Laserul in Medicina

download Laserul in Medicina

of 12

Transcript of Laserul in Medicina

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    1/12

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    2/12

    LASERLaserul este un dispozitiv optic care genereaz

    un fascicul coerent de lumin. Fasciculele laser au

    mai multe proprieti care le difereniaz de luminaincoerent produs de exemplu de Soare sau de

    becul cu incandescen:

    monocromaticitateun spectru n general foarte ngust de lungimide und;

    direcionalitate proprietatea de a se propaga pe distane mari cu odivergen foarte mic i, ca urmare, capacitatea de a fi focalizate peo arie foarte mic;

    intensitateunii laseri sunt suficient de puternici pentru a fi folosiila tierea metalelor.

    La origine termenul lasereste acronimulLASER format n limbaenglez de la denumirea light amplification by stimulated emission ofradiation (amplificare a luminii prin stimularea emisiunii radiaiei),denumire construit pe modelul termenuluimasercare nseamn undispozitiv similar, funcionnd n domeniul microundelor.

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    3/12

    APLICATIILELASERULUI INMEDICINA: - In dermatologie, el serveste la distrugerea unor tumori cutanate si a petelor pigmentate.

    - In gastroenterologie, laserul este utilizat pentru a pulveriza calculii canalului coledoc;

    pentru deschiderea unei treceri care sa restabileasca circuitul digestiv in tumorileevoluate ale esofagului ale rectului; pentru a coagula vasele care in interiorul tubuluidigestiv (ulceratii, angioame).

    - In ginecologie, el este folosit mai ales pentru a distruge leziunile precanceroase alecolului uterin.

    - In neurologie el permite distrugerea unor leziuni tumorale.

    - In oftalmologie laserul este utilizat mai intai de toate in prevenirea dezlipirii de retina,

    pentru a face sa adere retina si membranele subiacente la nivelul rupturilor sau leziunilordegenerative ale retinei; apoi, pentru distrugerea micilor leziuni retiniene; in sfarsit,pentru fotocoagularea microanevrismelor retiniene consecutive diabetului.

    - In otorinolaringologie, laserul permite tratarea unor leziuni ale corzilor vocale si alelaringelui.

    - In pneumologie, laserul permite distrugerea tumorilor care obstrueaza bronhiile maristanjenind respiratia; el mai da posibilitatea tratarii obstacolelor netumorale ca ingustarileconsecutive unei cicatrice ramase dupa intubare sau traheotomie; in caz de tumoramaligna, laserul poate servi la ameliorarea confortului respirator al bolnavului.

    Noi indicatii sunt actualmente in studiu: distrugerea placilor de aterom de pe peretiiarteriali, ale tumorilor prostatei etc.

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    4/12

    MEDICINAESTETICA. LACESERVESTELASERUL?

    Toata lumea vorbeste despre laser, dar putini oameni stiu cuexactitate la ce serveste el. Trebuie sa stiti ca laserul poate fi eficace,

    n mod special, pentru tratarea leziunilor pigmentare, a cicatricelor, aridurilor.

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    5/12

    LASERULSIPIGMENTAREA

    Pigmentarile naturale (melanina) se diferentiaza de cele artificiale(tatuajele). Pigmentarile naturale pot fi congenitale (din nastere) saudobndite, acestea din urma aparnd n cursul vietii.

    - Pentru pigmentarile naturale congenitale, se folosescntotdeauna, ca prima solutie, laserele Qswitchs (QS) care

    genereaza energii foarte mari ntr-un timp ultra-scurt, nelasnd deci,cicatrice.

    - Pentru pigmentarile dobndite, atunci cnd ele suntsuperficiale, QS-urile ramn laserele de referinta, dar se pot folosi silasere vasculare (KTP, coloranti pulsati), de vaporizare (erbiu) sau delampa speciala, n functie de cauza pigmentarii.

    - Pentru pigmentarile artificiale (tatuaje), laserele QS ramn celeideale.

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    6/12

    Trebuie insistat asupra faptului ca fiecare piele este unica sifiecare pigmentare raspunde la un anumit tratament. Acestanecesita, n majoritatea cazurilor, teste care vizeaza riscul unorefecte secundare imprevizibile ori riscul absentei rezultatelor. Fiecare

    tatuaj corespunde ncrustarii n piele, n mai mare sau n mai micaprofunzime, a unui pigment, mai mult sau mai putin dens, iar numarulde sedinte necesare este imposibil de definit cu exactitate, la fel ca sidevizul final.

    Exista tatuaje non-reactive (pigment acrilic), slab reactive,

    atunci cnd epiderma se imflameaza, sau tatuaje alese dupa culori.Cel care se angajeaza ntr-un astfel de tratament va trebui, asadar,sa accepte riscurile lui, ntotdeauna posibile.

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    7/12

    LASERULSICICATRICELECicatricele pot fi vizibile printr-o coloratie marcata sau printr-o

    neregularitate reliefata.

    - Cnd coloratia este rosie, se va folosi un laser vascularKTP sau cu un colorant pulsat.

    - Cnd coloratia este bruna, se va folosi n primul rnd unlaser pigmentar (QS), apoi, n caz de esec, unul vascular sau olampa cu laser.

    - Daca este vorba de o cicatrice tatuata (accidentare prin

    ncrustare de bitum), se va utiliza un laser pigmentar; dacacicatricea este alba (acromie), va fi nevoie de laserele Eximer,recomandate pentru repigmentarea pielii n cazurile de vitiligo.

    - Daca cicatricea este cheloida, se poate ncepe injectareade corticoizi n leziuni, aplicatiile sustinute cu azot lichid si apoi,laserele cu coloranti pulsati.

    - Daca cicatricele sunt doar n relief - hipertrofice, non-fibroase se vor folosi lasere de vaporizare care netezesc(precum un disc abraziv) straturile excesive ale epidermei, cumar fi erbiu Yag de prima interventie sau CO2.

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    8/12

    -n sfrsit, daca cicatricele sunt profunde, ele vor necesita maimulte sedinte cu lasere numite regeneratoare sau remodelatoare:Yag, coloranti pulsati, dioda, erbiu Yag, lampa cu laser, ale carorfluxuri si durate de impulsie asupra tintei sunt slabe. Se urmareste,

    astfel, stimularea fibroblastelor dermice adormite ale fibrelor decolagen din tesutul elastic reticular, fara alterarea epidermei.

    - Majoritatea acestor tratamente fotonice necesita administrareade vitamine pe cale orala, de anti-oxidante, care actioneaza sinergic.n felul acesta, rezultatele vor fi optimizate.

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    9/12

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    10/12

    LASERULSIRIDURILE

    1995: aparitia revolutionara a CO2 pulsat.

    Foto-ablatiunea, asociata cu o fotocoagulare,antreneaza o contractie colagenica microscopica,urmata de crearea unui nou colagen.

    Rezultat: netezirea evidenta a proeminentelor si

    n mod secundar, atenuarea unor riduri.Inconveniente: eritem persistent timp de ctevaluni, posibile cicatrice, posibile acromii definitive siviata sociala ntrerupta pentru doua saptamni.

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    11/12

    1997: Erbiu YagAvnd o lungime de unda care

    corespunde nivelului maximal deabsorbtie al apei, antreneaza o

    fotovaporizare a celulelorepidermice transformate, astfel, nfum. Caldura difuzata n tesuturilevecine este putina, deci si durereae mai mica. Nu are loc ofotocoagulare, asadar actele suntlimitate n profunzime, prin

    sngerare.Rezultat: efect de netezire aproeminentelor, dar absenta sauslaba atenuare a ridurilor, pentruca nu exista contractiecolagenica.

    Indicatii: mici iregularitati desuprafata, riduri fine, superficiale.

    Inconveniente: eritem (pe operioada mai scurta de timp dectn cazul CO2 pulsat), fara efecteasupra ridurilor profunde, osaptamna de privare sociala.

  • 7/31/2019 Laserul in Medicina

    12/12

    2000: FotoregenerareaCa replica la neplacerile suportate de pacienti (si de medicii lor) n

    urma interventiilor, a aparut principiul fotoregenerarii cu lasere si lampi,care actioneaza fie ncalzind lichidul dermo-epidermic, fie ncalzindcapilarele mici. Lampile Quantum SR ncalzesc ambele tinte. Se observao crestere a cantitatii de colagen, dupa una sau mai multe sedinte, nfunctie de tipul aparatului.

    Clinic, se remarca un efect de ntinerire, prin netezirea texturii pieliicare se uniformizeaza, printr-o ameliorare a tenului devenit maistralucitor, ori prin disparitia ridurilor fine. Efectul de ntindere apare nurma utilizarii fiecarui aparat. Se pare ca aceasta ntinerire sedatoreaza unui aflux de factori de stimulare si de crestere care provoacaformarea unui colagen nou.

    Cercetarile sunt n plina desfasurare, n ncercarea de a fi gasita oexplicatie la aceste rezultate (pentru determinarea factorilor receptivi sinon-receptivi) si mai ales pentru a pune la punct, n mod reproductibil,protocoalele eficiente.