Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti …...POLI}IA CAPITALEI - Octombrie CAZUISTIC~...

27
Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti poliţia capitalei OCTOMBRIE 2017 fondat` \n 1926 serie nou` anul XXVI Nr. 470 http://b.politiaromana.ro

Transcript of Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti …...POLI}IA CAPITALEI - Octombrie CAZUISTIC~...

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poliţia capitalei

OCTOMBRIE2017

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVI Nr. 470 http://b.politiaromana.ro

OCTOMBRIE2017

anul XXVINr. 470

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru

materialele

publicate revine autorilor.

Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor,

f`r` acordul

prealabil al redac]iei,

este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

[email protected]

Sumar

3

4 - 5

10 - 11

Cooperare la nivel european

Taxi sustras prin violen]`

Martirii Poli]iei Române

Escrocii nu ucid niciodat`

14 - 15

16 - 18

21 - 23

Cum s` ne ferim de infractori?

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Drago[ Orlando NICUMarius Eugen {TEFANFlorentin GHEORGHE

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

6|n[el`ciune de 400.000 euro

Lupta \mpotriva terorismului mondial

ACTUALITATE

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 1

S`pt`mâna Prevenirii Criminalit`]iiAnul acesta, în perioada 2 -

6 octombrie, la nivel na]ional,s-a desf`[urat cea de a XIII-aedi]ie a evenimentuluina]ional „S`pt`mâna PreveniriiCriminalit`]ii“, un bun prilejpentru promovarea activit`]iide prevenire a criminalit`]ii [ipentru dezvoltarea parteneriatelor, atât cucet`]enii, cât [i cu mediul privat.

|n aceast` s`pt`mân`,activit`]ile s-au derulat dup`cum urmeaz`:

Conferin]a de deschidere aevenimentului a avut loc laMuzeul de Art` Contemporan`din Palatul Parlamentului,Directorului General al Poli]ieiCapitalei, chestor de poli]ieDrago[ Nicu, revenindu-i misiunea de a da startul activit`]ilor S`pt`mânii Prevenirii Criminalit`]ii lanivelul Municipiului Bucure[ti.

Au fost prezentate rezultatele {colii Preventive deVar` - proiectul „FanGândirefresh“ [i a fost lansat`public revista „PrevenireaCriminalit`]ii“ nr. 8/2017. Totcu aceast` ocazie s-a dat

startul pentru „OlimpiadaSiguran]ei“, edi]ia a VI-a.

De asemenea, „cei maibuni parteneri“ din societateacivil`, care au sus]inut activitatea de prevenire acriminalit`]ii în 2017, au fostpremia]i.33 ooccttoommbbrriiee -- ZZiiuuaa pprreevveenniirriiii

vviiccttiimmiizz`̀rriiii mmiinnoorriilloorr La Colegiul Na]ional „Matei

Basarab“ a fost organizat` odezbatere pe tema „Sfaturionline pentru prevenirea victimiz`rii copiilor“. Astfel, aavut loc o întâlnire a consilierilor [colari (psihologi)cu speciali[ti din structurile de

prevenire [i crim` organizat`ale Poli]iei, subiectul dialogului fiind prevenirea cyberbullying-ului.

H`r]uirea, cunoscut` dreptcyberbullying, atunci când areloc pe Internet, implic`folosirea tehnologieiinforma]iilor [i comunica]iilor,cum ar fi e-mailul, telefoanelemobile, site-urile webdef`im`toare, blog-urile etc.,cu scopul de a ataca în moddeliberat, repetat [i ostil, unindivid sau un grup de indivizi.

Potrivit studiuluiOrganiza]iei „Salva]i copiii“,92% dintre adolescen]i nu [tius` raporteze o situa]ie degenul expunerii la un con]inutonline d`un`tor, în condi]iileîn care 40% dintre tineriiUniunii Europene sunt expu[iriscului pornografiei peInternet.

Poli]ia Capitalei recomand`blocarea e-mailurilor sau SMS-urilor ofensatoare,crearea unei noi adrese de e-mail sau a unui nou cont deutilizator; dac` este vorbadespre un chat public sau uncont pe o re]ea de socializare,

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

2

se pot adresa moderatoruluipentru a bloca agresorul saupot folosi set`rile de confiden]ialitate ale contului.

În cazul unui abuz, copiiitrebuie s` p`streze (prin salvare de pagin` ori fi[ier saucaptur` de ecran) orice mesaj,comentariu, secven]` audiosau video pe care agresorul le-a postat. Dac` actele deh`r]uire nu înceteaz` [i au uncaracter de amenin]are pentrucopil sau îi provoac` o starede fric` sau de insecuritate,Poli]ia recomand` p`rin]ilor s`fac` plângere la sec]ia depoli]ie pe raza c`reia se afl`unitatea de înv`]`mânt saudin zona în care locuie[te elevul. Nu trebuie uitat faptulc` un copil î[i poate crea uncont pe o re]ea de socializarenumai dac` are 13 ani împlini]i.

Un abuz în mediul onlinepoate fi raportat pewww.efraud`.ro, www.safernet.ro sauwww.sigur.info.44 ooccttoommbbrriiee -- ZZiiuuaa pprreevveenniirriiii

iinnffrraacc]]iiuunniilloorr ccoonnttrraa ppaattrriimmoonniiuulluuii

Aceast` zi a fost dedicat`celei de a III-a edi]ii a „Baluluisiguran]ei seniorilor“.

Aprozimativ 100 de persoane vârstnice au participat la un maraton alinform`rii preventive, într-unspa]iu relaxant - Clubul seniorilor din ParculPlumbuita. La acest evenimentau fost invita]i: AurelianTemi[an, Corina Chiriac,Gabriel Doroban]u, forma]iade dansuri a AnsambluluiCiocârlia, Taraful Mandy Pan`[i Fanfara Angely's. Întreagaactivitate s-a derulat înparteneriat cu Prim`riaSectorului 2.55 ooccttoommbbrriiee -- ZZiiuuaa pprreevveenniirriiii

vviioolleenn]]eeii îînn ffaammiilliiee Începând cu ora 10.00, la

Biserica „Vatra Luminoas`“ dincadrul Protoieriei Sectorului 2

s-a desf`[urat o activitate deinformare a 100 de preo]i dinBucure[ti, tema fiind„Prevenirea violen]ei în familie“. Totodat`, laSeminarul Teologic Ortodox, înfa]a elevilor, a avut locprezentarea aceleia[i teme.

66 ooccttoommbbrriiee --ZZiiuuaa ssiigguurraann]]eeii rruuttiieerree

Brigada Rutier` [i-a deschispor]ile pentru copii, scopulîntâlnirii fiind ca cei mici, [i nudoar ei, s` vad`, s` în]eleag`[i, de ce nu, s` seîndr`gosteasc` de munca depoli]ist rutier. Simultan, activit`]ile de educa]ie rutier`[i de prevenire pe acest segment s-au desf`[urat înmai multe unit`]i deînv`]`mânt.

De asemenea, pe parcursulacestei zilei au avut locnumeroase ac]iuni în trafic,unde mesajele cu caracterpreventiv au fost adresatetuturor participan]ilor.

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[iiPPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

CAZUISTIC~

3

Joi, 19 octombrie, poli]i[ti ai Direc]ieiGenerale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti aure]inut un b`rbat, în vârst` de 36 ani, b`nuit des`vâr[irea infrac]iunilor de tâlh`rie [i distrugere,dup` ce a sustras un taxi, prin exercitarea unoracte de violen]` asupra [oferului.

Astfel, poli]i[ti din cadrul Sec]iei 2 au fostsesiza]i, prin intermediul 112, de un b`rbat, învârst` de 53 ani, taximetrist, cu privire la faptulc` a fost agresat fizic de un client, care, ulterior,i-a sustras autoturismul.

În urma investiga]iilor desf`[urate a rezultatfaptul c` la data men]ionat`, în jurul orei 08.30,victima a luat doi clien]i din municipiulCâmpina, jude]ul Prahova, care i-au solicitat s`-i transporte la Bucure[ti, iar ulterior la aeroportul Otopeni. În timp ce se aflau pe[oseaua Bucure[ti - Ploie[ti, în zona unei intersec]ii, unul dintre clien]i a tras frâna demân`, a oprit autoturismul [i a exercitat acte deviolen]` asupra [oferului, acesta din urm`

reu[ind s` ias` din autovehicul [i s` strige dup`ajutor. |n fa]a [i în spatele taxiului au oprit altedou` autoturisme, timp în care b`nuitul s-aurcat la volanul taxiului [i a demarat, lovindcele dou` ma[ini pentru a-[i asigura sc`parea.

La scurt timp de la comiterea faptei a fostdepistat [i imobilizat b`rbatul, acesta fiind condus pentru audieri la sediul Sec]iei 2 Poli]ie.Totodat`, a fost identificat [i cel de-al doileapasager din taxi, despre care victima a declaratc` nu a a avut nici o implicare în comitereafaptei.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii unei infrac]iuni de tâlh`rie calificat` [ia dou` infrac]iuni de distrugere, cu cel în cauz`în stare de arest preventiv.

Ac]iunea a beneficiat de sprijinul Poli]ieiTransporturi Aeroport Otopeni [i Punctul deTrecere a Frontierei Otopeni, dar [i alInspectoratului de Poli]ie al jude]ului Ilfov.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

Taxi sustras prin violen]`

Bijuterie cu diamante [i smarald, furat`|n diminea]a de 3

octombrie, poli]i[ti dinDGPMB, sub supraveghereaParchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 1, aupus în executare dou` mandate de aducere, emise penumele a doi b`nui]i, tat` [ifiic`, într-un dosar privinds`vâr[irea unei infrac]iuni defurt, dup` ce ace[tia au sustras

o bijuterie în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

La data de 28 septembrie,poli]i[ti din cadrul Sec]iei 2 aufost sesiza]i de reprezentan]iiunui magazin de bijuterii, situat într-un complex comercial din sectorul 1, cuprivire la faptul c`, la data de26 septembrie, persoanenecunoscute, profitând deneaten]ia angaja]ilor, au sustras dintr-o vitrin` unl`n]i[or de aur, \ncrustat cudiamante [i smarald.

În urma investiga]iilordesf`[urate au fost identifica]i[i depista]i doi b`nui]i, unb`rbat [i o minor`, tat` [i fiic`,în vârst` de 42, respectiv 15ani, în sarcina c`rora a fostre]inut` s`vâr[irea faptei reclamate, ace[tia fiind

condu[i pentru audieri la sediul subunit`]ii. Dinverific`rile efectuate a rezultatc` minora ar fi sustras bunul,în timp ce b`nuitul supraveghea zona, pentru a nufi surprin[i de angaja]ii magazinului.

Prejudiciul creat prins`vâr[irea faptei a fost recuperat [i restituit persoaneiîn drept.

Cercet`rile sunt continuatesub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de furt, cu b`rbatulaflat sub control judiciar pentru o perioad` de 60 zile.

Totodat`, sunt efectuatedemersuri pentru a se stabilidiscern`mântul minorei înraport cu fapta comis`.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

Cooperare la nivel european|n perioada 6 - 8 septembrie, la Budapesta,

Ungaria, reprezentan]ii conducerii Direc]ieiGenerale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti auparticipat la cea de-a 39-a edi]ie a Conferin]ei{efilor Poli]iilor Judiciare din capitalele EuropeiCentrale [i de Est, [i München, eveniment ce areunit delega]iile poli]iilor din ora[ele Berlin,Bratislava, Bucure[ti, Budapesta, München,Praga, Var[ovia [i Viena.

Pe parcursul a dou` zile, delega]iile participante au su]inut prezent`ri [i audezb`tut subiecte de actualitate, care prezint`un real interes pentru for]ele de poli]ie, putândfi considerate, de la caz la caz, un model debun` practic` sau o modalitate eficient` deabordare [i gestionare a unor cazuri particulare.

Poli]ia Berlin a deschis suita prezent`rilorprin aducerea în aten]ia plenului a atentatuluiterorist care a avut loc la Târgul de Cr`ciun dela Berlin, la data de 19.12.2016, soldat cu unnum`r foarte mare de victime. Au fost prezentate m`surile dispuse [i luate la nivelulPoli]iei Berlin pentru identificarea, prinderea [itragerea la r`spundere a autorilor, dar [i pentrua asigura, pe viitor, protec]ia participan]ilor laastfel de manifest`ri.

Poli]ia Budapesta a prezentat m`surile luatepentru siguran]a desf`[ur`rii CampionatuluiMondial de |not, în perioada iulie - august2017, fiind subliniat` eficien]a cooper`riiinterinstitu]ionale.

Cu o tem` de interes pe linia investig`riiinfrac]iunilor economico-financiare, respectiv„Studiu de caz privind fenomenul evaziunii fiscale [i sp`l`rii banilor în domeniulsociet`]ilor comerciale cu obiect de activitatepaz` [i protec]ie“, delega]ia DGPMB a prezentat o serie de moduri de operare, tehnici[i instrumente de investigare specifice acestuidomeniu, subliniind impactul pe care îl areacest gen de infrac]iuni asupra bugetului destat.

Reprezentantul Poli]iei din Munchen aprezentat un proiect pilot referitor la criminalitatea în spa]iul dun`rean, derulat înperioada 2015 - 2016, cu extindere [i în 2017.

De asemenea, acesta a mai abordat problematica în[el`ciunilor comise asupra persoanelor în vârst` - sub diverse pretexte,ace[tia erau convin[i s` predea infractorilordiverse bunuri de valoare sau sume de bani.

Într-o prezentare cu un titlu sugestiv„Atacuri la bancomate“, delega]ia Poli]ieipragheze a f`cut o descriere a modurilor deoperare folosite de infractori pentru sustragerea banilor din bancomate, cum ar fi:utilizarea unor carduri false, furtul bancomatulsau for]area [i sustragerea sumele de bani dinbancomat.

Plecând de la ideea c` sentimentul denesiguran]` al cet`]eanului în Viena este încre[tere, de[i, din punct de vedere statistic,infrac]ionalitatea înregistrat` este în sc`dere,reprezentantul Poli]iei din Viena a vorbitdespre implementarea unui proiect intitulat„Pentru siguran]`, împreun` în Viena“, princare se urm`re[te atragerea popula]iei într-undemers de colaborare cu poli]ia, instituireaunui dialog permanent [i identificarea problemelor care genereaz` nemul]umirepopula]iei.

În final, to]i participan]ii au reiterat importan]a derul`rii acestei reuniuni prin

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI4

RELA}II INTERNA}IONALE

Credit foto: Corbis.com

Budapesta

prisma men]inerii contactelor directe cu ceilal]iparteneri [i a realiz`rii unor schimburi reciproce de informa]ii [i de experien]` îndomeniile de interes. Totodat`, au stabilit caurm`toarea edi]ie a accestei conferin]e s` fieg`zduit` de Poli]ia Praga, în octombrie 2018.

**** **

De asemenea, \n perioada 21 - 24 septembrie, la Lisabona, Portugalia, a avut locConferin]a {efilor Poli]iilor CapitalelorEuropene.

Agenda edi]iei din acest an a conferin]ei apropus abordarea unor problematici de actualitate [i de interes pentru to]i participan]ii,respectiv: „Provoc`ri la adresa securit`]ii contemporane în Europa. C`i de ac]iune“ [i„Managementul evenimentelor majore“.

În acest context au fost supuse dezbateriiaspecte referitoare la politicile de securitate înspa]iul european [i, implicit, securitatea for]elorde poli]ie, dar [i lupta împotriva terorismului,precum [i importan]a ac]iunilor comune [i am`surilor ce trebuie luate împotriva actelorteroriste, cu referire la mai multe evenimenetemajore cunoscute (atentatul de la Paris din 13

noiembrie 2015, atentatul din SUA - 11 septembrie 2011).

O parte dintre delega]iile poli]iilor participante: Londra, Stockholm, Madrid,Dublin, Oslo, Helsinki, Berlin, Roma, Lisabona,Budapesta, Astana [i Amsterdam au sus]inutprezent`ri [i au supus dezbaterii cazuri punctuale, referitoare la atacuri teroriste sauevenimente publice majore [i m`surile întreprinse de autorit`]ile de aplicare a legiiimplicate în gestionarea lor.

Luând în considerare importan]a [i actualitatea subiectelor prezentate [i dezb`tuteîn plenul Conferin]ei, concluzia participan]ilor,unanim sus]inut`, a fost aceea c` pentru asigurarea unui climat de siguran]` pentrucet`]eni (obiectiv principal în lupta împotrivaterorismului [i a situa]iilor cu impact major) seimpune cooperarea permanent` între poli]iileparticipante [i preluarea bunelor practici, învederea transpunerii în activitatea poli]ieneasc`zilnic`.

Urm`toarea edi]ie a Conferin]ei {efilorPoli]iilor Capitalelor Europene va fi organizat`la Dublin, Irlanda, în toamna anului viitor.

MMaarriiaannaa CCOOJJOOCCAARRUU

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 5

RELA}II INTERNA}IONALE

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI6

CAZUISTIC~

|n[el`ciune de 400.000 euroLa data de 19 octombrie,

poli]i[ti din cadrul Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, subsupravegherea Parchetului depe lâng` Tribunalul Bucure[ti,au pus în aplicare opt mandate de perchezi]ie domiciliar`, în Bucure[ti [ijude]ul Ilfov, precum [i 25mandate de aducere, într-undosar având ca obiects`vâr[irea infrac]iunilor deîn[el`ciune privind asigur`rile,fals în înscrisuri subsemn`tur` privat`, uz de fals,în[el`ciune [i constituire degrup infrac]ional organizat.

Din datele [i probeleadministrate în cauz` rezult`presupunerea rezonabil` c`b`nui]ii, în perioada 2012 -2013, prin intermediul uneisociet`]i comerciale ce avea caobiect de activitate principal`între]inerea [i reparareaautovehiculelor, au desf`[uratactivit`]i de natur` ilicit`, fiindatra[i în activitateainfrac]ional` [i 14 inspectoride daun`, care au sprijinitgrupul infrac]ional.

Astfel, membrii grupuluiinfrac]ional ac]ionau în dou`moduri.

Persoane de bun` credin]`,

implicate în evenimenterutiere, care de]ineau sau utilizau autovehicule asiguratefacultativ cu poli]` valabil`,introduceau, în vederea efectu`rii de repara]ii, autoturismul în societateamen]ionat`, îns` avariileautovehiculelor erau amplificate fictiv, f`r` [tirea proprietarului/utilizatorului, iardocumentele ini]ial întocmiteerau înlocuite cu unele falsificate, care consfin]eau ositua]ie de fapt nereal`.

Ulterior, autoturismele eraureparate, se întocmeau cereride desp`gubire de la societatea de asigur`ri, dup`care asiguratorul virab`nui]ilor suma de bani corespunz`toare repara]iei.

Totodat`, în cazul autoturismelor avariate deposesori cu vinov`]ie [i carenu posedau poli]e facultative,beneficiau de prelucrarea unorfotografii cu autovehiculele încauz`, astfel încât s` nu fievizibile avariile existente [i,implicit, s` nu fie men]ionateîn inspec]ia de risc, dup` carese încheia poli]a de asigurarefacultativ`, urmând ca la uninterval de dou` - trei lunide]in`torul autoturimului s`

fie chemat în service, undeerau provocate în mod voluntar avarii sau accentuatecele deja existente.

Cu ocazia efectu`rii celoropt perchezi]ii domiciliare, lare[edin]a unuia dintre suspec]i au fost identificatetrei arme de vân`toare, tipcarabin` cu glon], [i o arm`neletal`, acestea fiind ridicateîn vederea cercet`rilor, întrucâtde]in`torul armelor nu aanun]at modificareare[edin]ei.

Persoanele implicate aufost conduse pentru audieri lasediul Serviciului Furturi deAutovehicule.

Prejudiciul creat princomiterea faptelor este estimat la peste 400.000 deeuro.

Cercet`rile sunt continuatesub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunilor de constituire degrup infrac]ional organizat, 32acte materiale de în[el`ciune[i complicitate la în[el`ciune,dar [i tot atâtea infrac]iuni defals material [i uz de fals, cu[apte dintre suspec]i afla]i subcontrol judiciar.

Facem precizarea c` efectuarea perchezi]iei domiciliare este o etap` încadrul procesului penal, reglementat` de Codul deprocedur` penal`, ce are dreptscop administrarea probatoriului necesarsolu]ion`rii cauzei, care nupoate, în nicio situa]ie, s`înfrâng` principiul prezum]ieide nevinov`]ie.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUUCredit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 7

MONDO POLICE

Dosar redeschis dup` 33 de aniPe 16 octombrie 1984, \n localitatea

Lépanges-sur-Vologne (regiunea urban`Epinal, Departamentul Vosges), în intervalulorar 17.15-17.30, b`ie]elul Grégory Villemin(nascut pe 24 august 1980) dispare, f`r`urm`, din gr`dina casei, unde se juca. P`rin]ii acestuia, Christine Villemin (croitoreas` la o fabric` de confec]ii dinlocalitate) [i Jean-Marie Villemin (maistruprincipal, [ef de echip` la uzina de piese deschimb Auto-Coussin Industrie din localitateavecin`, La Chapelle-devant-Bruyères), \n jurulorei 17.50, anun]` dispari]ia copilului.

|n urma sesizarii, Brigada de Jandarmeriedin Epinal activeaz` un vast dispozitiv dec`utare, ceea ce va permite, \n jurul orei21.15, descoperirea cadavrului baie]elului(\mbr`cat, cu mâinile [i picioarele legate\ntre ele, \ncruci[at, cu o funie,de abdomen, f`r` urme deviolen]`, prezentând semnede \nec) \n râul Vologne (zonalocalit`]ii Docelles, la [aptekm de Lépanges-sur-Vologne).

Un individ anonim, supranumit „corbul“, este celcare va revendica, telefonic,asasinatul [i va da detaliidespre locul unde s-ar aflacadavrul. În ziua urm`toare,printr-o scrisoare, expediat` prin po[t` p`rin]ilor, se men]iona: „Sper c` vei muri dedurere, [efule. Banii t`i nu te vor ajuta s`-]ireaduci la via]` b`iatul. Iat` r`zbunarea mea,idiotule“.

Autopsia nu va permite anchetatorilor(sub conducerea judec`torului de instruc]ieJean-Michel Lambert) de la Tribunalul de|nalt` Instan]` Epinal stabilirea condi]iilor \ncare ar fi avut loc decesul copilului, dac` ar fifost aruncat viu \n râu [i legat \nainte (saudup`) \nec, dar mai ales, dac` ar fi fost\necat \n cad` [i apoi aruncat (legat) \n râu.Primul arestat [i inculpat \n dosar (ulterior,\ncarcerat \n deten]ie provizorie), pe 5noiembrie 1984, va fi Bernard Laroche,veri[or cu Jean-Marie Villemin, denun]at decumnata lui, Murielle Bolle, atunci \n vârst`

de 15 ani, sora lui Marie-Ange Boole, so]ialui Laroche. Contrar avizului MinisteruluiPublic, pe 4 februarie 1984, Bernard esteeliberat, sub control judiciar (pân` la proces), deoarece ancheta lui Lambert „sugera“ nevinov`]ia acestuia. Din p`cate,acesta este asasinat, cu sânge rece (dinr`zbunare), \n fa]a fiului [i a so]iei sale, detat`l lui Grégory, pe 29 martie 1985, dup`ce, \n repetate rânduri, prin intermediul presei, [i-a f`cut cunoscut` inten]ia de a-lucide pe Laroche, dac` va fi eliberat.

Moartea suspectului principial, va orientaancheta lui Lambert c`tre vinova]ia luiChristine Villemin, care [i ea, va fi inculpat`\n dosar, pe 5 iulie 1985, sub pretextul c` \nziua dispari]iei copilului, aceasta ar fi fostv`zut` (de patru martori oculari) la sediul

oficiului po[tal de unde ar fifost expediat` scrisoarea derevendicare a asasinatului. |nplus, dup` ce Jean-Marie va fiarestat pentru uciderea luiBernard Laroche, pe 29 martie 1985, \ntr-o perchezi]ie f`cut` la domiciliul acestuia, pe 15aprilie, anchetatorii de laServiciul Regional al Poli]ieiJudiciare Nancy vor g`si nou`

buc`]i din acela[i tip de cordon care ar fifost utilizat la legarea membrelor superioare[i inferioare ale micu]ului Grégory. Astfel, nuera exclus faptul c` ea ar fi putut s` fie „corbul“ [i asasinul propriului s`u copil.

|n 1987, Maurice Simon (magistrat cuexperien]`, 64 de ani) va fi numit judec`torde instruc]ie \n dosar [i va relua ancheta dela \nceput. Amenin]at \n repetate rânduri cumoartea, s`natatea acestuia se degradez`,ceea ce nu-i va permite „solu]ionarea“dosarului \n timpul vie]ii (moare \n 1994). |norice caz, pe 3 februarie 1993, ChristineVillemin este achitat` [i va fi remunerat`pentru cele 11 zile de arest preventiv, efectuate pe nedrept.

Pe 24 decembrie 1987, Jean-MarieVillemin este eliberat condi]ionat, sub

...data prescrip]iei se va prelungi automat, pân`pe 3 decembrie 2018,iar aceasta implic` [i

evaluarea altor posibileamprente genetice ...

” ”

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI8

MONDO POLICE

control judiciar, iar \n data de 16 decembrie1993 (dup` [ase s`pt`mâni de proces) estecondamnat la patru ani de \nchisoare cuexecutare [i un an cu suspendare. Totu[i, \[irecapat` libertatea pentru c` a efectuat dejapedeapsa (37 luni) \n timpul deten]iei provizorii (jum`tate din sac]iunea penal`,conform legilor \n vigoare: 29 martie 1985 -24 decembrie 1987). Pe plan civil, el a fostsanc]ionat cu plata unei desp`gubiri morale[i materiale de 908.000 franci francezi(150.000 euro) lui Marie-Ange Laroche [icelor doi baie]i ai lui Bernard Laroche, iar pe24 februarie 1995 [i la plata unei indemniza]ii patrimoniale (pentru prejudiciulpsihologic) de 450.000 franci (75.000 euro).

Pân` pe 25 noiembrie 1999 nu se va\ntâmpla nimic „deosebit“ \n dosar, când,bunicii lui Grégory, Albert [i MoniqueVillemin, vor depune o cerere deredeschidere, \n care solicitau analiza ADN aposibilei salive conservat` pe timbrul lipit peplic de „corbul“, revendicatorul asasinatului.Astfel, pe 14 iunie 2000, dosarul va firedeschis pentru analizarea amprentelorgenetice de pe timbru, care nu vor putea fiexploatate, motiv pentru care, pe 11 aprilie2001, Curtea de Apel Dijon va clasa definitivdosarul „Grégory Willemin“, fixându-i prescrierea definitiv` a faptei pentru data de11 aprilie 2011.

Pe 23 februarie 2001, Curtea de Casa]ieva acorda o indemniza]ie familiei lui BernardLaroche, recunoscând c` justi]ia ar fi comis ograv` eroare judiciar`, neasigurându-i protec]ie, având \n vedere amenin]`rile publice ale lui Jean-Marie Villemin, \n timpce, \n 2004, Curtea de Apel de la Paris va

aproba [i desp`gubirea familiei Villemin (deComisia Na]ional` de Indemnizare, cu410.000 Ffr/70.000 euro), pentru prejudiciulde imagine adus \n urma inculp`rii luiChristine Villemin, \n dosarul asasinarii b`ie]elului sau, Grégory.

|n sfâr[it, p`rin]ii lui Gregory, pe 9 iulie2008, vor \nainta o nou` cerere Cur]ii deApel Dijon, care aprob` redeschidereadosarului pentru o nou` exploatare a ADN-lui de pe timbru, expertiz` ce va avealoc pe 3 decembrie 2008. |n felul acesta,data prescrip]iei se va prelungi automat,pân` pe 3 decembrie 2018, iar aceastaimplic` [i evaluarea altor posibile amprentegenetice de pe scrisoarea de revendicare a„corbului“, de pe cordonul cu care copilul afost legat, respectiv, analiza ADN a firului dep`r descoperit pe \mbr`c`mintea victimei, analiza grafologic` a scrisorii [i comparareascrisului cu cele din depozi]iile persoaneloranchetate, ca de altfel [i analiza minu]ioas`a apelurilor telefonice (ale familiei Villemin),precum [i compararea vocii „corbului“,\nregistrat` [i conservat` pe suport electronic, cu ale celor 153 de persoane careau fost audiate \n acest dosar.

Cu toate c` majoritatea expertizelor[tiin]ifice efectuate \n perioada 2009 - 2013au fost, relativ, descurajatoare pentru justi]ie,totu[i, unele dintre acestea ar fi contribuit larelansarea anchetei \n primavara acestui an.

Conform procurorului general al Cur]ii deApel Dijon, pe 16 aprilie 2013, ar fi fost izolate [ase ADN-uri de pe cordonul cu careGrégory ar fi fost legat, acestea \ns` puteauapar]ine [i autorit`]ilor de anchet`, iar pe 24aprilie, analiza \nregistr`rilor audio ar fi pus\n eviden]` o oarecare compatibilitate cuvocile unui b`rbat [i ale unei femei, f`r` caace[tia s` poat` fi identifica]i cu certitudine.

Astfel, dupa aproape 33 de ani de la evenimentul tragic, pe 14 iunie 2017, vomasista la un nou „\nceput“ spectaculos,relansat de procurorul general de pe lâng`Curtea de Apel Dijon, Jean - Jacques Bosc,care decide arestarea a patru persoane dinanturajul victimei [i audierea altor dou`, cear putea fi implicate \n asasinarea micu]uluiGrégory Willemin. Este vorba de MarcelJacob, unul dintre fra]ii bunicului lui Grégory

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Bernard Laroche; Grégory Villemin

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 9

[i so]ia acestuia, Jacqueline Jacob. Având \nvedere vârsta \naintat` a so]ilor Marcel Jacob(72 ani) [i Jacqueline Thuriot (73 ani),Camera de Instruc]ie a apreciat (dup` cele48 ore de arest preventiv) inculparea celordoi, iar c` \ncarcerarea [i men]inerea lor indeten]ie provizorie nu este necesar`. |n concluzie, sunt cerceta]i sub control judiciar,contrar avizului Parchetului General, care erafavorabil \ncarcerarii lor. Al`turi de cei doi,este arestat` [i o matu[` a lui Grégory,Ginette Villemin, v`duva lui Michel Villemin (unul dintre fra]ii lui Jean-Marie Villemin).|ns`, dup` un arest preventiv de 24 ore, ea afost eliberat`, f`r` a fi inculpat`.

Conform anun]ului f`cut de procurorulJean-Jacques Bosc, pe 15 iunie 2017, so]iiJacob sunt acuza]i \n dosarul de „r`pire [isechestrare, respectiv, asasinare“ a micu]uluiGrégory, de „complicitate la asasinat, nedenun]are de crim`, neacordare de ajutorunei persoane aflate \n pericol de moarte [iab]inere voluntar` pentru \mpiedicareacomiterii unei crime de sânge“.

Cea de-a patra persoan` \nvinuit` \ndosar, Murielle Bolle, sora lui Marie-AngeBolle (so]ia lui Bernard Laroche), \n urmam`rturiei c`reia, Laroche este arestat \n1984, a fost [i ea interpelat` la domiciliul eipe 28 iunie 2017 [i arestat` preventiv pentru „complicitate la asasinat“ [i „nedenun]are de crim`“, iar pe 29 iunie esteinculpat` pentru „r`pirea unui minor cu vârsta mai mic` de 15 ani“ [i este \ncarcerat` \n deten]ie provizorie pân` pe 4octombrie 2017, când este eliberat`, fiindcercetat` sub control judiciar. Dup` p`rereapre[edintei Camerei de Instruc]ie de la Dijon(Claire Barbier), chiar dac` \n 1984 MurielleBolle era minor` [i i[i minimizase participarea la r`pirea lui Grégory (sub pretextul c` ar fi fost insultat` [i agresat` dec`tre membri familiei sale, cu scopul de anega declara]ia care a avut ca efect inculparea [i \ncarcerarea unchiului s`u,Bernard Laroche), ea ar fi participat, demanier` activ`, la rapirea acestuia. Din contr`, \n ordonan]a din 1993, Curtea deApel Dijon, prin achitarea lui ChristineVillemin, ar fi indep`rtat orice „inten]ie criminal`“ a lui Murielle Bolle.

Confuzia este [i mai mare, conformdepozi]iei lui Murielle Bolle, care afirma c`Laroche ar fi fost un rapitor „intermediar“,care l-ar fi luat pe Grégory, din fa]a casei, cuma[ina sa [i l-ar fi „predat“ pe micu] uneialte persoane la Docelles. Tot \n acest context au fost audia]i [i bunicii lui Grégory,Albert Villemin (87 ani) [i Monique Jacob(86 ani), \n calitate de martori, a c`ror vârst`\naintat`, precum [i problemele de s`n`tate,au fost incompatibile cu o audiere prelungit`\n cadrul unui „arest preventiv“.

Decizia lui Bosc de a redeschide dosarulse bazeaz` pe expertiza a dou` scrisori deamenin]are (din 1984 [i 1989), aparent„confundabile“, scrise (probabil) de c`tre ceiaudia]i [i inculpa]i (Marcel [i JacquelineJacob, elibera]i condi]iont sub control judiciar dup` patru zile de arest preventiv),respectiv Monique Jacob (bunica pe liniepatern`) care, f`r` nici un fel de alibi, \n ziuade 16 octombrie 1984 ar fi preferat s` fac`apel la „dreptul de a p`stra tacerea“. |n plus,ar exista [i anumite neclarit`]i [i contradic]ii\n alibiurile so]ilor Jacob, iar unele expresiidin scrisorile de amenin]are [i din cea derevendicare, ar fi specifice acestora. La toateaceastea am putea adauga [i faptul c` o alt`expertiz` grafologic` a unei scrisori deamenin]are la adresa judec`torului MauriceSimon, ar indica-o ca „autoare“ pe MoniqueVillemin (Jacob), bunica lui Grégory, imaginându-ne astfel, \n acest dosar, uncomplot familial sordid f`r` precedent \nistoria criminal` francez`!

TThhoommaass CCSSIINNTTAA-- vvaa uurrmmaa --

MONDO POLICE

Credit foto: Corbis.com

Christine [i Jean-Marie Villemin

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

VULNERABILIT~}I

10

Lupta \mpotriva terorismului mondialDecaden]a occidental`

Prima jum`tate a secoluluial XX-lea a fost marcat` dedou` evenimente care auinfluen]at natura conflictuluipân` în zilele noastre. Efectelecelor dou` r`zboaie mondialeau aprins pasiunile [isperan]ele na]ionali[tilor dinîntreaga lume [i au redus considerabil legitimitateaordinii interna]ionale [i aautorit`]ilor vremii.

Na]ionalismul s-a intensificat în întreaga lume laînceputul secolului al XX-lea [ia devenit o for]` deosebit deputernic` în rândul popoarelorvasale diverselor imperii coloniale. De[i nemul]umirile[i rezisten]a erau frecvente înnumeroase colonii, uneoriducând chiar la confrunt`rideschise, identit`]ile na]ionaliste au devenit unpunct central al acestorac]iuni. Treptat, pe m`sur` cena]iunile au devenit tot mai

legate de conceptele de ras`[i etnicitate, evenimentelepolitice interna]ionale auînceput s` sprijine aceste concepte. Membrii grupuriloretnice ale c`ror state fuseser`înghi]ite de altele sau încetaser` s` mai existe castate na]ionale distincte auv`zut o ocazie de a-[i îndeplini ambi]iile na]ionaliste.Unele din aceste grupuri auales terorismul ca metod` delupt` [i de a-[i face situa]iacunoscut` puterilor mondialea c`ror simpatie sperau s` ocâ[tige. |n Europa, atât irlandezii, cât [i macedonenii(1908-1913) au desf`[uratcampanii teroriste, ca parte aluptei lor pentru independen]`, dar au fostnevoi]i s` organizeze mi[c`risângeroase pentru a-[i urm`ricauza. Irlandezii au reu[itpar]ial, macedonenii au e[uat.

Practicile de „r`zboi total“

ale tuturor participan]ilor la celde-al Doilea R`zboi Mondial,au oferit [i mai mult` justificare argumentului c`„toat` lumea o face“, în ceeace prive[te folosirea terorii [iînc`lcarea legilor r`zboiului.

Desensibilizarea fa]` deviolen]` a oamenilor [i acomunit`]ilor, început` înPrimul R`zboi Mondial, s-aaccelerat în cel de-al doilea.Intensitatea conflictului întredou` ideologii diametralopuse a condus la excese dinpartea tuturor participan]ilor.Noile arme [i strategii care au]intit popula]ia civil` a inamicului, pentru a le distruge capacitatea economic` de conflict, auexpus, practic, fiecare civil lapericolele la care sunt expu[icombatan]ii. Sprijinul acordatde marile puteri organiza]iilorde rezisten]` [i partizanilorcare foloseau tactici teroriste afost considerat o confirmare alegitimit`]ii acestora. Civilii audevenit ]inte legitime, în ciudatuturor legilor care interzicacest lucru.

Lumea bipolar` a R`zboiului Rece a schimbatpercep]ia asupra conflictelor înîntreaga lume. Confrunt`ri relativ minore au c`p`tatimportan]` ca arene de lupt`în care superputerile puteaus` concureze, f`r` s` ri[te,escaladarea într-un r`zboinuclear propriu-zis. R`zboiuldintre Est [i Vest a avut loc laperiferii [i a fost limitat cadimensiuni, pentru a împiedica escaladarea Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 11

VULNERABILIT~}I

conflictului între cele dou`blocuri. |n perioada imediat dedup` r`zboi, terorismul a fostmai mult o alegere tactic`pentru liderii revolu]iilor [i aiinsurgen]elor na]ionaliste.Peste tot în lume au avut loccampanii reu[ite, vizândcâ[tigarea independen]ei deregimurile coloniale [i, înmulte din ele, terorismul afost folosit ca tactic` de sprijin.Atunci când a fost folositterorismul, aceasta s-a întâmplat în cadrul unormi[c`ri mai largi [i în coordonare cu ac]iuni politice,sociale [i militare. Chiar [iatunci când terorismul a ajunss` domine celelalte aspecteale luptei na]ionaliste (deexemplu campania palestinian` împotrivaIsraelului), el era ([i este)combinat cu alte activit`]i.

|ntreaga perioad` aR`zboiului Rece, UniuneaSovietic` a furnizat asisten]`direct` [i indirect` mi[c`rilorrevolu]ionare din întreagalume. Numeroase mi[c`ri anti-coloniale au g`sit atractivextremismul revolu]ionar alcomunismului. Liderii acestor„r`zboaie de eliberarena]ional`“ au în]eles avantajularmamentului [i al traininguluigratuit. Au în]eles, de asemenea, c` asisten]a [ipatronajul Blocului Esticînsemnau o legitimitate interna]ional` sporit`. Multedintre aceste organiza]ii [iindivizi au utilizat terorismul însprijinul obiectivelor lorpolitice [i militare. PoliticaUniunii Sovietice de a sprijiniluptele revolu]ionare dinîntreaga lume [i de a exportarevolu]ia în ]`rile non-comuniste, a creat

extremi[ti dispu[i s` utilizezeviolen]a [i teroarea ca mijlocde a-[i realiza ambi]iile.

Epoca terorismului moderna început în 1968, cândFrontul Popular pentruEliberarea Palestinei (PFLP) adeturnat un avion El Al pe rutaTel Aviv-Roma. De[i mai fuseser` organizate deturn`ride avioane [i înainte, a fostprima dat` când na]ionalitateaavionului (israelian) [i valoarea sa simbolic` aureprezentat un scopopera]ional în sine. O alt`noutate a fost folosirea deliberat` a pasagerilor caostatici pentru revendic`rilef`cute publice fa]` de guvernul israelian. Combina]iaacestor evenimente unice, lacare se adaug` dimensiuneainterna]ional` a opera]iunii, auatras aten]ia mass-media înpropor]ie covâr[itoare.Fondatorul PFLP, dr. GeorgeHabash, observa c` gradul deacoperire media a fost incomparabil mai mare decâtcel al luptelor cu solda]iiisraelieni din teatrele de

r`zboi anterioare. „Cel pu]inacum lumea vorbe[te desprenoi“.

Un alt aspect al acesteiinterna]ionaliz`ri este colaborarea dintre organiza]iiextremiste în realizarea deopera]iuni teroriste.

Antrenamentele comuneale grup`rilor palestiniene curadicali europeni au începutînc` din 1970, iar opera]iunilecomune ale PFLP [i aleArmatei Ro[ii Japoneze (JRA)au început în 1974. De atunci, cooperareainterna]ional` terorist`, prinantrenamente, opera]iuni [iactivit`]i de sus]inere, a continuat s` creasc` [i continu` [I în prezent.Motivele variaz`, de la celeideologice, ca în cazul alian]eidin anii 1980 dintre grup`rilevest-europene de orientaremarxist`, pân` la cele financiare, ca atunci când IRA[i-a trimis exper]i în fabricareabombelor în Columbia.

AAddrriiaann VVLLAADD-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

Un copil de patru ani[i-a prins în bra]efr`]iorul care c`zusede la etaj

Brandon Marquez, învârst` de patru ani, din San Jose (California,SUA), a prins în bra]e pe micul lui fr`]ior,Roland (11 luni), care c`zuse pe fereastr`, dela în`l]imea de patru metri, salvându-l, astfel,de la moarte.

„Roland tocmai se juca pe pervazul ferestreidin camera lui, cînd eu am intrat acolo. Auzindzgomotul u[ii, Roland s-aîntors, s-a dezechilibrat [i ac`zut pe geam. Când l-amv`zut disp`rând, am le[inat.Când mi-am revenit, cei doicopii ai mei, Brandon [iRoland, erau lâng` mine.Credeam c` visez, dar so]ulmeu, care era în curte, mi-aexplicat ce se întîmplase:Brandon se juca chiar sub geamul de la care a c`zutRoland. Auzind un ]ip`t, s-auitat în sus [i l-a v`zut pe fratele lui c`zând. [i-a întins bra]ele [i l-a prins pe Roland; auc`zut amândoi, a[ putea spune unul pestealtul, dar nici unul n-a p`]it nimic. Au plâns unpic [i gata. Dac` nu-l prindea Brandon,b`ie]elul meu cel mic ar fi c`zut pe sticlelecare se aflau chiar sub geam [i, mai mult casigur, ar fi murit. Dumnezeu a vrut s` fie a[a!“,a declarat Marie Marquez, mama celor doicopii.

Micu]u Brandon a spus: „Mi-am închipuit c`joc baschet, c` vine mingea spre mine [i c`trebuie s-o prind; mingea era Roland, dar l-amprins, chiar dac` m-a lovit cu un picior în cap“.

Când furi, nu-i bine s` tefotografiezi cu prada

|n rândul milioanelor de ho]i careopereaz`, cu mai mult sau mai pu]in succes,pe glob, trebuie s` existe [i unele

„exemplare“ mai pu]in dotate de la natur`,care se fac de râs, din cauza lipsei aptitudinilor pentru acest gen de opera]iuniriscante.

Un exemplu \n acest sens este cel al britanicului Roland Tough, care era convinsc` poli]ia nu avea nici un indiciu pentru aputea pune mâna pe el, dup` ce furaseaparatur` electronic` [i haine dintr-unsupermarket. Roland a uitat, \ns`, unam`nunt esen]ial pentru starea sa de libertate: pentru a imortaliza acest momentunic \n via]a sa, el se fotografiase cu prada\n supemarket, \nainte de a pleca acas`.Bine\n]eles c` a fost arestat a doua zi dup`

comiterea furtului. Naivulinfractor de ocazie duseseel \nsu[i filmul la developat,chiar \n supermarketul pecare-l pr`dase \n ajun!...

Un asemenea caz esteextrem de rar \n Anglia.Lucr`torii laboratorului fotoau anun]at imediat poli]ia,când au recunoscut \npozele bucluca[e produselefurate. |n momentul \n careho]ul a venit s`-[i ridice

fotografiile, el a fost luat pe sus de poli]ie.Roland Tough \[i va pl`ti prostia cu [ase

ani de \nchisoare, dar are o palid` consolare: a devenit celebru \n Anglia [i nunumai...

Un b`iat de 14 ani a salvat zecide vie]i omene[ti luând în bra]eo bomb`

În ziua de 17 aprilie 1999, un b`iat de 14ani, Gary Shilling, a observat o geant`„uitat`“ în pia]a Brixton din Londra [i a avutprezen]a de spirit s` o deschid` [i s` vad`ce con]ine. „Am observat în`untru dou`cutii, multe fire [i un ceas. Mi-am dat seamaimediat c` aveam de-a face cu o bomb`. M-am uitat în jur, ca s` v`d care ar fi cel maisigur loc s` mut geanta, astfel încât s` nu fiepierderi de vie]i omene[ti în urma exploziei“,a declarat Gary ziarului „The Mirror“.

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

El a f`cut \ns` mareagre[eal`, nespecific` unui

profesionist, de a uita cele 14 fotografii,

pe care [i le f`cuse \naceea[i zi, pe bancheta

din spate a ma[inii.”

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

14

B`iatul a luat geanta în grab` [i a c`rat-oîn afara pie]ei, cu câteva secunde înainte deexplozie. 39 de persoane au fost r`nite, dintre care patru mai grav. Gary nu a sc`patnici el nev`t`mat. El nu a mai avut timp s`se îndep`rteze, astfel încât cuiul bombei i-aintrat prin înc`l]`minte, r`nindu-l superficial.

Autorit`]ile au b`nuit de la început c`bomba a fost amplasat` de o grupare terorist` de extrem` dreapt`, în zon` popula]ia de origine african` fiind majoritar`.

Poli]i[tii care au investigat cazul au maiprezentat c` autorii acestui atentat [tiauexact ce au de f`cut, dup` construc]iabombei ei fiind profesioni[ti în domeniulmilitar. Terori[tii au fost prin[i dou`s`pt`mâni mai târziu pe baza înregistr`rilorcu camere de luat vederi cu care era dotat`zona, în vederea supravegherii traficului rutier, a sta]iei de metrou din apropiere [i asta]iilor de autobuz.

Demascat de propria-i prostie

Atâta minte a avut un ho] care a furat oma[in`, \ncât s-a fotografiat cu aparatul pecare l-a g`sit \n respectivul autoturism.

Lee Hosken, de 29 ani, a abandonatma[ina furat`, s`turându-se de mers cu eadup` o zi [i dup` ce a accinentat-o. El auitat \n interiorul automobilului aparatul fotocare s-a dovedit a fi o prob` nesperat` pentru poli]i[ti. Dup` ce au developat filmul,poli]i[tii i-au ar`tat fotografiile proprietaruluima[inii, care nu-l cuno[tea pe individul\nf`]i[at \n una din poze. De asemenea, oalt` prob` a constituit-o [i o alt` fotografie,care o reprezenta pe prietena ho]ului, care afost complice la furt. Cu asemenea probe,ho]ul [i tovar`[a sa au fost prin[i rapid.

Un agresor cu capul \n nori

Atacurile armate sau simpla amenin]arecu arma sunt frecvente \n marea metropol`american` New York. Un pasager aamenin]at, cu un pistol, pe [oferul unui taxi,furându-i to]i banii pe care-i avea asupra sa.El a f`cut \ns` marea gre[eal`, nespecific`unui profesionist, de a uita cele 14 fotografii,

pe care [i le f`cuse \n aceea[i zi, pebancheta din spate a ma[inii. Identitatea saa putut fi, astfel, stabilit` cu mare u[urin]`.

{i-au l`sat pozele la locul jafului

Prostia de care au dat dovad` trei ho]igermani din Limburg le-a fost de mare ajutor poli]i[tilor, care au reu[it s`-i prind`dup` numai 20 de minute de la comitereaunui jaf. Cei trei s-au fotografiat reciproc cuunul dintre aparatele din magazin, dar auuitat s`-l ia, când au plecat de la locul jafului. Poli]i[tii n-au avut altceva de f`cutdecât s` priveasc` fotografiile [i, pentru c`cei trei erau „cuno[tin]e“ mai vechi, s` sedeplasez` la domiciliul acestora.

Un ho] a fost tr`dat de cartea sa de vizit`

Un infractor austriac a fost prins la numaicâteva minute dup` ce a dat o spargere la obanc` din localitatea Bruck. Acest lucru nu s-a datorat perspicacit`]ii poli]i[tilor, ciprostiei ho]ului, care [i-a uitat la banc`portofelul \n care avea propriile c`r]i devizit`. Pentru a nu fi recunoscut, b`rbatul se„deghizase“ \ntr-un mod original: renun]asela ochelari...

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 15

Credit foto: Corbis.com

|n toate chesturile [i latoate IRP-urile, dup` 6 martie 1945, comuni[tii [i-au numit oameninoi. Depild`, la Constan]a, \ndiminea]a zilei de 22 februarie 1945 prefectuljude]ului, Vicor Du[a, \nurma hot`rârii FND, a instalat drept chestor alpoli]iei un individ provenitdin FND, un croitor turc, pe„domnul Ioan Zeidik“. |nc`nu devenise tovar`[.

La Poli]ia Sighi[oara s-ainstalat, la 15 februarie1945, locotenentul sovieticDobrivici Vasili Pavlovici,\ns`rcinat cu aplicareaarmisti]iului. Doar patru zilemai târziu el l-a chemat \nbiroul s`u pe [eful BirouluiSiguran]ei din Poli]iaSighi[oara, c`ruia i-a cerutun tabel cu personalulpoli]iei, precum [i diferitealte rapoarte despre aresta]i,activitate, spioni, cet`]enistr`ini. A cerut ca din aceazi, toate informa]iile poli]ieis`-i fie traduse [i s` treac`musai pe la el.

Tot \n aceast` perioad`,la Poli]ia Slatina s-a prezentat un delegat sovietical CAC, cerând lista

personalului poli]ienesc [iarmamentul. De la IRP Sibiu,inspectorul SeptimiuCodreanu [i [eful ServiciuluiSiguran]ei, E. Stanciu,dezmin]eau articolul ap`rut\n ziarul „Scânteia“ din 20februarie 1945, potrivit

c`ruia Poli]ia Sighi[oara amers din cas` \n cas`,spunând cet`]enilor s` nuparticipe la \ntrunirea din 18 februarie [i c` a instituitposturi de gardieni publici labariere. La manifestare participaser` vreo 500 depersoane, mai mult curio[i,restul unguri, ]igani din satulLaslea [i „prea pu]iniromâni“.

|n toate jude]ele, sovieticii [i grupurile deagita]ie comunist` cereau

schimbarea vechilor chestori[i numirea unora agrea]i deei. La Turnu M`gurele, la 11februarie era deja instalatprefect din partea FNDFlorea Cre]eanu, fostul prefect, lt.-col. Nedelescufiind silit s` demisioneze.FND-i[tii s-au baricadat \nsediul institu]iei, au cerut schimbarea poli]iei [i auamenin]at c` le vor veni ajutoare de la sovietici. Unmoment de curaj românesc\l avem dou` zile mai târziu,când la ordinul premieruluiR`descu [i cu ajutorul col.Georgescu, comandantulDiviziei 21 Infanterie, a fost\nl`turat prefectul care fusese pus cu for]a decomuni[ti [i instalat N.Berceanu, care fusese pân`atunci subprefect.

DGP era informat`, \nmartie 1945, c` 15 comuni[ti, condu[i de JosefSolomon, membru PCP,acostau elevii [i ucenicii dinPetro[ani [i-i b`gau subacuza]ia c` au rupt afi[eleFND. Asupra comunistuluimaghiar Alexandru Maroszia fost g`sit un pistol sovieticNagan [i trei cartu[e.

MARTIRI I MARTIRI I POLI}IEI ROMPOLI}IEI ROM ÂÂ NENE

Pune]i chestor din FND!Florin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI16

Mo[tenirea era unade mare valoare

pentru noii st`pâni [i ei erau bucuro[i c` au pus mâna

pe aceast` munc` de ani de zile.

” ”NNuummiirreeaa ddee llaa vvâârrff aa uunnoorr nnooii iinnssppeeccttoorrii rreeggiioonnaallii ddee ppoollii]]iiee aa ffoosstt uunn mmiijjlloocc ggrroossoollaann,,

ddaarr eeffiicciieenntt ddee aa ccoonnttrroollaa PPoollii]]iiaa.. EEii ttrreebbuuiiaauu ss`̀ ffiiee nneeaapp`̀rraatt aaggrreeaa]]ii ddee nnoouuaa ppuutteerree,, ss`̀rraappoorrtteezzee nnuummaaii aacceesstteeiiaa,, ss`̀ pprreezziinnttee ggaarraann]]iiii ddee ssuuppuunneerree ooaarrbb`̀..

CCuumm ssoosseeaauu ttuurrcciiii aaccuumm oo ssuutt`̀ [[ii mmaaii bbiinnee ddee aannii llaa PPoodduull BBeeiilliiccuulluuii,, aa[[aa aauu vveenniitt [[iirruu[[iiii.. NNuummaaii cc`̀ uullttiimmiiii nnee--aauu \\nnvvaaddaatt [[ii [[ii--aauu iimmppuuss [[ii rreeggiimmuull ffuunneesstt..

|ntr-o dare de seam`pentru perioada 14 martie -14 aprilie 1945, a [efuluiCorpului Detectivilor, unitateoperativ`, eminamenteinformativ`, odinioar` deelit` a Poli]iei, se preciza c`unitatea dispunea de unefectiv total de 220 ofi]eri [iagen]i de poli]ie. Ast`zi,aceat` forma]iune ar corespunde - evident \n liniimari - Direc]iei Opera]iuniSpeciale din IGPR. Doar 57mai erau din cei „vechi“ - [iace[tia b`nuim, marginaliza]i - iar 163 eraunou angaja]i! Ei trimiseser`956 de note informative.

Din personal, 32 erau \npost fix, 34 la Grupa Ilegionar`, 79 la Grupa IVpaza mini[trilor, 22 \nbirouri. Pentru supravegherioperative, verific`ri, cercet`ri,informa]ii, investiga]ii, mair`mâneau doar 50 depoli]i[ti. |n document sespune clar: „activitatea corpului a fost reorientat`spre alte obiective“. Caurmare a directivelor MAfI [iDGP, au fost aresta]i 31 decriminali de r`zboi, 203de]inu]i politici, 22 dearest`ri au fost speciale, 115\n curs de cercetare lagrupe. De la cei aresta]i s-auconfiscat arme, bani, bijuterii, \ns` „CorpulDetectivilor este departe dea acoperi problemele de siguran]` \n actualele \mprejur`ri“, cauzele fiindinsuficien]a personalului (sevorbea numai de num`r, nu

de calitatea proast` a noilorangaja]i), personalul lipsitde orizont [i dinamism,salariile „de mizerie“. Ceicare nu corespundeauurmau s` treac` la „poli]iarepresiv`“.

{eful Corpului Detectivilorconsidera c` „ac]iunea va fi\ntotdeauna infim` dac` nuse conjug` cu celelalte oficiipoli]iene[ti din ]ar`“. Poli]iadin provincie face adeseaconfuzia c` „arestarea unuiinfractor social a distrus [iorganiza]ia“. El cerea centralizare, comand` unic`pentru toate serviciile deinforma]ii, pentru ca, „s`\nceteze independen]a [isuprapunerile \n prejudiciulstatului“. Era exclus s` existeo real` poli]ie preventiv` desiguran]` de stat, dac` aceste oficii nu sunt \ntr-unorgan care adun` materialul,\l verific`, coordoneaz`,exploateaz` [i nu d` printr-ounic` conducere directiveleimpuse de problemele zilei.„Corpul Detectivilor nucunoa[te nimic din activitatea oficiilor similare,

tr`im contra tuturor legilornaturii, liber \n spa]iu, c`cileg`tura \ntre toate oficiilede informa]ii se limiteaz` lao papet`rie plin` de semnal`ri individuale pentruarest`ri. |n calitate de [ef,semnez kilograme de hârtie.(...) Eu personal nu creez“.El cerea \ncetarea comodit`]ii, inezactit`]ii [iindisciplinei.

Dintr-o alt` dare deseam` asupra asctivit`]iiCorpului Detectivilor din 6martie 1945, adic` lavenirea la putere acomuni[tilor, rezult`urm`toarele:

Pân` la 6 martie 1945,Corpul Detectivilor a fostorganizat pe patru grupe, cuun efectiv de 221func]ionari, iar acumajunsese doar la 101.Existau cinci grupe, organizate pe linii demunc`: mi[c`ri subversive,probleme interne, problemeexterne, probleme diverse,cercet`ri [i filaj. Aportulmuncii informative pân`acum a fost slab, iar

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 17

Corpul Detectivilor \n deriv` (1945 - 1946)

||nn aapprriilliiee 11994455,, CCoorrppuull DDeetteeccttiivviilloorr mmaaii aavveeaa ddooaarr 5577 ddee ffuunncc]]iioonnaarrii vveecchhii.. FFuusseesseerr`̀ aannggaajjaa]]ii 116633 nnooii..

conducerea DGP se interesamai mult de cantitate, f`r` aurm`ri obiectivele largi [ibine definite. La MAfI era ostare de „haos politic [i starede confuzie“, \n special laDGP. Materialul men]ionaac]iunea organiza]iilorlegionare, a bandelorascunse prin mun]i, organiza]iilor subversive [iteroriste, sabotareaarmisti]iului [i lipsasiguran]ei din spatele frontului. |n consecin]`,„odat` cu epurarea produs`\n Corpul Detectivilor, au fostatacate din plin aceste probleme, procedându-se lao cur`]ire sistematic` a elementelor periculoase, ac`ror existen]` fusese ignorat` [i tolerat`“.

Ac]iunile mai importanteale forma]iunii au fost:descoperirea organiza]iilorteroriste a grupuluiTeof`nescu, care avealeg`tur` cu centrele de rezisten]` din mun]i,descoperirea organiza]ieiclandestine a militarilor germani, descoperireaCorpului MuncitorescLegionar din Bucure[ti [i aorganiza]iilor legionare dinConstan]a [i din Mun]iiBucovinei. 35 de organiza]iisubversive au fostdescoperite, \ntre care:Grupul românilor de pretutindeni, Sarmisegetuza,T, Graiul sângelui. Anchetespeciale s-au f`cut \n cazurileConstantin M`nescu - uzurpare de titluri, fals \nacte publice, furt - asasinareacolonelului sovietic PetreNecrasievici, descoperireaunui num`r de [ase bandede tâlhari care operau pe

[os. Bucure[ti-Pite[ti,asasinarea a trei cet`]enisovietici [i a unui copil \nLunca Teleajenului,asasinarea unui ofi]er sovietic \n Gara de Sud dinPloie[ti, cazul VasileDumitrescu, la care s-au g`sit36 de pistoale [i 228 decartu[e, lupta cu legionarii.S-a desf`[urat o activitateinformativ` \n ceea ceprive[te partidele istorice„pentru ca guvernul s` poat`fi informat de activitateaostil` desf`[urat` de acestepartide“. A[adar, implicare [ipartizanat politic. Au fost\nl`turate preocup`rile periferice când nu erauac]iuni importante, ele fiinddat e spre rezolvare PPC.

S-a \nfiin]at \nfiin]at unOOffiicciiuu CCeennttrraall [i s-a redactatun BBuulleettiinn IInnffoorrmmaattiivv (seajunsese la nr. 408, cu unnum`r de 8000 note informative), care redasitua]ia din partidele politice[i starea de spirit. Pentruprima dat` s-a \nfiin]atAArrhhiivvaa CCoorrppuulluuii DDeetteeccttiivviilloorr,care a func]ionat independent de cea aSiguran]ei. Evident, toateacestea au c`p`tat alt` denumire [i organizare dup`

\nfiin]area Securit`]ii [i aMili]iei. Mo[tenirea era unade mare valoare pentru noiist`pâni [i ei erau bucuro[i c`au pus mâna pe aceast`munc` de ani de zile. Existau\n arhiv` 668 de dosare generale individuale [i speciale, 20.000 de fi[e alfabetice, 1418 fi[e personale complete, 13.200note informative separatetrimise PPC, IGJ [i SSI,autorit`]ilor [i ministerelor.

„Echipele de filaj ausupravegheat un num`r de490 de persoane, au filatalte 1600“. Munca aceasta afost efectuat` cu un num`rde 24 agen]i de poli]ie, totalizându-se 12.600 ore demunc`, fiecare agent fiindocupat \ntre opt [i 14 ore pezi. Era \ntr-adev`r o munc`foarte solicitant`. Ca obiectiv,era men]ionat „a adânci [iperfec]iona activitatea informativ`“. CorpulDetectivilor trebuia „s` sespecializeze \n urm`rireaproblemelor de politic`intern`, cât [i a activit`]iioficiilor diplomatice dinCapital`“.

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

-- vvaa uurrmmaa --

18

Sfânta Parascheva s-a n`scut în Epivat,aproape de ]`rmul M`rii Marmara, lâng`Constantinopol, în secolul al XI-lea d.Hr.P`rin]ii, oameni avu]i, dar [i foarte credincio[i,le-au oferit, atât Sfintei, cât [i fratelui mai mareal acesteia, Eftimie, o educa]ie aleas`. Eftimieva fi primul care se va c`lug`rii [i va ajungeapoi episcop al Matidiei.

Urmând calea aleas` de fratele s`u,Cuvioasa, la numai 15 ani, va intra [i ea într-omân`stire de maici, din ora[ul IeracliaPontului, unde va r`mâne cinci ani. Dup`aceast` perioad` ajunge s` se închine laMormântul Domnului [i, pentru aproximativ[ase ani, continu` ascultarea într-o mân`stirede c`lug`ri]e pustnice de pe Valea Iordanului.

Se spune c`, la vârsta de 25 ani, a primitporunc` de la Îngerul Domnului s` se întoarc`în ]ara sa. Astfel, a ajuns Cuvioasa la omân`stire aflat` în apropierea satului în carese n`scuse. Dar, numai dup` doi ani, în 1050,„[i-a dat sufletul în mâinile Domnului“. Trupulei a fost înmormântat aproape de mare. Apoi,în urma unor minuni petrecute la mormântuls`u, moa[tele i-au fost mutate în biserica Sfin]iiApostoli din Epivat, unde au stat 175 de ani.

}arul Ioan Asan al II-lea a mutat-o laTârnovo, în catedrala cu hramul „AdormireaMaicii Domnului“, în anul 1223, iar patriarhulEftimie al Bulgariei a scris „Via]a CuvioaseiParascheva“ [i a trecut-o în sinaxarul Bisericii,cu zi de pr`znuire la 14 octombrie.

În a doua jum`tate a secolului al XIV-lea,Cuvioasa Parascheva începe s` fie pomenit` [iîn }`rile Române.

Dup` ocuparea Bulgariei de c`tre turci,moa[tele Sfintei au fost d`ruite domnitoruluiMircea cel B`trân dar, dup` trei ani, cneghinaAnghelina a Serbiei le str`mut` la Belgrad.

În anul 1521 moa[tele sunt r`scump`ratede Patriarhia Ecumenic` de la turci, undeajunseser` dup` ce ace[tia ocupaser` Serbia,iar în anul 1641 sunt luate de Patriarhia deConstantinopol.

Vasile Lupu, domnul Moldovei, este cel careo readuce pe Sfânta f`c`toare de minuni în]ara noastr`, dup` ce pl`te[te datoriile

patriarhilor ecumenici c`tre Poart`.Moa[tele au fost depuse în biserica

mân`stirii „Sfin]ii Trei Ierarhi“ din Ia[i, la 13iunie 1641, unde au r`mas pân` la 26 decembrie 1888 când, în urma unui incendiu,au fost mutate la Catedrala Mitropolitan`.

Prima men]iune în limba român` despreCuvioasa Parascheva apare în „Cartearomâneasc` de înv`]`tur` a MitropolituluiVarlaam al Moldovei“, în anul 1643.

Se spune despre moa[tele Sfintei c` poart`un blestem, prin care sunt „afurisi]i“ cei care arîncerca s` înstr`ineze fragmente din ele.„Aceast` interdic]ie r`mâne neschimbat`“.(Înaltpreasfin]itul Moldovei)

Astfel, moa[tele se afl` a[ezate într-ungiulgiu, acum ros de ani, care are înscris pe el,ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu [i a mitropolitului Varlaam: „Blestemat s` fie celcare va împr`[tia vreodat` Moa[tele SfinteiCuvioase Parascheva“. Acestea nu sunt intacte,întrucât, chiar înainte de a fi luate de domnitorul Moldovei, t`lpile Sfintei au r`masla Patriarhia Ecumenic` din Constantinopol,fiind depuse în prezent la Biserica „Sfin]iiÎmp`ra]i Constantin [i Elena“ din Istambul.

Moa[tele Sfintei sunt îmbr`cate dup` ritualuri biserice[ti, la care iau parte doar preo]idin Mitropolia Moldovei. Ve[mintele sunt

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 19

TRADI}II

Cuvioasa Parascheva

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI20

TRADI}II

schimbate de cinci ori pe an, dup` cumurmeaz`: cu o sear` înainte de pelerinaj -„Calea Sfin]ilor“; dup` ziua hramului; deCr`ciun; la începutul Postului Mare; în ajunulÎnvierii Domnului [i dup` perioada s`rb`torilorînchinate Învierii Mântuitorului Hristos. Acesteasunt croite dintr-un material special, în form`de cruce, lungi de 2,5 m [i late de un metru,lungimea bra]elor fiind de 1,5 m. Ele sunt realizate dup` un ritual special, în ateliereleArhiepiscopiei. Cei care se ocup` cu croitul [icoaserea ve[mintelor ]in post [i se roag`înainte de începerea lucrului.

Se spune despre Sfânta Parascheva c` este„mult folositoare“. Alin`, mângâie [i izb`ve[tepe to]i aceia care trimit rug`ciuni c`tre ea, fiindgrabnic ajut`toare.

De ziua Cuvioasei se fac pomeni pentru ceicare au murit f`r` lumânare, sau care au fostîngropa]i f`r` preot. Pentru ace[tia se împartlipii, vin [i must.

Se mai spune c` în aceast` zi nu este indicat s` lucrezi, pentru c` astfel te protejezide bolile de ochi sau de durerile de cap. Iarsp`latul rufelor este contraindicat pentru a nuface negi.

În aceast` zi nu se m`nânc` nuci sau fructeal c`ror interior au form` de cruce.

Tot acum se poate prezice [i vremea. Înfunc]ie de cum este ziua, frumoas` sau

mohorât`, tot a[a vor fi [i restul s`rb`torilor depeste an. Iar dac` zilele din preajma s`rb`toriinu au fost ploioase, în mod sigur iarna va venicurând. De asemenea, dac` frunzele seîng`lbenesc [i cad repede, va urma un an curecolte bogate.

Bun` sporire, lini[te [i bucurie tuturor celorce poart` numele ocrotitoarei Sfinte CuviaseParascheva!

AAddrriiaannaa CCoojjooccaarruu

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ ,, oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.ro

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll llaa revistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Catedrala Mitropolitan` - Ia[i

MAGAZIN

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie 21

A[a este, cum se scrie \ntelegram`. Sc`pat de „grijadr. Brichta“, escrocul interna]ional a revenit \nRomânia, dar nu cu gândulde a se cumin]i, ci de a continua s` caute [i s`g`seasc` creduli pe care s`-ip`c`leasc` \n cele mai fanteziste [i ne\nchipuitefeluri.

Se [tie c` pentru unescroc orice subterfugiu estebun. Cu condi]ia s`-i aduc`un folos. La un subterfugiuutil a recurs [i TraianTeodorescu \n septembrie1940 când, fiind prins dedoi controlori din Direc]iaGeneral` C.F.R. \n timp cevindea bilete de c`l`toriefalsificate, a declarat, nicimai mult, nici mai pu]in, c`este... legionar. {i, pentru a-lintimida pe comisarulTeodorescu {tefan (ce coinciden]` de nume!) de laCorpul detectivilor, care fusese desemnat s`-lancheteze, a trimis otelegram` ministrului deinterne de atunci, VasileIasinski, cerând s` se fac`interven]ii pentru eliberareasa. ~sta da tupeu de escroc!

Dar, uneori merge, alteorinu. De data aceasta, truculcu telegrama nu i-a folosit,dup` cum rezult` din raportul de verificare\ntocmit de anchetator, \ncare se concluzioneaz`:„Sus-numitul este un infractor ordinar de dreptcomun care nu a avut [i nu

are nici o leg`tur` cumi[carea legionar`, iar celeinvocate sunt pure inven]ii“.

Dac` \n ceea ce prive[temi[carea legionar`, escrocula „terminat“ cu ea \n doitimpi [i trei mi[c`ri, \nschimb, cu justi]ia lucrurileau mers r`u. Noua isprav`cu biletele falsificate i-aadus o condamnare de doiani \nchisoare.

Eliberat din penitenciar \n1942, este trimis pe frontul

de est, unde „lupt`torul“Traian Teodorescu estehot`rât s` fac` orice sacrificiu pentru a-[i servi]ara!

Dar s`-l l`s`m pe el\nsu[i s` relateze despre„sacrificiile“ pe care le-af`cut.

„Deoarece aceast` unitatedin care f`ceam [i eu partetrebuia s` fie pus` \n linia\ntâi de lupt` [i, pentru a nufi amenin]at, am dezertat [im-am ascuns la ni[tecet`]eni sovietici din Rostov.

Dup` plecarea unit`]ii

mele pe front, am plecat [ieu din Rostov [i m-am\ntors la Simferopol, \nCrimeea, la generalulAvramescu, pe care \lcuno[team din Regimentul3 Vân`tori de Munte [i carem` scutise de a fi pedepsit\n urma dezert`rii mele din[coala militar` din Bucure[ti.

I-am raportat acestuia c`nu vreau s` merg pe front,deoarece \mi este fric` demoarte, iar el m-a \n]eles [im-a trimis, pe baza unuiordin, la ServiciulAprovizion`ri al Corpului deMunte.

Prin luna decembrie1942, colonelul Mardare, dela Cartierul General dinRostov, a raportat Corpuluide Munte c` au nevoie deoameni care s` cunoasc`limba german`. GeneralulAvramescu, cunoscându-m`pe mine c` [tiu limba german`, mi-a dat ordin s`plec la Rostov.

|n acest timp a fost ruptfrontul de c`tre sovietici [i,astfel, s-a dat ordin deretragere a armatei române.V`zând acest lucru, din nouam dezertat din unitatea dela Rostov [i, prin ianuarie1943, am ajuns la Bucure[ti,folosindu-m` de un ordinpe care l-am falsificat.

Cartierul General dinRostov, prin plecarea mea,m-a dat dezertor [i a comunicat acest lucruStatului Major, \n ]ar`, pentru a fi identificat [i

Escrocii nu ucid niciodat`Constantin CONSTANTINESCU

Pentru fals, substituire de

persoan` [i escrocherii, Tribunalul Ilfov l-a condamnat pe acest escroc

la doi ani de\nchisoare.

” ”

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

22

arestat. |n timp ce m`g`seam prin Bucure[ti, prinluna septembrie 1943, amfost arestat de biroulsecret(?) pentru dezertare,birou care era condus decolonelul Alm`[anu.

Fiind judecat pentru dezertare am fost condamnat la munc` silnic`pe via]` [i \ncarcerat laJilava“.

S-ar p`rea c` aici trebuies` ne oprim [i s` punemcap`t acestei fantasticeevoc`ri. Dar, oare, por]ile\nchisorii Jilava au fostdestul de puternice ca s`\nchid` pentru totdeaunadestinul celui mai longevivescroc interna]ional din istoria României?

Iat` c` nici condamnareape via]`, nici zidurile Jilavein-au putut s` z`g`zuiasc`„pasiunea“ lui TraianTeodorescu pentru\n[el`ciune. |n august 1944,\n Bucure[ti au n`v`lit trupele sovietice „eliberatoare“ [i s-a dat

amnistie general` pentrudezertori. Por]ile \nchisorii s-au deschis larg [i prin elea p`[it mândru eliberatulTraian Teodorescu, gata s`-[ipun` priceperea [i iscusin]a\n slujba unor vremuri noi,care \[i anun]au prezen]aademenitoare pe la ferestrele oamenilor s`tui der`zboi [i durere.

„PartidulMuncitoresc Român,singura c`l`uz` pentru fericirea mea\n via]`!“

A[adar, \n august 1944,beneficiind de amnistiaacordat` de noile autorit`]idezertorilor de pe frontul deest, Traian Teodorescu esteeliberat din \nchisoareaJilava, l`sând \ntre zidurilecelebrului fort amintirea trecerii efemere pe acolo acelui mai iscusit escrocromân.

R`mânea, de asemenea,

spulberat` de praful istorie,condamnarea sa la\nchisoare pe via]`, cu toatec` ea marcase \nceputulunor mari necazuri ce aveaus` se abat` asupra lui TraianTeodorescu. Dar el nu segândea la a[a ceva. Liberfiind, era preocupat deco]c`riile sale zilnice, f`r` decare nu putea tr`i.

Dup` cum recunoa[te el\nsu[i la una dintrenumeroasele anchete lacare a fost supus, pân` \nanul 1949 s-a ocupat despecul`. „M` deplasam prinArdeal - declar` TraianTeodorescu - [i procuramalimente, pe care apoi levindeam cu pre] de specul`la diferi]i cet`]eni. Cuaceast` ocazie l-am cunoscut [i pe fostul coloneldr. Teodoru, de la SpitalulMilitar Bucure[ti, c`ruia \iprocuram alimente.

Acesta mi-a spus c`, dac`am cunoscu]i militari, elpoate s`-i interneze \n spital[i apoi s` le dea drumul \na[a-zisul concediu medicalde boal`, dar, bine\n]eles, \nschimbul acestui serviciu s`fie pl`tit sau s` i se dea alimente. Mergând \n vizit`pe la acesta, la spital, amv`zut aceast` [mecherie [iam sustras mai multe imprimate pe cere le-am[tampilat cu antetulSpitalului Militar [i apoi l-amsemnat \n fals pe colonel,dup` ce completam datelepentru diferi]i militari pecare i-am cunoscut, fie \nBucure[ti, fie \n provoncie.

Astfel, am dat drumul \nconcediu medical la trei militari din comunaCredit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Octombrie

MAGAZIN

23

Cop`ceni, jude]ul Vla[ca [i la[apte militari din Ilieni [iBucium - F`g`ra[, primind \nschimb de la ace[tia câte 20kg f`in` [i 10 kg carne, pecare le-am vândut la pre] despecul`“.

Despre modul cums`vâr[ea escrocul asemeneafapte mai afl`m [i dintr-oadres` a Sec]iei a II-a aMinisterului AfacerilorInterne, \n care se arat`:„Dup` recrutarea victimei, \nspecial din rândul familiilorcare aveau pe cineva subarme (Teodorescu), expediao telegram` la unitatea militar` unde se afla osta[ul,cu rug`mintea de a se acorda acestuia o permisiepentru a participa la \nmormântarea tat`lui s`u“.

Unitatea militar` respectiv`, sesizat` prinaceast` telegram`, acordapermisia solicitat`. Odat`osta[ul plecat \n drum sprecas`, se simula un accident[i internarea lui \n spitalulmilitar pe timp de 10 zile,dup` care acesta primeabiletul de concediu medicalpentru 120 de zile, cu[tampila spitalului [isemn`tura fictiv` a unuimedic.

De exemplu, locuitorulChelu[ Dumitru, din comunaBeiu, jude]ul Vla[ca, a pl`tit8000 lei pentru concediul de120 de zile al fiului s`uChelu[ Marin, dinRegimentul 9 Gr`niceri.

Bine\n]eles c` falsul comisde Traian Teodorescu, carese d`dea drept medic, a fostdescoperit, iar militarul careuzase de acest fals a fostadus la unitate pentru

cercet`ri. Pentru fals, substituire de persoan` [iescrocherii, Tribunalul Ilfov l-a condamnat pe acestescroc la doi ani de\nchisoare. S` ad`ug`m c` \n1947 mai suferise o condamnare de trei luni, totpentru fals \n acte publice.

S` vedem ce s-a mai\ntâmplat dup` executareacelor doi ani de pu[c`rie.Traian Teodorescu spune:„M-am eliberat din\nchisoare \n februarie 1950[i m-am prezentat la Oficiulfor]elor de munc` pentru aob]ine serviciu (trebuie s`recunoa[te]i, stima]i cititor,c` o asemenea cerere de amunci, formulat` de unescroc, n-a]i mai v`zut \nvia]a dumneavoastr`) dar n-am g`sit nimic. Apoi m-amdus la Regiunea de PartidGala]i, la un anume Popa, i-am ar`tat situa]ia mea [im-a recomandat directorulb`ncii pentru a fi angajat“.

Ce zice]i de aceast` uimitoare orientare? Escrocul

intuia c` simpla lui trecerepe la noile autorit`]i politice\i putea fi de folos [i nu aezitat s` foloseasc` prilejulpentru a-[i crea rela]ii noi,mai ales c`, \n acea perioad`confuz`, un escroc de talialui putea ajunge func]ionarchia la o banc`!

„Directorul b`ncii dinGala]i - m`rturise[te TraianTeodorescu \n continuare -m-a angajat provizoriu, iardup` dou` luni mi-a cerutactele pentru definitivare. M-am dus la TribunalulGala]i, la Serviciu Cazier, [i i-am dat unui func]ionar1000 de lei [i mi-a eliberatun cazier \n care nu a fosttrecut` nici o condamnaredin cele pe care le suferisem.Am prezentat certificatul decazier la serviciu, dar falsul afost descoperit [i, astfel,Tribunalul Gala]i m-a condamnat la [ase luni\nchisoare“.

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

TIMP LIBER

24

CCEEAA}}~~DDIINN

MMIIJJLLOOCC !!

SSIIMMBBOOLLUULLPPOOEEZZIIEEII

Un [oricel s`tul de via]a din România, neavând viz`, seduce la elefant:

- Elefantule, [tii, tu ai viz`, vrei s` m` aju]i [i pe mine s`ies din ]ar`?

- P`i cum?- P`i tu e[ti mare, m` ascunzi [i pe mine undeva !|l ia elefantul pe [oricel \n buzunarul de la piept. La vam`

crocodilii:- Ce-aai acolo?- P`i, geamantane.|l controleaz` [i ajunge la buzunar.- Ce-aai aici?La care elefantul, lovind puternic \n buzunar: ...

- uurrmmaarreeaa ppee ccoollooaannaa 99 ((33ccuuvv..)) -

88 99 77 11

* * *

Mod defunctionare

RRUUCCSSAACC

BBUUCC~~}}IICC~~

TTrreebbuuiinncciiooss

CCaalloommnniiooss

||NNJJOOSSIITTOORR

RRIIDDAATT LLAAMMIIJJLLOOCC !!

1144 ZZIILLEE !!

MMAA}} GGOOLL !!

IINNGGEENNUUUUFFiillmm

pprreezzeennttaatt ppeeffrraaggmmeennttee

VVRR~~JJIITTOORR

CCAANN~~ !!

1133 NNuummeerree !!

LLaa ddeebbiitt \\nncceennttrruu !!

LLooccaalliittaatteerruurraall`̀

DDee ppuuss \\nnppaammâânntt

CCUURREEAA !!

Subsemnatul

EEFFIICCAACCEE

CCAARRTTEE !!

CCOOPPTT LLAAMMIIEEZZ !!

CCUUTTIIEE !!

1122 NNIIVVEELLEE !!

AA ffaaccee hhaaiinneeCCHHEEMMAARREE1144 TTEESSTTEE !!

TTEEMMEE !!

LLuuccrr`̀ttoorr \\nnpp`̀mmâânntt

CCUULLPP~~

AA GGHHIICCII

3311 ZZÂÂNNEE !!

CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS

||NN CCUUTT~~ !!

||NN CCUUPP~~ !!

||NN CCAADD~~ !!

||NN OOZZOONN !!

SSCCLLAAVVIIEELLUULLEEAA

||NN DDUUEETT !!||NN TTUUCCII !!

{{oorriicceelluull [[ii eelleeffaannttuull llaavvaamm`̀

Octombrie - POLI}IA CAPITALEI

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

|mputernicitDirector General

Chestor de poli]ie Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar [ef de poli]ieFlorentin Gheorghe Telefon: 021.315.79.88

miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21