w w w. p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

22

20

Octombrie

10

36pagini

3lei

La datorie,în serviciul cet`]enilor

Profesionalismul [i competen]a poli]i[tilor români

Institutul de Criminalistică din cadrulInspectoratului General al PoliţieiRomâne, împreună cu Asociaţia Crimi-naliştilor din România, a organizat, lasediul Centrului Cultural al MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor, SimpozionulInternaţional cu tema: „Valorificareaurmelor şi mijloacelor de probă prin con-statări tehnico-ştiinţifice şi expertize”.

La acest amplu eveniment au partici-

pat numeroşi experţi din domeniul crimi-nalisticii, dreptului, medicinei legale,cadre didactice şi universitare, precum şistudenţi ai facultăţilor de profil din Româ-nia şi ai Academiei de Poliţie „Al. I.Cuza”. Programul evenimentului acuprins 70 de comunicări, temele abordatefiind susţinute atât de către specialiştiiromâni, cât şi de reprezentanţii unor orga-nizaţii internaţionale de profil (din Italia,Bulgaria, Polonia). Structura evenimentu-lui a fost axată pe două segmente, respec-tiv Drept Penal şi Drept Procesual Penal şiInvestigarea Criminalistică.

În cadrul programului au fost dezbă-tute probleme în ceea ce priveşte legislaţiapenală, aspectele primare ale medicineilegale şi criminalisticii, consideraţiile deordin ştiinţific cu privire la expertiza judi-ciară. S-a pus accentul şi pe noutăţi vizândsistemele de control acces electro-mecanice, avantajele şi beneficiile uti-lizării sistemului laser QUICQ Map 3 Dca instrument de efectuare în cauzele pe-nale, accidente sau alte evenimente deacest gen. Una dintre temele importanteabordate a fost: “Valorificarea urmelor şimicrourmelor biologice prin expertize ge-netice judiciare” (prezentare susţinută decomisarul şef biochimist, Romeo Potorac,comisarul şef biochimist, Octavian Coni-cescu, inspector principal biochimistDaniela Cocioabă, inspector biochimist

Adrian Hubca- Institutul de CriminalisticăI.G.P.R..

Despre suicid, analiză şi studii de cazne-a vorbit directorul Institutului de Crimi-nalistică din cadrul IGPR, comisar şefdrd. Gabriel Ţâru. În opinia sa, prin orga-nizarea acestui simpozion s-a subliniatnecesitatea menţinerii unei tradiţii, celpuţin o dată pe an, în scopul dezvoltăriiunei culturii organizaţionale ca factor for-

mal, cât şi pentru formarea ca şicontinuatori de valori a specia-liştilor noştri, prin cultul fixăriiexperienţei personale în timp şispaţiu. Totodată, s-a accentuatpreocuparea perpetuării valoriiromâneşti de criminalistică încadrul organizaţiilor noastre.

În interviul acordat revistei„Poliţia Română”, directorulInstitutului de Criminalisticăne-a relatat că acest simpozion,

fiind o dezbatere publică atât pen-tru studenţii Academiei de Poliţie„Alexandru Ioan Cuza”, ofiţeri, cât şi pen-tru studenţi ai altor facultăţi din mediul destat sau privat, a avut obiectivul de a fixacât mai multe informaţii şi diferitepuncte de vedere pentru orizontul crim-inalistic. Pe de o parte, a avut rolul de atransmite cunoştinţe actuale de speciali-tate pentru domeniul criminalistic, iar, pede altă parte, de a împărtăşi din expe-rienţa altor state.

Dl. comisar şef drd. Gabriel Țâru arelatat cât de importantă este“cunoaşterea ultimelor realizări în dome-niu, cât şi a problemelor cu care se con-fruntă Comunitatea Ştiinţifică a Crimina-liştilor din Poliţia Română, a opotu-nităţilor de dezvoltare, precum şi puncteleslabe care apar şi tind să erodeze sistemelede examinare şi expertiză”. Domnia sa amai subliniat faptul că, în Uniunea Euro-peană se vehiculează conceptul de dez-voltare a unei categorii noi şi anume deexpert criminalist european, ţinându-secont de câteva criterii: experienţa acumu-lată, de-a lungul anilor, publicaţiile de spe-cialitate în domeniu, precum şi pregătireaprofesională continuă. Totodată, a precizatcă “Institutul de Criminalistică şi servici-ile teritoriale au beneficiat în ultimii cinciani de o infuzie de informaţii, precum şide multe cursuri de pregătire profesională,ce ne permit să dispunem de capacitatea

tehnică şi operaţională de a descoperidiferite categorii de urme, de a le examina,urme ce sunt procesate şi în laboratoarelede specialitate din alte ţări”.

La simpozion au mai fost abordateteme precum: “Reliefuri şi urme în crimi-nalistică”, “Reconstituirea 3D a inciden-telor de tragere” (prezentare susţinută deVladislav Zanev, Şeful Secţiei Balisticedin cadrul Institutului de Cercetări Crimi-nalistice şi Criminologice din Bulgaria),“Reconstrucţie facială” (prezentare susţin-ută de comisar şef dr. Dinu Drăgănescu.Alte teme susţinute de către specialiştii îndomeniu au fost: “Valorificarea urmelorşi microurmelor de vopsea prin expertizefizico-chimice”, “Influenţa unor variabiledemografice asupra reactivităţii psi-hofiziologice la examinările poligraf”,“Expertiza fizico-chimică a microurmelorîn rezolvarea unui caz complex”(prezentare susţinută de subcomisarul dr.farmacist Mihaela Gheorghe, inspectorulfizician drd. Violeta Ciofu – Institutul deCriminalistică I.G.P.R, ”O nouă expertiză

criminalistică - Expertiza Entomologică”(prezentare susţinută de biolog drd.Lavinia Paul, membru alAsociaţiei Nord-Americane de Entomologie Legală). Deasemenea, s-a discutat despre posibilităţileurmelor în balistică prin sisteme specialeautomate, despre examinarea prin“Grafffitti”, importanţa poligrafului (de-tectorul de adevăr). Au fost analizate şiconcluziile desprinse din investigareacriminalistică a accidentelor aviatice careau avut loc în ultima perioadă, precum şivaloarea probantă a drogurilor.

În încheierea simpozionului, au avutloc discuţii libere cu privire la diferite as-pecte ale temelor abordate de către spe-cialiştii în domeniu.

Mihaela IANCU MOISE

Simpozion Interna]ional de Criminalistic`

3

Editori

al

Asistăm în ultima perioadă, și nunumai, la o adevărată mișcare browni-ană, în care fiecare îl acuză pe celălalt, lao incontrolabilă dorință din partea unorade a arunca cu noroi în munca și rezul-tatele celorlați, ca să nu mai amintescdespre neînțeleasa atitudine a altora față

de mult prea complexa lume a in-fracționalității.

Dacă toate acestea s-ar petrece în so-cietatea românească, aflată de mult preamultă vreme într-o bulversantă și pre-lungită etapă de tranziție, ai fi tentat să leînțelegi și să le găsești circumstanțe,unele pur conjuncturale.

Când, însă, s-au întâmplat într-o in-stituție a cărei menire este, în principal,

de a contribui la asigurarea unui climatde ordine, disciplină și siguranță și pecare cei mai mulți dintre cetățeni o asimi-lează coerenței, distincției, sprijinului și,nu în ultimul rând, forței, gândul te duce,vrând - nevrând, la incertitudine, nesi-guranță, neîncredere.

Neînțelegere a întinării muncii ma-jorității tocmai de către cei puși să o con-ceapă, organizeze și controleze.

Neînțelegere a modului, cel puțindubios, ca să nu spunem ilegal, până lapronunțarea în cauză a justiției, chiar dinpartea celor puși să își aducă subordo-nații în spiritul cinstei și onoarei, al in-transigenței față de ilegalități și in-fracționalitate, a acțiunii permanente în

serviciul cetățeanului.Neîncredere în probitatea morală și

profesională tocmai a celor învestiți săle cultive și să le pretindă permanentsubordonaților.

Nesiguranță în însăși capacitatea in-stituției, în fruntea căreia au fost numițisau promovați arbitrar oameni de tipulcelor amintiți anterior, de a-i proteja pecei care își fac datoria, pe cei mulți, careîși aduc picătura de pasiune, de efort, derespect de sine la îndeplinirea misiuniicare le-a fost încredințată: aceea deapărători ai Legii.

Și i-am numit aici pe toți cei careconstituie majoritatea într-o instituțiecare câștigase mult în încrederea cetățe-nilor și sunt convins că își va recăpătarecunoașterea: Poliția Română.

Nicușor Dulgheru

Încredere [i recunoa[tere

Director Onorific

Chestor Liviu Popa

Colegiul [tiin]ific

Comisar-[ef Ioan Lucian Muntean

Comisar-[ef Gabriel }îru

Comisar-[ef Ion Pantilie

Roxana GHEORGHIU-PAP,Lena MITROI, Marius TOMA,Mirela Mihaela IANCU MOISE

(redactori);Marius POPESCU (tehnoredactor);

Viorica MARTIN, Elena ISPAS (operatori PC);Vasile ARSENE (fotoreporter);

Mihai DOROBANȚU (marketing)

R e p ro d u c e re a i n t e g r a l ` s a u p a r ] i a l `a m a t e r i a l e l o r, f ` r ` a c o r d u l p re a l a b i la l c o n d u c e r i i re d a c ] i e i , e s t e i n t e r z i s ` !

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298CENTRALACENTRALA: 303.70.80INTERIOAREINTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298

PPUUBBLLIICCAA}}IIEE ||NNRREEGGIISSTTRRAATT~~ LLAA OO..SS..II..MM.. SSUUBBNNRR.. RR2233992255//22000055;;

TTiippaarr <<<<CCOONNPPHHYYSS>>>> RRââmmnniiccuu VVââllcceeaa

AAddrreessaa rreeddaacc]]iieeii:: MMiihhaaii VVoodd`̀,, nnrr.. 1177,, EEttaajj 44,, SSeeccttoorr 55,, ccoodd 7700662222,, BBuuccuurree[[ttii..

R e s p o n s a b i l d e n u m ă rMarius POPESCU

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v. r o

C o n t : D . T. C . P. - M . B .R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

RReeddaaccttoorr -- [[eeff NNiiccuu[[oorr DDUULLGGHHEERRUU

În teatrele internaţionale de o -peraţiuni, timpul are cu totul altăva lo are, cei plecaţi în astfel de misiuniasumându-şi, din start, posibilitateade a cădea sub precizia necruţătoarea ceasului din urmă. Gândul cesălăşluieşte latent în mintea şi îninima fiecăruia dintre ei nu-i opreştesă accepte provocarea acumulăriinoilor experienţe.

La cei 31 de ani, inspectorulprincipal Sandra Doiniţa Vişancunoaşte deja codul supravieţuirii încondiţii de război.

Inteligenţa, curajul şi impli-carea au propulsat-o rapid în ierarhiaorganizaţională a luptătorilor pentrupace, tânăra poliţistă îndeplinind,între altele, funcţiile de adjunct şefde contingent şi de comandant inte -ri mar de contingent în cadrul Cen-trului Operational al UNMIT (JointOperations Centre - JOC).

Printre rânduri- un CVimpresionant

Inspectorul principal Vişan a petre-cut doi ani în cadrul misiunii deMenţinere a Păcii sub egida ONU dinTimorul de Est. În oceanul informaţionalal departamentelor şi agenţiilor UN, acolectat şi concentrat mii de date, întoc-mind rapoartele necesare conducerii mi-siunii, în general, şi ReprezentantuluiSecretarului General, în special. Dupăcum ne relatează, documentele UNMIT(UNMIT Situation Report) îşi urmaucursul firesc către sediul central al Naţi-unilor Unite la Departamentul de Oper-aţiuni de Menţinere a Păcii (DPKO) –Centrul Operaţional din New York. Deasemenea, s-a ocupat de alimentarea şimenţinerea bazei informatice privind in-cidentele de securitate şi infracţiunilesăvârşite pe teritoriul Timorului de Est,derulând operaţiuni de induction train-ning cu noile cadre JOC, în calitate deresponsabil cu pregătirea continuă aacestora.

Monitorizarea situației operative, cuprecădere a incidentelor de securitate ra-portate la Centrul de Securitate (Secu-

rity Operations Centre) şiîndeplinirea atribuţiilor deofiţer de legătură pentrustructuri cum ar fi: ForţeleArmate (International Sta-bilisation Force), de Poliţie(UNPOL) şi ObservatoriMilitari (Military LiaisonGroup), precum şi alte de-partamente de securitate auconstituit alte misiuni pecare şi le-a dus până lacapăt cu succes.

Un capitol relevant încariera acestui minunat omal legii l-a constituit parti -ciparea sa la elaborarea pro-cedurilor de lucru şi afişelor posturilor JOC(UNMIT JOC StandardOperating Procedures -SOP), şi în privinţa ges-tionării situaţiilor de criză(UNMIT Crisis Manage-ment SOP).

În legătură cu activitatea proprie înteatrul de război, inspectorul principalSandra Vişan ne-a spus: ”În luna mai aacestui an, am fost repartizată în cadrulDepartamentului de Planificare Strate-gică UNPOL (UNPOL Strategic Pla nn -ing Department), atribuţiile mele con-stând în planificarea imediată a inter-venţiilor, în funcţie de nevoile identifi-cate la nivelul Poliţiei locale (PoliciaNacional de Timor-Leste – PNTL), în-tocmirea planurilor strategice şi a pro-gramelor pentru UNPOL. Am acordat,de asemenea, asistenţă la nivelulpregătirii de profil.

Sunt mândră că am avut o con-tribuţie activă la elaborarea mai multordocumente de referinţă în privinţa ex-ercitării mandatului UNPOL, demersulcel mai relevant reprezentându-l elabo-rarea Ghidului de profil pentru ţărilecontributoare cu forţe de poliţie. În ace-laşi context, am coordonat grupul delucru care a demarat reviziureaNormelor Structurale de Îndrumare Pro-fesională Poliţienească, fiind, între al-tele, responsabilă cu asigurarea fluxuluiinformaţional între departamentele mis-iunii şi agenţii îndeosebi pe Sectorul

Justiţie. Cea mai semnficativă activitate a

Departamentului de Planificare Strate-gică rezidă în elaborarea Normelor Pro-cedurale pentru Poliţia locală, dintr-untotal de 67 documente elaborate, 34 fiindaprobate până în momentul finalizăriimisiunii mele.

Îmi amintesc cu plăcere şi de pe-rioada în care am oferit asistenţăPoliţiei locale în elaborarea planurilorde acţiune pentru anul 2011 şi în caream participat la revizuirea procesuluide promovare a acestei structuri. Dinaceastă perspectivă, a fost necesară oamplă analiză a legislaţiei în domeniuîn raport cu procesele de numire înfuncţii, de semnalizare a tuturor iregu-larităţilor formulând propunerile şi re-comandările specifice în astfel de situ-ații.

Pe parcursul celor doi ani, am maiparticipat la coordonarea grupului delucru privind interfaţa poliţie – parchetşi am contribuit la diseminarea pachetu-lui legislativ în segmentul de securitateşi analiză de risc. În acest sens, am fostdesemnată ofiţer de legatură în relaţia cuSectorul de Securitate. În colaborare cuDepartamentul de Reformă, Restruc-

turare, am contribuit la definitivareaProiectului privind Planul Strategic,necesar în momentul în care poliţia lo-cală va trece la faza de consolidare şi îşiva prelua responsabilităţile.”

Pregătirea multidisciplinară-cheia succesului

În anul 2001, Sandra era unul dintreabsolvenţii merituoşi ai Academiei dePoliţie „Al.I.Cuza”. Şi-a început drumulîn profesie înarmată cu numeroasecunoştinţe şi, nu în ultimul rând, cu spe ranţe.Nu bănuia, însă, încercările pe care i lerezervase propriul destin. Şi-a făcutstagiul în muncă la Inspectoratul dePoliţie Transporturi Bucureşti – Servi-ciul de Poliţie Transporturi AerieneOtopeni, ca ofiţer operativ cu atribuţii îndesfăşurarea activităţilor specifice înzona de competenţă din perimetrul aero-portului. A învăţat repede, fapt pentru

care şefii au repartizat-o la instru-mentarea operativă a lucrărilor penale şicolaborarea cu unităţile de parchet cesupraveghează urmărirea penală, efec-tuarea de verificări la comisionarii va-mali împreună cu organele abilitate

(Garda Financiara, A.N.A.F. etc.).Apoi, timp de un an, şi-a des-

făşurat activitatea, ca ofiţer opera-tiv, la Secţia de Poliţie TransporturiBucureşti – Biroul Cercetări Pe-nale, în sarcina sa figurând instru-mentarea cauzelor penale cu autoricunoscuţi, sub directa îndrumare aunităţilor de parchet.

Unul dintre cele mai interesantecapitole din parcursul profesional,aşa după cum recunoaşte chiar ea, aînsemnat implicarea în munca demonitorizare a implementării con-ceptelor şi proiectelor de moder -nizare a Poliţiei Române, a strate-giei şi planurilor anuale şi în-tocmirea analizelor de risc privindnerespectarea angajamentelor deintegrare europeană şi a sintezelorcu privire la evoluţia instituţională.Se întâmpla în intervalul de timpoctombrie 2005 – decembrie 2006,la Inspectoratul General al PoliţieiRomâne - Direcţia Management Orga-

nizatoric şi Comunicare Publică – Ser-viciul Monitorizare, Planificare Strate-gică şi Programe.

Înainte de a pleca în misiunea dinTimorul de Est, poliţista a mai lucrat laDirecţia de Investigaţii Criminale – Ser-

viciul pentru Combaterea InfracţiunilorSăvârşite de Cetăţenii Români înStrăinătate, fiind responsabilă atât cuschimbul de date şi informaţii la nivelinternaţional, în domeniul combaterii in-fracţionalităţii transfrontaliere, cât şi cuderularea activităţilor de cooperarepoliţienească internaţională sub coor-donarea CCPI.

În prezent, Sandra îşi desfăşoară ac-tivitatea la Inspectoratul General alPoliţiei Române, în cadrul Centrului deCooperare Poliţienească Internaţională(C.C.P.I.), Biroul Naţional Interpol. Amuncit enorm ca să ajungă în aceastăstructură de top, a luptat, în primul cupropriile-i temeri, şi, în egală măsură, cuprejudecăţile celorlalţi. S-a pregătit per-manent- absolvind, rând pe rând, cu rsu -rile de: monitori ONU, desfăşurate înlimba engleză, de cercetări penale şi, to-todată, un master cu specializarea „Psi-hologie Judiciară şi Victimologie”.

Cu siguranţă, dacă ar fi să o ia de lacapăt, ar spera, s-ar implica şi ar trudi înaceeaşi măsură pentru a-şi împlini visulde a deveni un veritabil ambasador alRomâniei, oriunde s-ar afla, acasă sau înteatrele de operaţiuni.

Lena MITROI

Vocaţia - combatant în teatrul de război54

76

Despre tot ceea ce înseamnă a fimanager al unei instituții deosebit de im-portante, respectiv director general alPoliției Capitalei, am discutat cu domnulchestor principal Lucian - Florin Guran,un polițist experimentat, care, fără aîncerca să realizăm un portret în culorilesuperlativului, poate fi caracterizat dreptun om a cărei pasiune pentru profesieeste sinonimă cu verbul a exista.

Și-a dedicat viața unor cazuri extremde dificile, aparte, reușind să-și îndepli -nească scopul, prinderea infractorilor. Pescurt, chestorul principal Lucian - FlorinGuran s-a dedicat Poliției Capitalei încădin anul 1985, când a îndeplinit funcțiide execuție pe linie de judiciar, apoi, din2000 a devenit șeful ServiciuluiOmoruri; din 2004 până în 2009, directorgeneral adjunct, iar din 2009 este direc-torul general al Poliției Capitalei.

Pentru că vorbeam despre un profe-sionist desăvârșit, avem și alte argu-mente: dl chestor principal Lucian -Florin Guran a obținut Diplomele:„Polițistul anului 2001‟, „Polițist deOnoare‟, cât și Ordinele „Virtuți Mi l-itare în grad de cavaler‟ și „Semnulonorific‟.

După cum ne mărturisește, și-a doritdin copilărie să ajungă polițist, dar nuorice polițist, ci polițist la „omoruri“. Visuli s-a împlinit, iar perioada de la „omoruri“

rămâne cel mai fericit timp al vieții sale,deși, atunci când vezi moartea, în toateipostazele sale, nu poți rămâne imun;sunt extrem de dureroase mai ales acelecazuri în care copiii sunt victime. Însă,după cum ne mărturisește chestorul prin-cipal Guran, trebuie să treci peste acestemomente, scopul tău fiind doar acela dea prinde criminalul. Cei care lucrează înacest domeniu sunt profesioniști, pentrucă au participat la multe evenimente, au

soluționat diferite cazuri, sunt capabili săfacă analogii, pentru că în comparație cualte infracțiuni judiciare fiecare caz esteaparte. „De aceea - ne precizează - existăși o legătură puternică în cadrul echipeicare desfășoară cercetări la fața locului șimă refer la polițiști, procurori, mediclegist, ceilalți colegi cu care colaborezi lafiecare eveniment. Și acum, chiar dacăeste o perioadă lungă de timp de când în-deplinesc funcții de conducere, nu m-amdezis de specialitatea care m-a consacrat“.

La întrebarea noastră despre ce im-plică a fi manager al unei instituții de-osebit de importante, respectiv PolițiaCapitalei, dl chestor principal Lucian -Florin Guran ne-a răspuns: „În opiniamea, a fi șeful Poliției unei capitale eu-ropene reprezintă cel mai onorant lucrudin cariera unui polițist. De aproximativpatru, cinci ani, mă întâlnesc cu șefiipolițiilor altor capitale europene și, prac-tic, constatăm că problematica Bu-cureștiului este aceeași și în celelalte ca -pitale. Prin aceste întâlniri încercăm săne îmbunătățim cunoștințele, să găsimsoluțiile cele mai bune. Anul acesta Con-ferința șefilor Polițiilor din Europa Cen-trală și de Est (Viena, Budapesta,Varșovia, Praga, Munchen, Berlin) s-adesfășurat la București și a avut în dez-batere furturile din autoturisme, con-statând că modurile de operare sunt

aproape identice întoate capitalele a min -tite, cu o anumită pro-fesionalizare în țărilemai dezvoltate. Iner-ent, am proiectat șiformulele de pre-venire a acestui fe -nomen.

Capitala înseamnă,în ultimii 10 ani, dez-voltare continuă, ex-tindere fantastică, ex-

plozia construcțiilor. Numeroase centrecomerciale, zeci de hipermarketuri și su-permarketuri, 239.760 societăți comer-ciale, 161 facultăți, 47 instituții de în-vățământ preuniversitar, peste 1.000 deunități bancare, baze sportive etc. la opopulație, la nivel oficial, de 1.944.377locuitori, nemaiținând cont de cei caretranzitează Bucureștiul, zilnic, aproape2.700 de persoane sau de cei care locu iescfără forme legale. (În Capitală sunt

1.239.448 autoturisme înmatriculate și750.000 de șoferi.) În aceste condiții,numărul polițiștilor la nivelul Capitalei,în 2010, este de 6.632, iar în 2006, la

Capitală lucrau 6.652. Avem 68 funcțiide conducere vacante. De aceea, o prio -ritate rămâne ocuparea acestor posturi.

Capitala, dacă ar fi să realizăm o ra-diografie completă se caracterizează prinmica criminalitate. Aceasta a predominatși în anul 2009, dar și în acest an, concretfurturi din auto, furturi din societăți co mer -ciale, din locuințe, modul de operarefiind cel prin efracție. Ne-am propus pre-venirea acestei mici criminalități,obținând rezultate relevante, confirmateși prin faptul că echipa Poliției Capitaleia primit numeroase felicitări pentrusoluționarea acestor cazuri.

Echipa de la Poliția Capitaleiînseamnă un angrenaj complex, iarfuncționarea acestuia depinde de cel careconduce această echipă. De aceea suntadeptul managementului participativ.“Iar noi completăm: la un volum impre-sionant de lucru, aproximativ 100.000dosare penale la care se mai adaugă60.000 de petiții, cifre semnificative lacare vom reveni în numărul viitor al re-vistei, dl. chestor principal Lucian – FlorinGuran a reușit să găsească acel echilibru,care duce la soluționarea operativă acazurilor, în condițiile în care la PolițiaCapitalei au existatconstant peste 1.000de funcții vacante, polițiștii preluînd tottimpul atribuții pentru deservirea cetățe-nilor. În acest sens, importante ar fi creareaunui Dispecerat unic la nivelul PolițieiCapitalei, cât și a unui Centru unic dereținere pentru arestații preventiv.

Roxana GHEORGHIU PAP

Manager de excelență la Poliția CapitaleiP r o f e s i o n i [ t i i

Agentul şef Daniel Dumitru, de laSecţia 5 din Poliţia municipiuluiPiteşti, este doar unul dintre specia -liştii Compartimentului de Proximi-tate, care trudeşte la consolidarea re-laţiei cu comunitatea exercitându-şiatribuţiile ca la carte. Îmbunătăţireasecurităţii, asanarea mediului stradalde persoane ce le creează disconfortsemenilor, aplanarea stărilor conflic -tuale, precum şi menţinerea legăturiicu asociaţiile de proprietari şi cu in-stituţiile de învăţământ reprezintădoar câteva dintre misiunile omuluilegii.

Referindu-se la munca sa de zi cuzi, poliţistul ne spune: „Pe coordo-natele proiectelor de prevenire şicombatere a violenţei în unităţile deînvăţământ, împreună cu colegii meiam derulat, până în momentul de faţă,22 de întâlniri cu factorii de condu -cere ai şcolilor, cu elevii, cu părinţii şicu cadrele didactice, fiind încheiateparteneriate pentru prevenireadelincvenţei juvenile şi a victimizăriiminorilor.

Pe linia identificării potenţialelorvictime, colectivul din care fac parte aidentificat şi consiliat persoane devârsta a treia, ce locuiesc singure şicare au fost luate în evidenţa proprieşi monitorizate.

Totodată, am participat la maimulte acţiuni cu caracter preventiv şide contracarare a furturilor de şi dinauto şi, de asemenea, am descoperit şiverificat 135 societăţi comerciale, iarunde am constatat nereguli am fixattermene de remediere a deficienţelor.

Din activitatea proprie, mai pot săenumăr cele 62 întâlniri cu reprezen-

tanţii asociaţiilor de proprietari dinzona de competenţă, ocazie cu cares-au desfăşurat activităţi de verificarea cărţilor de imobil. În privinţa sem-nalelor primite de la populaţie, amsoluţionat 24 reclamaţii cu termen.„

Pentru armonia familială

Omul Daniel Dumitru este unfamilist convins, care, însă, se gân-deşte nu doar la ai săi, ci şi la alte cu-pluri aflate în imperiul conflictelor,prin comunicare, acesta aducând lini ş -tea în 30 de familii tulburate de scan-daluri sau neînţelegeri.

Alte 70 de persoane le-a consiliatşi îndrumat în rezolvarea diverselorprobleme de interes cetăţenesc.

Printre rezultatele remarcabile aleefortului propriu se mai numără şi de-mersul implementării a trei proiectece fac trimitere la prevenirea fur-turilor din locuinţe, a sustragerilor deşi din auto.

Totodată, adaugă poliţistul, a maifost fost încheiat un parteneriat de co-laborare cu Centrul de Evaluare şiPrimire în Regim de Urgenţă Piteşti,din cadrul Consiliului Judeţean Argeş,participând periodic la întâlniri pre-ventive cu minorii instituţionalizaţi.

Împreună cu ceilalţi lucrători aisecţiei, agentul a participat la acţiunidesfăşurate pentru prevenirea comi-terii faptelor antisociale, în scopulcreşterii siguranţei cetăţenilor, re-spectiv al contracarării actelor cu vio-lenţă, înaintând Primăriei Municipiu-lui Piteşti, precum şi altor instituţii lo-cale, mai multe informări referitoarela numeroase probleme cum ar fi ceaa parcărilor, aleilor slab iluminate sau

neiluminate, a câinilor comunitari, re-alizarea unor marcaje pietonale etc.

Legătura cotidiană cu conducerileunităţilor şcolare din zona de respon-sabilitate ţine deja de evidenţă, înopinia piteştenilor, în scopul identi-ficării elevilor problemă, a stărilorconflictuale ce pot degenera în faptecu violenţă poliţiştii implicându-setotal.

Absolvent al cursului postuniver-sitar de psihologie judiciară al Fa cu l -tăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale E du-caţiei din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai-Cluj-Napoca, recent, agentulşef Daniel Dumitru şi-a pus la bătaiecapacitatea de comunicator stingândun conflict intrafamilial între obătrână şi nepotul său. În loc să îşicaute o slujbă, de ceva vreme, tânărulcu pricina îşi înecase tristeţea în al-cool, vărsându-şi năduful asuprabunicii, care îi suporta nu doar toaneleci şi cheltuielile pentru întreţinere. Cutoate că a dorit şi doreşte în conti -nuare să-şi ajute nepotul, femeia aajuns totuşi la capătul puteriloradresându-se Poliţiei.

După discuţii repetate cu agen-tul Dumitru, împricinatul şi-a re-cunoscut vinovăţia în producerea şimenţinerea unui conflict periculos.Poliţistul de proximitate nu s-a mulţu-mit, însă, doar cu asigurările nepotu-lui, ci a continuat cu vizitele înlocuinţa bătrânei. Se pare că, graţieprofesionalismului omului legii, însfârşit, liniştea a pus stăpânire pe aceafamilie tulburată de certuri şi tensiuni,care, probabil, în cele din urmă, vades coperi calea reconcilierii, vin-decându-şi propriile răni şi drame.

Lena MITROI

Cronicq despre poli]istul simplu

98

Săptămâna Prevenirii Criminalităţiiîn judeţul Mureş a înregistrat și o pre-mieră, o zi rezervată Poliţiei de Prox-imitate, dedicată organizării unei ac-tivităţi denumite „Contribuie la sigu-ranţa oraşului tău!” Aşa cum reiese şidin titlul acţiunii, acest demers a avutca scop principal îmbunătăţirea nivelu-lui de siguranţă în comunitate, prinidentificarea şi rezolvarea acelor prob-leme pe care cetăţenii le resimt în moddeosebit. Pe de altă parte, această acţi-une a constituit un prilej deosebit pen-tru ca poliţiştii de proximitate să poatăfi cât mai bine cunoscuţi în zonele lorde responsabilitate.

Ziua Poliției de Proximitate adebutat cu o amplă acţiune desfăşuratăîn zona unităţilor de învăţământ, princare poliţiştii din domeniu au dorit săse asigure că sunt luate toate măsurilenecesare de către managerii şcolari înceea ce priveşte siguranţa. Au fost ve ri-ficate punctele de control acces în inc-inta şcolilor şi au fost consiliaţi agenţiide pază referitor la modul de în-deplinire a sarcinilor de serviciu, aufost contactaţi administratorii sau ma -nagerii şcolari pentru a se preciza caresunt măsurile ce trebuie avute înatenţie pentru îmbunătăţirea siguranţeiîn şcoli sau în zona adiacentă acestora.

De menţionat este faptul că poliţiştii deproximitate sunt prezenţi în fiecare ziîn zona unităţilor de învăţământ, înspecial la începutul şi la terminareaorelor de curs, fapt ce este deosebit deapreciat de părinţi, profesori şi deelevi.

Acţiunile Poliţiei de Proximitatedin judeţul Mureşau continuat apoicu desfăşurareaunor activităţi înteren, prin carepoliţiştii au a bor -dat cu ce tăţeniiprobleme punc-tuale careafectează într-ooarecare măsurăsentimentul desiguranţă în co-munitate. În ca -drul acestei ac ţi-uni denumite„Contribuie lasiguranţa oraşuluitău!” po li ţiştii au di s tri buit cărţi de vi -zită şi afişe autocolante care conţinpoza agentului de proximitate şi câtevasfaturi utile din partea poliţiei în dome-niul prevenirii infracţionalităţiistradale, a furturilor din locuinţe şi pe

linie de siguranţă rutieră.Activitatea s-a desfăşurat în mu-

nicipiile Târgu Mureş, Sighişoara,Reghin, Târnăveni şi în oraşul Luduş,fiind deosebit de apreciată de cătrecetăţeni. Au fost receptate 47 de prob-leme punctuale, care vor fi incluse într-un plan de măsuri bine fundamentat ce

vizează rezolvareaacestora. Ulterior,poliţiştii de proxi -mitate vor informacetăţenii care ausemnalat respec-tivele probleme de-spre mo dul desoluţionare a aces-tora.

CoordonatorulPoliţiei de Proxi -mitate și poliţistulresponsabil pentrueducaţia rutieră auparticipat la organi-zarea şi desfăşu-rarea unei întâlniri

de lucru cu coordonatori zonali pe liniede educaţie permanentă din cadrul In-spectoratului Şcolar Judeţean Mureş,ocazie cu care au fost discutate aspectereferitoare la prevenirea violenţei înşcoli. De asemenea, s-au iniţiat unele

Contribuie la siguran]a ora[ului t`u!proiecte de prevenire a delincvenţei ju-venile şi de siguranţă rutieră specificefiecărei zone din judeţ, care urmeazăsă fie implementate începând cuaceastă lună, de către poliţiştii de pro -ximitate şi cei din cadrul structurii

poliţiei rutiere, în colaborare cuunităţile de învăţământ vizate.

În aceeaşi zi, din dorinţa de a marcaîntr-un mod cât mai eficient această zidin cadrul Campaniei „Săptămâna Pre-venirii Criminalităţii”, coordonatorulpoliţiei de proximitate a fost invitat ladesfăşurarea unei noi întâlniri cucetăţenii, în cadrul proiectului „CRED… în şcoala părinţilor!” – iniţiat de

structura de prevenire încă din lunamartie a acestui an. Proiectul are învedere creşterea gradului de informarea cetăţenilor cu privire la măsurile deprevenire pe care aceştia trebuie să leaibă în vedere pentru protecţia person-

ală şi a bunurilor familiei.

Parteneriat esențial

În cadrul activităţii a fost prezen-tată Poliţia de Proximitate Mureş şi re-laţia poliţie-cetăţean din perspectivaparteneriatului existent în comunitateamureşeană în scopul prevenirii in-fracţionalităţii. La finalul acestei întâl-

niri, la care au participat 21 de cetăţeni,a fost oferit un premiu din parteaPoliţiei de Proximitate pentru impli-carea cetăţenilor în cadrul acestuiproiect. Cei prezenţi la întâlnire auadresat mulţumiri Poliţiei mureşenepentru activitatea ce se desfăşoară înscopul îmbunătăţirii siguranţei comu-nităţii.

În cadrul unei emisiuni tv., în di-rect, de aproximativ o oră, coordona-torul Poliţiei de Proximitate a prezen-tat locul şi rolul Poliţiei de Proximi-tate, care sunt activităţile desfăşuratede această structură, bilanţul activităţiidin acest an, precum şi semnificaţia,obiectivele şi activităţile din cadrulCampaniei „Săptămâna PreveniriiCriminalităţii”.

Toate aceste aspecte vor mai fiprezentate în cadrul unei alte emisiuni,„Mureşul în actualitate”. Jurnaliștiimureșeni, parteneri ai poliţiei în toatecampaniile de prevenire, au reflectatobiectiv şi oportun activităţile desfăşu-rate în cadrul acestei campanii, toatereferirile din presă fiind pozitiv.

Activităţile organizate în ziua de -dicată Poliţiei de proximitate au însem-nat o nouă oportunitate pentru aprezenta preocupările Poliţiei mu -reşene în ceea ce priveşte îm-bunătăţirea siguranţei comunităţii. Maiales în această perioadă, cetăţenii tre-buie să înţeleagă faptul că misiuneaPoliţiei de Proximitate este una de oimportanţă deosebită.

Roxana GHEORGHIU PAP

Recent, o delegaţie for-mată din lucrători crimina -listiști, din cadrul IPJ Arad,a participat la un schimb deexperienţă în Ungaria, des-făşurat în Centrul depregătire al Poliţiei Ma -ghiare din apropierea loca -lităţii Bekes csaba, judeţulBekes.

Cu ocazia întâlnirii, aufost discutate aspecteprivind modalităţile şi proce-durile de lucru în ceea cepriveşte activitatea de cerc-etare la faţa locului, precum şiaspecte referitoare la dotareatehnică a structurilor crimi-nalistice din cele două ţări.

De asemenea, reprezen-tanţii Poliţiei arădene au fost

invitaţi să participe la un concurs pe teme de specialitate,respectiv cercetarea la faţa locului în cazul unor infracţiunidiferite cum ar fi: furturile din locuinţă, spargerile de mag-

azin, omorurile disimulate în sinucidere, uciderile din

culpă la o partidă de vânătoare.Echipa specialiştilor români a fost apreciată de către

colegii maghiari, pentru nivelul de pregătire şi în privinţamo du lui în care aceasta a des-făşurat activităţile practice.

La final, a avut loc o în-trevedere a celor prezenţi cuşeful Inspectoratului de Poliţie alJudeţului Bekes, domnul ge neralde brigadă dr. Jozsef Gyuroso-vics, care a înmânat diplome şicupe concurenţilor premianţi.

Delegaţia arădeană a fostonorată, decernându-i-se cupapentru cea mai bună echipă dinafara judeţului Bekes.

Activitatea a constituit o ex-celentă oportunitate de cu -noaştere şi relaţionare a po -liţiştilor din structurile crimina -listice dintre cele două judeţevecine şi extinderea relaţiilor decooperare existente între celedouă inspectorate de poliţie dinjudeţele Arad şi Bekes.

Parteneriat al criminali[tilor români [i maghiari

Continuarea dialogului dintre poliţieşi membrii comunităţii rrome pentruprevenirea şi medierea conflictelor interşi intraetnice reprezintă priorităţi per-manente ale poliţiştilor de la nivelul tu-turor Inspectoratelor judeţene.

Cetăţenii acestei etnii şi-au construitpropria lume cu tradiţii specifice, cu ocultură ale cărei legi, transmise din ge -neraţie în generaţie, s-au înrădăcinat înpercepţia grupului, fiecare membru alacestuia fiind obligat să respecte cu

străşnicie datina străbună. Interferenţa cu normele societăţii,

din care şi rromii fac parte, şi ne-cunoaşterea sau eludarea acestora con-duc, însă, la situaţii nedorite ce relevăun comportament neadecvat al unor in-divizi ce intră în contradicţie cu legeapenală.

Un exemplu de excelentă comuni-care cu rromii îl reprezintă acţiunilespecialiştilor din cadrul IPJ Vaslui.

Prin discuţii repetate cu participanţii

la diverse întâlniri, poliţiştii vasluieni auidentificat o serie de situaţii generatoarede conflicte, fapt pentru care au prezen-

tat modalităţi de soluţionare a acestuigen de situaţii astfel încât conduitele

adoptate să respecte normele fireşti deconvieţuire şi legile în vigoare. Mem-brii comunităţii rrome au fost deschişila dialog, acceptând soluţiile pe careunul dintre susţinătorii demersuluipoliţienesc, domnul comisar şef PopaCătălin, adjunctul şefului inspectoratu-lui, le-a propus, admiţând că varianta di-alogului este singura cale acceptabilă.

Lena MITROI

În dialog cu rromii

1110

Familia- universul social determi-nant, îndeosebi, în viaţa tinerilor şi aelevilor- ar trebui să însemne pentrufiecare spaţiul regăsirii de sine într-oatmosferă de siguranţă şi protecţie.Sprijinul instituţiilor statului- de în-drumare acordată părinţilor- capătădin ce în ce mai multă consistenţă prinintermediul dialogului permanentîntre cei implicaţi.

Activităţile concrete ale Poliţieimehedinţene încurajează orice iniţia-tivă venită din partea unităţilor şco-lare, oferind celor interesaţi posibili-

tatea de a se implica în acţiuni cu ca -racter preventiv.

De curând, Compartimentul deAnaliza şi Prevenire a Criminalităţii,împreună cu Poliţia municipiului Dro-beta Turnu Severin şi Biroul de Or-dine Publică - Compartimentul deProximitate, a desfăşurat o întrevedereavând rol de informare şi res -ponsabilizare a celor din Şcoala cuclasele I-VIII nr. 7 din municipiu. Lainvitaţia conducerii unităţii de în-văţământ, oamenii legii au răspuns cupromptitudine, aceasta constituind şi

o excelentă oportunitate de în-tărire a parteneriatului cu soci-etatea civilă.

Scopul demersului a constatîn informarea părinţilor privindconduita pe care ar trebui să oadopte cei mici în orice situaţieşi, în special, în şcoală.

Tema abordată pe parcursuldiscuţiilor s-a referit la una din-tre coordonatele realităţii imedi-ate, respectiv, prevenirea vio-lenţei.

Au fost prezentate exempledin cazuistica Poliţiei în care actoriiimplicaţi erau minori atât în calitatede autori, cât şi de victime alediferitelor infracţiuni. Dezbaterea acontinuat pe subiecte de interescomun privind siguranţa elevilor şiprevederile legale pentru abaterile şifaptele antisociale comise de cătreaceştia.

În opinia specialiştilor implicaţi,activitatea a fost apreciată de către cei50 de participanţi, cei prezenţi ex-primându-şi interesul ca, şi pe viitor,să se organizeze astfel de întâlniri.

Aproape de universul regăsirii de sine

Prevenirea delincvenţei juvenile reprezintă o prioritate aPoliţiei mehedinţene şi nu numai, colaborarea cu instituţiile

de învăţământ fiindconcretizată prinproiecte educa ţio -nale.

La Colegiul Na -ţional “GheorgheŢiţeica”, poliţiştiiCompartimentuluide Ana liză şi Pre-venire a Crimina -lităţii şi cei aiPoliţiei municipiuluiDrobeta Turnu Se ve -

rin s-au întâlnit cu ele-vii în cadrul pro iectului “Şcoală fără violenţă !”.

Activitatea a constat în expunerea amănunţită a cauzelorşi a factorilor care influenţează conduita unui elev spre un

comportament agresiv, demersul fiind orientat şi spregăsirea de soluţii. Sub forma unei dezbateri, în cadrul căreiamoderatorii discuţiei au fost cadrele didactice şi poliţiştii,cursanţii colegiului au demonstrat că şi-au făcut temele înmaterie de... mesaje cu caracter nonviolent, prezentând, larândul lor, oferta în acest sens.

Jurnaliştii locali au preluat cu interes subiectul, media-tizându-l amplu.

Lena MITROI

Şcoală fără violenţă

generică de „plante etnobotanice”.Astfel, eforturile susţinute ale

Poliţiei Române s-au concretizat şiprintr-o iniţiativă legislativă în ve de -rea includerii substanţelor psihoac-tive conţinute în produsele comer-cializate prin „magazinele de vise”în tabelele anexă ale Legii143/2000.

Raport Naţional

În cadrul Raportului Naţionalprivind Situaţia Drogurilor 2010sunt analizate date referitoare la ce -rerea şi oferta de droguri în Româ-nia la nivelul anului 2009, politicile

naţionale şi legile în domeniu, îm-preună cu tendinţele şi evoluţiile în-registrate în ultimii ani.

Comparativ cu anii anteriori,când, la nivel local, erau implemen-tate preponderent proiectele de pre-venire universală, în acest an, se re-marcă o creştere a număruluiproiectelor de prevenire selectivă.Se observă, de asemenea, o creşterea calităţii proiectelor de prevenireuniversală, întrucât acestea includatât componenta de informare, cât şipe cea de dezvoltare de abilităţi.Deşi în anul 2009 au existat o seriede modificări legislative şi la nivelinstituţional cu impact asupra sis-temului naţional de prevenire şicombatere a fenomenului dro -

gurilor, au continuat mă-surile de implementare aprogramelor de pre-venire a consumului şi adebutului în consum. Seconstată o mai bunăconştientizare pe termenmediu şi lung a pro-gramelor de prevenireorientate spre formareaşi consolidarea abi li -tăţilor personale care aurol de factor de protecţieîn prevenirea consumului de droguri(abilităţi de comunicare asertivă,gestionarea emoţiilor, gestionareastresului şi agresivităţii, rezolvareaunor probleme, luarea deciziilor

etc). De asemenea, se constată omai bună orientare a proiectelorderulate spre consolidarea mă-surilor de prevenire în plan local.

Consum problematic

Pentru realizarea estimăriiprevalenţei consumului proble -matic de droguri, la nivelul anu-lui 2009 s-a utilizat multiplica-torul rezultat în urma aplicării„Anchetei comportamentale şiserologice privind prevalenţa

HIV şi a hepatitelor B şi C înrândul consumatorilor de droguriinjectabile din Bucureşti”, coor-donat de Biroul Naţiunilor Unitepentru Droguri şi Criminalitate,în parteneriat cu Romanian AngelAppeal, Agenţia Naţională An-tidrog, Administraţia Naţională aPenitenciarelor, Ministerul Să -nătăţii, Comisia de Luptă AntiSIDA.

Din analiza datelor a rezultatun număr estimat de 17.767 con-sumatori problematici de droguri înBucureşti.

Nu s-au observat schimbări ma-jore în ceea ce priveşte numărul es-timat de consumatori problematicidin Bucureşti în anul 2009, compa -rativ cu anul 2008, respectiv 2007.

Admiterea la tratament

În regim de internare (centrelede asistenţă ale MinisteruluiSănătăţii), în anul 2009, au fost în-registrate, la nivel naţional, 1.126 decazuri de admitere la tratament caurmare a consumului de droguriilicite. Analiza datelor a permis con-turarea unui profil al persoaneloradmise la tratament, în funcţie dedrogul principal consumat şi altecaracterstici:

Heroină - bărbat, cu vârstacuprinsă între 20 şi 29 de ani(67,5%), care consumă heroină zil-nic (90,1%), pe cale injectabilă

(99,1%). Consumă, de asemenea, cadrog secundar, în special metadonă,alte opiacee şi hipnotice şi sedative(mai ales benzodiazepine), dar şicannabis, cocaină şi alcool (în pro-cente mai mici). Vârsta de debut,între 15 şi 19 ani pentru jumătate

13

În cadrul unei conferințe depresă, la Palatul Parlamentului, înziua de 10 noiembrie a.c., s-aulansat Raportul Național privindsituația drogurilor în România șiRaportul Anual privind situațiadrogurilor în Europa, 2010.

Alături de specialiștii M.A.I., aiPoliției Române, a participat șireprezentanta Observatorului Eu-ropean pentru Droguri și Toxico-manie de la Lisabona, doamnaSandrine Sleiman, ideea de esențăreliefată fiind aceea că reducereainfracționalității în domeniul trafi-cului de droguri reprezintă princi-palul obiectiv al structurilor spe-cializate în combaterea crimina -lității organizate.

În cadrul raportului naţional pen-tru anul 2010 lansat de AgenţiaNaţională Antidrog, simultan cu ra-portul anual al Observatorului Euro-pean pentru Droguri şi Toxicomanii,

au fost analizate date referitoare lacererea şi oferta de droguri înRomânia la nivelul anului 2009,politicile naţionale şi legile îndomeniu, cât și tendinţele şi evoluţi-ile înregistrate în ultimii ani.

Agenţia Naţională Antidrog, prin

intermediul Observatorului Românde Droguri şi Toxicomanii, structurade legătură (punct naţional focal îndomeniul drogurilor) cu CentrulEuropean de Monitorizare aDrogurilor şi Dependenţei deDroguri (EMCDDA), ela-borează şi transmite, anual,acesteia din urmă, RaportulNaţional privind situaţiadrogurilor în România. Înbaza rapoartelor naţionaleelaborate la nivelul tuturorstatelor membre UE şiNorvegiei, EMCDDA rea -lizează Raportul Anualprivind situaţia drogurilor înEuropa.

Raportul anual al EMCDDA esteprezentat Parlamentului European şiare loc, anual, o lansare publică încadrul căreia rezultatele sunt comu-nicate reprezentanţilor presei şi altorinvitaţi ai EMCDDA.

România este unpartener de în-credere în efortulglobal de reduc-ere a cererii şiofertei de dro -guri, atât încadrul relaţiilorcu statele mem-bre ale UniuniiEuropene şi struc-turile europenespecializate, câtşi în contextulmai larg al fo -rurilor interna -ţionale şi relaţi-

ilor cu statele pro-ducătoare de droguri, cu cele aflatepe rutele transnaţionale aledrogurilor şi cu cele având rezultatedeosebite în combaterea acestuifenomen.

Structurile specializate în com-baterea criminalităţii organizate, în

nouă luni ale acestui an, au destră-mat 62 de grupări specializate întraficul de droguri, formate din 351

de persoane, dintre care 156arestate.

Un exemplu concret îl reprezintăconfiscarea unei cantitaţi mari decocaină în Portul Constanţa – 1.200kg, caz ce a fost continuat în coo -perare cu autorităţile din S.U.A. şi acondus la capturarea în Brazilia a3.800 kg. de cocaină şi implicit de-structurarea unei reţele de trafic in-ternaţional de droguri de mare risc.

Anul trecut, în urma apariţieiunor magazine în care se comercia -lizau o serie de produse ce au încomponenţă plante şi substanţe cuproprietăţi psihoactive, care s-audovedit a fi deosebit de periculoaseşi care nu se regăseau în cadrul le gis-lativ ce reglementa regimul juridical substanţelor stupefiante şi psi-hotrope, Poliţia Română a întreprinsdemersurile necesare în vederea re-glementării situaţiei acestora.Trecând de la drogurile de mare riscla alt segment, „oniric‟, precizăm căautorităţile române au luat noi mă-suri legislative, aplicabile din lunafebruarie anul curent, în vederea ac-tualizării regimului juridic alplantelor, substanţelor şi pre -paratelor cunoscute sub denu mirea

12

Univers sedat

Pentru primele șase luni ale anu-lui 2010 - 934 de cazuri (dintre care235 cazuri de intoxicaţii acute cu„substanţe etnobotanice”). Compa -rativ cu anul 2009, în primele șaseluni ale anului 2010, se constată ouniformizare a repartiţiei cazurilorde urgenţe ca urmare a consumuluide droguri.

Decese

În 2009, au fost înregistrate 32cazuri de decese asociate consumu-lui de droguri la nivel naţional (28din Bucureşti), toate cu examen tox-icologic pozitiv (31 bărbaţi şi o fe-meie). Dintre persoanele decedate,31 sunt persoane de sex masculin,iar vârsta medie este de 27 ani (dacăîn anul 2008 s-a remarcat un numărimportant de decese în rândul per-soanelor de 15-19 ani, cu istoricscurt de consum, dar şi creştereamediei ce arată „îmbătrânirea” con-sumatorilor, în sensul că au un is-toric de lungă durată de consum, înanul 2009, se înregistrează ocreştere semnificativă a deceselorpentru adulţii cu vârsta cuprinsă înintervalul 30-34 ani, cu un istoricîndelungat de consum). Cauzadecesului a fost atribuită, dupăcum urmează: în șapte cazuri in-toxicaţiei doar cu opiacee, în 20de cazuri – intoxicaţiei cu opi-acee combinate alcool/benzodi-azepine/hipnotice (zolpidem şizopiclone)/altele, două cazuri -intoxicaţiei cu benzodiazepine,două cazuri- intoxicaţiei cu ket-amină şi un caz - intoxicaţiei cudiazepine cu lidocaină.

Crimă organizatătransfrontalieră

Aflată la intersecţia culoarelorde trafic de droguri şi poziţionată încadrul rutei balcanice, România acontinuat să fie un spaţiu de tranzitşi de depozitare a unor droguri demare risc destinate pieţei vest-eu-ropene (cu precădere Olanda, Ger-

mania, Marea Britanie),situaţie datorată poziţieigeografice a ţării şiconexiunilor stabilite demembrii grupărilorcriminale autohtone cucei ai crimei organizatetransfrontaliere externe.De asemenea, ca ele-mente de noutate, s-auconstatat expansiuneadeosebită pe piaţaromânească în ultimiidoi ani a drogurilor sin-tetice şi a aşa-numitelordesigner drugs sauspice, precum şi intensi-ficarea activităţilor derecrutare a cetăţenilorromâni de către reţelelevest-africane pentru a fiutilizaţi pentru cărăuşiede droguri între ţărileproducătoare şi diferitedestinaţii.

Se constată o creştere de aproxi-mativ trei ori a cantităţii totale dedroguri ridicate în vederea confis-cării faţă de anul 2008, de la 634,41la 1.615,09 kg (datorită confiscării

unei cantităţi importante de cocaină,pentru celelalte droguri cantităţilecapturate fiind mai mici, compara-tiv cu anul anterior), a dozelor deLSD (de la 71, la 308 doze) şi a can-tităţilor de substanţe chimice e sen -ţiale confiscate, dar şi o scădere deaproximativ trei ori a capturilor subformă de comprimate (de la 60.010,la 22.079 comprimate) sau fiole (dela 213, la 124 fiole).

Măsuri legislative

În prima jumătate a anului 2010,Guvernul României s-a autosesizatşi a adoptat Ordonanţa de Urgenţănr. 6 din 10 februarie 2010 şiHotărârea nr. 575 din 16 iunie2010, care au adus completări şimodificări la Legea nr. 339/ 2005privind regimul juridic alplantelor, substanţelor şipreparatelor stupefiante şi psi-hotrope şi la Legea nr. 143/ 2000privind prevenirea şi combatereatraficului şi consumului ilicit dedroguri. Prin aceste măsuri leg-

islative, plante şi substanţe nesu-puse controlului internaţional şi, im-plicit, celui naţional, care, însă,prezintă un risc pentru sănătateapublică din cauza proprietăţilor lorpsihoactive, au fost constituite într-o categorie denumită „plante şi sub-stanţe aflate sub control naţional” şiînscrise în anexele celor două actenormative modificate.

Roxana GHEORGHIU PAP

dintre ei (51,7%) şi între 20 şi 24 deani pentru încă un sfert (24,2%). Aumai fost trataţi anterior pentru con-sumul de droguri (60,2%). Au unnivel de educaţie scăzut şi locuiesccu familia, fiind în general fără ocu-paţie.

Hipnotice şi sedative - femeie,cu vârsta peste 35 de ani, care con-sumă zilnic pe cale orală mai alesbenzodiazepine (ex: Diazepam, Al-prazolam, Nitrazepam, Bro-mazepan, Xanax). Se adresează ser-viciilor din iniţiativă proprie sau caurmare a referirii de către mediculde familie, solicită pentru primadată tratament, adebutat în consumdupă 30 de ani şi areun nivel mediu deşcolarizare.

Cannabis - băr-bat, cu vârsta cu -prinsă între 15 şi 34de ani, care consumăîn procente mici şialte droguri. A ab-solvit şcoala profe-sională sau liceul,este elev/ studentsau fără ocupaţie şilocuieşte cu părinţii.Vârsta de debut se situează sub 29de ani. Fumează/inhalează mari-juana zilnic şi vine pentru primadată la tratament, referit de organelede cercetare sau serviciile medicaleşi, într-o proporţie mai mică, din in-iţiativă proprie sau a familiei.

În regim ambulatoriu, în anul

2009, au solici-tat admitere latratament ca ur-mare a con-sumului dedroguri, 536 deconsumatori des u b s t a n ţ eilicite. Analizadatelor a per-mis conturareaunui profil alpersoanelor ad-mise la trata-

ment, în funcţiede drogul principal consumat şialte caracterstici:

Heroină - bărbat, cu vârstacuprinsă între 25 şi 29 de ani,care consumă heroină zilnic, pecale injectabilă. Consumă, deasemenea, ca drog secundar, înspecial metadonă, hipnotice şisedative, dar şi cannabis şi co-caină. Vârsta de debut sesituează în cele mai multecazuri între 15 şi 19 ani. Este laprima admitere la tratament pentruconsumul de droguri.

Cannabis - bărbat, cu vârstacuprinsă între 20 şi 24 de ani (în

anul 2007, între 25 şi 29 de ani),care a debutat în consum la vârstemai mici de 20 de ani. Consumăacest tip de drog ocazional, pe calepulmonară (fumat/inhalat) şi este laprima admitere la tratament pentruconsumul de droguri.

Boli infecţioase asociate consumului

de droguri

- stabilizare pentru infecţia cuHepatita Virală B (în jurul a 10 -11% dintre consumatorii de droguriinjectabile testaţi; cei mai mulţifiind bărbați, cu vârsta mai mare de34 de ani, cu un istoric de injectarede mai puţin de doi ani);

- stabilizare la niveluri înaltepentru Hepatita Virală C (cu valori

peste media europeană - 71,2% din-tre consumatorii de droguri in-jectabile testaţi; semnificativ maimare în rândul pacienţilor de sexmasculin, cu un istoric de injectarede peste 10 ani şi pentru pacienţiireadmişi la tratament);

- creştere pentru HIV (cu valorisub media europeană - 3,3% dintreconsumatorii de droguri injectabiletestaţi; cu valori mai mari pentrucategoria de vârstă 25-34 ani şi înrândul pacienţilor cu un istoric deinjectare de peste 10 ani şi admişipentru prima oară la tratament ca ur-mare a consumului de droguri).

Urgențe

Pentru 2009, au fost raportate lanivel naţional 999 de cazuri de ur-genţe nonfatale ca urmare a con-sumului de droguri, dintre care: 258- în urma consumului de opiacee, 95– pentru consum de hipnotice şisedative, 86 – intoxicaţii acute cusubstanţe etnobotanice şi 48 decazuri – pentru cannabis).

1514

1716

„Siguranţa unităţilor de învăţământ de la nivelul judeţu-lui Tulcea reprezintă, şi în anul şcolar 2010-2011, o prioritatea Inspectoratului judeţean, iar pentru o mai bună realizare aacestui obiectiv se impune luarea unor măsuri pertinente, întimp util, menite să reducă posibilitatea apariţiei unor inci-dente de natură infracţională. De asemenea, ca urmare amodificărilor sociale şi economice deosebite din ultimaperioadă, este necesară cooptarea partenerilor cu atribuţiiîn domeniu pentru eficientizarea prevenirii fenomenuluidelic tual.

Violenţa în mediul şcolar reprezintă un flagel al societăţiice poate fi diminuat prin colaborarea mai multor factori dela nivel social, respectiv, familie, şcoală, justiţie. Cu toateacestea, multe aspecte legate de acest femonen intră sub in-cidenţa cifrei negre a criminalităţii.

Unitatea noastră, în colaborare cu alţi factori decizionalide la nivel local, a luat din timp măsuri adecvate pentru pre-venirea faptelor de violenţă grave prin intensificarea acti -vităţilor informative în rândul elevilor, părinţilor şi a cadrelordidactice, acordarea sprijinului de specialitate necesar con-ducerii unităţilor şcolare, pentru organizarea pazei, identifi-carea şi monitorizarea celor cu predispoziţie spre un com-portament deviant, desfăşurarea unor acţiuni pentru pre-venirea şi combaterea absenteismului şcolar şi demarareaunor acţiuni punctuale în zonele criminogene în vedereaidentificării minorilor aflaţi în situaţii de risc.” ne-a spus unuldintre ofiţerii de specialitate ai Inspectoratului PoliţieiJudeţului Tulcea.

Unităţi comerciale, luate la bani mărunţi

În opinia poliţiştilor, măsurile vor fi optimizate şi adap-tate continuu la necesităţile identificate pe parcursul imple-mentării acestora din motive ce ţin strict de îmbunătăţireaclimatului de siguranţă al elevilor şi cadrelor didactice înunităţile de învăţământ şi zonele adiacente acestora.

De curând, la nivelul municipiului Tulcea, poliţiştii de

proximitate au intensificat măsurile menite să crescă gradulde protecţie a publicului ţintă.

Activităţile întreprinse au vizat inclusiv verificareaunităţilor comerciale din vecinătatea şcolilor pentru a eli mi -na riscul de vânzare a băuturilor alcoolice şi tutun cursanţilor,identificarea minorilor cu probleme de comportament, aflaţiîn risc delictual- 12 minori le sunt deja cunoscuţi oamenilorlegii tulceni. Totodată, au fost realizate demersurile nece-sare, în privinţa monitorizării evoluţiei acestora, efectuându-se 21 de întâlniri cu conducerile unităţilor de învăţământ şicu părinţii pentru a întări colaborarea interinstituţională şi adiminua timpul de intervenţie în cazurile de risc delictual şivictimal. De asemenea, au mai fost verificate 20 de şcoliprivind modul de asigurare al pazei şi s-au luat măsurileadecvate pentru informarea celor responsabili cu acţiunile

necesare în privinţa creşterii gradului de siguranţă al parti -cipanţilor la procesul educaţional.

Cu sprijinul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică-Tul-cea s-au multiplicat materiale informative referitoare la po -pularizarea numărului de urgenţă 112 şi a măsurilor adec-vate pentru asigurarea unui climat firesc de desfăşurare aprocesului educaţional. Pliantele au fost distribuite şi afişateîn toate unităţile şcolare de la nivelul municipiului Tulcea.

Lena MITROI

Pledoarie pentru un climat firesc

În şcolile tulcene,

Primul urmărit internaţional ceface obiectul unei semnalări introduseîn Sistemul Informatic Schengen decătre autorităţile din Germania a fostprins pe raza judeţului Bacău, în urmaschimbului de date şi informaţii rea -lizat prin Biroul SIRENE din cadrulCentrului de Cooperare PoliţieneascăInternaţională al I.G.P.R.

La data de 22 noiembrie a.c.,poliţiştii din cadrul I.P.J. Bacău l-audepistat pe D. Adrian Nica, de 22 ani,din comuna Corbasca, judeţul Bacău,urmărit internaţional, la solicitareaautorităţilor germane, pentrusăvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

A fost prezentat Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Bacău, care aemis ordonanţă de reţinere, iar ulte-rior, mandat de arestare preventivăpentru cinci zile, urmând declanşareaprocedurii de predare către au-torităţile germane.

Schimbul de date şi informaţii su-plimentare prin intermediulBirourilor SIRENE a condus la de-pistarea, în ultima perioadă, şi a 17urmăriţi internaţional ce fac obiectulunei semnalări introduse în SistemulInformatic Schengen de către PoliţiaRomână. Astfel, au fost depistaţi 8 ur-măriţi internaţional, de către au-torităţile din Spania, 3 de către cele

din Italia, 2 de către cele din Greciaşi câte unul de către autorităţile dinAustria, Germania, Franţa, Cehia.To-todată, în urma schimbului de date şiinformaţii suplimentare cu au-torităţile italiene a fost identifi-cată, în doar câteva ore, pe teri-toriul României, o minoră de 16ani, semnalată ca fiind dispărutădin Italia.

Biroul SIRENE (Supplemen-tary Information Requested atNational Entries), din cadrulCentrului de Cooperare Poliție-nească Internațională - I.G.P.R.,inaugurat în ziua de 16 septem-brie a.c., a apărut ca urmare a

necesităţii schimbu-lui de date şi infor-maţii suplimentareprivind semnalărilede interes Schengen.

Sistemul infor-matic SIRENE estedestinat stocării in-formaţiilor de cătreautorităţile române şischimbului de dateîntre acestea şi sis-temul comun euro-pean de urmărire

poliţienească transfrontalieră, respec-tiv SIS (Sistemul Informatic Schen-gen), un element determinant pentruprocesul de aderare a României laspaţiul Schengen.

Cea mai importantă măsură com-pensatorie implementată odată curidicarea controalelor la frontiereleinterne ale statelor membre Schengeneste operaţionalizarea Sistemului In-formatic Schengen. SIS conţine dateminime despre persoanele saubunurile urmărite în cadrul unei pro-ceduri judiciare, iar datele şi infor-maţiile suplimentare ce pot conducela localizarea acestora sunt obţinute

prin intermediul BirourilorSIRENE, constituite la nivelulfiecărui stat membru Schengen.

Pentru a asigura un flux continuu

de date şi informaţii, Biroul Sirenefuncţionează 24 din 24 de ore, avândacces permanent la datele operativeale Poliţiei Române, Poliţiei de Fron-tieră Române, Oficiului Român deImigrări etc.

La nivel naţional, continuă de-mersul Poliţiei Române de pregătireşi instruire a tuturor poliţiştilor, în

vederea accesării atât a datelor dincadrul Sistemului Informatic Schen-gen, cât şi a celor din bazele de dateInterpol, de la orice terminal fix saumobil aflat în reţeaua MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor.

Roxana GHEORGHIU PAP

Captura „Sirenelor“

Raport de stare

Direcţia Poliţiei Rutiere dincadrul Inspectoratului General alPoliţiei Române a organizat nu-

meroase acţiuni de control pe DN 2şi DN 6, în scopul creşterii graduluide siguranţă, diminuării numărului deaccidente rutiere și a numărului devictime.

Alături de colegii lor din Capitală,la aceste controale au participat șipoliţişti din cadrul Serviciilor Rutiereale județelor Giurgiu, Ilfov şi

Ialomiţa, care au verificat modul cumsunt respectate restricțiile de viteză şimodul de depăşire în trafic. Deasemenea, au fost vizate și respectarearegulilor privind traversareapietonilor, neacordarea priorităţii ve-hiculelor şi pietonilor, precum şineregulile din transportul public, înspecial, nerespectarea timpilor deconducere şi de odihnă.

Municipii în siguranță* Încă de la începutul lunii

noiembrie a.c., în municipiileIaşi, Brăila, Călăraşi, Reşiţa şiTârgovişte, tot sub coordonareaInspectoratului General alPoliţiei Române, s-a derulat Acţi-unea „Municipii în siguranţă“pentru prevenirea şi descurajareafaptelor de natură penală sau con-travenţională, precum şi pentruasigurarea climatului de ordine şisiguranţă publică. Acţiunile s-audesfășurat în sistem integrat. Ală-turi de polițiștii de la ordine pu bli -că, investigații criminale și inter-

venție rapidă au participat și polițiștiide la rutier.

Asigurarea unui climat de sigu-ranţă civică, prevenirea şi combatereainfracţiunilor stradale, combaterea in-fracţiunilor cu violenţă, depistareapersoanelor care, prin conduita lor, în-calcă prevederile legale sau comit in-fracţiuni, precum şi depistarea, iden-tificarea şi tragerea la răspundere apersoanelor urmărite în temeiul legiiau fost obiectivele esențiale ale aces-tor ample acțiuni desfășurate de cătrepolițiști.

19

Pe coordonatele ParteneriatuluiLeonardo da Vinci „Drepturile omului-obligaţii comune şi probleme specificeîn sistemele de instruire poliţieneşti”, odelegaţie a Şcolii de Agenţi de Poliţie„Septimiu Mureşan” de la Cluj-Napocaa efectuat, recent, o vizită la Şcoala dePoliţie Judiciară din Loures, Portugalia.

La întâlnire, au participat reprezen-tanţi ai tuturor partenerilor implicaţi înacest demers, cum ar fi: unităţile despecialitate din Katowice-Polonia,Pezinok-Slovacia, Holesov-RepublicaCehă, Loures-Portugalia, Academia dePoliţie din Nienburg-Germania, pre-cum şi Şcoala clujeană de profil.

Din delegaţia română au făcut parte

domnii: comisar şef Laurenţiu Stoica,directorul unităţii de învăţământ şi re-sponsabilul de proiect, comisar şefRusu Gabriel, director adjunct, şi

doamna inspector principal Alice Popa,ofiţer Relaţii Publice şi coordonator alproiectului.

Temele dezbătute s-au referit la:“Uzul forţei” - ca subiect central - înlegătură cu care fiecare ţară partici-pantă a reliefat diverse aspecte referi-toare la responsabilitatea acestui actdin perspectivă poliţienească, în-deosebi, în situaţiile prinderii sus-pecţilor şi ale arestării acestora. To-todată, au fost tratate amănunţitcazurile în care sunt necesare resta-bilirea ordinii şi “Uzul de armă”,temă în cadrul căreia participanţii auprecizat aspecte precum atribuţiilepoliţiştilor în acest context, circum-stanţe care justifică recurgerea laacesta, proceduri de urmat la momen-tul în care este folosită arma de foc. La rândul său, Şcoala clujeană a

susţinut două prelegeri

ce au făcut trimitere la: „Uzulforţei în intervenţiilepoliţieneşti” şi „Uzul de armăîn Poliţia Română”.Cu acelaşi prilej, gazdele au

susţinut o expunere cu privirela instituţia Avocatului Poporu-lui în Portugalia.Totodată, cei prezenţi au rea -

lizat un bilanţ al parteneriatu-lui, în cadrul căruia au fost

analizate materialele propusepentru cuprinsul unui volum ce va fieditat la finalul proiectului.

Pe parcursul seminarului, partici-panţii au avut ocazia să efectueze, înscop documentar, o serie de vizite laŞcoala de Poliţie Judiciară din Loures,

la Închisoarea din Lisabona, la sediulDirectoratului Poliţiei Judiciare dinacelaşi oraş, precum şi la diverse obiec-tive cultural-istorice din Sintra şi Cas-cais.

18

Interven]ia în for]` vs. drepturile omului

Prilej de analiză a realizărilor anului şcolar încheiat, darşi de lansare a proiectelor viitoare, „Raportul de Autoeva -luare al Şcolii de Agenţi de Poliţie <<Septimiu Mureşan>>Cluj-Napoca pentru anul școlar 2009-2010” a reunit, per-sonalul şi elevii şcolii, precum şi invitaţi de onoare din rân-dul partenerilor instituţiei.

Alături de directorul şcolii- domnul comisar şef Lau-renţiu Stoica- pe scena amfiteatrului unităţii de învăţământau urcat şeful Serviciului Formare Iniţială şi Continuă dincadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnulcomisar şef Florin Andrei, subprefectul judeţului Cluj, dom-nul prof. univ. dr. Cozma Vasile, şeful Poliţiei MunicipiuluiCluj-Napoca, precum şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor lo-cale.

Cu acest prilej, au fost reiterate obiectivele generale aleinstituţiei ce vizează devoltarea pe mai multe componente:management, ofertă educaţională, calitatea procesului in-structiv-educativ, portofoliul de parteneriate şi colaborări lanivel naţional şi internaţional, resurse umane etc.

Lena MITROI

Recomandări de la Poliţia rutieră

- Nu conduceţi sub influenţa băuturilor alcoolice!- Folosiţi centura de siguranţă – vă poate salva viaţa

în caz de accident!- Adaptaţi permanent viteza de deplasare la particu-

larităţile de drum şi de trafic!- Nu vă angajaţi în efectuarea depăşirilor neregula-

mentare!- Folosiţi corect luminile, atât pe timp de zi, cât şi pe

timp de noapte!- Nu conduceţi, dacă vă simţiţi obosiţi! Planificaţi-

vă în aşa fel călătoriile, încât să nu parcurgeţi într-o zimai mult de 300 de kilometri!

- Este chiar indicat să opriţi din când în când, pe par-cursul traseului, pentru a vă destinde şi a vă refaceforţele.

- Acordaţi un plus de atenţie conducerii prin inter-secţiile nedirijate, la depăşirea mijloacelor de transport încomun sau a altor autovehicule, vitezei cu care rulaţi,pentru a putea în orice moment manevra şi opri îndeplină siguranţă autoturismul, dacă situaţia o impune!

Scanner rutier

15 noiembrie a.c.Situația accidentelor rutiere grave înregistrate la Dis-

peceratul Centrului Operaţional din I.G.P.R., doar într-o

zi a lunii noiembrie, se prezintă astfel:• Total accidente – 29; • Număr persoane accidentate

grav – 30; Număr persoane decedate – 5, în judeţeleBotoşani, Harghita, Ialomiţa şi Suceava.

Principalele cauze: • neadaptarea vitezei; • condu -cerea imprudentă • traversarea neregulamentară.

Viorica MARTIN

naţionale prezente în Afganistan,

îndeosebi, prin calitatea expertizeideţinute de către membrii săi.

Din această perspectivă,România participă, din luna sep-tembrie 2007, cu specialişti de topîn domeniul poliţiei judiciare. Înprezent, opt poliţişti români îşidesfăşoară activitatea sub auspici-

ile EUPOL Afganistan şi doi ur-mând ca acestora să li se alăture,

în viitorul foarte apropiat, alţi doicolegi, ceea ce

reprezintă, înopinia domnu-lui comisar şefCâmpian, oc o n t r i b u ţ i ec o n s i s t e n t ăatât numeric,cât şi calitativ.

Po l i ţ i ş t i iromâni suntim plicaţi înpro iecte strate-gice pe compo-nenta de po -liţie şi, de-

opotrivă, cea deasistenţă judiciară, a -cordată MinisteruluiPublic Afgan.

C o m p l e x i t a t e aobiectivelor misiuniiprecum şi dorinţademonstrată de cătreautorităţile române de

a-şi aduce con-tribuţia la re-forma siste -mului judiciarafgan s-aucon cretizat, in -clusiv, în tri -miterea a şaseexperţi (ju de -cători şi pr o -curori) care să sprijine unasemenea proces.

“Experienţa şi pro fe-sionalismul membrilorcontingentului nostru suntunanim recunoscute şi

apreciate de către toate en-tităţile naţionale şi internaţionalecu care relaţionează.” - ne mai

spune domnul comisar-şefCâmpian.

Decorat cu ordinul“Virtutea Militară”

La data de 19 octombrie 2010,comisarul-şef Ioan Câmpian, şefulcontingentului naţional de poliţiedin misiunea EUPOL Afganistan,a fost recompensat, prin decretprezidenţial, cu Ordinul ,,VirtuteaMilitară” în grad de ,,Cavaler” cuînsemn de război, pentru militari(brevet şi decoraţie).

În perioada 1999 – 2000,poliţistul a luat parte la misiunea

ONU din Bosnia, în perioada 2001– 2002, la misiunea OSCE dinSerbia, între anii 2005 şi 2007 s-aaflat în misiune în Kosovo, iar în-cepând cu anul 2008 îşi desfăşoarăactivitatea în Afganistan.

Lena MITROI

21

Poziţia geostrategică a trans-format Afganistanul în ,,răscruceadrumurilor antice” dintre OrientulMijlociu şi spaţiul indiano-pak-istanez. Sfâşiat de numeroaserăzboaie interetnice, mai alesdupă proclamarea independentei1919, când devine monarhie şidupă 1973 când se declară repu -blică, sub conducerea lui Muham-mad Daud, acest tărâm de nes-fârşite drame devine scenaluptelor pentru putere între con-servatorii islamişti şi partidele re-formatoare, susţinute de cele douămari puteri militare din anii 80.

În 1979, noul şef al statuluiBabrak Karmal solicită intervenţiaarmatei sovietice, care pierdepână în 1988 (anul retragerii tru-pelor sovietice) peste 15 mii de

militari. Războiul civil generează o

cursă a înarmării celor peste 20 degrupuri etnice (tadjici în nord,pushtuni, uzbeci şi turkmeni înnord, hazara în centru, beluchi însud, hinduși), grupări sprijinite de

SUA, pe de o parte (mujahedinii şitalibanii ) şi de URSS (guvernulcomunist), pe dealtă parte. Demer-surile strategico-politice se algo-ritmează crunt,de-a lungul tim-pului, în 1,5 mil-ioane de morţi,cinci milioane derefugiaţi la sfârşi-tul ocupaţiei so-vietice răspândiţiîn Pakistan (maiales hazarii, unpopor cu trăsăturiasiatice şi musul-mani sunniţi) şi Iran,dar şi în pagube materiale uriaşe.

În urma acordurilor de pace şia intervenţiei ONU,

se pune capătrăzboiului civil, iarla putere vin muja-hedinii şi talibaniicare instituie o re-publică islamică cea presupus îngrădi-rea drepturilor şilibertăţilor elemen -tare.

Astăzi, autoritateaguvernului şi a pre -şedintelui HamidKarzai abia trece delimita Ka bu lului, în

rest autoproclamaţiişefi de regiuni şi membri aitemutei mafii Panjshairi (afacericu opiu) deţinând controlul a peste80 % din teritoriu.

Afganistanul, în opinia istori-cilor, se încadrează în categoriastatelor premoderne, fiind un fel

de ,, terra nullius” cu suveranităţinominale în care diferitele etnii

sau grupări religioase organizeazăteritoriul pe principii feudale.

Misiuni poliţieneştistrategice

Misiunea pe componentapoliţienească a Uniunii Europeneîn Afganistan este rezultatul unuiproces internaţional, iniţiat încursul anului 2001 şi concretizatîn luna mai 2007 prin scrisoareade invitare adresată UE de cătreExecutivul Afgan. Mandatul mis-iunii are un pronunţat caracterstrategic îndreptat, cu precădere,spre dezvoltarea întregului sis-tem judiciar afgan şi îm-bunătăţirea standardelor profe-sionale până la compatibilizareaacestora cu cele acceptate lanivel internaţional.

Într-o perioadă scurtă de timp,acest demers de anvergură s-aimpus în rândul comunităţii inter-

20

Comisarul șef Ioan Câmpian la ConferințaEUPOL Afganistan de la Bruxelles

Diplomații Poliției Române

Tehnică fotografică de ultimă generație donatăcomponentei de criminalistică a Departamen-

tului Special de Cercetare la fața locului

Ceremonia de certificare a membrilor Depar-tamentului Special de Cercetare la Fața Locu-

lui din cadrul Ministerului Afgan de Interne

Diplomat român cu epoleţi,

Pe tărâmul... dramei afgane

2322

turile omului și protecția copilului.Ca responsabilitate esențială și-aadus aportul pentru promovarea șisprijinirea integrării pespectiveiGenre în cadrul poliției MONUSCOși a Poliției congoleze, aspect sensi-bil ce este permanent monitorizat deo multitudine de organizații inter-naționale. Datorită rezultatelorobținute, ofițerul român a reprezentatMisiunea la două evenimente Inter-naționale precum Conferința Anualăa Femeilor Polițist (Seattle, SUA,2009) respectiv Seminarul Inter-

național pentru dezvoltarea unui In-strument (Toolkit) DPKO de bunepractici în Misiunile de menținere apăcii. ( New York, USA, 2010).

Cot la cot ca și în viața de fami-lie, inspectorul principal Maria –Van-dana Vișan și soțul acesteia inspec-torul principal Cristian-Mircea Vișanau înfruntat cu mult curaj repartizareaîntr-o zonă sensibilă din estul R.D.Congo. Scenă a multor confruntări ar-mate violente, orașul Goma i-a primitpe cei doi ofițeri români în rândurileformatorilor în domeniul Ordinii pub-lice, violențelor sexuale și poliției ju-diciare. Experiența dobândită în urmasituațiilor dificile întâlnite, misiunileîn teren împreună cu echipe mixteale ONU, reprezentarea UNPOL laîntâlniri cu organizațiile partenere

ale MONUSCO saupolițiștii congolezi formați,au atras după sine respectulcolegilor din sector și aufăcut ca la sfârșit de misi-une, cei doi ofițeri românisă fie înconjurați de simpa-tia și aprecierea tuturor.

Polițiștii români-formatori de top

Experiența în calitate de profesorla Școala de Agenți dePoliție „SeptimiuMureșan” din Cluj, expe-riența de viață, calm im-perturbabil și respect dinpartea fiecărui membruUNPOL în parte însumateîntr-un singur om, comis-arul șef Robinson Ruja.Decanul de vârstă al con-tingentului a fost reparti-zat la Cartierul General alMisiunii din Kinshasa,Celula de Coordonare aFormării, în calitate de„FORMATOR” pentrupoliţiştii nou-sosiţi în mi-siune, timp de opt luni de

zile, după care a preluatadministraţia aceleiaşistructuri UNPOL. În cal-itate de formator „dom-nul profesor” RobinsonRuja a pregătit toate seri-ile de poliţişti inter-naţionali pentru a fi ca-pabili să pregătească larândul lor poliţia localăcongoleză în diferitedomenii de specialitate,aceste cursuri fiind axatepe domeniul de peda-gogie. Ca singur profe-sor atestat din cadrul mi-siunii UNPOL, ofițerulface parte din comitetul de punere înpratică a Programului ce vizează for-marea a 500 de poliţişti congolezi

(foşti rebeli, integraţi în forţele depoliţie) fiindu-i încredinţată întreagaparte de metodică a acestui program.

România a fost de asemeneareprezentată în Estul Republicii De-mocrate Congo de către inspectorulprincipal Ioan Marius Pop și inspec-torul Marius Ciprian Bărboșanu, careși-au desfășurat activitatea timp dedoi ani în Provincia Katanga, Distric-tul Tanganyika, Sectorul UNPOL/KALEMIE, primul în calitate de șefal sectorului și al doilea în calitate deadministrator. Într-un teritoriu foartevast (circa 200.000 km2) a cărui den-umire provine de la Lacul Tan-ganyika, sub coordonarea ofițerilorromâni, circa 1.500 polițiști con-golezi au fost formați în diferite

domenii de specialitate. Activitățilezilnice de consiliere a PolițieiNaționale Congoleze s-au împletit cu

Într-o societate post conflict degenul celei din R.D. Congo măcinatăde 40 ani de război, în care instabili-tatea politico-economică și volatili-tatea mediului securitar fac ca sigu-ranța de sine și rezistența la stres săfie virtuți supreme, 14 ofițeri,proveniți din toate provinciile istoriceale țării, poartă cu mândrie drapelulRomâniei și sigla Poliției române.Nici focurile de armă trase la întâm-plare în orașe, jafurile ”organizate”,pericolul pierderii vieții pe axelestrategice din estul instabil al RD-Congo, prezența în zone fără apă sauhrană, nici clima capricioasă șiriscurile bolilor, care fac anual zecide mii de victime, nimic nu i-a înde-părtat pe cei 14 ofițeri români repar-tizați în MONUSCO de evidențiereaîn orice circumstanțe și cu orice preța profesionalismului, a respectuluifață de țară și insituția Polițieiromăne.

RecunoașterePolițiștii români, în frunte cu

Șeful de contingent, comisarul Cris-tian Văduva, au demonstrat în teatrul

de operații din R.D. Congo dovadaînaltei formări și pregătiri profesion-ale și personale în Academia dePoliție, în munca complexă desfășu-rată înainte de venirea în misiune și

prin studiul continuu în centre de per-fecționare profesională și univer-sitare. Acest lucru a fost inevitabil re-marcat de conducerea misiuniiUNPOL, care a încredințat polițiștilorromâni unele din cele mai înaltefuncții atribuite conform statutului

polițiștilor secondați. Unul dintreaceștia este Șeful de contingent,comisarul Cristian Văduva, al caruibackground educațional și pregătireprofesională l-au propulsat de-alun-gul celor patru ani de misiune dinMONUSCO în diverse funcții lanivel strategic și management oper-

ațional. Șef de stat major, Coor-donator de unități speciale de in-tervenție (1.050 ofițeri în subor-dine), Ofițer de informații șilegătură, Ofițer de personal șiadministrație, membru perma-nent în Comisia de Anchete Dis-ciplinare a Misiunii, CristianVăduva a fost în orice situațiereprezentantul contingentuluiromân în relațiile cu ierarhia mi-siunii.

Femeile ofițer laînălțimea încrederii

acordateÎntr-o misiune „gigant‟, precum

MONUSCO, nu a fost ușor pentru

cele trei polițiste românce să se im-pună profesional în sânul unui „con-glomerat‟ de polițiști din peste 60 dețări. Totuși imaginea PolițieiMONUSCO a fost încredințatăcomisarului Mihaela Savu care, da-torită adaptabilității și calităților

lingvistice, a fost numită șef alCelulei de comunicare și informarepublică. Dovada a muncii asidue și aperseverenței sale rămâne „JurnalulPoliției MONUSCO‟, prima și sin-gura publicație oficială a componen-tei UNPOL a cărei concepție și di-fuzare îi aparțin în totalitate. Trans-parența activităților instituției, imple-mentarea unui sistem de ofițeri delagătură în domeniul comunicării peintreg teritoriul R.D. Congo,reprezentarea UNPOL în relațiile cumedia i-au asigurat comisarului Mi-haela Savu o apreciere constantă dinpartea iererhiei misiunii și a colegilor.

Poate niciunul dintre români nu aresimțit greutatea despărțirii de fam-ilie mai mult decât inspectorul Mi-haela Păun, ofițerul lăsând acasă ofiică în vârstă de patru ani. În ciudaacestor greutăți, în perioada misiuniiMihaela Păun și-a desfășurat activi-tatea în două din unitățile cheie alePoliției MONUSCO în calitate deOfițer de planificare și, respectiv, Ex-pert reformă în domeniul Genre, luptăîmpotriva violențelor sexuale, drep-

Seminar New York, 2010, alături de Secretarul General ONU

Hilary Clinton în vizită la Goma Pregătind articole pentru Journalul Poliției MONUSCO

Sesiune de formare PNC

Consilierea politistilor din Bukavu

Profesionalismul [i competen]a poli]i[tilor româniMisiunea Monusco

2524

regulate ale R.D. Congo, FARDC, adouăsprezece grupări armate rebelece activau pe vastul teritoriu alProvinciei Sud Kivu. Experiențadobândită cu ocazia misiunilor efec-tuate și formărilor de polițiști con-golezi au determinat numirea aces-tuia ca șef JMT (Joint MonitoringTeam) Bukavu.

Misiuni diverse –rezultate de excepție

Sosiți în misiune în noiembrie2009, inspectorul principal Marian

Luca și inspectorul Horia Juncu, aufost repartizați în cel mai nordic sec-tor al RDC, orașul Bunia, activând încalitate de administrator al sectorului,respectiv șef echipă formatori depoliție judiciară. Alături de ceilalțicolegi UNPOL, cei doi ofițeri româniau reușit punerea în practică a unuiproiect de formare a poliției locale îndomeniul criminalisticii, acesta fiindun demers de pionierat în paleta dematerii propuse de misiune. Confrun-tându-se cu condiții de trai dificile,cei doi tineri ofițeri constituie în acestmoment un nucleu stabil, împreunăcu care colegii UNPOL de diferitenaționalități își duc la îndepliniresarcinile de serviciu.

Ultimul ofițer de poliție ajuns înmijlocul contingentului român dinR.D. Congo, inspectorul principalGraur Mircea Eugen a avut avantajulde a beneficia de experiența colegilordeja obișnuiți cu rigorile și difi-cultățile unei astfel de misiuni.

Botoșăneanulcontingentului afost desemnat careprezentant alc o m p o n e n t e iPoliției MO NUS -CO la Centrul desuport al misiu-nii. Avantajul dea vorbi atât limbaengleză cât șifranceza, l-a pro -pulsat în pozițiade a fi primulpolițist al misiunii ce lucrează la cen-trul logistic al acesteia, având rolul de

a coordona logistic punerea înpractică a proiectelor de dez-voltare a capacităților oper-aționale ale PNC. Împletindexperiența dobândită repededatorită misiunilor de eval-uare efectuate în centrele deformare congoleze, cu cal-ități umane ușor de obser-vat, inspectorul principalGraur Mircea Eugen esteunul din polițiștii apreciațiîn mod deschis de către ier-arhia UNPOL a misiunii, peumerii acestuia apăsând re-sponsabilitatea asigurării

continuității prezenței PolițieiRomâne în misiunea de menținere

a păcii din R.D.Congo începând culuna octombrie 2010.

Modul exemplar în care cei 13ofițeri de poliție români aflați înmisiune în R.D. Congo au

reprezentat sș promovat imagineaPoliției române și a României înteatrul de operații este fără în-doială expresia calităților lor pro-fesionale și personale, la acestlucru contribuind și cei care auîncheiat deja misiunea. Acest lucruobligă polițiștiii ce urmează a firepartizați în viitorul tur de misi-une în cadrul MONUSCO sădemonstreze capacități profesion-ale de același nivel, contribuindprin aceasta la menținerea încred-erii în po tențialul instituțieiPoliției Române de a răspundeprovocărilor de securitate interneși internaționale. Totodată, expe-riența acumulată în misiunile in-ternaționale reprezintă un aquisimportant în procesul de modern-

izare instituțională și de înfăptuirea actului de justiție.

Mihaela SAVUNicușor DULGHERU

activitățile specifice zonei de Est aRDC și anume reprezentarea compo-nentei UNPOL în cadrul contacteloroficiale cu autoritățile administrativeale Districtului în cadrul ProgramuluiGuvernamental STAREC (Programulde Stabilizare și Reconstrucție a Es-tului RDC), unde șeful sectorului aactivat în calitate de co-președinte alComisiei de Securitate. Astfel,polițiștii români au contribuit decisivla inițierea și dezvoltarea unorproiecte menite să ducă la stabilitateși securitate în nordul provincieiKatanga, în special pe axa Kalemie-Bendera, unde prezența rebelilorFDLR este puternic simțită datorităoperațiunilor militare desfășurate deguvernul congolez în Nord Kivu și

Sud Kivu. Aspectul umanitar nu a lip-sit din activitatea desfășurată, ofițeriiparticipând activ în cadrul misiunilorJoint Protection Team (JPT) menitesă asigure protecția populației civile.

Român cu o inimă mare, tată a doicopii în vârstă de un an, respectiv treiani, inspectorul principal Ioan Comanpoate povesti oricând colegilor dințară despre atrocitățile războiuluivăzute cu propriii ochi. Repartizatalături de colegii săi Maria Vandanași Cristian Mircea Vișan în zona deest a țării, în orașul Goma, ofițerul afost mereu în contact cu populația lo-cală prin prisma misiunilor în echipemixte pe care le-a coordonat în teren,împreună cu observatori civili (JointMonitoring Team). Expus adeseoripericolului de a fi luat ostatec sau dea fi împușcat, Ioan Coman a contin-

uat timp de aproape doiani să monitorizeze con-solidarea autorității destat în perimetrele izo-late și respectarea drep-turilor omului pentrupopulația din zonă.Colegii UNPOL dinGoma afirmă fără ezitarefaptul că inspectorulprincipal Ioan Comaneste respectat și îndrăgitde populația locală carese simte în siguranțăcând „românul‟ le vor-bește în „Swahili‟ cândîi vizitează.

Securitatea a fost, este și varămâne principala preocupare a

MONUSCO înR.D.Congo. Ca odovadă a încrederiiacordată contingen-tului român depoliție, acest sectorprimordial de activ-itate a fost încred-ințat spre coor-donare și super-vizare inspectoruluiMarian Geantă.R ă s p u n d e r e aenormă, 331 demembri UNPOLmonitorizați zilnic,precum și asigu-

rarea pazei Cartierului General al

Poliției MONUSCO sunt activități cucare Marian Geantă se confruntă zil-

nic. Mereu „în priză“, inspectorulMarian Geantă veghează mai multdecât oricine la siguranța fiecăruiadintre polițiștii din misiune, într-unmaraton desfășurat 24 de ore din 24.

Pericolul cotidian

Singurul român luat ostatic decătre rebelii Mayi-Mayi, inspectorulprincipal Cosmin Scarlet își am-intește cu emoții experiența trăită îndata de 20.08.2009, în timpul uneimisiuni comune de monitorizare șiprotecție a populației civile din zonaBukavu când, pentru căteva ore, afost în „custodia‟ milițiilor paramil-itare. Cosmin Scarlet a fost reprezen-tantul UNPOL Bukavu în cadrulproiectului „AMANI” ce a vizat

dezangajarea/demobilizarea, brasajulși integrarea în rândul forțelor armate

În postura zilnicăde lucru, înconjurat

de documentePregătind unitățile de intervenție FPU

Membrii Contingentul roman de politie alaturi de ierarhia Misiunii

Alaturi de echipa UNPOL Bunia

Activitati zilnice impreuna cu populatia locala

Decorarea militarilor din Ghana

credere: părinţi, profesori, poliţişti şi,dacă nu sunt crezuţi, să insiste până lise va da crezare.

În general, copiii au o vulnerabili-tate victimală crescută din cauza acelorparticularităţi psihocompor-tamentale şi de vârstăspecifice:

- nu pot înţelege la o anu -mită vârstă care sunt in-tenţiile bune sau rele alepersoanelor;

- au posibilităţi fizice şipsihice limitate;

- nu înţeleg care suntefectele anumitor compor-tamente atât ale lor, cât şiale altora;

- sinceritatea şi creduli-tatea specifică vârstei.

Astfel, ei pot devenifoarte uşor victime,deoarece pot fi uşor manipu-laţi, minţiţi prin promisiunile, recom-pensele pe care infractorii le oferă.

De foarte multe ori, însă, formelefoarte grave de victimizare a copilului,cum ar fi bătaia şi incestul, se întâlnesc,din nefericire, şi în cadrul familiei.Acestea vor avea consecinţe destul degrave în ceea ce priveşte dezvoltarea şimaturizarea psihocomportamentală acopiilor. Bătaia este frecvent folosită,producându-le copiilor leziuni corpo-rale şi chiar decesul.

De asemenea, abuzul emoţionalasupra copilului îl determină pe acestasă creadă că este lipsit de valoare, slab,neiubit, nedorit şi că alţi copii sunt maibuni decât el. Sunt mulţi părinţi care nuoferă suportul emoţional necesar atuncicând copilul are o problemă, fără săînţeleagă necesitatea copilului de a sesimţi ocrotit şi iubit în permanenţă.

Alte forme ale abuzurilor sunt izo-larea sau terorizarea unui copil. Vio-lenţa domestică la care un copil estemartor poate fi considerată, de aseme-nea, o formă de abuz psihologic.

O altă formă de abuz o constituie

neglijarea, manifestată prin refuzuladultului de a comunica adecvat cucopilul, de a-i asigura acestuia nevoilebiologice, emoţionale, de dezvoltarefizică şi psihică. Practic, părinţii sau cei

care îngrijesc copiii manifestă atât in-diferenţă, cât şi ignoranţă cu privire lanevoile copilului.

Abuzurile sexuale fac parte din cat-egoria mai largă a molestării sexuale acopilului, ce poate fi considerată oformă a violului, deoarece victimele nusunt capabile să-şi dea consimţământul.

În orice formă de abuz, însă, mi-norul depăşeşte cu greu momentul,fiind copleşit, totodată, de sentimentede ruşine şi vinovăţie, neavând curajulde a spune ce a păţit. Şi, uneori, în co-munităţi mai restrânse ei sunt etichetaţica fiind vinovaţi de cele întâmplate, înloc să fie acuzat adevăratul vinovat:abuzatorul. Este o situaţie extrem dedelicată şi copiii trebuie învăţaţi cinesunt de fapt cei vinovaţi şi că trebuie săaibă curajul să rupă tăcerea pentru apune capăt abuzurilor. De aceea, esteimportant ca familia să reprezinte acelmediu securizant pentru copil, ca acestasă se simtă în pemanenţă protejat.

Tot în cadrul activităţilor demaratede către oamenii legii, copiii au fost in-formaţi de către specialişti că, în fiecare

zi, pe drumurile publice din judeţulVaslui, precum şi în alte judeţe ale ţării,se comit frecvent accidente rutiere.

În judeţul Vaslui, o problemă foartemare o reprezintă căruţaşii, bicicliştii şi

conducătorii de mopede careîncalcă normele rutiere, fieconducând cu viteză foartemare sau fiind în stare deebrietate, accidentând copiinevinovaţi. Copiii au fostavertizaţi să se deplaseze cufoarte mare atenţie pentru anu fi expuşi pericolelorstrăzii. De asemenea, copiilorli s-a explicat că viaţa lor nutrebuie lăsată în seama şofe ri -lor, ţinând cont de faptul căunii conducători auto suntneatenţi, se pot afla sub influ-enţa băuturilor alcoolice saupot avea defecţiuni la sistemul

de frânare sau direcţie a autotu -rismului.

Poliţiştii au reliefat pentru eleviiparticipanţi importanţa respectării re gu -lilor de circulaţie. Ţinând cont de vul-nerabilitatea pietonilor din mediulrural, deoarece nu există trotuare, iardeplasarea trebuie efectuată pe acosta-ment, pe poteci laterale, elevii au fostsfătuiţi să fie atenţi la modul cum se de-plasează de la şcoală către casă şi aufost avertizaţi de faptul că minorii nuau voie să circule cu bicicleta pe dru-murile publice, dacă nu au împlinitvârsta de 14 ani.

În cadrul activităţilor au fost vizion-ate imagini ale unor accidente rutiere încare au fost implicaţi minori, precum şispoturi cu caracter preventiv.

Prin desfăşurarea acestor activităţi,s-a urmărit ca elevii să fie informaţireferitor la modalităţile de cunoaştereşi de prevenire a abuzurilor, indiferentde natura lor, precum şi sensibilizareacopiilor privind consecinţele produ -cerii accidentelor rutiere.

Mihaela IANCU MOISE

Prevenirea abuzului sexual îndrep-tat împotriva minorilor reprezintă o pri-oritate a poliţiştilor în acest an, iar ac-tivităţile acestora au fost orientate, cuprecădere, către informarea minorilordin mediul rural, având în vedere căacolo au avut loc cele mai multe in-

fracţiuni de acest gen în anul 2010, darşi în anii precedenţi.

De la începutul anului şcolar, înjudeţul Vaslui au fost demarate acţiunice au avut ca scop pregătirea antiin-fracţională a elevilor. În acest sens,poliţiştii din cadrul Compartimentuluide Analiză şi Prevenire a Criminalităţii,ai Serviciului Rutier, cei ai Poliţiei Mu-nicipiului Vaslui, ai Postului de PoliţieAlbeşti, ai Postului de Poliţie Micleşti,împreună cu reprezentanţii CentruluiJudeţean de Asistenţă PsihopedagogicăVaslui, au desfăşurat o activitate de pre-venire antiinfracţională şi victimală,având drept beneficiari elevii dinunităţile de învăţământ din municipiileVaslui, Bârlad localităţile Albeşti,Corni Albeşti şi de pe raza comuneiMicleşti, în comunele Buneşti -Avereşti, Oşeşti, Duda - Epureni şiTodireşti.

Specialiştii au abordat aspecteprivind prevenirea abuzurilor sexualeîndreptate împotriva minorilor, efecteledevastatoare pe care acest gen de in-fracţiune le are asupra victimei, mă-

surile de autoprotecţie pentru a nu de-veni victime ale unor astfel de infracţi-uni, dar şi pedepsele prevăzute deCodul Penal pentru aceste fapte, pre-cum şi prevenirea accidentelor de cir-culaţie.

De asemenea, activităţi de pre-venire a abuzului sexualîndreptat împotriva mino-rilor au fost demarate şi înunităţile de învăţământdin comunele Iana şi Bă-cani, la acestea par-ticipând aproximativ 300de elevi.

Cu privire la acest as-pect, inspectorul principalOana Ciobanu, din cadrulCompartimentului deAnaliză şi Prevenire aCriminalităţii, comisarulDaniel Voinea - şef Biroude Ordine Publică pentru

Mediul Rural Bârlad, subcomisarulNeculai Chiper, din cadrul Biroului deOrdine Publică pentru Mediul RuralBârlad, agentul şef principal DorinelPascal, de laPoliţia de pro xi -mitate Bârlad,şi psihologulIonuţ Brăteanu,şef C.P.R.U.Bârlad ( centrucu atribuţii im-portante în re-ducerea de -lincvenţei juve-nile, prin inte-grarea familialăşi socială acopiilor care autrăit pe stradãsau care suntexpuşi riscului dea ajunge în stradă), le-au prezentatcopiilor informaţii despre ceea ce pre-supune abuzul sexual şi care suntmodalităţile de evitarea a acestui gen deinfracţiune.

În cadrul activităţilor desfăşurate,copiii au fost extrem de receptivi la in-formaţiile prezentate, fiind interesaţi deceea ce trebuie să facă pentru a nu de-veni victime ale unor infracţiuni.

De asemenea, specialiştii au sub-liniat faptul că anturajul negativ, aso-ciat cu consumul de alcool şi vizionareaîn grup a unor filme cu conţinutpornografic, constituie în multe cazuriinstigări la săvârşirea unor astfel de in-fracţiuni, dând naştere acelui curaj degrup care, pentru unii tineri, de obiceitimizi şi reţinuţi, se manifestă prin acţi-uni violente, iraţionale, uimind familiaşi cunoscuţii. Totodată, poliţiştii i-ausfătuit pe elevi ca ori de câte ori suntmartori la comiterea unor infracţiunisau devin victime ale unor infracţiunisă nu ezite să anunţe imediat poliţia.Trebuie să înţelegem faptul că, re-nunţând să depunem reclamaţie încazul sesizării unei infracţiuni, ajutăminfractorii să comită alte fapte.

Cu privire la abuzurile sexuale în-dreptate împotriva minorilor, trebuiesă-i avertizăm pe copii de potenţialul

pericol. Ei trebuie să înţeleagă că, înmomentul în care sunt abordaţi de per-soane cu astfel de intenţii, să nu îi pro-tejeze prin tăcere, ci să aibă curajul săse confeseze adulţilor în care au în-

Informeaz` - te, s` nu devii victim` a abuzurilor!2726

Cea de-a cincea ediţie a evenimen-tului “Săptămâna Prevenirii Crimina -lităţii” a debutat, la nivelul Inspectora -tului de Poliţie al Judeţului Teleorman,printr-o conferinţă de presă în cadrulcăreia au fost prezentate programul delucru, publicul ţintă şi rezultatele aştep-tate.

Cu acest prilej, poliţiştii le-au rea min-tit invitaţilor principalele coordonateale activităţii de prevenire şi importanţaacesteia pentru comunitate. Reprezen-tanţii mass-media au primit mape cumaterialele.

În prima etapă a demersului, lucră-torii Compartimentului Analiza şi Pre-venirea Criminalităţii, împreună cureprezentanţi ai autorităţilor locale audesfăşurat activități de contracarare adelincvenţei juvenile şi victimizării mi-norilor în centrele de plasament dinjudeţ. S-au derulat întâlniri interactivecu grupuri de copii asistaţi, au fost ex-puse materiale video, s-au purtat dis-cuţii între oamenii legii cu principaliibeneficiari: elevii.

Păstrarea integrităţiipatrimoniului

În comuna Slobozia Mândra, s-aderulat o întâlnire cu membriiGrupurilor de Acţiune Comunitară dinlocalitate şi din zonele învecinate. Aufost dezbătute principalele probleme cucare se confruntă mediul rural, în con-textul siguranţei cetăţeanului, al di-namicii infracţionalităţii şi al cazurilorspeciale. De asemenea, specialiştii aurealizat schimburi de experienţă,oferind recomandări auditoriului.

Lucrătorii Compartimentului Ana -li za şi Prevenirea Criminalităţii, dar şicei din cadrul Serviciului Ordine Pub-lică au împărţit proprietarilor de ani-male pliante conţinând recomandăripreventive pentru protejarea acestora,de altfel transmise atât în cadrul întâl-nirilor directe cu cetăţenii, cât şi prin in-

termediul posturilor locale de radio şiteleviziune.

Ziua prevenirii furturilor de şi dinautoturisme s-a derulat în cele cincimunicipii şi oraşe din judeţ, oameniilegii susţinând intervenţii cu caracterpreventiv pe această linie. În acest sens,s-au purtat discuţii cu proprietarii deautoturisme şi, din nou, au fost dis-tribuite materiale informative (flutu-raşul „Autoturisme în siguranţă”). Ace-leaşi materiale au fost postate pe par-brizele autoturismelor parcate.

Fluturașii au fost lăsate inclusiv lasediile tuturor reprezentanţelor auto dinjudeţ pentru a fi oferiți cetăţenilor.

Lucrătorii de poliţie au avut inter-venţii repetate în emisiunile de ştiri aleposturilor locale de radio şi TV.

Ziua dedicată prevenirii infracţiu-nilor contra patrimoniului a focalizatatenţia specialiştilor asupra furturilordin locuinţe, contracararea acestor fapteconstituind o prioritate pentru IPJ Tele-orman.

Ofiţerii Compartimentului Analizaşi Prevenirea Criminalităţii şi poliţiştiide proximitate au fost prezenţi în cali-tate de invitaţi în studiourile posturilorde radio şi TV din judeţ. În cadrul emi-siunilor au fost abordate teme specificeşi au fost transmise recomandări pentruascultători. Atât în mediul urban cât şiîn cel rural, specialiştii au discutat cucetăţenii, îndeosebi cu persoane vârst-nice, au transmis recomandări şi auoferit fluturaşul „Cum să vă protejaţilocuinţa de hoţi”.

Pe agenda de lucru s-a aflat şi pre-venirea furturilor din societăţi comer-ciale. Şi de această dată, cei implicaţis-au deplasat la sediile firmelor, undeau purtat discuţii cu patronii şi cu ad-ministratorii, referitoare la asigurareamagazinelor împotriva efracţiei, laeficienţa sistemelor de pază şisuprave gh e re.

Lena MITROI

Prevenirea criminalitq]ii – punct [i de la capqt

2928

Trenurile, gările şi zonele aglomeratedin apropierea acestora sunt atracţii per-manente pentru mulţi infractori sau per-soane care consideră legea ca o barierăpeste care se pot strecura cu multă dibă-cie sau peste care pot sări cu dezinvoltură.De aceea structura Poliţiei Transporturiare un rol important în păstrarea ordiniişi liniştii publice şi, la fel de mult, în sig-uranţa călătorilor. Este motivul pentrucare, recent, poliţişti din cadrul serviciilor

de Poliţie Transporturi au efectuat o“campanie” de controale, razii, verificărişi filtre în staţiile de cale ferată şi petrenurile de călători pentru prevenireaacesui tip de fapte antisociale. Peste1.100 de poliţişti împreună cu specialiştiai C.F.R., jandarmi şi poliţişti comunitariau efectuat peste 2.900 de patrulări înstaţiile de cale ferată şi pe trenurile demarfă şi călători. De asemenea, au verifi-cat 304 sisteme de pază şi 221 de locuriunde se păstrează şi manipulează valorimonetare.

În urma acestor activităţi, poliţiştii auconstatat 41 de infracţiuni (18 de naturăjudiciară, 8 de natură economică şi 15 dealtă natură). Pentru alte abateri constatateau fost aplicate 725 de sancţiuni, în peste440 de cazuri fiind vorba de încălcareanormelor de convieţuire socială şi au fostridicate în vedera confiscării bunuri învaloare de peste 14.000 de lei.

Poliţiştii au mai depistat trei persoanedate în urmărire şi 61 de minori lipsiţi desupraveghere. Totodată, în urma con-troalelor realizate împreună cu special-iştii C.F.R. au fost depistaţi peste 2.300de călători frauduloşi. Iată, în continuare,

câteva rezultate concrete ale raidurilorpoliţiştilor “de la Transporturi”.

Caritate… înşelătoare

La data de 16 octombrie a.c., poliţiştiidin Suceava au identificat un bărbat de58 de ani, din Botoşani, care apela la milapublicului călător având asupra sa adev-erinţe, o delegaţie din partea unei parohiidin Botoşani, precum şi alte documente

din care reieşea faptul că adunafonduri în scopuri caritabile pen-tru biserică şi pentru bătrânii şicopiii bolnavi din localitatea dedomiciliu.

Din verificările efectuate arezultat faptul că acesta a folosit înfals documente justificative ceconţineau antetul şi ştampila paro-hiei, fără a avea acest drept, cuajutorul cărora a obţinut sume debani pe care le folosea în scop per-sonal.

De asemenea, asupra sa a fostgăsită o autorizaţie de însoţitor aunei persoane cu handicap care

era falsificată, prin modificarea numeluişi care era folosită de cel în cauză pentruobţinerea de facilităţi la transportul încomun şi pe calea ferată.

“Calea” către celulă

Poliţiştii Postului de Poliţie T.F. Titanau depistat, în zona de cale ferată Bu-cureşti Sud – Halta Cernica, un grup depersoane care au demontat şi sustras uncupon de şină de aproximativ 25 demetri.

În urma cercetărilor efectuate depoliţişti au fost identificaţi şapte suspecţi,cu vârste cuprinse între 20 şi 31 de ani,toţi din Cernica, judeţul Ilfov. Aceştiasunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiu-nilor de pătrundere fără drept în zona desiguranţă feroviară şi furt calificat.

Haine pentru…răcoare

Poliţiştii Serviciului de Poliţie Trans-porturi Maritime Port Constanţa, în co-laborare cu lucrători din cadrul BirouluiNaval Constanţa Agigea Sud, au efectuat

un control asupra unui container expediatdin China, încărcat cu cartoane conţinânddiverse modele de îmbrăcăminte ce pur-tau însemne identice sau similare cumărci înregistrate. În urma controlului,oamenii legii au descoperit peste 9.000de jachete din material textil şi canadienede damă, din bumbac. Bunurile, în val-oare estimată de piaţă de peste 570.000de euro, au fost indisponibilizate de or-ganele vamale.

A fost întocmit un dosar de cercetarepenală, efectuându-se cercetări sub as-pectul săvârşirii infracţiunii de punere încirculaţie, fără drept, a unui produspurtând o marcă identică sau similară cuo marcă înregistrată pentru produse iden-tice sau similare şi care prejudiciază petitularul mărcii înregistrate, faptă pre-văzută şi pedepsită de art. 90 din Legea84/1998 privind mărcile şi indicaţiile ge-ografice.

Lumânări parfumate cu aromă de penal

Acţionând pe linia prevenirii şi com-baterii ilegalităţilor comise în legătură cuoperaţiunile de import - export al pro-duselor contrafăcute sau piratate, poliţiştiiServiciului de Poliţie Transporturi Mar-itime, împreună cu inspectori vamali dincadrul Biroului Naval Constanţa SudAgigea au efectuat un alt control al măr-furilor dintr-un container, sosit în PortulConstanţa Sud la data de 13 octombriea.c. din Hong Kong, încărcat cu 341 co-lete cu diverse mărfuri. În afară de măr-furile consemnate în declaraţia vamală încontainer, au mai fost găsite 990 lămpidin sticlă cu fitil, pentru parfumat spaţiileinterioare.

Mărfurile nedeclarate, în valoare deaproximativ 50.000 de lei au fost reţinutede către organele vamale. Şi în acest caza fost întocmit un dosar penal, pentrusăvârşirea infracţiunii de folosire de actenereale la Autoritatea Vamală, faptă pre-văzură şi pedepsită de art. 272 din CodulVamal.

Pagini realizate deMarius TOMA

Biletele la control!

Teze [i antiteze juridice

Regimul juridic al contraven]iei (I)

Dreptul comun în materie contra-vențională îl constituie O.G. 2/2001(privind regimul juridic al contra-vențiilor adoptată în 12.07.2001,data la care se abrogă Legea nr.32/1968) privind stabilirea șisancționarea contravențiilor.

Deși actualul act normativ nu de-finește în mod explicit contravenția,vechea reglementare, o definea ast-fel: “fapta săvârșită cu vinovăție,care prezintă un pericol mai redusdecât infracțiunea și care este pre-văzută și sancționată ca atare prinaceste acte normative”.

Rezultă, astfel, caracterul princi-pal al unei contravenții, și anume, oÎNCĂLCARE DE NORMĂ, pre-văzută, în mod distinct, în alte actenormative.

Celelalte trăsături ale normeicontravenționale sunt: fapta esăvârșită cu vinovăție și are un gradde pericol mai redus decât infracți-unea.

Răspunderea contravențională ebazată pe VINOVĂȚIE, indiferentde forma acesteia (directĂ, dinculpă).

Deci, O.G. 2/2001 este legeacadru, iar alte reglementări, cuprindcontravenții și sancționarea acestora,în regim special (cum ar fi Legea60/1992, Legea 82/1994, etc. )

Actele normative care stabilesc șisancționează contravenții, pot fi acteale autorităților administrației pub-lice locale sau județene, acte norma-tive emise de Guvern, Parlament.

Domeniul social al aplicării con-travențiilor este vast, faptele denatură contravențională fiind rege-mentate în aproape toate sectoarele

vieții.Sancțiunile contravenționale

sunt: principale și complementare(art. 5 din O.G. 2/2001), iar acestea,în functie de gravitatea faptei, potconsta în: avertisment, amendă șiprestarea unei activități în folosulcomunității (în cazul sancțiunilorprincipale), precum și în confiscareaunor bunuri, suspendarea sau anu-larea unor avize, autorizații,închiderea unității, blocarea contuluibancar, suspendarea activității agen-tului economic, retragerea licențeisau avizului pentru anumite operați-uni, desființarea unor lucrări de con-strucții (în cazul sancțiunilor com-plementare).

De asemenea, legiuitorul a sta-bilit că pentru o contravenție să nuse aplice decât o sancțiune principalăși una sau mai multe sancțiuni com-plementare.

Demn de reținut este faptul căAVERTISMENTUL poate fi verbalsau scris, că se aplică pentru faptecontravenționale mai puțin grave șise aplică și în domeniul în care legeaspecială de sancționare nu îl prevedeca atare.

Limita maximă a amenzii contra-venționale este de 100.000 lei (1 mil-iard de lei vechi), iar prestarea uneiactivități în folosul comunității nupoate depăși 300 de ore.

Caracterul contravențional alfaptei este înlăturat, ca și în dreptulpenal, de legitimă apărare, starea denecesitate, constrângerea fizică saumorală, cazul fortuit, iresponsabili-tatea, beția involuntară completă,eroarea de fapt, precum și infirmi-tatea, dacă se poate stabili o legătura

de cauzalitate cu fapta contra-vențională (art. 11 alin. 1)

Aceste cauze de înlăturare a car-acterului contravențional al faptei, seconstată numai de instanța de jude-cată (art. 11 alin. 5).Subiectul contravenției poate fi per-soană fizică sau juridică.Minorul sub 14 ani nu răspunde con-travențional (fiind incidente dispoz-ițiile art. 998- 1002 Cod Civil), iarpentru minorul care a împlinit 14ani, cuantumul amenzii minime șimaxime se reduce la jumătate.Minorul sub 16 ani nu poate fisancționat cu prestarea de muncă înfolosul comunității.

Aplicarea sancțiunii contra-venționale în timp este asemănătoarecu cea din domeniul penal, în sensulcă dacă o faptă contravențională, an-terioară unui act normativ care dez-incriminează, fapta nu se maisancționeză de la data intrarii învigoare a acestei norme de drept.Potrivit principiului răspunderii per-sonale, sancțiunea contravenționalăse aplică separat, pentru fiecare con-travenient, atunci când fapta estesăvârșită în participație.

Abordarea contravenției prinasemănare cu infracțiunea, în sensulcomparării și analogiei, e necesară,având în vedere că dispozițiile con-travenționale nu cuprind anumite in-stituții (cum ar fi prezumția de nevi-novăție) și sunt consacrate prin prin-cipiile constituționale, normeleCurții Europene ale DrepturilorOmului.

Avocat Sorin ARDELEANU

3130

În urma analizei de risc rutier, una din-tre cauzele generatoare de accidente rezultădin neglijenţa conducătorilor auto dar şi apasagerilor, prin neutilizarea centurii de si -

guranţă, destinată protecţiei.Conform unui studiu privind caracte -

risticile conduitei în trafic a şoferilor dinRomânia şi riscurile la care se expun,studiu realizat în urma colaborăriieficiente între IGPR – prin in-termediul Institutului dePrevenire şi Psi-hosociologie,Direc -ţiei

R u -tiere şi al

Facultăţii dePsihologie, majori-

tatea conducătorilor auto,în proporţie de 88,3% recunosc

eficienţa folosirii centurii de sigu-ranţă în trafic. O parte din conducătorii

auto, 40,4% consideră că centura nu esteatât de utilă/necesară în localitate, 36,7%cred că portul centurii de siguranţă trebuiesă fie obligatoriu doar pentru pasagerii dinfaţă, iar 17,3% spun că nu este necesar săpoarte centura dacă respectă regulile de cir-culaţie şi merg cu atenţie în trafic. În ceeace priveşte atitudinea faţă de utilizarea cen-turii de siguranţă, în urma sondajelor arezultat că unul din cinci şoferi declară căde multe ori nu poartă centura deoarece îlincomodează. Procentul este mai mare încazul şoferilor care conduc zilnic (23% din-tre aceştia nu poartă centura), faţă de ceicare conduc de două, trei ori pe

Referitor la folosirea centurii de sigu-ranţă în deplasare, majoritatea conducăto-rilor auto folosesc foarte frecvent centura peautostrăzi (77,4%) şi în afara localităţii(70,4%), iar 52,1% poartă regulat centuraîn localitate.

Totodată, trei din zece şoferi folosesccentura ocazional (uneori/foarte rar/nicio-dată) în localităţi, iar unul din şapte, respec-tiv unul din opt şoferi utilizează rar centurade siguranţă în afara localităţii, respectiv peautostradă.

În privinţa portului centurii de siguranţă,

şoferii se diferenţiază pe categorii de vârstăşi experienţa în condus. Astfel, tinerii cuvârste cuprinse între 18 – 25 de ani şi per-soanele de sex masculin fac parte din cate-goria de conducători auto care folosesc celmai rar centura de siguranţă. În funcţie deexperienţa în condus, cel mai puţin folosesccentura de siguranţă în localitate cei cuvechime redusă (1-5 ani), iar în afara loca -lităţii cei care deţin permis de condu cerede 6-10 ani. Şoferii ce conducmaşinile de serviciu fără adeţine atestat, folosescdoar uneori cen-tura în afaral o c a -

lităţii, situ-aţia fiind simi-

lară pentru şoferiiprofesionişti, privind uti-

lizarea centurii în interiorul lo-calităţilor.

Totodată, în urma sondajelor, aproxi-mativ două treimi dintre respondenţi seasigură foarte des/întotdeauna, când sedespasează cu copiii în maşină, că aceştiafolosesc centura de siguranţă. Din păcate,aproape unul din cinci şoferi care transportăcopii nu se asigură de portul centurii de si -guranţă decât uneori sau aproape niciodată,considerând că riscul producerii unui acci-dent într-o anumită deplasare este minim.De asemenea, nici ei nu poartă centura, con-siderând că nu este întotdeauna necesară.

Ceea ce nu ştiu şoferii este faptul că, încazul unui accident produs la o viteză deaproximativ 45 km/h, persoanele care seaflă în maşină şi nu poartă centura de sigu-ranţă pot fi aruncate pur şi simplu cu o forţăde 30 de ori mai mare decât greutatea pro-prie.

Structurile de poliţie rutieră din cadrulInspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj auefectuat o serie de acţiuni preventive pe razajudeţului (în municipiul Zalău, în oraşeleJibou, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şipe raza comunei Zimbor) în vederea con şti -entizării participanţilor la trafic, privindnecesitatea si importanţa portului centuriide siguranţă.

În acest sens, Inspectoratul de PoliţieJudeţean Sălaj vine cu câteva sfaturi în ceeace priveşte necesitatea folosirii centurii desiguranţă pentru a preveni implicarea îneventuale accidente rutiere nedorite:

- portul centurii de siguranţă este obli -gatoriu atât în localităţi, cât şi în afara aces-tora, pentru toţi ocupanţii locurilor pre-văzute prin construcţie cu asemenea dis-pozitive;

- folosirea centurii de siguranţăcreşte şansele de supravieţuire, încaz de accident rutier, de la40% la 60%;

- probabili-tatea ca pasa -gerii din

spate, carenu şi-au cuplat

centura de siguranţă,să se rănească grav sau să

moară este de trei ori mai maredecât la cei care utilizează centura;

- centura de siguranţă prezintă o seriede caracteristici: nu a fost proiectată pentruconfort, ci pentru siguranţă; joacă un rol im-portant în reducerea gravităţii rănilor pro-duse şi măreşte şansa de supravieţuire în

cazul unui accident; împiedică zona capuluide a fi proiectată în obiecte dure (bord,volan, parbriz,); permite conducătoruluiauto să rămână stăpân pe vehiculul său, re-ducând astfel, riscul unei coliziuni supli-mentare.

Arat` c` î]i pas`!

Înainte de a pleca la drum, chiardacă nu mergeţi departe, nu uitaţisă:

- Cuplaţi întotdeauna centura desiguranţă, atât dumneavoastră, cât şipasagerii;

- Reglaţi tetierele. În caz de im-pact faţă - spate vă protejează re-ducând riscul de leziuni grave lanivelul gâtului;

- În cazul în care transportaţicopii, utilizaţi un scaun special des-tinat, care reprezintă singurul sistemeficient de protecţie a copiilor aflaţica pasageri în autovehicule.

Folosirea centurii de siguranţăeste cea mai eficientă modalitate dea-ţi proteja viaţa şi integritatea cor-porală.

Mihaela IANCU MOISE

Centura de sig

uran]` î]i poate

salva via]a

!

ilor, în perioada 2008-2010, nu aufost stabilite ca priorităţi localesarcini privind eficientizarea ac-tivităţilor de identificare, cu -noaştere, supraveghere şi docu-mentare a grupărilor infracţionaledin judeţul Neamţ;

� Nu au fost analizate obiec-tivele prevăzute în Regulamentulde Organizare şi Funcţionare alI.P.J. Neamţ, pentru determinareariscurilor şi vulnerabilităţilor lanivelul judeţului şi nu s-a respec-tat Standardul M.A.I. 006/2006;

� În perioada august-septem-brie 2010, inspectorul şef nu asprijinit campania de prevenire in-iţiată la nivel naţional de către Di-recţia Generală Anticorupţie, cuaprobarea conducerii M.A.I. (eravorba despre promovarea tele-fonului Telverde şi transmiterea

urgentă a oricăror aspecte decorupţie). Apreciind că posterulcampaniei are o conotaţie negativăpentru I.P.J. Neamţ, a refuzat săsprijine demersul D.G.A., cu toatecă, la nivelul inspectoratului înperioada 2009-2010, au fost cer ce -tate pentru fapte de corupţie,conexe ori asimilate acestora, 45de cadre;

� S-a manifestat formalism cuocazia celor patru controale de

fond executate în 2010 din dis-poziţia inspectorului şef, planurilede control sunt identice, notele deconstatare nu au fost aduse lacunoştinţa poliţiştilor controlaţi,iar rapoartele finale s-au întocmitdupă 45 - 60 de zile, contrar or-dinului M.A.I. 318/2007;

� În anul 2010, s-au identificat84 de situaţii în care s-au sesizatfapte penale (furt, tâlhărie, viol,etc.) fără a se dispune înregis-trarea cazurilor în evidenţa lu-

crărilor penalecu autori ne-cunoscuţi sauautori cu nos -cuţi, atribuireanumărului unicşi soluţionareap r o c e d u r a l ăprin unitatea deparchet com pe-tentă;

� Pe liniaprevenirii şi

com baterii infracţiunilor de eva z i -une fiscală nu s-a acţionat efi-cient, astfel că numărul infracţiu-nilor constatate a scăzut cu 10 %,conducerea inspectoratului nu adispus măsuri pentru imple-mentarea operaţională a princi-palelor activităţi din sfera direcţi-ilor prioritare de acţiune şi nu aurmărit constituirea unui grup delucru conform dispoziţiilor;

� La Poliţia Municipiului Pia-

tra Neamţ, s-au identificat 13petiţii în care au fost sesizatefapte penale în cursul anului 2010(furt, înşelăciune, distrugere, şan-taj,etc.) în care s-a aprobatclasarea fără a se dispune înregis-trarea în registrul penal, atribuireanumărului unic şi soluţionareaprocedurală prin parchet;

� Au mai fost constatate şi altenereguli pe linie de resurseumane, ordine publică, investi-gaţii criminale, investigareafraudelor, poliţie rutieră, controlintern şi juridic, detaliate în ra-portul prezentat ministrului Con-stantin Traian Igaş.

Corpul de Control al Ministru-lui a propus şi ministrul Adminis-trației și Internelor a aprobat de-clanşarea cercetării prealabile îm-potriva comisarului şef ŞoricVasea - Aurelian şi a adjuncţilorI.P.J. Neamţ, conform Legii nr.360/2002 şi Ord. 400/2004 privindregimul disciplinar ce urmează săse execute în perioada următoare.

În cadrul acestei activităţi seva stabili dacă s-au încălcat cu vi-novăţie normele etice şi deonto-logice specifice şi cele referitoarela îndeplinirea atribuţiilor profe-sionale de către ofiţeri.

Roxana GHEORGHIU PAP

În ceea ce priveşte cercetareaprealabilă a şefului I.P.J. Neamţ,comisar-şef Şoric Vasea-Aurelian,efectuată în perioada 17 -22.11.2010, cu privire la decla -raţiile acordate mass-media, con-cluziile au fost următoarele:

În conferinţa de presă din16.11.2010 şi în cadrul mai multorinterviuri acordate unor posturi deteleviziune centrale şi locale,şeful inspectoratului a avut o com-portare necorespunzătoare, re -zultând din declaraţiile făcute şidin atitudinea adoptată faţă dereprezentanţii presei şi procuroridin România, prin care a adusgrave atingeri prestigiului insti-tuţiei M.A.I., Poliţiei Române şiI.P.J. Neamţ. În felul acesta – aevidențiat dl chestor principalAurel Vlădulescu, - a afectatbunul mers al activităţilor M.A.I.,I.G.P.R. şi I.P.J. Neamţ şi a pus înpericol bunele relaţii de cooperaredintre M.A.I. şi Ministerul Public;Totodată, comisarul şef Şoric, încadrul aceleiaşi comportări ne -corespunzătoare în serviciu, aîncercat să diminueze autoritateaşefilor ierarhici din M.A.I., prinincitarea şefilor de post, deter-minându-i să declare reprezen-tanţilor presei că vor demisionadacă acesta va fi eliberat dinfuncţie;

De asemenea, dinafirmaţiile şi conduitaadoptată (mesajul trans-mis subliminal popu-laţiei), a rezultat ac-ceptarea cămătăriei, pecare a prezentat-o caactivitate socială be -nefică pentru cei împru-mutaţi, acreditând i deeacă poliţia tolerează astfel defapte, creând premisele scăderiisemnificative a gradului de în-credere în serviciul poliţienescpe de o parte şi în credibilitateainstituţiei Poliţiei Române, pe dealtă parte.

În baza probelor administrate,s-a reţinut în sarcina comisaruluişef Şoric Vasea - Aureliansăvârşirea abaterii disciplinareprevăzută de art. 57 lit. „a” dinLegea nr. 360/2002 şi art. 12 lit.„a” din O.M.A.I. nr. 400/2004privind regimul disciplinar al per-sonalului din M.A.I., respectiv„comportarea necorespunzătoareîn serviciu, familie sau societateprin care a adus atingere onoarei,probităţii profesionale a poliţistu-lui şi prestigiului instituţiei”.Având în vedere concluziile rezul-tate, ministrul Administrației șiInternelor, dl Constantin TraianIgaş a dispus sesizarea ConsiliuluiSuperior de disciplină din I.G.P.R.

pentru judecarea ofiţerului. Înceea ce priveşte controlul tematicdispus de către ministrul Constan-tin Traian Igaş, efectuat de cătreCorpul de Control al Ministrului

la Inspectoratul de Poliţie alJudeţului Neamţ, în perioada17.11 – 23.11.2010, pentru evalu-area activităţii şi managementuluirealizat de către inspectorul şef,adjuncţii acestuia şi cadrele cufuncţie de comandă, principaleleconcluzii sunt:

� Conducerea Inspectoratuluia dat dovadă de interes scăzut înactivitatea de destructurare a celortrei grupări infracţionale dinjudeţul Neamţ, iar inspectorul şefnu şi-a făcut datoria potrivitatribuţiilor de serviciu şi dispo -ziţiilor I.G.P.R.;

� Nu s-a urmărit şi aplicat or-dinul comun M.A.I. – ParchetulGeneral din 2009, astfel că, în2195 dosare penale rămase cu au-tori neidentificaţi, nu s-au execu-tat activităţile de cercetare şi in-strumentare potrivit metodologieide lucru, sub supraveghereaprocurorului;

� Pentru căutarea informaţi-

Directorul general al Corpului de Control al MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor, dl chestor principal drd Aurel Vlă -dulescu, a prezentat, în ziua de 25 noiembrie a.c., la sediulM.A.I., în prezența jurnaliștilor, concluziile cercetării prealabilea comisarului şef Şoric Vasea-Aurelian, precum şi concluziilecontrolului tematic efectuat la Inspectoratul de Poliţie alJudețului Neamţ, pentru evaluarea activităţii şi manage-mentului realizat de către inspectorul şef, adjuncţii aces-

tuia şi cadrele cu funcţie de comandă.

Corpul de Control al M.A.I. concluzionează:

Comisarul [ef {oric a înc`lcat legea

3332

Luptătorii Serviciului pentru Inter-venţie Rapidă au câştigat, prin calitateaactului poliţienesc prestat, respectul şiadmiraţia comunităţii în slujba căreia seaflă. ,,Mascaţii”, ,,Caguliştii”, ,,Luptă-torii de la intervenţie rapidă” reconstru -

iesc, prin fapte cotidiene, speranţa resta-bilirii normalităţii în situaţiile de esca -ladare a fenomenului infracţional. Prinforţa intervenţiilor şi a rezultatelor aces-tora, ei au creat percepţia că sunt infaili-bili.

În spatele a ceea ce poate părea, însă,doar un exerciţiu de imagine se află oa-menii, agenţi şi ofiţeri de poliţie, care,prin intermediul sutelor de ore de antre-nament, au demonstrat că încredereacetăţeanului se câştigă prin seriozitate şiconsecvenţă.

Serviciul pentru Intervenţie Rapidănu se califică doar prin forţa de grup, co-erenţa în elaborarea strategiei de inter-venţie, capacitatea de anticipare, adapt-abilitatea şi viteza de reacţie constituindcelelalte elemente definitorii, ce con-tează în descurajarea şi limitarea posibil-ităţii de ripostă a adversarului.

În acest context, pregătirea şi per-

fecţionarea continuă a lucrătorilordevin esenţiale pentru atingerea obiec-tivelor şi păstrarea standardelor de efi-cienţă. Inspectoratul de Poliţie JudeţeanSuceava a identificat oportunităţile depregătire profesională şi a iniţiat demer-surile necesare includerii agenţilor încadrul programelor Centrului dePregătire MAI Sinaia. Lucrătorii Servi-ciului de profil au participat, de curând,la singurul curs de alpinism montan au-torizat la nivelul ministerului, brevetuleliberat implicând parcurgerea a douămodule de pregătire (de vară şi de iarnă).Cunoştinţele şi abilităţile dobândite vorfi puse în practică în cadrul activităţiloroperative, poliţiştii suceveni adăugându-se efectivelor specializate în acest tip deintervenţie.

Oameni de calibru european

„Efortul de promovare a conceptuluieuropean privind rolul Poliţiei în comu-nitate se traduce în eficienţa colaborăriiinterinstituţionale şi diversitatea moduluide abordare a parteneriatului public-pri-vat. Performanţa atrage respect dar, to-todată, impune o scară de valori cuevoluţie ascendentă. De la aceastăpremisă derivă inclusiv necesitatea uneiresurse umane pregătite la cele mai înaltestandarde şi echipate corespunzător pen-tru descurajarea oricărui element denatură a pune în pericol climatul socialde normalitate. Disponibilitatea partene -ri lor din mediul public sau privat, de asprijini cu elemente logistice sau de altănatură o instituţie, aflată în slujbacetăţeanului, denotă responsabilitate şiconştientizare a rolului jucat în cadrulcomunităţii. Un management eficient,susţinut de rezultate semnificative în planoperativ, a atras pentru luptătorii noștridotări tehnice şi echipamente de nivel eu-

ropean procurate prin susţinerea finan-ciară a partenerilor din mediul public şiprivat. Astfel, au fost înzestraţi cuechipamentele necesare desfăşurăriiunor activităţi şi intervenţii în condiţii derisc.

Tot prin efort partenerial, în dotareaSIR au intrat, între altele, materiale nece-sare pentru executarea căţărărilor înrapel. O analiză obiectivă a specificuluigeografic al judeţului şi a genurilor deinfracţiuni evidenţiază utilitatea unor ast-fel de echipamente de intervenţie.Echiparea adecvată a forţelor de poliţieşi folosirea noutăţilor în materie tehnicăşi logistică determină succesul acţiuniloroperative. Noile elemente de echipamentintrate în dotarea Serviciului pentru In-tervenţie Rapidă sunt mai întâi experi-mentate în cadrul antrenamentelor zil-nice. Abilităţile, dobândite la cursurilede formare profesională, sunt puse înpractică în cadrul exerciţiilor desfăşu-rate cu ajutorul noilor echipamente.

Cunoştinţele tehnice de specialitate şi el-e mentele logistice performante asigurăreuşita intervenţiilor şi acelorlalte acţi-uni operative„ - ne-a spus domnulcomisar-şef dr. Ioan Nicuşor Todiruţ,şeful Inspectoratului judeţean.

Lena MITROI

Forţa de elită a Poliţiei suceveneBiserica, în veacul al cincilea, a început

să-i prăznuiască pe Arhanghelii Mihail șiGavriil, obicei care s-a răspândit în totRăsăritul creștin. Mai târziu, a de¬venit o săr-bătoare comună a tuturor Sfinților Îngeri.Sfinţii Arhangheli sunt în număr de șapte: Mi-hail, Gavriil, Rafail, Uriil, Gudiil, Salatiel şiValahiel. Despre îngeri, Biserica ne învață căsunt „duhuri slujitoare", adică ființe fărătrupuri, slugi credincioase ale lui Dumnezeuși, totodată, prieteni și ocrotitori ai oamenilor.Îngerii sunt cei care îi sfătuiesc de bine pe oa-meni prin glasul conștiinței. Tot ce este în noibun, curat, luminat, orice gând frumos, oricehotărâre pozitivă, pocăința, toate acestea aparși se materializează din îndemnul îngeruluipăzitor, fiind, totodată, și cel care dăruieşterăbdare şi fericire. Printre cei mai importanțiîngeri sunt Arhanghelii Mihail și Gavriil.

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil aufost aleși prin menirea lor și patroni spiritualiai Jandarmeriei Române.

Arhanghelul Mihail, în limba ebraică,înseamnă „Cel care este asemenea lui Dum-nezeu”. Este sfântul patron al poliţiştilor şisoldaţilor, dar şi al copiilor, şi se spune că îiveghează pe pelerini şi pe străini, este un lup-tător de temut, un Prinţ al Ar-matelor. Mai este cunoscut șisub numele de PurtătorulCheilor Raiului, Conducătoral Arhanghelilor, Înger alPocăinţei, milei şi sfinţeniei,Prinţ al Prezenţei Divine, Gar-dianul lui Iacob, Îngerul tu-fişului în flăcări.

Este, prin excelenţă, lup-tătorul luminii, care triumfăasupra obscurităţii și a forţelorrăului. În icoane, estereprezentat ținând în mână obalanţă cu care se cântăresc faptele oamenilorîn ziua Judecăţii de Apoi, precum şi o spadăcu ajutorul căreia îi supune pe Satan şi puter-ile întunericului, alteori învingând un dragonsau balaur.

Tradiţiile iudaică, creştină şi islamică îlconsideră la unison pe Mihail ca fiind cel maimare printre îngeri. Misiunea lui este să ne

ghideze şi să ne protejeze împotriva nedrep-tăţii şi să ne ajute să ne deschidem inima cătreceea ce este etern. Îl putem ruga să ne ajute înorice situaţie în care ne simţim copleşiţi sausinguri şi avem nevoie de ajutor.

Arhanghelul Gavril este vestitorultainelor, al reînvierii, compasiunii, al pedep-sei divine, al morţii şi al revelaţiei divine. Este

menţionat de mai multe ori înBiblie, de fiecare dată ca unmesager care aduce veşti im-portante. În tradiţia islamică,Gavril este considerat spirituldivin al adevărului și ne ajutăsă-l cultivăm în viaţa noastră, săne respectăm individualitatea,să ascultăm intuiţia şi voceanoastră interioară, să avem în-credere în puterea noastră. Înlimba ebraică, Gavril sem-nifică "Dumnezeu este putereamea".

Arhanghelul Gavril este reprezentat îniconografie ţinând în mână un crin, simbol alpurităţii şi al adevărului, alteori o călimară şio pană, simboluri ale rolului său de mesagerdivin sau o cupă aurie care ne aminteşte deSfântul Graal. În toate religiile, Gavril esteconsiderat ca fiind cel mai important mesagerdivin.

Îngerii păzitori

Arhanghelii Mihail Si Gavriil

La sfârșitul lunii noiembrie, conform calendarului creștin-orto-dox, este sărbătorit Sfântul Andrei. În accepția unor istorici și teologidin primele veacuri creștine, Sfântul Apostol Andrei a fost primulpropovăduitor al Evangheliei pe teritoriul dintre Dunăre și MareaNeagră. El a avut un sfârșit de martir, fiind răstignit pe o cruce înformă de X, cu capul în jos, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului An-drei".

Sfântul Andrei a devenit patronul Scoției (steagul scoțian reprez-intă crucea Sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, alGreciei și al Rusiei. De asemenea, este patronul orașelor Napoli,Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge, Patras etc.

Ziua Sfântului Andrei se cheamă și Ziua lupului. Se crede că înnoaptea de 30 noiembrie lupii se adună, iar Sfântul Andrei le îm-parte hrană pentru iarna care va începe.

Pentru ca lupii să nu se apropie de gospodării, stăpânii casei nutrebuie să măture prin casă toată ziua, să nu dea gunoiul afară, să nuse pieptene, să nu facă pomană și să nu se dea nimic cu împrumut.Se crede că în această noapte vorbesc toate animalele, dar cine leaude, moare. De la această zi și până la Crăciun, gospodinele nu maitrebuie să țeasă și să toarcă, de frică să nu se supere Maica Dom-nului pe ele. Se spune că la miezul nopții de Sfântul Andrei se des -chid cerurile. În credințele poporului român, în noaptea anterioarăSărbătorii Sfântului Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii.

Ca să-și apere casele de posibileamenințări supraomenești, gospodariisatelor obișnuiesc să ungă țărușii de lapoartă, ferestrele și pragul ușilor cu us-turoi. În unele zone ale țării se ung cuusturoi chiar și fântânile.

Noaptea Sfântului Andrei este unadintre cele mai importante din an, pen-tru vrăji și farmece. Fetele nemăritateîși pot afla ursita dacă: măsoară nouăceșcuțe cu apă pline și le toarnă într-unvas, care se pune sub icoană. A douazi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță apa. Dacă mairămâne ceva, fie și câteva picături, atunci vor avea noroc; dim-potrivă, dacă ultima ceșcuță va rămâne neumplută cum trebuie,atunci nu vor avea noroc și nu se vor mărita. De asemenea, dacă îșivor pune sub pernă 41 boabe de grâu și vor visa că le ia cineva grâul,se vor mărita.

În seara Sfântului Andrei există obiceiul de a semăna grâu, iardacă acesta va crește frumos și des, vei fi sănătos și norocos.

Sfântul Andrei înseamnă și începutul de iarnă, numindu-se dinaceastă cauză „Andrei-de-iarnă“.

Viorica MARTIN

De Sfântul Andrei,

Tradi]ii [i obiceiuri române[ti

3534

Prevenirea - obiectiv esen]ialal Poli]iei Române