lectii-italiana
-
Upload
alexandru-lepadatu -
Category
Documents
-
view
714 -
download
0
Transcript of lectii-italiana
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 1/43
Alfabetul limbii italiene
Limba italiana contine 26 de litere, asemanandu-se din acest punct de vedere cu limbaromana. Pronuntia, insa, se face astfel:
a (numit a)- mare (mare)b (bi)- borsa (geanta)c (ci)- mucchio (gramada)
d (di)- dieci (zece)e (e) - elenco (lista)f (effe)- arruffio (dezordine)g (gi)- garbo (politete)h (acca)- anche (si)i (i)- mia ( a mea)
j (i lunga)- Jacopo (Iacob)k (cappa)- kefir (chefir)l (elle)- latte (lapte)m (emme)- schiamma (maimuta)n (enne)- mano (mana)o (o)- ossa (oase)
p (pi)- coppia (pereche, duet)q (cu)- quattro (patru)r (erre)- corso (curs)
s (esse)- maestro (invatator, maestru)t (ti)- letto (pat)u (u)- uomo (om, barbat)
v (vu sau vi)- via (strada)w (doppia vu sau doppia vi)- whisky (whisky)x (ics)- xenofobo (xenofob)
y (i greca sau ipsilon)- yatagan (iatagan)z (zeta)- zoppo (schiop)
* "h" nu exista in limba italiana decat ca semn grafic, el nu se pronunta.Exemple: ahi! se citeste a! (vai!)
ahime! - aime! (aoleu!)oh! - o (oo!)
* "j" se pronunta "i" in general, insa in alte cuvinte isi pastreaza pronuntia din limba de
orogine.Exemple: jeep (dj)- engl.
judo (dj)- jap. jabot (j)- franc.
* "k" se pronunta "c" in toate cuvintele imprumutate.Exemple: klaxon (c- claxon-engl.)
kimono (c-chimono-jap.)
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 2/43
* "q" este intotdeauna urmat de "u"+ alta vocala. Vor rezulta, dupa caz, grupurile delitere "qua", "que", "qui", "quo", care se vor pronunta: "cua", "cue", "cui", "cuo".
* "w" se pronunta de obicei "v" in situatiile in care un cuvant cu sonoritateinternationala este adoptat in limba italiana.
Exemple: Wagner- Vagner
Watt- VatExista si exceptii in care cuvntul isi pastreaza pronuntia din limba de origine.
Exemple: Week-end-uichend
* "x"se pronunta intotdeauna aproximativ ca in limba romana.
* "y" se pronunta intotdeauna la fel ca vocala "i".
Conjunctia
* partea de vorbire care face legatura intre parti de vorbire sau de propozitie.
* ele pot fi:
Conjunctii simple Conjunctii compuse
E -si Allorche-atunci cand
O -sau Affinche-pentru ca sa
Ma – dar Cioe-adica
Che-care, ca Eppure-si totusi
Se – daca Giacche – caci
Dunque – deci Purche- numai sa
Anzi- dimpotriva Nemmeno-nici macar
Neppure- nici macar
Sebbene - desi
* dupa rolul indeplinit la nivelul frazei pot fo coordonate sau subordonate:
1. Conjunctii coordonate:
* se folosesc pentru a uni doua elemente ce nu sunt independente unul de altul.
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 3/43
a) Copulative: leaga doua propozitii sau parti de vorbire cu aceeasi valoare- e, anche,pure, eppure,ne, etc.
Exemplu: Ana va al cinema e Rosa va a teatro. (Ana se duce la film si rosa la teatru).
b) Disjunctive: separa doua propozitii sau parti de vorbire- o, oppure, ovvero, etc.
Exemplu: Voi un cappuccino o un caffe? (vrei un cappucciono sau o cafea?).
c) Adversative: contrarietate - ma, pero, tuttavia, piutosto, oppure, ovvero, etc.
Exemplu: Luca e andato al cinema, ma e il film era scadente. (Luca s-a dus la cinema,dar filmul era prost).
d) Declarative sau explicative: declaratie sau explicatie- cioe, infanti, etc.
Exemplu: Laura e un'amica, infanti mi aiuta siempre. (Laura este prietena mea, de fapt
ma ajuta mereu).
e) Concluzive: concluzie sau consecinte- dunque, quindi(deci), ebbeme (deci), etc.
Exemplu: Ho studiato molto, quindi ho presto un bon voto. (am invtat bine deci am luat
o nota buna).
f) Corelative: coresponedenta intre doua constructii-e...e, sia...che, ne...ne, o...o, non
solo...ma anche, etc.
Exemplu: Posso prendere sia un cappuccino che un caffe.(pot comanda fie uncappuccino, fie o cafea).
2. Conjuctii subordonatoare:
* folosite pntru a uni doua propozitii dintre care una este dependenta si una este
regenta.
a) Declarative: declaratie- che, come, etc.
Exemplu: Dice che non ha visto niente.(spune ca nu a vazut nimic).
b) conditionale: conditie fara de care actiunea principala nu s-a desfasura-se, qualora,nel caso se, etc.
Exemplu: Se fossi te, agirei diversamente. (Daca as fi in locul tau as actiona altfel).
c) Cauzale: cauza, motiv-perche, visto che, siccome, etc.
Exemplu: siccome e tardi, prendero un tassi. (fiindca este traziu, voi lua un taxi).
d) Finale: scopul realizarii unui lucru - perche, affinche, acciocche, etc.
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 4/43
Exemplu: Parlo a voce alta perche tutti mi posso sentire. ( vorbesc cu voce tare pentru
ca toti sa ma aua).
e) Consecutive: consecinta a ceea ce s-a afirmat in propozitia principala.
Exemplu: ero stanco al puto che non mi reggevo in piedi. (eram asa de obosit ca de-abia ma mai tineam pe picioare).
f) Temporale: circumstanta temporala- quando, prima, dopo, finche, ogni volta, etc.
Exemplu: Lo visto quando fossi a casa tua. (l-am vazut cand am fost la tine acasa).
g) Modale: circumstanta modala - come, come se, quasi, etc.
Exemplu: Fa' comme se fossi a casa tua-(Simte-te ca acasa).
h) Adversative: contrarietate- quando, mentre, etc.
Exemplu: Lo ha fatto in fretta, mentre doveva farlo lentamente. (a facut-o repede, cand
de fapt trebuia sa o faca mai incet).
i) Exlusive: exceptie- tranne che, fourche , eccetto che, salve che, etc.
Exemplu: Senza che ne accorgessimo, si a fatto tardi. (s-a facut tarziu fara sa ne dam
seama)
Adverbul
* este partea de vorbire utilizata pentru a modifica unverb , un adjectiv sau un altadverb.
* se formeaza prin mai multe modalitati:
1. Se adauga la forma feminina a unui adjectiv terminatia:"-mente":
Exemple: caro-cara-caramente ( drag-draga-cu dragalasenie).
* in cazul in care adjectivul se termina in "-le" sau "-re" cade ultima vocala inainte desufixul adverbului:
Exemple: gentile-gentilemente ( gentil - cu gentilete).
Exceptii : violento-violenta- violentemente (violent-violenta-la mod violent)
leggero-leggera-leggeremente (usor-usoara- cu usurinta)
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 5/43
2. Dupa un adjectiv, pastrand aceeasi forma:
Exemplu: camminavano lento.
* adverbele pot avea aproape aceleasi grade de comparatie ca si adjectivele, cu
exceptia comparativului de egalitate.
Exemple: velocemente - piu velocemente- meno velocemente velocissimamente - il piuvelocemente ( cu rapiditate- cu mai mare rapiditate- cu mai putina
rapiditate- cu foarte mare rapiditate- cu cea mai mare rapiditate).
* pot fi aterate prin intermediul diminutivelor, augumentativelor, peiorativelor, etc.
Exemplu: bene-benone
TIPURI DE ADVERBE:
1. Avderbe de mod:
* create cu ajutorul sufixului "-mente";
* create cu ajutorul sufixului "-oni" adaugat la radacina unui substantiv sau verb.
Exemplu: bocconi;
* cele ce au aceeasi forma ca si adjectivele corespunzatoare.
Exemplu: giusto;
2. Adverbe de timp:
* ancora, ora, mai, dopo, prima, ieri, spesso, etc.
3. Adverbe de loc:
* la, li, qua, su, giu, ci, vi, davanti, dietro etc.
4. Adverbe de cantitate:
* tanto, poco, quasi, affato, etc.
5. Adverbe de valoare:
* giustamente, purtropo, stranamente, etc.
6. Adeverbe de siguranta sau de afirmatie:
* certamento, certo, si, appunto, propriu, etc.
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 6/43
7. Adverbe de negatie:
* neppure, no, non, ne, neanche, giamai, etc.
8. Adverbe de indoiala:
* chissa, magari, forse, eventualmente, etc.
9. Adverbe interogative si exclamative:
* dove, como, quando, perche, quanto, etc.
Pronumele
* are functia de a inlocui un substantiv si se foloseste pentru a face discursul maifluent.
1. Pronumele personale:
* pot avea functia de subiect si complement. Ele indica:
- pers. I (care vorbeste): io (sg),noi (pl).
- pers a IIa (cu care se vorbeste): tu (sg), voi(pl).
- pers a IIIa (despre care sevorbeste): egli (m.sg), lui (m.sg), esso (m.sg), essi (m.pl), loro(m.pl), ella(f.sg), lei (f.sg), essa (f.sg), esse(f.pl), loro (f.pl).
OBSERVATII:
* "lui", "lei" se folosesc cel mai des in functia de subiect.
* "egli" se foloseste pentru persoane, "esso" se foloseste pentru obiecte.
* " ella" se foloseste pentru persoane, "essa" se foloseste pentru persoane si obiecte.
* "lui/lei" au situatii in care trebuiesc a fi folosite:
- in expresii exclamative.
Exemplu: Oh, beato lui!
- cand u functie de nume predicativ.
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 7/43
Exemplu: si eu fosse lui...
- langa un gerunziu sau participiu absolute.
Exemplu: Lei arrestata, la banda si e sciola.
2. Pronumele de politete:
* cand se doreste exprimarea respectului fata de o persoana.
* pentru pesoana a III a feminin forma de singularcoincide cu cea de plural: LEI (scrisacu majuscula).
* in cazul pronumelui posesiv se foloseste forma de la persoana a III-a
singular: SUO (scrisa cu majuscula).
Persoana Functie de subiect Functie de complement
Forma
tonica
Forma
atona
Ia singular Io Me Mi
A IIa singular Tu Te Ti
A IIIa singular masculin Egli, lui, esso Lui, esso,se Lo, gli,ne,si
A IIIa singular feminin Ella, lei, essa Lei, essa,se La, le,ne,si
Ia plural Noi Voi Ci, ce
A IIa plural Voi Voi Vi, ve
A IIIa plural masculin Esssi, loro Essi, loro,se Li,ne,si
A IIIa plural feminine Esse, loro Esse, loro,se Le, ne, si
3. Pronumele personal in functia de complement:
* se intalneste in doua forme:
a) forme tonice: me, te, lui, se, noi, voi, essi, loro: * acentueaza mai mult persoana pronumelui si se folosesc numai dupa verb.
Exemplu: Penso a lui. (ma gandesc la el).
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 8/43
* se folosesc in functia de complement direct- caz acuzativ, si complement indirect -introduc de prepozitiile: di, a , da.
Exemple: Io vedo te. ( eu te vad pe tine)-complement direct.Io parlo di lui ( eu vorbesc de el)-complement indirect.
b) forme atone: mi, ti, lo, gli, si, la, ci, loro:
* se pot folosi si inainte si dupa verb.
Exemplu: Viene a trovarci. (vine sa ne ia).
* sunt folosite in functia de complement direct si complement indirect-caz dativ, darfara propozitia a.
Exemple: Io lo vedo.( eu il vad)-complement indirect.Io gli offero.(eu ii ofer) (complement indirect la dativ).
Pronumele relative:
* fac legatura dintre un substantiv din propozitia principala si o propozitie secundara ce
il califica.
* forme:
- Che (care): subiect sau complement direct, forma invariabila.
Exemplu: Questa e una guerra che ha finito ogidia. (acesta este un razboi ce s-aterminat astazi).
- cui (care): complement prepozitional, forma invariabila.
Exemplu: Lo studento di cui parlo e Michael. ( Studentul despre care vorbesc este
Michael).
- il/la quale sau i/le quali (care): complement prepozitional, forma invariabila, dar
cu prepozitii articulate.
Exemplu: Lo studento del quale parlano e Michael. ( Studentul despre care vorbesc este
Michael).
- chi (cel, acel care) - referitor la persoane:
Exemplu: Chi non tolera la diversita e un barbaro. (cine nu tolereaza diversitatea esteun barbar).
- quello che, quel che, cio che - ceea ce, cele.(cele 3 forme nu sunt sinonime).
Exemplu: Cio che vogliono trovarmi io sono qui. (cei ce vor sa ma gaseasca sunt aici).
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 9/43
- il/la/i/le cui( a;/a carui/carei, ai/ale caror):
Exemplu: Maria e una ragazza la cui condotta nella scuola e difficile da capire per noi.(Maria e o fata a carei conduita in scoala e greu de inteles pentru
noi).
Adjectivul
* este o parte de vorbire flexibila.
* poate avea rol de atribut ( asezat inainte sau dupa substantiv) sau de numepredicativ (legat de substantivul cu rol de subiect, prin verbul copulativ).
* exista doua categorii de adjective: calificative (se acorda in gen si numar cusubstantivul) si determinative.
1. Adjectivele: "bello" si "quello":
* la masculin singular inaintea substantivelor care incep cu o consoana in afara de :z,x,ps,gn,pn si s+consoana, pierd silaba finala devenind: bel, quel.
Exemple: bel ragazzo (baiat frumos), quel tempo (acel timp).
* iniantea substantivelor care incep cu vocala se alideaza devenin: "bell'", "quell'".
Exemple: bell' uomo (barbat rumos), quell' albero (acel copac).
* inaintea substantivelor care incep cu : z,x,ps,gn,pn si s+consoana, nu isi schimbaforma.
Exemple: bello spettacolo (spectacol frumos).
* la masculin plural inaintea substantivelor care incep cu o consoana, in afara dez,x,ps,gn,pn si s+consoana, se folosesc formele: "bei", "quei":
Exemple: bei tempi, quei ragazzi;
* inaintea substantivelor care incep cu z,x,ps,gn,pn, s+consoana , cu o vocala sau
vocala impura isi schimba forma in : "begli", "quegli":
Exemple: begli uomini, quegli alberi;
* la feminin exista o singura forma de singular: "bella", "quella" care se elideaza in
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 10/43
cazul in care cuvintele incep cu o vocala, devenind:"beli'","quell'":
Exemple: bell' amica, quell' alluna.
2. Adjectivele ' buonno" si "grande":
* la masculin singular, inaintea substantivelor care incep cu o consoana (exceptandz,x,ps,gn,pn si s+consoana) sau cu o vocala devenind: "buon", "gran".
Exemple: buon tempo, gran canale;
* inaintea substantelor care incep cu z,x,ps,gn,pn si s+consoana adjectivul buono nu isischimba forma:
Exemplu: buono strumento;
* la feminin singular si plural, inaintea substantivelor ce incep cu consoana isi mentin
foemele:
Exemple: grande cosa, grandi cose;
* la singular, feminin , in fata unui substantiv se schimba in "buon'",iar la lural in:
"buone":
Exemple: buon' amica, buone anime;
Gradele de comparatie ale adjectivului:
* adjectivul calificativ exprima insusirea unui obiect, fenomen, etc.
* exista 3 grade de comparatie: pozitiv, comparativ si superlativ.
1. Pozitiv:
* cand adjectivul calificativ exprima o insusire la un grad asemanator sau diferit fata deaceeasi insusire a altui obiect.
Exemple: alto (inalt); grande (mare);
2. Comparativ:
* cand adjectivul exprima insusirea la un grad asemanator sau diferit fata de aceeasiinsusire a altui obiect sau a aceluiasi obiect.
Exemple: meno stupida(mai putin proasta),tanto grande quanto (la fel de mare ca).
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 11/43
* are 3 forme:
a) Comparativul de egalitate:
* arata ca insusirea exprimata de ajectiv este egala cu cea exprimata de termenii
comparati:
- cosi...come (asa..ca).
Exmplu: Ana e cosi alta come Alex. (Ana este la fel de inalta ca si Alex).
- tanto...quanto (tot atat de...cat).
Exemplu: Ana e tanto alta quanto Alex.(Ana este la fel de inalta ca si Alex).
- non meno di (nu mai putin de):
Exemplu: Ana e non meno di alta de Alex. (Ana este la fel de inalta ca si Alex).
b) Comparativul de superioritate:
* arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai mare decat cea exprimata de
termenii comparati:
- piu (mai) + adj. + di (decat):
Exemplu: Ana e piu alta di Alex. ( Ana este mai inalta decat Alex).
- piu (mai) + adj. + che (decat):
Exemplu: Ana e piu alta che Alex. ( Ana este mai inalta decat Alex).
c) Comparativ de inferioritate:
* arata ca insusirea exprimata de ajectiv este mai mica decat cea exprimata determenii comparati:
- meno (mai putin) + adj. + di (decat):
Exemplu: El mella e meno agro di limone (marul este mai putin acru decat lamaia).
- meno (mai putin) + adj. + che (decat):
Exemplu: El mella e meno agro che limone (marul este mai putin acru decat lamaia).
3. Superlativ:
* cand intensitatea insusirii unui obiect este la gradul cel mai inalt sau cel mai scazut.
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 12/43
Exemple: il piu alto ( cel mai inalt), il meno alto( cel mai scund).
Conditionalul prezent si trecut al verbelorneregulate
* verbele neregulate nu au o anumita regula pe care sa o urmeze in cazulconjugarii.Iata cateva exemple:
Bere ( a bea) Dare ( a da) Fare ( a face) Potere (a putea) Volere ( a vrea)
Berrei Darei Farei Potrei Vorrei
Berresti Daresti Faresti Potresi Vorresti
Berrebbe Darebbe Farebbe Potrebbe Vorrebe
Berremmo Daremmo Faremmo Potremmo Vorremmo
Berreste Dareste Fareste Potreste Vorreste
Berrebbero Darebbero Farebbero Potrebbero Vorrebero
Conjunctivul imperfect al verbelor auxiliare
* se foloseste pentru a arata concordanta timpurilor verbale.
* formare:
conjunctiv imperfect al verbelor auxiliare + participiul trecut al verbului de conjugat.
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 13/43
Essere (a fi) Avere (a avea)
Conjunctiv
imperfect
Che io fossi Che io avessi
Conjunctivmai mult ca
perfect
Che io fossi stato/a Che io avessi avuto
Conjunctiv
imperfect
Che tu fossi Che tu avessi
Conjunctiv
mai mult ca
perfect
Che tu fossi stato/a Che tu avessi avuto
Conjunctiv
imperfect
Che lui/lei fosse Che lui/lei avesse
Conjunctiv
mai mult caperfect
Che lui/lei fosse stato/a Che lui/lei avesse avuto
Conjunctiv
imperfect
Che noi fossiamo Che noi avessimo
Conjunctiv
mai mult ca
perfect
Che noi fossiamo stati/e Che noi avessimo avuto
Conjunctiv
imperfect
Che voi foste Che voi aveste
Conjunctiv
mai mult ca
perfect
Che voi foste stati/e Che voi aveste avuto
Conjunctiv
imperfect
Che loro fossero Che loro avessero
Conjunctiv
mai mult ca
perfect
Che loro fossero stati/e Che loro avessero avuto
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 14/43
Conjuctivul la timpul trecut pentru verbeleauxiliare
* conjuctivul trecut se formeaza astfel:
auxiliarele avere/essere la conunctiv prezent+ participiul trecut al verbului de conjugat
Essere ( a fi) Avere (a avea)
Che io sia stato/a Che io abbia avuto
Che tu sia stato/a Che tu abbia avuto
Che lui/lei sia stato/a Che lui/lei abbia avuto
Che noi siamo stati/e Che noi abbiamo avuto
Che voi siate stati/e Che voi abbiate avuto
Che loro siano stati/e Che loro abbiamo avuto
Conjunctivul prezent al verbelor auxiliare si alverbelor regulate
I: In cazul verbelor auxiliare:
* releva gradul scazut de siguranta al unei actiuni in cadrul unei fraze sau propozitii.
* este introdus intotdeauna de conjunctia "che" ("ca").
* iata conjugarile:
Essere ( a fi) Avere (a avea)
Che io sia (ca eu sa fiu) Che io abbia (ca eu sa am )
Che tu sia ( ca tu sa fii) Che tu abbia ( ca tu sa ai)
Che lui/lei sia ( ca el/ea sa fie) Che lui/lei abbia ( ca el/ea sa aiba)
Che noi siamo ( ca noi sa fim) Che noi abbiamo ( ca noi sa avem)
Che voi siate ( ca voi sa fiti) Che voi abbiate (ca voi sa aveti)
Che loro sianno (ca ei sa fie) Che loro abbiano ( ca ei sa aiba)
II: In cazul verbelor regulate:
* releva lipsa de siguranta, relevanta sau oviectivitate.
* se formeaza astfel:
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 15/43
che+pronume personal+radical verb+ terminatiile:-i,-i,-i,-iamo,-iate,-ino (conjugarea
I)-a,-a,-a,-iamo,-iate,-ano (conjugarea a IIa)-isca,-isca,-isca,-iamo,-iate,-iscano (conjugarea a
IIIa)
Conjugarea I (parlare-a
vorbi)
Conjugarea a IIa (vedere-
a vedea)
Conjugarea a IIIa (finire-
a termina)
Che io parli Che io veda Che io finisca
Che tu parli Che tu veda Che tu finisca
Che lui/lei parli Che lui/lei veda Che lui/lei finisca
Che noi parliamo Che noi vediamo Che noi finiamo
Che voi parliate Che voi vediate Che voi finiate
Che loro parlino Che loro vedano Che loro finiscano
FOLOSIREA MODULUI CNJUNCTIV LA TIMPUL PREZENT:
1.Consideratii personale:
- indica situatii de obiectivitate;
Exemplu: Mi dispiace che tu parta cosi presto (imi pare rau ca pleci asa de repede).
2. Nesiguranta:
- indica astfel de situatii cand apare in propozitia secundara dupa verbele "pensare","avere l'impressione", "credere", "sembrare".
Exemplu: Penso che tutti on partito (cred ca au plecat cu totii).
3. Vointa:
- in momentul in care este situat dupa verbe ce indica vointa sau asteptarea:
Exemplu: Vogliamo che tutti partano subito (vrem ca toti sa plece imediat).
Perfectul simplu al verbelor neregulate
* spuneam intr-o lectie anterioara ca perfectul simplu are forme neregulate deconjugare.Iata astfel cum
se conjuga verbele neregulate la acest timp:
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 16/43
Stare ( a sta) Venire (a veni) Volere (a vrea) Dovere (a trebui)
Io stetti Io venni Io volli Io dovei/dovetti
Tu stesti Tu vebisti Tu volesti Tu dovesti
Lui/lei stette Lui/lei venne Lui/lei volle Lui/lei dove/dovette
Noi stemmo Noi venemmo Noi volemmo Noi dovemmo
Voi steste Voi veniste Voi voleste Voi dovesteLoro stettero Loro vennero Loro vollero Loro
dovero/dovettero
Perfectul simplu al verbelor simple
* este des folosit ca timp al povestirii.
* este timpul cu formele cele mai neregulate.
* iata conjugarea catorva verbe simple:
Fare (a face) Dire ( a spune) Sapere ( a sti) Dare ( a da)
Io feci (eu facui) Io dissi (eu zisei) Io seppi (eu stiui) Io diedi (eu dadui)
Tu facesti (tu facusi) Tu dicesti (tu zisesi) Tu sapesti (tu stiusi) Tu desti (tu dadusi)
Lui/lei fece (el/ea
facu)
Lui/lei disse (el/ea
zise)
Lui/lei seppe (el/ea
stiu)
Lui/lei diede (el/ea
dadu)
Noi facemmo (noi
facuram)
Noi dicemmo (noi
ziseram)
Noi sapemmo (noi
stiuram)
Noi demmo (noi
daduram)
Voi faceste (voi
facurati)
Voi diceste voi
ziserati)
Voi sapeste (voi
stiurati)
Voi deste ( voi
dadurati)
Loro facero (ei
facura)
Loro dissero (ei
zisera)
Loro seppero (ei
stiura)
Loro diedero (ei
dadura)
Viitorul simplu si anterior al verbelor regulate
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 17/43
* ca particularitate au inversarea terminatiei la infinitiv (-are, -ere si -ire)pentru aforma terminatiile la toate persoanele.
Conjugarea I:
Lavare( a spala)
Viitor
simplu
Io lavero Noi laveremo
Viitor
anterior
Io avro lavato Noi avremo lavato
Viitor
simplu
Tu laverai Voi laverete
Viitor
anterior
Tu avrai lavato Voi avrete lavato
Viitor
simplu
Lui/lei lavera Loro lavranno
Viitor
anterior
Lui/lei avra lavato Loro avranno lavato
Conjugarea a IIa:
Piacere ( a place)
Viitor
simplu
Io piacero Noi piaceremo
Viitor
anterior
Io avro piaciuto Noi avremo piaciuto
Viitor
simplu
Tu piacerai Voi piacerete
Viitor
anterior
Tu avrai piaciuto Voi avrete piaciuto
Viitor
simplu
Lui/lei piacera Loro piaceranno
Viitor
anterior
Lui/lei avra piaciuto Loro avranno piaciuto
Conjugarea aIIIa:
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 18/43
Capire ( a intelege)
Viitor
simplu
Io capiro Noi capiremo
Viitor
anterior
Io avro capito Noi avremo capito
Viitor
simplu
Tu capirai Voi capirete
Viitor
anterior
Tu avrai capito Voi avrete capito
Viitor
simplu
Lui/leicapira Loro capiranno
Viitor
anterior
Lui/lei avra capito Loro avranno capito
Viitorul simplu si anterior al verbelor auxiliare
Viitorul simplu se formeaza astfel:
viitorul simplu al verbului+participiul trecut al verbului
Essere (a fi):
Viitor simplu Viitor anterior
Io saro=eu voi fi Io saro stato/a = eu voi fi fost
Tu sarai=tu vei fi Tu sarai stato/a=tu vei fi fost
Lui/lei sera=el/ea va fi Lui/lei sera stato/a=el/ea va fi fost
Noi seremo=noi vom fi Noi seremo stato/e=noi vom fi fost
Voi serete=voi veti fi Voi serete stato/e=voi veti fi fost
Loro saranno=ei vor fi Loro saranno stato/e=ei vor fi fost
Avere (a avea):
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 19/43
Viitor simplu Viitor anterior
Io avro=eu voi avea Io avro avuto=eu voi fi avut
Tu avrai=tu vei avea Tu avrai avuto=tu vei fi avut
Lui/lei avra=el/ea va avea Lui/lei avra avuto=el/ea va fi avut
Noi avremo=noi vom avea Noi avremo avuto=noi vom fi avut
Voi avrete=voi veti avea Voi avrete avuto=voi veti fi avutLoro avranno=ei vor avea Loro avranno avuto=ei vor fi avut
Imperfectul si mai mult ca perfectul ( trapassatoprossimo) verbelor regulate
Formarea timpului Imperfect:
radacina verb+terminatii ale verbului avere (-vo, -vi, - va, vamo, - vate, - vano).
Formarea timpului Mai mult ca perfect:
forma imperfect a verbului "avere" + infinitivul verbului
Conjugarea I:
lavare (a spala)
Imperfect Io lavavo Noi lavavamo
Mai mult ca
perfect
Io avevo lavato Noi avevamo lavato
Imperfect Tu lavavi Voi lavavate
Mai mult ca
perfect
Tu avevi lavato Voi avevate lavato
Imperfect Lui/lei lavava Loro lavavano
Mai mult ca
perfect
Lui/lei aveva lavato Loro avevano lavato
Conjugarea a II a:
vedere (a vedea)
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 20/43
Imperfect Io ved-evo Noi vedevamo
Mai mult
ca perfect
Io avevo veduto Noi avevamo veduto
Imperfect Tu vedevi Voi vedevate
Mai mult
ca perfect
Tu avevi veduto Voi avevate veduto
Imperfect Lui/lei vedeva Noi vedevano
Mai mult
ca perfect
Lui/lei aveva veduto Loro avevano veduto
Conjugarea a III a:
capire ( a intelege)
Imperfect Io capivo Noi capivamo
Mai mult
ca perfect
Io avevo capito Noi avevamo capito
Imperfect Tu capivi Voi captivate
Mai mult
ca perfect
Tu avevi capito Voi avevate capito
Imperfect Lui/lei capiva Loro capivano
Mai mult
ca perfect
Lui/lei aveva capito Loro avevano capito
Imperativul verbelor regulate
De stiut:
1. multe verbe nu au forma de imperativ datorita lipsei de sens.
2. pentru ordine genrale, anunturi, retete, instructiuni se foloseste infinitivul.
3. pronumele se adauga doar in cazul formei de imperativ informal : parlami.
4. forma de negativ a imperativului foloseste infinitivul doar la persoana a IIa si invorbirea
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 21/43
informala: no disturbare/ non ci disturbi.
5. in cazul vorbirii formale, imperativul precede verbul: mi dica (spune-mi).
6. persoana a IIIa se foloseste pentru:
- invitatii adresate unor persoane: Vengano ale cinque - sa vina la cinci.
- pentru forma de politete: fare attenzione - atentie!
7. in cazul persoanei a IIa a verbelor: andare, dare, dire, fare, stare pronumeledubleaza consoana initiala la modul imperativ: dammi! (da-mi!), fammi! (fa-mi!), etc.
Formele de imperativ la conjugarile regulate sunt:
Conjugarea I
(parlare)
Conjugarea a IIa
(credere)
Cojugarea a IIIa
(dormire)
Parl-a (tu)! Cred-I (tu)! Dorm-i! (tu)
Parl-i (lui)! Cred-a (lui)! Dorm-a (lui)!
Parliam-o (noi)! Cred-iamo (noi)! Dorm-iamo (noi)!
Parl-ate (voi)! Cred-ete (voi)! Dorm-ite (voi)!
Parl-ino (loro)! Cred-ano (loro)! Dorm-ano(loro)!
Perfectul Compus (Passato prossimo) la verbeleregulate
Formare:
verbul avere/essere + participiul trecut al verbului de conjugare;
(in cazul verbelor conjugate cu "essere", participiul se acorda in gen si numar cusubiectul.)
De stiut:
1. Se conjuga cu auxiliarul "avere":
* verbele tranzitive : cantare, capire, etc.
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 22/43
* unele verbe intranzitive ce arata actiunea in desfasurare: piangere, dormire, etc.
* verbele "volare", " correre" si "saltare" ( care indica miscare) se pot conjuga atat cuauxiliarul
"avere" cat si cu "essere".
2. Se conjuga cu auxiliarul "essere":
* verbele reflexive: si e lavata, si e camminato, etc;
* verbele intranzitive ce arata o miscare terminata: morire, arrivare, etc.
* verbele impersonala se pot conjuga atat cu auxiliarul "essere" cat si cu "avere".
Observatie:
* verbele "incombere"( a ameninta cu, a fi iminent) si "soccombere" ( a sucomba) sunt
verbe deficite,
motiv pentru care nu au forma de participiu trecut. I cazul lor s folosesc sinonime sause reformuleaza
propozitiile pentru a evita timpul perfect compus.
Sinonime:
* incombere - sovrastare, toccare, etc.
* soccombere - configgere, darsi per vento, etc.
Conjugarea I: ("-are")
Parlare (a vorbi):
Io ho parlato Noi abbiamo parlato
Tu hai parlato Voi avete parlato
Lui/lei ha parlato Loro hanno parlato
Andare ( a merge):
Io sono andato/a Noi siame andati/e
Tu sei andato/a Voi siete andati/e
Lui/lei e andato/a Loro sono andati/e
Conjugarea a II a: ("- ere")
Credere (a crede):
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 23/43
Io ho creduto Noi abbiamo creduto
Tu hai creduto Voi avete creduto
Lui/lei ha creduto Loro hanno creduto
Nascere ( a (se) naste):
Io sono nato/a Noi siamo nati/e
Tu sei nato/a Voi siete nati/e
Lui/lei e nato/a Loro sono nati/e
Conjugarea a III a: ("- ire")
Capire (a intelege):
Io ho capito Noi abbiamo capito
Tu hai capito Voi avete capito
Lui/lei ha capito Loro hanno capito
Uscire ( a iesi):
Io sono uscito/a Noi siamo usciti/e
Tu sei uscito/a Voi siete usciti/e
Lui/lei e uscito/a Loro sono usciti/e
Prepozitiile DI, IN, SU si PER
I. Prepozitia "DI":
1. tradus prin "de":
* data di nascita - data nasterii;
2. tradus prin "ca", "decat":
* hai piu libri di me - ai mai multe carti decat mine;
3. tradus prin "din" :
*cavare di boca - a scoate din gura;
4. tradus prin " cu":
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 24/43
*vaso riempito d'aqua - vas umplut cu apa;
5. marca a genitivului:
* le foglie dell'albero - frunzele copacului;
6. cu sens partitiv:
* magio delle melle - mananc mere;
7. in constructiile verb+di+ verb la infinitiv:
* cerca di convingerlo - incearca sa il convinga;
8. introduce nume proprii cu functii de apozitie:
* il citta de Brasov - orasul Brasov;
9. formeaza complemente de timp cand este folosit impreuna cu anumite substantivetemporale:
* di giorno - in timpul zilei.
II. Prepozitia IN:
1. tradus prin "in":
* tornare in casa - a se intoarce in casa;
2. tradus prin "cu":
* in auto - o masina;
3. in expresii de tipul adjectiv+in+substantiv:
*laureato in geografia - laureat in geografie;
III. Prepozitia SU:
1. tradus prin "pe":
* essere sul punto de partire - a fi pe punctul de a pleca;
2. tradus prin "cam", "in jur de", "vreo":
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 25/43
* passare sui settana chili - a cantari cam vreo 70 kg.
3. tradus prin "despre", "asupra":
* un tratato sulla liberta - un tratat de/despre libertate;
4. tradus prin "in", "cam pe la":
* sulla sera - sprea seara.
IV. Prepozitia PER:
1. tradus prin pentru:
* una camera per me - o camera pentru mine;
2. tradus prin "petru ca", "din cauza ca", "de":
* rifiutare per vergona - a refuza de rusine;
3. tradus prin "pe", "prin":
* uscire per la porta principale - a iesi pe usa principala.
Expresii uzuale:
* andare in giro - a hoinari;
* in fretta - in graba;
* stare in pensiero - a fi ingrjorat;
* parlare sul seno - a vorbi serios;
* parlare sul conto di - a vorbi despre, pe contul lui...
* coligere sull fatto - a prinde asupra faptului;
* soffrire di stomaco - a suferi de stomac;
* non essere d'acordo - a nu fi de acord;
* mancare di talento - a fi lipsit de talent.
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 26/43
* per scherzo - in gluma;
* per gioco - in joaca;
* per lo meno - cel putin.
Pepozitia articulata
* in limba italiana in fata unui substantiv se folosesc prepozitii urmate de articol: "di","da", "in",
"a", "su".
Prepozitia
Articol masculin Articol feminin
Singular Plural Singular Plural
Il Lo L’ I Gli La L’ Le
Di Dell Dello Dell’ Dei Degli Della Dell’ Delle
A Al Allo All’ Ai Agli Alla All’ Alle
Da Dal Dallo Dall’ Dai Dagli Dalla Dall’ Dale
In Nel Nello Nell’ Nei Negli Nella Nell’ Nelle
Su Sul Sullo Sull’ Sui Sugli Sulla Sull’ Sulle
a) Prepozitia "di" este folosita cel mai des in cazul genitiv pentru a exprima posesia. Se
traduce in
romana ca: a, al, ai, al si uneori prin: de, despre, din.
Exemplu: Questo e il problema di italiano per la proxima.(Aceasta este problema deitaliana pentru data
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 27/43
viitoare).
b) Prepozitia "a "se foloseste cel mai des in cazul dativ easpunzand intrebarii "cui?", darsi cu sensul
de "la", exprimand directia.
Exemple: Io vado a Bucharest. (Eu ma duc la Bucuresti).
Lei donne ai lei amici dei soldi.(Ea le da prietenilor bani).
c) Prepozitia "da" se traduce prin: "din", "de la", "la".
Exemplu: Vengo dal mi amica. (vin de la prietena mea).
d) Prepozitia "in" se traduce prin: "in".
Exemplu: Mi piace lavorare nel la machinna. (imi place sa lucrez in masina).
e) Prepozitia "su" se traduce prin: " pe", "deasupra", "despre".
Exemplu: Il libro e sul tavolo. (cartea se afla pe masa).
Nota: * toate aceste prepozitii simple nu se articuleaza inaintea numelor proprii.
Numeralul
1. NUMERALUL CARDINAL:
* se refera la numaratoarea in limba italiana:
* numaratoarea de la 1 la 10:
-unu-uno
-doi-due
-trei-tre
-patru-quattro
-cinci-cinque
-sase-sei
-sapte-sette
-opt-otto
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 28/43
-noua-nove
-zece-dieci
* numaratoarea de la 11 la 16:
-unsprezece-undici
-doisprezece-dodici
-treisprezece-tredici
-paisprezece-quattordici
-cincisprezece-quindici
-saisprezece-sedici
- se observa ca numeralul se formeaza prin adaugarea terminatiei "-dici" la numeralele
cardinale simple.
* numaratoarea de la 17 la 19:
-sapresprezece-diciasette
-optsprezece-diciotto
-nouasprezece-diciannove
-se observa ca "dici(a)" devine prefix.
* numaratoarea de la 20 la 100:
douazeci-venti
treizeci-trenta
patruzeci-quaranta
cincizeci-cinquanta
saizeci-sessanta
saptezeci-settanta
optzeci-ottanta
nouazeci-novanta
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 29/43
- se formeaza prin adaugarea unui numeral simplu la formele respective.
-douazeci si unu-ventuno dar douazeci si doi-ventidue
-treizeci si unu-trentuno dar treizeci si trei-trentatre
-patruzeci si unu-quarantuno dar patruzeci si patru-quaranta-cinque
* numaratoarea de la 100 in sus se realizaeaza prin: -cento (suta)+ numeral simplu
Exemple: due cente-doua sutetre cento-trei sute
* numaratoarea de la 1000 in ses se realizeaza prin:
mille (mie)+ numeral simplu
Exemplu: due mille- doua mii
OBSERVATII:
* de regula,numeralele cardinale sunt impersonale, insa exista o exceptie: uno(masculin), una
(feminin).
* numeralul cardinal mile (mie) are si forma de plural: mila.
* numeralul cardinal uno respecta aceleasi reguli ca si articolul nehotarat:
- un: un arco;
- una: una stivale;
- uno: uno amico;
* in cazul expresiilor formate cu "uno" este recomandat, dar nu obligatoriu sa sefoloseasca
trunchierea.
Exemple: trentun (treizeci si unu).
Exceptie: daca numeralul urmeaza un substantiv: anni trentuno.
* numeralele cardinale "milione" si "miliarde" trebuie sa fir precedate, de regula, denumerale simple.
In cazul in care sunt precedate de substantive trebuie adaugata prepozitia "de".
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 30/43
Exemplu: un milione de euro.
* numeralele cardinale pot fi folosite si ca substantive:
- pentru a indica un grup de persoane cu importanta istorica.
- in expresii din care se subintelege ca este vorba despre eoro, dolari, etc.
- in expresii in care indica ora, data, anul, secolul, etc.
* numeralele cardinale se folosesc, de regula, fara articol, insa exista exceptii incazurile in care se doreste indicarea unui intreg grup.
2. NUMERALUL ORDINAL:
* indica ordinea numerica a unor obiecte, fiinte, etc.
* numaratoarea de la 1 la 10:
-I-ul - il primo amico;
-al II-lea - il secundo amico;
-al III-lea - il terzo piano;
-al IV-lea - il quarto piano;
-al V-lea - il quinto piano;
-al VI-lea - la sesta lezione;
-al VII-lea - la settima lezione;
-al VIII-lea - l'ottava allieva;
-al IX-lea - il nono amico;
-al X-lea - la decima preofessoressa.
* numaratoarea de la 11 in sus se formeaza adaugand sufixul "-esimo/a" la formanumeralului cardinal.
-al XI-lea - l'undicesiomo operaio;
-al XL-lea - il quattordicesimo premio;
-al XXIII-lea - il ventitreesimo premio;
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 31/43
EXPRESII UZUALE:
* l'otto settembre del 2008 - opt septembrie 2008;
* venti ani fa - acum douazeci de ani;
* fra quattro ani - peste patru ani;
* sei anni dopo - dupa sase ani;
* due giorni piu tarde - doua zile mai tarziu;
* dal 1987 fino al 2009 - din 1987 pana in 2009;
* venti per cento - douazeci al suta;
* otto percentuali - opt procente;
Nota:
- adunarea: 3 + 1 = 4 ( tre piu uno fa quattro)
- scaderea: 3 - 1 = 2 ( tre meno uno fa due)
- inmultirea: 3 x 1 = 3 (tre per uno fa tre)
- impartirea: 3 : 1 = 3 (tre diviso uno fa tre)
3. NUMERALUL MULTIPLICATIV:
* se formeaza prin derivarea numeralelor ordinale si se impart in 2 categorii:
a) indica de cate ori este ceva mai mare decat altceva.
Exemple: doppio (dublu)
triplo (triplu)quadruplo (cvadruplu)decuplo ( de 10 ori mai mare)
b) indica din cate elemente numerice egale este format un lucru:
Exemple: duplice (dublu)triplice (triplu)quadruplice (cvadruplu)
4. NUMERALUL COLECTIV:
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 32/43
* defineste un grup de fiinte, obiecte, etc.
Exemple: ambedue - amandoi/amandouaetrambi/e - amandoi/amandoua
tutt'e dude - amandoi/amandoua
coppia - pereche, cuplupaio - perechedozzina - duzina
5. NUMERALUL DISTRIBUTIV:
* ad uno ad uno - unul cate unul;
* (uno) per uno - unul cate unul;
* a due a due - doi cate doi;
* tre per tre - trei cate trei;
Verbul - Conjugari
Deoarece verbele la infinitiv au terminatia "-re", s-a stabilit sa se faca o diferentiere a
acestora dupa cea de-a treia litera de la sfarsit.
Astfel s-a ajuns la deosebirea a trei categorii de verbe (cu terminatiile: "-are", "-ere", "-ire"), fiecare avand o conjugare diferita.
A. Conjugarea I:
Se aplica verbelor ce au terminatia "-are" (cantare, ballare, lavare).
Io cant-o = eu cant Noi cant-iamo = noi cantamTu cant-i = tu canti Voi cant-ate = voi cantata
Lui/Lei cant-a = el/ea canta Loro cant-ano = ei canta
Particularitati:
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 33/43
* verbele de conjugarea I care se termina cu "-care" sau "-gare" la infinitiv prezintagrupurile de litere "-chi" sau "-ghi" la anumite persoane:
Io man-co = eu lipsesc Noi man-chiamo = noi lipsim
Tu man-chi = tu lipsesti Voi man-cate = voi lipsiti
Lui/lei man-ca = el/ea lipseste Loro man-cano = ei lipsesc
Io ne-go = eu neg Noi ne-ghiamo = noi negamTu ne-ghi = tu negi Voi ne-gate = voi negati
Lui/lei ne-ga = el/ea neaga Loro ne-gano = ei neaga
B. Conjugarea a II a:
Se aplica majoritatatii verbelor ce au terminatia "-ere" (scrivere, conoscere).
Io scriv-o = eu scriu Noi scriv-iamo = noi scriem
Tu scriv-i = tu scri Voi scriv-ete = voi scrieti
Lui/Lei scriv-e = el/ea scrie Loro scriv-ono = ei scriu
Particularitati:
* verbele de conjugarea II care se termina cu "-gere" sau "-cere" la infinitiv prezintagrupurile de litere "-go" sau "-co" la anumite persoane (leggere - a citi, corregere- acorecta, respingere- a respinge, piangere- a plange, crescere -a creste, nascere- anaste, conoscere- a cunoaste, etc) :
Io le-ggo = eu citesc Noi le-ggiamo = noi citim
Tu le-ggi = tu citesti Voi le-ggete = voi cititi
Lui/lei le-gge = el/ea citeste Loro le-ggono = ei citesc
Io nas-co = eu nasc Noi nas-ciamo = noi nastem
Tu nas-ci = tu nasti Voi nas-cete = voi nasteti
Lui/lei nas-ce = el/ea naste Loro nas-cono = ei nasc
C. Conjugarea a III a:
Se aplica majoritatii verbelor care au terminatia "ire" (dormire, punire).
Io dorm-o = eu dorm Noi dorm-iamo = noi dormim
Tu dorm-I = tu dormi Voi dorm-ite = voi dormiti
Lui/lei dorm-e = el/ea dorm Loro dorm-ono = ei dorm
Particularitati:
* unele verbe adauga infixul "-isc" intre radacina de infinitiv si terminatia verbului, lucru
ce va avea influenta asupra timpurilor verbale: prezent conjucativ, prezent indicativ siimperativ (finire- a termina, pulire- a curata, punire - a pedepsi, preferire- aprefera, capire - a intelege, etc).
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 34/43
Io capisco = eu inteleg Noi capiamo = noi intelegem
Tu capisci = tu intelegi Voi capite = voi intelegeti
Lui/lei capisce = el/ea intelege Loro capiscono = ei intelegere
OBSERVATII:
* persoanele I si II singular,precum si persoana I plural au aceeasi terminatie indiferentde conjugare.
* persoana a II a plural isi schimba terminatia dupa vocala de la infinitiv.
* persoana a III a singular/plural au aceleasi terminatii in cazul conjugarilor II si III.
Substantivul
A) Plural/Singular:
I. Substantivul masculin:
Majoritatea substantivelor masculine au terminatia "-o", insa exista si unele care au
terminatiile "-e" si "-a".
Pluraul se formeaza prin adaugarea vocalei finale "-i".
1) Substantive masculine cu terminatia "-o" :
- formeaza plurarul in "-i".
Exemplu: il vento (vantul) - i venti
-substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go" formeaza pluralul in "-chi" respectiv "-ghi", daca au accentul pe ultima silaba.
Exemple: il lago (lacul) - i laghi
il banco (banca)- i banchi
- substantivele cu terminatiile "-co" sau "-go" formeaza pluralul in "- ci" respectiv "-gi"daca au accentul pe penultima silaba.
Exemplu: il medico (medicul) - i medici.
- substantivele cu terminatiile "-io" formeaza pluralul in "-i" sau "-ii" daca "i" este sau
nu accentuat.
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 35/43
Exemple: il figlio (fiul) - i figli
il mormorio (murmurul) - i mormorii
2) Substantive masculine cu terminatia "-e" :
- formeaza pluralul in "-i".
Exemplu: Il televisore (televizorul) - i televisori
3) Substantive masculine cu terminatia "-a" :
- formeaza pluralul in "-i".
Exemplu: il zigoma (pomet obraji) - i zigomi
- substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga" formeaza pluralul in "-chi" respectiv "-ghi".
Exemple: Il monarca (regele) - i monarchi
il collega (colegul) - i colleghi
II. Substantivul feminin:
Pluralul se formeaza cu ajutorul vocalelor "-e" sau "-i", in functie de terminatia de lasingular a substantivului.
1) Substantive feminine cu terminatia "-a":
- formeaza pluralul in "-e".
Exemplu: la temperatura (temperatura) - le temperature
- substantivele cu terminatiile "-ca" sau "-ga" formeaza pluralul in "-che" respectiv "-
ghe".
Exemplu: la riga (randul)- le righe
- substantivele cu terminatiile "-cia" sau "-gia" formeaza pluralul in "-cie" respectiv "-gie".
Exemple: bilancia (balanta) - le bilancie
ciliegia (cireasa) - le cilegie
2) Substantive feminine cu terminatia "-e" :
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 36/43
- formeaza pluralul in "-i".
Exemplu: la voce (vocea) - le voci
III. Substantive cu plural invariabil:
1) Substantivele cu terminatia "-i" au pluralul in "-i" :
Exemplu: la oasi (oaza) - le oasi
2) Unele substantive feminine cu terminatiile "-o" sau "-ie" nu isi schimbaforma de plural:
Exemple: la radio (radio) - le radio
la specie (specia) - le specie
3) Unele substantive feminine cu terminatia "-a" au forma de plural cuterminatia "-a" :
Exemplu: il sosia (sosia) - i sosia
4) Substantivele ce au accentul pe ultima silaba, indiferent de gen nu isi schimba forma de plural:
Exemplu: il colibri (pasarea colibri) - i colibri
5) Substantivele masculine care se termina in consoana nu isi schimba formade plural:
Exemplu: il sport (sportul) - gli sport
IV. Substantive defective de plural sau singular:
1) Defective de singular:
a) substantive abstracte: (la sete - setea).
b) substantive colective: (il late - laptele).
c) nume de sarbatori: (il Natale - Craciunul).
2) Defective de plural:
a) etimologice : (la nozze - nunta).
b) nume de obiecte compuse din doua sau mai multe parti: ( la tenaglie - clestele).
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 37/43
c) notiuni concepute ca pluralitate: ( le rigaglie - maruntaiele).
V. Substantive cu forma dubla de singular sau plural:
1) 2 forme de singular si 2 forme de plural:
Exemplu: la strofa sau la strofe (strofa) - le strofe sau le strofi.
2) 2 forme singular si 2 forme plural dar cu schimbare de sens:
Exemple: il frutto - i frutti (rodul muncii)
la frutta - le frutta ( fructele).
3) 2 forme de singular si o forma plural :
Exemplu: il cavaliero sau il cavaliere - i cavalieri
B) Genul:
I. Masculin:
1) Dupa terminatie:
a) "-o" : il vento (vantul), l'albero (copacul).
b) "-ma" sau "-ta": il dramma (drama), il poeta (poetul).
c) "-ista" sau "-cida" (in cazul denumirii fiintelor de sex masculin): l'autista (soferul),l'omicida (ucigasul).
d) "-ore" (desi in limba romana sunt de gen feminin): il dolore (durerea).
e) "-ale", "-ile", "-ule" : l'animale (animalul).
f) cu terminatii in consoana: il lapis (creionul).
2) Dupa semnificatie:
a) substantive ce denumesc fiinte de sex masculin: Il padre (tatal).
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 38/43
b) lunile anului si zilele saptamanii: il giorno (ziua), il lunedi (ziua de luni).
c) fluvii, lacuri, rauri, masi si oceane: il flume (fluviul).
d) copaci si plante: il ciliegio (ciresul).
e) puncte cardinale: Il nord (nordul).
II. Feminin:
1) Dupa terminatie:
a) "-a": la porta (usa).
b) "-ione": la lezione (lectia).
c) "-aggine", "-ug(g)ine", "-ig(g)ine" : la ruggine (rusinea).
d) "-trice", "-essa" (in cazul denumirii fiintelor de sex feminin): principessa (printesa),attrice (actrita).
2) Dupa semnificatie:
a) substantive ce denumesc fiinte de sex feminin: la directrice (directoarea).
b) orase, continente, tari: la Romania, desi exista multe tari ce sunt de gen masculin :il Madagascar.
c) fructe: la noce (nuca).
d) stiinte: la fisica (fizica).
Verbele "Avere" si "Essere"
"Avere" (a avea) si "essere" (a fi) reprezinta cele mai importante si mai folosite verbe
din limba italiana. aceste verbe sunt folosite in structura mai multor timpuri verbalecompuse.
Avere-a avea:
io ho - eu am
tu hai- tu ailui/lei ha- el/ea arenoi abbiamo- noi avem
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 39/43
voi avete- voi avetiloro hanno- ei au
(A nu se uita ca litera "h" nu se pronunta in limba italiana!).
Essere - a fi
io sono- eu sunt
tu sei- tu estilui/lei e- el/ea estenoi siamo- noi suntemvoi siete- voi suntetiloro sono- ei sunt
(Se foloseste constructia "ce" sau "ci sono" atunci cand verbul se poate traduce inromana prin "se afla", "se gaseste"/"se gasesc" etc.)
Formele negative si interogative se formeaza foarte asemanator cu limba romana:
Forma negativa: non+forma afirativa:
* Io non sono qui = Eu nu sunt aici.
* Tu non hai raggione = Tu nu ai dreptate.
Forma interogativa: predicatul apare la inceputul propozitiei:
* Hai dei soldi? = Ai bani?* Sei sicuro? = Esti sigur?
Prepozitiile A si DA
I. Prepozitia "A":
1) marca a cazului diativ:
Do a Georgi il mio capello. - Ii ofer lui Georgi palaria mea.
2) indica timpul sau locul (tradus prin "la"):
Andiamo alle sei.- Plecam la (ora) sase.
3) tradus prin "cu":
barca a motore - barca cu motor
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 40/43
4) tradus prin "in":
al colmo di - in culmea
5) tradus prin "pe", "de", "de la":
a merito - pe merit
6) in constructiile- verb+a+verb la infinitiv:
Non riesco a parlarle con lei.- Nu reusesc sa vorbesc cu ea.
II. Prepozitia "DA":
1) introduce un complement de agent - "de", "de catre" :
romanzo scritto da Mazola.- roman scris de Mazola.
2) langa nume de persoana - "la":
vado dai parenti - merg al rude.
3) "de la", "din", "de pe":
vengo da Algeria. - vin din Algeria.
4) "de":
ti aspetto da tre settimane.- te astept de trei saptamani.
5) introduce un atribut ce arata scopul:
dare da bere. - a da de baut.
EXPRESII UTILIZATE:
* lontana da - departe de.
* da destra/sinistra - la (spre) stanga/dreapta.
* da banda - intr-o parte.
* di qua da - dincoace de.
* da dove - de unde.
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 41/43
* al di la da - dincolo de.
Eliziunea, Trunchierea, Sunete de legatura,Accentul si Articolul
1. Eliziunea:
Apare in cazurile in care un cuvant terminat in vocala neaccentuata se foloseste alaturide altul care incepe cu o vocala. In aceasta situatie, vocala finala se inlocuieste prinapostrof.
Exemple:
* lo + uomo = l'uomo (omul)* la + universita = l'universita* questa + allieva = quest'allieva
* dove + e = dov'e
Exceptii:
* nu se face eliziune la articolul feminin plural "le".* in cazul prepozitiei "da".
* la trecerea de pe un rand pe altul.
2. Trunchierea:
Apare la cuvinte formate din mai mult de 2 silabe, care u au ultima silaba accentuata.Prin caderea unei vocale sau silabe, cuvantul isi va schimba terminatia in "-l", "-n" sau"-r".
Exemple:
* "bel quadro" in loc de "bello quadro" (tablou frumos).* "buon giorno" in loc de "buono giorno" (buna ziua).
* "il dottor Alex" in loc de "il dottore Alex" (doctorul Alex).
(In cazul trunchierii nu apare apostroful, cu exceptia expresiilor "un po' ", provenit de la"un poco" (putin), si "de' " provenit de la "dei" (ai, ale)).
3. Sunete de legatura:
In limba italiana se folosesc anumite sunete eufonice pentru a se evita o forma auditivaneplacuta si pronuntia greoaie a anumitor cuvinte.Aceste sunete eufonice sunt: "d" si "i".
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 42/43
* "d" se adauga conjuctilor "e" (si) "o" (sau), care devin "ed", respectiv "od", si
prepozitiei "a", care devine "ad".
* "i" se foloseste mai rar, si mai ales in pozitie initiala in fata cuvintelor care incep cu
"s" urmat de consoane tari.
Exemple:
* per ischerzo (in gluma);* in Isvizzera ( in Elvetia).
4. Accentul:
Exista doua tipuri de accente in limba italiana:
a) Accentul tonic: nu se noteaza in scris, el reprezentand silaba cu care se pronunta
mai intens intr-un cuvant. Exista 4 tipuri de cuvinte in functie de pozitia accentului
tonic.* parole piane- in care accentul cade pe penultima silaba.
Exemple: bambino, parola.
* parole sdrucciole: care au accentul pe antepenultima silaba. Asa se intampla pentrumajoritatea cuvintelor.
Exemple: medico, cinema.
* parole bisdrucciole: care au accentul pe a 4a silaba de la sfarsit.
Exemple: abitano, desiderano.
* parole tronche: in care accentul cade pe ultima silaba si se noteaza si grafic.
Exemple: citta,gioventu.
b) Accentul grafic: poate fi grav, ascutit - pentru vocale inchise sau deschise. Se
foloseste in situatii precum:
* in cazul parole tronche.
* la unele cuvinte monosilabice terminate in diftongi (puo-poate, piu-mai mult, cio-aceea, gia-deja).exceptie fac cuvintele "qui" si "qua".
* la unele cuvinte monosilabice care au sensuri diferite in fuctie de accentul grafic.
* la cuvinte din 2 sau mai multe silabe care au sensuri diferite in functie de accentulgrafic.
5. Articolul hotarat:
5/10/2018 lectii-italiana - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/lectii-italiana 43/43
Este folosit pentru a distinge genul si numarul substantivului pe care il determina.
MASCULIN:
Singular Plural Inaintea Exemple sg. Exemple pl.
Il I Unei consoane Il treno I treni
L’ Gli Unei vocale L’amico Gli amici
Lo Gli Literelor/grupurilor
z, gn, ps, s
+consoana
Lo zaino Gli zaini
FEMININ:
Singular Plural Inaintea Exemple sg. Exemple pl.
La La Unei consoane La machine La machine
L’ Gli Unei vocale L’amica Le amiche