari]ia\n uter a unor „aburi subtili“ care urc` p\n` lacreier, provoc\nd iritabilitate, convulsii,epilepsie, nimfomanie („furie uterin`“), delir [inebunie. Medicul Pomme, \n Traité des affec-tions vaporeuses des deux sexes (1763) sus]inec` femeia care abuzeaz` de lectur` risc` s` intre\ntr-o stare cataleptic`: „\[i d` ochii peste cap,cade la pat [i \[i \ncordeaz` membrele“. Un altmedic, Tissot, evoc` femei care „la c\teva oredup` o lectur` atent` au avut convulsii“, \n timpce altele nu pot al`pta din cauza lecturii exce-sive. O sentin]` des \nt\lnit` \n tratatele medi-cale spunea: „Dac` fiica voastr` cite[te romanela cincisprezece ani, la dou`zeci va avea atacuride nervi“.

Veronique Costa constat` o adev`rat` „so-matizare“ a lecturii care se instaleaz` \n dis-cursul medical, duc\nd la o \ntreag` retoric` alc`rei scop era condamnarea lecturii romanului,considerat` cauza „deregl`rii umorilor“ [i a iste-riei feminine (La lecture romanesque au XVIIIesiècle et ses dangers, 1994). Discursul anti-roman f`cea referire la: „fa]a cenu[ie a femeilorobosite de noctambulismul lectoral“, la ro[ea]`,

„carna]ia culpabil` a unor lecturi imorale“. S-amers p\n` acolo \nc\t au fost emise opiniipotrivit c`rora „lectura produce o otrav` lent`care curge prin venele femeilor gravide [i leatac` sarcina“ iar copiii cititoarelor pot s` se-mene cu creaturile pe care le cunosc din roma-ne!

La fel de grave s\nt [i patologiile sexuale alelecturii feminine. Generalizarea lecturii indivi-duale [i solitare, \n spa]iul privat, coincide cudeclan[area unei adev`rate cruciade \mpotrivamasturb`rii. Lectura a fost repede asociat` cupl`cerile autosatisfac]iei sexuale. Etiologia,simptomele [i patologia onanismului se con-fund` cu cele ale viciului lecturii. Lectura roma-nului poate fi o experien]` distructiv` pentrucorp, era responsabil` de eliberarea erosului,de de[teptarea poftelor carnale [i a apetituluisexual.

Alexandre Wenger – un cercet`tor francezcare s-a ocupat de studiul acestor „patologii alelecturii“ – afirma: „Simplific\nd lucrurile, putemspune c` cel care cite[te un roman o face sin-gur, seara, \n patul s`u; a[adar scap` oric`ruicontrol familial sau social. Cu imagina]ia st\r-nit`, cititorul sau cititoarea se las` cu u[urin]`antrena]i \n practica onanist` sau nimfoman`,iar episodul fiind considerat ru[inos nu va fidezv`luit nim`nui.“ (La Fibre littéraire. Le dis-cours médical sur la lecture au XVIIIe siècle,2007). }intele acestui discurs anti-lectur` [i an-ti-masturbator erau tinerii [i femeile, grupuri demare risc, cu \nclina]ie c`tre perversiunea ro-manesc`. Tissot, \n L’Onanisme, ou disserta-tion sur les maladies produites par mastur-bation (1760), afirm` c` femeile s\nt cele maiexpuse acestor practici solitare [i insist` pe gra-vitatea lor mult sporit`. Tabloul clinic este maidevastator \n cazul femeilor. B`rba]ii risc` doaro stare de sl`biciune a organismului, pe c\nd fe-meile devin cu adev`rat periculoase, indecente,isterice [i nimfomane: „Femeile s\nt expuse lacrize de isterie, paloare, crampe dureroase destomac, la dureri de nas, scurgeri albe [i tume-fierea clitorisului, la declan[area furiilor uterine,care, lipsindu-le de sim]ul pudorii [i de ra]iune,le transform` \n brute lascive“.

Pentru Tissot, lectura romanului ar duce la

„De ce s` arunc`m vina pe b`rba]i pentru faptul c` femeilenu s\nt savante? Prin ce legi, prin ce edicte, prin ce \nalt` opre-li[te li s-a interzis s` deschid` ochii [i s` citeasc`, s` re]in` celecitite [i s` dea dovad` de ele fie \n conversa]ie, fie \n lucr`rilelor? Oare nu s-au \nd`tinat, dimpotriv`, singure \n obi[nuin]ade a nu [ti nimic, ori prin sl`biciunea firii lor, ori prin lenea min]iilor, ori prin grija pentru frumuse]ea lor, ori printr-o anumit` u[u-rin]` care nu le las` s` se ocupe de un studiu \ndelungat, oriprin talentul [i \ndem\narea pe care o au numai pentru lucrulde m\n`, ori din pricina treburilor m`runte ale unei gospod`rii,care le distrag de la alte preocup`ri, ori printr-o fug` fireasc`de la lucrurile anevoioase [i serioase, ori dintr-o curiozitate cutotul diferit` de aceea care mul]ume[te mintea, ori dintr-o \n-clinare cu totul str`in` de r\vna pentru dezvoltarea memoriei.“

LLaa BBrruuyyèèrree,, CCaarraacctteerreellee

19

DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008 D O S A R

false apetituri sexuale: „Un act sexual moderateste util atunci c\nd este solicitat de natur`; c\ndeste solicitat de imagina]ie el sl`be[te capa-citatea spiritului [i mai ales a memoriei“. A[adar,imagina]ia d`uneaz` grav s`n`t`]ii, mai ales pen-tru femei, fiin]e fragile, frivole, \nzestrate cu osensibilitate maladiv`, influen]abile [i emotive.Practic\nd o lectur` empatic`, orientat` de pl`-ceri, femeile se expun unor numeroase pe-ricole. În La Nymphomanie, ou traité de lafureur utérine (1771) medicul Bienville con-firm` acest raport privilegiat pe care imagina]ia\l \ntre]ine cu lectura romanului. El descrie unpretins caz real, istoria tragic` a tinerei Julia, \nv\rst` de 20 de ani. Imagina]ia [i dorin]elecarnale \i s\nt trezite de lectura romanelor pro-curate de o servitoare „experimentat` \n artapl`cerii [i ini]iat` \n secretele lui Venus (...)scump` [i voluptoas` intendent` a pl`cerilorfiicei“. Julia \ncearc` s` reziste acestor dorin]e,dar nu reu[e[te, alunec` tot mai mult pe pantalecturilor periculoase: „\n cur\nd, iluzia, himera[i extravagan]a \[i jucar` rolul; ea dob\ndi \n sf\r-[it for]a nefericit` de a aproba \n ea \ns`[iaceast` maxim` oribil`: nimic nu e mai frumos[i mai dulce dec\t s` ascul]i de dorin]a amo-rului“. Întruc\t p`rin]ii \nt\rzie s` \i caute un so],Julia \ncepe s` se autosatisfac`, s`n`tatea fizic`[i mental` i se deterioreaz` rapid, se izoleaz`\ntr-o camer` [i \nnebune[te. Concluzia luiBienville este aceea c` lectura romanului „\n-cepe prin a predispune inima la sentimentelecele mai delicate, dar sf\r[e[te prin a provocalascivit`]ile cele mai grosolane“. Lectura se ma-nifest` ca un declan[ator al dorin]ei, ca un afro-disiac, abuzul duc\nd la dezinhibare sexual`,imoralitate, lips` de pudoare [i desfr\u. Nimfo-mania cu etiologie lectoral` se poate manifestaat\t la fete c\t [i la femeile c`s`torite sau la v`du-vele tinere.

Imagini ale cititoarei \n literatura de fic]iune

Reprezent`rile lecturii feminine [i ale peri-colelor acesteia abund` \n literatura secolelorXVII-XIX, aceste imagini negative ap`r\nd \ntr-unmoment de maxim` expansiune a c`r]ii tip`rite

„Folose[te-te de acest prilej, Zima. Aga Narkis st` la ta-clale cu maic`-ta, iar guvernanta voastr` p\nde[te dintr-un bal-con momentul c\nd se va \ntoarce taic`-tu: ia [i cite[te f`r` tea-m`. Ce, crezi oare c` o s` se mai mire c\nd vor descoperi Bi-juteriile indiscrete ascunse \n spatele m`su]ei tale de toalet`?Nu, Zima, nu; se [tie doar c` Sofaua, Tanzaï [i Confesiuniles-au aflat sub perna ta.“

DDiiddeerroott,, BBiijjuutteerriiiillee iinnddiissccrreettee

20

DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008D O S A R

[i de instalare a lecturii \n practicile cotidieneale femeilor. Reprezent`rile literare ale citi-toarei ofer` detalii despre preferin]ele [i com-peten]ele feminine de lectur`, despre practici,posturi corporale [i locuri de lectur`. Personajedes \nt\lnite s\nt tinerele cititoare de romanegalante, idealiste, care practic` o lectur` deidentificare, de abandon, f`r` a avea o distan]`critic` fa]` de ceea ce citesc. Încerc\nd s` imitecomportamentul eroilor, ele pierd contactul curealitatea [i cad prad` unor periculoase reverii.

Un asemenea personaj este t\nara Javottedin Romanul burghez al lui Furetière (1666).Suferind de bulimia lecturii, ea cite[te \n secretc`r]i interzise pe care le ascunde \n salteauapatului. Ideea c` femeile au o atrac]ie par-ticular` pentru cititul \n pat este un alt cli[euliterar [i artistic foarte frecvent, o asociere a lec-turii feminine cu sexualitatea [i cu erotismul. Ja-votte se preface bolnav` pentru a putea citi ro-mane, zi [i noapte. C`r]ile ilicite \i s\nt pro-curate de t\n`rul Pancra]iu, de care se \ndr`-goste[te, \n cele din urm`. Ea se identific` cueroii din romane, c`r]ile s\nt cele care \i dic-teaz` gesturile [i comportamentele \n cercurilemondene pe care le frecventeaz`. Într-o vreme\n care cultura amoroas` [i sexual` a fetelor eraca [i inexistent`, lectura romanului ini]ia \n jo-curile [i pl`cerile dragostei, \n arta galanteriei [ia manierelor elegante, fiind un mijloc de desco-perire a corpului [i a identit`]ii feminine. Vr\ndcu orice pre] s`-[i dep`[easc` modesta condi]ieburghez`, Javotte refuz` s` se m`rite cu pre-tenden]ii ale[i de p`rin]i [i este \nchis` la m`-n`stire pentru o „cur` de dezintoxicare“, darreu[e[te s` evadeze cu ajutorul amantului, la felca \n romanele citite.

În capitolul V („Sofia sau femeia“) al c`r]iisale Emil sau despre educa]ie (1762), Jean-Jac-ques Rousseau enun]` principiile educa]iei fe-minine. Femeile nu au nevoie de o forma]ie in-telectual`, s\nt f`cute „anume ca s` plac` b`r-batului“ [i nu trebuie silite s` \nve]e prematurs` citeasc` „\nainte de a le face s` \n]eleag` binela ce serve[te citirea“, pentru c` „s\nt pu]inefetele care s` nu fac` mai mult abuz dec\t uz dinaceast` [tiin]` fatal`“. O t\n`r` care caut` s` seinstruiasc` prin lecturi savante \[i pierde for]a

„A doua zi, foarte devreme, pe c\nd Julien f`cea copiilescrisorilor \n bibliotec`, domni[oara Mathilde intr` acolo,printr-o u[i]` lateral`, foarte bine ascuns` \nd`r`tul c`r]ilor. Întimp ce Julien admira inven]ia aceasta, domni[oara Mathildep`rea foarte mirat` [i contrariat` c` d`duse peste el acolo. Ju-lien g`si c`, de[i era \nc` somnoroas`, avea o \nf`]i[are as-pr`, m\ndr` [i cam b`rb`teasc`. Domni[oara de la Molle a-vea obiceiul tainic s` fure c`r]i din biblioteca tat`lui ei, c\nd elnu era acolo. Prezen]a lui Julien \i f`cea zadarnic drumul dindiminea]a aceasta [i o nec`jea cu at\t mai mult, cu c\t venises` caute al doilea volum din Prin]esa Babilonului de Voltaire,ceea ce constituia un adaos vrednic de o educa]ie \n \ntregimemonarhic` [i religioas`, des`v\r[it` de Sacré-Coeur. Biatafat`, la nou`sprezece ani, pesemne c` sim]ea nevoia de lu-cruri care s`-i a]\]e mintea, de vreme ce se interesa de un ro-man.“

SStteennddhhaall,, RRoo[[uu [[ii NNeeggrruu

21

DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008 D O S A R

de seduc]ie, se masculinizeaz` [i risc` s` nu sem`rite niciodat`: „orice fat` literat` ar r`m\netoat` via]a fat`“. În portretul pe care i-l faceSofiei, Rousseau evoc` pericolele lecturii femi-nine, faptul c` o femeie nu poate citi f`r` s` seimplice sentimental: „Ce nenorocit` s\nt, spu-nea ea mamei sale; am nevoie s` iubesc [i nuv`d nimic care s` \mi plac`! Inima mea respingepe to]i cei pe care sim]urile mele \i atrag. Nuv`d pe nici unul care s` \mi a]\]e sim]urile“. Ma-ma b`nuie[te „un oarecare mister“ \n aceast`suferin]` a fiicei [i o face s` se dest`inuie: „Ma-m`-sa o sile[te, ea ezit`; cedeaz`, \n fine, iesef`r` s` spun` nimic [i intr` dup` un moment cu

„«Ei, e ocupat`! {i cu ce m` rog? Cite[te romane, c`r]i p`-c`toase, care-s \mpotriva religiei [i \n care s\nt lua]i \n r\s preo]ii,cu citate scoase din Voltaire. Dar toate astea duc cine [tie un-de, bietul meu copil, [i un om f`r` religie sf\r[e[te \ntotdeaunar`u.» Se hot`r\ deci ca Emma s` nu mai citeasc` romane. Lu-crul nu era deloc u[or. B`tr\na lu` asta asupra ei; c\nd avea s`treac` prin Rouen, urma s` se duc` personal la cel care-i \m-prumut` c`r]i [i s`-i spun` c` Emma nu se mai aboneaz`. {idac` totu[i librarul ar st`rui \n \ndeletnicirea lui de a otr`vi oa-menii, n-ar avea oare dreptul s` anun]e poli]ia?“

GGuussttaavvee FFllaauubbeerrtt,, DDooaammnnaa BBoovvaarryy

Foto

graf

ii de

Ale

xand

ru O

frim

22

DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008D O S A R

o carte \n m\n`. Depl\nge pe nenorocita ta fiic`,triste]ea sa e f`r` remediu, lacrimile sale nu potseca. Vrei s` [tii cauza: ei bine, iat-o, zice ea,arunc\nd cartea pe mas`. Mama ia cartea [i odeschide: erau Aventurile lui Telemac. (...)Sofia iubea pe Telemac [i \l iubea cu o pasiunede care nimic nu o putea vindeca (...) Nu vreauun prin], nu caut pe Telemac, [tiu c` nu estedec\t o fic]iune: caut pe cineva care s`-isemene“. Rousseau inten]iona s` scrie unroman intitulat Sofie [i Emil, cu un final tragic:Sofia, devenit` so]ia lui Emil, \[i perverte[teimagina]ia citind romane licen]ioase ilustrate,bea b`uturi afrodisiace [i cade \n desfr\u,\n[el\ndu-[i b`rbatul.

Secolul al XIX-lea european nu numai c` aprelungit aceste tendin]e ale Vechiului Regim,dar, \n anumite privin]e chiar a intensificat dez-baterile asupra lecturii feminine. În textele lite-rare cititoarea devine un personaj tragic. Mode-lul cititoarei romantice este Mathilde de laMolle din romanul lui Stendhal, Ro[u [i Negru(1830). Fata intr` prin efrac]ie \n mareabibliotec` a tat`lui ei, de unde ia c`r]i pe care lecite[te \n intimitatea camerei. Mult` vremelectura feminin` a fost una clandestin`, secret`,biblioteca fiind un spa]iu rezervat exclusivb`rba]ilor. Familia controleaz` [i cenzureaz`lecturile tinerelor fete, educate s` fie bune so]ii[i mame. Mathilde se hr`ne[te din iluziile li-vre[ti [i practic` o lectur` de identificare. C\ndse \ndr`goste[te de Julien, ea trece \n revist`toate c`r]ie din care a aflat ce este dragostea-pasiune: „Mathilde rev`zu \n minte toate des-crierile pasiunii pe care le citise \n ManonLescaut, Noua Heloiz`, Scrisorile unei c`lu-g`ri]e portugheze etc. etc. Bine\n]eles c` nu seg\ndea dec\t la marile pasiuni; dragostea de r\ndera nevrednic` pentru o fat` de v\rsta [i ob\r[iaei. (...) O asemenea dragoste nu cunoa[te josni-cele temeri \n fa]a stavilelor, ci, dimpotriv`, te\mpinge la fapte m`re]e“.

Imagini ale tinerei cititoare solitare apar [i laBalzac. Debutul romanului Preotul de ]ar`(1841) este consacrat personajului feminin Ve-ronique Sauviat, o fat` provenind dintr-o familesimpl`; primele ei lecturi au fost c`r]i religioasepe care le cite[te cu voce tare p`rin]ilor anal-

„Am aflat atunci c` bunica alesese mai \nt\i poeziile luiMusset, un volum de Rousseau [i Indiana; c`ci dac` era dep`rere c` lecturile nefolositoare s\nt tot at\t de nes`n`toase ca[i bomboanele [i pr`jiturile, nu credea c` marile inspira]ii degeniu ar fi avut asupra min]ii chiar a unui copil o influen]` maiprimejdioas` [i mai pu]in \nvior`toare dec\t via]a \n aer liber [iv\ntul din largul m`rii asupra trupului acestuia. Dar cum tata otratase aproape de nebun`, afl\nd ce c`r]i voia s`-mi dea, seduse din nou la Jouy-le-Vicomte, la librar.“

MMaarrcceell PPrroouusstt,, ÎÎnn cc`̀uuttaarreeaa ttiimmppuulluuii ppiieerrdduutt.. SSwwaannnn

23

DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008 D O S A R

fabe]i. De la lectura colectiv` ea trece la lecturasolitar` a unui roman, eveniment care \i trans-form` via]a lini[tit`. Într-o zi fatal`, ea cump`r`Paul [i Virginia de Bernardin de Saint-Pierre,cite[te romanul pe ner`suflate \ntr-o noapte,singur`, \n camera sa. Descoper` o alt` lume,diferit` de cea care o \nconjura, are revela]iadragostei [i i se aprinde imagina]ia, c`z\nd pepanta reveriilor amoroase. Dup` ce se c`-s`tore[te cu un b`rbat ur\t, dar bogat, pe carenu-l iube[te, este atras` tot mai mult \n capcanalecturii de evaziune, \ncalc` fidelitatea conju-gal` [i viseaz` s` fug` cu amantul \n America.

Pandantul tinerei cititoare rebele Mathildede la Molle este un alt personaj balzacian, Féli-cité des Touches, din romanul Béatrix (1839).Precocitatea ei \n materie de cultur` livresc` omasculinizeaz`: „Educa]ia pupilei sale fu l`sat`\n \ntregime pe seama \nt\mpl`rii. Prea pu]insupravegheat` de c`tre o femeie t\n`r` preo-cupat` de pl`cerile epocii imperiale, Félicitécrescu absolut singur`, ca un b`iat. Îi ]inea to-v`r`[ie domnului de Faucombe \n bibliotec` [icitea tot ce voia. Cunoscu, a[adar, via]a \n teo-rie, [i nu-i r`m`sese nici o neprih`nire spiri-tual`, de[i altminteri era fecioar`. Mintea ei \no-ta \n lipsa de pudoare a [tiin]ei, pe c\nd inima-ir`m\nea curat`. Cuno[tin]ele ei devenir` ului-toare, a]\]ate de pasiunea pentru lectur` [i aju-tate de o memorie str`lucit`. (...) Aceste uimi-toare lecturi \i \n`bu[ir` pasiunile mult maistra[nic dec\t via]a la m`n`stire, unde ima-gina]ia tinerelor fete se \nv`p`iaz`. (...) O ase-menea depravare a inteligen]ei, f`r` vreo in-fluen]` asupra castit`]ii trupe[ti, l-ar fi uluit peun filosof sau un observator“. Totu[i, efecteledevastatoare ale acestor lecturi necontrolate \[ifac apari]ia: Félicité se \mboln`ve[te iar medicii\i recomand` s` „practice c`l`ria [i distrac]iie lu-me[ti“ pentru a se \ns`n`to[i.

Întruchiparea tuturor ravagiilor lecturii fe-minine este \ns` celebrul personaj al lui Flau-bert, Emma Bovary. Ea se ini]iaz` \n lectura ro-manului citind Paul [i Virginia. La [coala demaici obi[nuia s` citeasc` noaptea, \n patul ei,c`r]i interzise pe care le procur` de la o sp`l`-toreas` care „\mprumuta fetelor mai mari, peascuns, c\te un roman care nu-i lipsea niciodat`

„Lousiei \i pl`ceau cuvintele cu perdea. Citea multe romanedeocheate, pre]uindu-le mai pu]in intriga [i mai mult voaluriletransparente care le \nv`luiau: «E \ndr`zne], e bine scris, spu-nea ea cu un aer delicat. Trece]i u[or, muritori, nu insista]i!» A-ceast` femeie de z`pad` fu c\t pe ce s` moar` de r\s citindLa fille de feu a lui Adolphe Belot. Îi pl`cea s` povesteasc` \n-t\mpl`ri petrecute \n noaptea nun]ii, care se sf\r[eau \ntotdeau-na r`u: fie c`, \n graba lui brutal`, b`rbatul fr\ngea g\tul so]ieide marginea patului, fie c` t\n`ra so]ie era g`sit` diminea]acoco]at` pe [ifonier, goal` [i \nnebunit`. Louise tr`ia \n penum-br`; c\nd Charles intra la ea, ridica jaluzelele, aprindea toatel`mpile, iar ea gemea, duc\ndu-[i m\inile la ochi: «Charles! M`orbe[ti!»“.

JJeeaann--PPaauull SSaarrttrree,, CCuuvviinntteellee

24

DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008D O S A R

din buzunarele [or]ului [i din care chiar ea,vrednica fat`, \nghi]ea, \n ceasurile libere, ca-pitole \ntregi. Nu era vorba \n ele dec\t de dra-goste, de aman]i (...) inimi zbuciumate, jur`-minte, suspine, lacrimi [i s`rut`ri, b`rci sub clarde lun`“. Dup` c`s`torie, g`se[te \n lectura ex-cesiv` un remediu \mpotriva monotoniei, aplictisului cotidian [i a deziluziilor c`sniciei,ajunge o so]ie necredincioas`, mam` nevredni-c`, sf\r[ind prin a-[i pune cap`t zilelor.

A[adar, femeile citesc mult, poate chiar preamult, cel pu]in din punctul de vedere al b`rba-]ilor. Ar fi hazardat s` spunem c` ele citesc maimult dec\t b`rba]ii, dar iat` c` \ntr-o alt` carte-al-bum dedicat` lecturii: Célébration de la lecture(2005, Bruxelles) mai mult de dou` treimi dintablourile reproduse \nf`]i[eaz` femei citind.Femei tinere, mature, b`tr\ne, surprinse \n zecide ipostaze cotidiene sau exotice, declin` \ntr-otulbur`toare diversitate aceast` form` de fe-ricire [i de pl`cere, care este lectura. S` fie doaro \nt\mplare c` subiectul „femeie citind“ a atrasat\t de insistent [i aten]ia pictorilor, oricummult mai des dec\t „b`rbat citind“?

Dar de ce s` ne mir`m? Ce poate fi mai sen-zual dec\t o femeie care cite[te?

■

„Citeam de stingeam cu creierul [i cor-pul totodat`. Citeam pe burt`, cu botu’ pelabe, la mas`, aplecat` peste pagini, p\n`\n]epeneam. Citeam cu picioarele sub mi-ne p\n` le sim]eam reci, umflate, amor]ite [iatunci m` descol`ceam ca un [arpe, \midezlipeam privirea de paginile poroase,alergam p\n` la buc`t`rie cu senza]ia deace \n picioare [i reveneam, cu buc`]i dep\ine smuls` [i mere. Înfulecam rup\nd cudin]ii, c\nd din p\ine, c\nd din m`r, meste-cam de m` dureau maxilarele [i absor-beam prin piele parc`, prin pielea frun]ii,turbioane de cuvinte, asocia]ii, imagini. Ci-team pe spate, cu cartea deasupra [i cudureri \n bra]e, tol`nit` pe perne ad\nci,cartea se leg`na deasupra mea, un soare\ntunecat m` orbea. Citeam coco]at` \ncopaci, la bunici, \n diverse cotloane r`co-roase, leg`n\ndu-m` \n balansoare, la um-bra \nmiresmat`, lunguia]` a vreunui co-pac, departe de to]i, ceea ce \mi d`deac\teodat` un meschin sentiment de superio-ritate.“ SSiimmoonnaa PPooppeessccuu,, EExxuuvviiii