5Recunoaşterea performanţelor

w w w . p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

P u b l i c a ] i e f o n d a t ` \ n 1 9 3 9 . S e r i e n o u ` . A n u l X X I I I

2015

ii / Martie

36pagini

La Mul]i Ani,poli]i[ti români!

32

Director Onorific

Chestor general Petre Tob`

Director C.I.R.P.

Comisar Ramona Georgiana Dabija

Roxana GHEORGHIU-PAP,Lena MITROI, Marius TOMA,

(redactori);Marius POPESCU (tehnoredactor);

Cerasela LEPĂDATU, Elena ISPAS (operatori PC);Mihai DOROBANŢU (marketing)

Reproducerea integral` sau par] ia l`a mater ia le lor , f`r` acordul prealabi la l conducer i i redac] ie i , este interz is`!

TELEFONTELEFON: 021.311.15.75, 021.311.27.45,021.311.07.29

DIFUZAREDIFUZARE: 021.311.09.02 sau int. 12562CENTRALACENTRALA: 021.303.70.80INTERIOAREINTERIOARE 12601, 12562, 12569, 12570

PUBLICAŢIE ÎNREGISTRATĂ LA O.S.I.M.NR. R23925/2005; ISSN 1223 - 2823Tipar <<CONPHYS>> Râmnicu Vâlcea

Adresa redacţiei: George Georgescu nr. 1,Sector 4, Bucureşti.

Responsabil de numărRoxana Gheorghiu Pap

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v . r o

C o n t : D . T. C . P. - M . B .R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

MesajulViceprim-ministrului

pentru Securitate Națională,Ministrul Afacerilor Interne Gabriel Oprea

România este astăzi un pilon de securitate regio-nală și acest lucru se datorează inclusiv eforturilorconjugate ale polițiștilor, jandarmilor, pompierilor șipolițiștilor de frontieră din Ministerul Afacerilor In-terne, care își îndeplinesc cu devotament misiunile cele revin.

În cei 193 de ani de existență, eficiența PolițieiRomâne a fost dată de calitatea oamenilor care facparte din această structură.

Iar calitatea de polițist nu poate fi separată deprofesionalism, integritate și loialitate față de valo-rile democrației.

Siguranța și securitatea românilor, liniștea și or-dinea publică sunt responsabilitățile acestor oameni ailegii, de la care societatea are așteptări pe măsură.

Am încredere deplină în Poliția Română și în ca-pacitatea acesteia de a asigura ordinea și siguranțapublică și respectarea drepturilor fundamentale alecetățenilor. Rezultatele ultimilor ani și cazurile im-portante rezolvate au consolidat statutul PolițieiRomâne de instituție profesionistă și eficientă.

Apreciez, de asemenea, relațiile excelente pe carePoliția Română le are cu principalele agenții de apli-care a legii din lume – INTERPOL, EUROPOL, FBI.Această colaborare este cea mai bună dovadă căPoliția Română are profesioniști adevărați, binepregătiți în domeniile care vizează riscurile șiamenințările actuale la adresa securității.

Prin participarea constantă la misiunile inter-naționale sub egida ONU, UE și NATO, polițiștiiromâni au făcut onoare țării, fiind adevărați am-basadori ai României în lume.

La mulți ani Poliției Române!

MesajulInspectorului General al Poliţiei Române,

chestor general de poliţie Petre Tobă

Cu prilejul aniversării a 193 de ani de atestaredocumentară a Poliţiei Române moderne, dorescsă mulțumesc, în mod special, fiecărui polițist,care își face datoria, pentru modul în care își în-deplinește misiunile, cu profesionalism şi succes,demonstrând permanent determinare, corectitu-dine, cinste şi încredere în puterea Legii, precumși familiilor, care ne sunt, permanent, alături.

De-a lungul timpului, Poliţia Română a par-curs numeroase etape de reconsiderare a rolului șilocului în societatea românească, ceea ce a con-dus la transformarea instituției într-un factor destabilitate şi securitate atât pe plan intern, cât şiinternaţional.

Din această perspectivă, putem afirma că, înprezent, Poliţia Română răspunde nevoilor şi cerin-ţelor actuale şi dezvoltă o colaborare foarte bunăcu instituţiile partenere din sistemul de ordine șisiguranță.

În acest moment aniversar, este de datorianoastră să ne cinstim eroii, să luăm aminte la în-vățăturile predecesorilor noștri și să ne ridicăm laînălţimea faptelor lor, să ne respectăm uniforma șisă sărbătorim împreună, să arătăm că suntem omare familie.

Doresc să adresez mulţumiri cetăţenilorromâni, care ne sunt alături, pentru solidaritatea şiîncrederea acordate, onorându-ne şi obligându-nesă demonstrăm că suntem o instituţie puternică şirespectată.

La mulţi ani, Poliţia Română!

MesajulPreședintelui României,domnul Klaus Iohannis

Cu prilejul zilei Poliției Române, vătransmit tuturor, comandanți, polițiști și an-gajați ai Poliției, aprecierea mea față deeforturile dumneavoastră în îndeplinireanumeroaselor misiuni de protecţie a comu-nităţilor, a cetăţenilor şi a bunurilor aces-tora. Seriozitatea și profesionalismul decare dați dovadă în aplicarea legii arată căPoliția Română este o instituție respon-sabilă, sigură și de incredere.

Prin natura activității pe care o des-fășurati, vă aflați deopotrivă în slujbacetățenilor și a statului. Am încredere în ca-pacitatea dumneavoastră de a răspundeprompt și eficient la toate provocările carepot afecta ordinea publică și sunt convinscă veți contribui în continuare, cu devota-ment și dăruire, la creșterea gradului desiguranță publică și la întărirea sentimen-tului de securitate în rândul cetățenilor.

Vă urez multă putere de muncă în în-deplinirea sarcinilor zilnice și să fiți unmodel de curaj, responsabilitate și bunăconduită în societate.

La mulți ani!

54

25 martie 2015, de Ziua PoliţieiRomâne, la sala Nichita Stănescu din

cadrul Centrului Cultural al M.A.I.,într-o atmosferă de eleganţădesăvârşită, de rafinament, excelenţaîn profesie a reprezentat liantul care i-a reunit pe cei mai buni dintre ceibuni, în sărbătoarea dedicată apărăto-rilor legii.

La cel mai înalt nivel - în prezenţaviceprim-ministrului pentru securitatenaţională, ministrul Afacerilor Interne,domnul Gabriel Oprea- a fost apreciatefortul, au fost recunoscute perfor-manţele şi, deopotrivă, oamenii careprin profesionalism, curaj şi devota-ment au adus un plus de prestigiuArmei poliţieneşti.

În calitate de gazdă, domnulchestor general Petre Tobă, şeful

Poliţiei Române,a relevat impor-tanţa momentu-lui, adresând,prin intermediulcelor prezenţi,un călduros “Lamulţi ani!” tu-turor lucrătorilor noştri.

Evenimentul a fost onorat de cătrereprezentanţi ai instituţiilor partenere,din cadrul Sistemului de Ordine şi Si-guranţă Publică, Serviciul Român deInformaţii, Serviciul de Informaţii Ex-terne, Serviciul de Protecţie şi Pază,Serviciul de Transmisiuni Speciale,

Ministerul Public, Ministerul ApărăriiNaţionale, precum şi de către şefi deArmă, directori ai direcţiilor centraledin M.A.I., I.G.P.R., D.G.P.M.B.

Cu acest prilej, ministrul AfacerilorInterne i-a felicitat pe poliţiştiiromâni, accentuând rolul acestora însocietatea românească: ”Nimic dinceea ce se întâmplă pozitiv în soci-etate, în mediul social, al relaţiilordintre oameni, în mediul economic şimai ales în domeniul securităţiinaţionale nu se poate realiza fără dum-neavoastră, fără o Poliţie profesionistăşi puternică. Profesia de poliţist nueste una uşoară, are multe privaţiuni şimulte riscuri. Nu este pentru oricine,

trebuie să fii născut pentru asta! Tre-buie să ai un respect puternic faţă delege, un simţ dezvoltat al dreptăţii, de-votament faţă de ţară şi de români.

Vă mulţumesc, vă felicit şi urez<<La mulţi ani tuturor colegilor dinPoliţia Română!>>. Aveţi respectulnostru, al tuturor!”

Au fost distinse cu premiul ,,Poliţis-tul Anului” colectivele Direcţiei de In-vestigare a Criminalităţii Economice,pentru contracararea eficientă a macro-

criminalităţii economico-financiare şiDirecţiei de Operaţiuni Speciale care asprijinit, în mod profesionist,soluţionarea unor dosare complexe dindomeniile spălării de bani, traficului dedroguri, criminalităţii economice.

Distincţia de serviciu „Obţinerea derezultate foarte bune în activităţi cultu-rale, ştiinţifice şi sportive” a fost con-ferită: agentului principal Andreea-

Ioana Ciugulea, de la ServiciulOperaţiuni Speciale Bucureşti,subcomisarului Vitalie Josanu,din cadrul Inspectoratului dePoliţie Judeţean Neamţ, agentu-lui şef principal Valentin MariusSaioc, de la Inspectoratul de PoliţieJudeţean Constanţa.

Au primit Distincţia de serviciu „În-deplinirea în condiţii deosebite a misi-unilor încredinţate”, din cadrulI.G.P.R., comisarii şefi Constantin

Cezar Popa, şeful Servi-ciului Administrativ,Aurel Dobre, şef serviciula Direcţia de Investigarea Criminalităţii Economi-ce, precum şi comisarulşef Dragoş Orlando Nicu,şeful Brigăzii de PoliţieRutieră- D.G.P.M.B.

Pentru coordonarea,desfăşurarea unor acţiunide prevenire şi combaterea fenomenului infrac-ţional, precum şi pentruefortul de promovare a

imaginii Poliţiei Române, Emblema demerit „Rezervist de onoare” a revenitgeneralului Ioan Hur-dubaie, preşedintele Asoci-aţiei Naţionale a CadrelorMilitare în Rezervă şi Re-tragere din M.A.I.,colonelului Vasile Lăpă-duşi, de la AsociaţiaNaţională a Cadrelor Mili-tare în Rezervă şi Retrageredin M.A.I. şi coloneluluiIon Iancu, din partea Asoci-aţiei Naţionale a CadrelorMilitare în Rezervă şi Re-tragere din M.A.I.

În semn de apreciere, Emblema de

merit „Acţiuni umanitare” a fost de-cernată: agentului Bogdan Constantin

Tarmigan, ajutor şef post în cadrul In-spectoratului de Poliţie al JudeţuluiConstanța, agentului şef ConstantinOlaru, de la Inspectoratul de Poliţie alJudeţului Vâlcea şi agentului ValentinManolache, ajutor şef post în cadrul In-spectoratului de Poliţie al JudeţuluiGalaţi.

Elaborarea unor lucrări de valoarefundamentală în domeniul cercetării şireglementării activităţii sistemului deordine publică şi siguranţă naţională şipentru invenţii şi inovaţii brevetate şiaplicate în acest sistem a adusEmblema de merit „Ştiinţă şi creaţie”comisarilor şefi Maria GeorgetaStoian, Ionel Necula, de la InstitutulNaţional de Criminalistică şi FlorinŞinca, de la Serviciul Operaţiuni Spe-ciale Bucureşti.

Modul deosebit de executare a misi-

unilor încredinţate a fost recunoscutprin decernarea Plachetei de onoare aPoliţiei Române comisarilor şefiMircea Neagoe, contabil şef la Inspec-toratul de Poliţie al Judeţului Vâlcea,Sorin Georgel Ciurezu, şef birou laDirecţia Management Resurse Umane,Florin Rontescu, de la InstitutulNaţional de Criminalistică, din cadrulI.G.P.R., Cristina Ogarcă, de la Inspec-toratul de Poliţie al Judeţului Brasov,Ion Nicolae, adjunctul şefului Inspec-toratului de Poliţie al JudeţuluiCălăraşi, Ion Oraţiu Ruşeanu, împuter-nicit şef al Inspectoratului de Poliţie alJudeţului Ilfov, Richard-Mihael Grezi,directorul Centrului Operaţional-

Recunoaşterea performanţelorVq mul]umesc, vq felicit [i urez

<<La mul]i ani tuturor colegilor din Poli]ia Românq!>>.Ave]i respectul nostru, al tuturor!”

76

I.G.P.R., comisarului Mihai EmanuelDănilă, directorul Direcţiei Comuni-caţii şi Tehnologia Informaţiei -I.G.P.R., subcomisarului Mihai Rus,

şef birou la Serviciul Operaţiuni Spe-ciale Cluj-Napoca şi agentului şef prin-cipal Gheorghe Stavarache, şef de postîn cadrul Secţiei Regionale PoliţieTransporturi Timişoara, ServiciulJudeţean Poliţie Transporturi Hune-doara.

Serviciile de excepţie care au con-tribuit la ridicarea prestigiului PoliţieiRomâne au fost răsplătite prin Em-blema de onoare a Poliţiei Române,care a revenit comisarului şef MirceaRelu Vizitiu, adjunct şef în cadrul In-spectoratului de Poliţie al JudeţuluiConstanţa, iar de la nivelul I.G.P.R.comisarilor şefi Victor Wili Apreutesei,directorul Unităţii Centrale de Analizăa Informaţiilor, Mihai Pitulescu, direc-torul Direcţiei Investigaţii Criminale,Marcel Simion, directorul DirecţieiManagement Resurse Umane, CătălinLucian Roşan, directorul Direcţiei Ju-ridice, Ion Florentin Brăcea, directorul

Direcţiei Rutiere, chestorului LiviuVasilescu, directorul Direcţiei Operaţi-uni Speciale. Aceeaşi distincţie a fostprimită şi de către adjuncţii inspectoru-

lui general al PoliţieiRomâne, domnii comisar şefVirgil Spiridon, chestor Du-mitru Jianu, chestor principalViorel Vasile, chestor şef Du-mitru Pârvu.

Viceprim-ministrul GabrielOprea a mai oferit dis-tincţii speciale unorpoliţişti care s-au re-marcat în patru domenii de ac-tivitate, astfel:

Domeniul Ordine şi Sigu-ranţă Publică

– agentul Cristian Radu, dincadrul Secţiei Regionale aPoliţiei Transporturi Constanţa,care a documentat activitatea in-fracţională a unorgrupări specia-lizate în furtul decomponente de la

infrastructură feroviară;Domeniul Investi-

garea și CombatereaCriminalității

– Grupului de lucrupentru combaterea şidocumentarea infracţiu-nilor de evaziune fiscală şispălare de bani din cadrulPoliţiei Capitalei, pentrudocumentarea informativ-operativă aactivităţii infracţionale din domeniulachiziţiilor publice ce a adus prejudiciiînsemnate bugetului de stat.

Domeniul Combaterea Crimina-lităţii Organizate

– subcomisarului Vasile Mihael dincadrul Brigăzii de Combatere a Crimi-nalităţii Organizate Ploieşti, pentrucontribuţia avută la documentarea ac-tivităţii unor grupări de crimă organi-zată;

Suport Operativ-Centrului de Cooperare Poliţie-

nească Internaţională, pentru creştereacapacităţii operaționale şi rezultate re-marcabile în soluţionarea unor cauzecomplexe prin schimbul operativ de in-formaţii, contribuind la prinderea unorinfractori deosebit de periculoşi.

Cu acelaşi prilej, la nivel naţional,

au fost avansaţi în gradul profesionalurmător peste 5.600 de agenţi şi ofiţeri,dintre care 600 înaintea împlinirii sta-giului minim în gradul profesionaldeţinut.

Astfel, s-a încheiat încă o sărbătoarede existenţă neîntreruptă a PoliţieiRomâne în arealul combaterii crimina-

lităţii de orice genşi, deopotrivă, înprotejarea cetăţeanu-lui aflat în momentede cumpănă.

O existenţă mar-cată de evoluţii şireconfigurări în careperformanţa a de-venit parte a bran-dului instituţieinoastre din ce în cemai vizibilă prinfapte, idei şi mai

ales oameni, care, cu profesionalism,onoare şi curaj, îşi duc până la capăt,oriunde în lume, misiunea sfântă degarant al legii, al păcii, al ordinii dedrept.

Lena MITROI

Viceprim-ministrul pentru securitatenaţională, ministrul Afacerilor Interne,domnul Gabriel Oprea s-a întâlnit, marţi, 3martie a.c., cu directorul FBI, domnulJames B. Comey, la sediul ministerului.

În aceeaşi zi, la Inspectoratul Generalal Poliţiei Române, şeful Poliţiei Române,domnul chestor general Petre Tobă, a primitvizita oficială a directorului F.B.I.

Evenimentul a cuprins, între altele, vizi-tarea Task-Force-ului F.B.I.- D.C.C.O., în-tâlnirea delegaţiei F.B.I. cu poliţiştii absol-venţi aiAcademiei Naţionale F.B.I., precumşi întrevederea oficială cu conducerea insti-tuției.

În cadrul manifestării au fost prezen-tate priorităţile F.B.I. şi ale Poliţiei Române;operaţiunile comune în domeniul crimina-lităţii organizate; unicitatea şi succesul Task-Force-ului F.B.I.-Poliţia Română, prin co-laborarea în timp real.

Cei doi oficiali au apreciat drept exce-lentă colaborarea între poliţiştii români şiamericani, îndeosebi în ceea ce priveşte pre-venirea şi combaterea infracţiunilor de cri-minalitate informatică.

La nivelul Poliţiei Române există o co-operare la nivel înalt cu autorităţile ameri-cane, în special cu F.B.I., prin biroul ofiţe-rilor de legătură la Bucureşti.

Cea mai mare parte a activităţii desfăşu-rate se referă la criminalitatea informatică.

Concept de lucruinovator

Infractorii specializaţi încomitere de infracţiuni infor-matice şi organizaţi în grupări de crimă or-ganizată îşi aleg ca ţinte cetăţeni sau insti-tuţii financiare, un procent semnificativreprezentându-l cetăţenii şi instituţiileamericane.

Sunt apreciate, în mod deosebit, co-laborarea cu F.B.I., în cadrul task-force-ului operaţional care funcţionează la Bu-cureşti, din anul 2006, şi demersurilespecifice, derulate de către agenţii F.B.I. şiofiţerii Serviciului de Combatere a Crimi-nalităţii Informatice, pentru soluţionareacazurilor comune, la sediul D.C.C.O.

În cadrul acestui concept inovator delucru, s-a facilitat desfăşurarea urmă-toarelor activităţi: identificarea cazurilorcomune, aflate în investigare de cătrestructurile Poliţiei Române şi de cătreF.B.I., cu privire la activităţi de criminali-tate informatică; identificarea victimelorşi obţinerea de la acestea în timp real aplângerilor şi a celorlalte documente pro-batorii necesare; realizarea unor schimburide documente şi materiale probatorii cubăncile şi companiile de carduri din SUA;

asigurarea reprezentării victimelor pe teri-toriul României. Cooperarea cu structurilede aplicare a legii din SUA reprezintă onecesitate în domeniul criminalităţii infor-matice atât sub aspect operativ, cât şi dinperspectiva continuării pregătirii specia-liştilor români, partenerii americaniireprezentând un etalon la nivel mondial.

Programe de pregătire

Până în prezent, peste 30 de ofiţeri depoliţie au beneficiat de cursurile oferite deAcademia Naţională F.B.I. din Quantico,Statele Unite ale Americii, mulţi dintreaceştia ocupând funcţii înalte de condu-cere în structurile Poliţiei Române.Pregătirea în cadrul acestor programe estecomplexă, ofiţerii beneficiind de cursuriobligatorii şi, în aceeaşi măsură,opţionale, în funcţie de pregătireafiecăruia.

Lena MITROI

Întrevederi la nivel înalt,{eful Poli]iei Române [i directorul F.B.I.

- despre priorit`]i [i perspective

Născut la data de 25 martie 1923, maiorul în re-zervă Ştefan V. Ioan era în anul 1944 la Bucureşti, laŞcoala de Ofiţeri de Geniu, fiind decorat cu MedaliaComemorativă a celui de-al II —lea Război Mondial.

La aniversarea a 92 de ani, veteranul de război,maiorul în rezervă Ştefan V. Ioan a primit din parteaInspectoratului de Poliţie Judeţean MureşDIPLOMA DE EXCELENŢĂ, în semn de apreciereşi recunoştinţă pentru actele de eroism, fără de careStatul Român modern nu ar fi existat.

Venerabilul cadru militar, alături de soţia sa, învârstă de 88 de ani, a depănat celor prezenţi amintiridin timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

C.I.R.P.

Veteran de r`zboi,s`rb`torit de ZiuaPoli]iei Române

Ceremonie dedicatăeroilor polițiști

Viceprim-ministrul pentru securitate națională, ministrul AfacerilorInterne, Gabriel Oprea, a participat în ziua de 22 martie a.c., la ceremonia de-dicată eroilor polițiști, eveniment organizat în contextul sărbătoririi ZileiPoliției Române, la Monumentul Eroilor Militari Români Căzuți la Datorie,

amplasat în Parcul Tineretului din București.Cu acest prilej, vicepremierul Gabriel Oprea i-a felicitat pe polițiștii

români și le-a mulțumit pentru modul exemplar în care, zi de zi își fac dato-ria, în pofida riscurilor la care se expun.

“Fiecare război, stimațicolegi, are eroii săi, iar înrăzboiul continuu cu criminali-tatea polițiștii români plătesc cupropria viață prețul liniștii și si-guranței românilor. Acești oa-meni, dedicați țării și românilor,merită recunoștința noastră, atuturor. Monumentul și mo-mentul de astăzi demonstrează,încă o dată, că în instituțiile deforță ale statului român nulăsăm pe nimeni în urmă șiniciodată nu-i vom uita pe ceicare ne-au fost colegi, prieteniși camarazi.”, a spus viceprim-ministrul Gabriel Oprea.

Totodată, viceprim-minis-trul pentru securitate națională Gabriel Oprea a subliniat și importanța sim-bolică a evenimentului care a avut loc la Monumentul Eroilor MilitariRomâni Căzuți la Datorie, în special din perspectiva importanței sociale a ac-tivității Poliției Române.

”Doamnelor și domnilor, stimați colegi, suntem într-un loc plin de sem-nificații pentru mine, pentru militarii români, pentru toți cei care au purtatsau poartă haină militară. (…) Este important pentru noi ca stat, este im-portant pentru noi ca societate, să-i apreciem pe acești oameni care meritărecunoștința noastră, să-i apreciem pe polițiștii români care, de atâtea ori,au arătat că sunt capabili de sacrificii pentru siguranța noastră, a tuturor”,a declarat vicepremierul Gabriel Oprea.

După încheierea ceremoniei, viceprim-ministrul pentru securitate națio-nală, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea a vizitat standurile expo-ziţionale cu tehnică folosită în activitatea Poliţiei Române.

98

Arme, câini poliţişti, maşini, motociclete,toate au putut fi admirate cu prilejul Zilei PoliţieiRomâne, în Parcul Lumea Copiilor din capitală.Cu această ocazie, au fost amenajate standuriexpoziţionale cu tehnică folosită în activitateapoliţiştilor: laboratorul mobil al Institutului deCriminalistică, "roboţelul pirotehnic", un dis-pozitiv performant de detectare a explozivilor,

autospecialele şi motocicletele utilizate depoliţişti în misiunile operative .

La fel de apreciată a fost şi expoziţia de armeaflate în dotarea luptătorilor S.I.A.S. În cadrulmanifestărilor, desăvârşit organizate, miilor devizitatori entuziasmați le-a fost prezentată o ex-poziţie de uniforme de poliţie, purtate în diferiteperioade istorice.

Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr”Câmpina a prezentat oferta educaţională tinerilorcare doresc să îmbrăţişeze cariera de poliţist.

De asemenea, au avut loc demonstraţii aleServiciului Canin al Poliţiei Capitalei. Echipemixte, formate din poliţist conductor şi câine, auefectuat diferite demonstraţii de prindere şi imo-bilizare a infractorilor sau de apărare la ataculprin surprindere.

În universul oamenilor legii

1110

Cei mici, fascinați de acest univers al oamenilor legii, auavut răbdarea de a aștepta “pilotarea“ elicopterului, “navi-garea” ambarcațiunii de la Poliția Transporturi sau “plim-barea” cu motocicletele polițiștilor. Tot pentru ei, au fost or-ganizate concursuri educative.

Vizitatorii au primit pliante, reviste şi alte materiale pro-moţionale din care au putut afla despre diferite campanii des-făşurate de Poliţia Română pentru prevenirea şi combatereainfracţionalităţii.

Pagini realizate deMarius Popescu

1312

În seria manifestărilor dedicate ZileiPoliţiei Române, în perioada 24-26martie a.c., Şcoala de Agenţi de Poliţie

„Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca a orga-nizat ediţia a VI-a a Conferinţei inter-naţionale cu tema “Ordinea publică în Eu-ropa, între tradiţie şi contemporaneitate”.

Au răspuns invitaţiei reprezentanţi aiDirecţiei Generale Management ResurseUmane, din Ministerul Afacerilor Interne,Academiei de Poliţie „Al. I.Cuza”, In-spectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj,

ai Şcolii de Agenţi de Poliţie „VasileLascăr”- Câmpina, precum şi alţi partenerieducaţionali ai unităţii clujene de în-

văţământ. De asemenea, au fost prezentecinci delegații din Cehia, Polonia, Repu-

blica Moldova, Slovacia șiUngaria, din care au făcutparte cadre didactice de laȘcoala de Poliție din Pezi-nok, Slovacia, Colegiul dePoliție din Holesov, Repu-blica Cehă, Școala de Polițiedin Katowice, Polonia,Școala Medie de OrdinePublică din Miskolc, Un-garia, Academia „Ştefan celMare” din Chișinău, Repu-blica Moldova

În deschiderea lucrărilor conferinţei,domnul comisar-șef Alexandru Tanco, di-rectorul Şcolii de Agenţi de Poliţie „Septi-

miu Mureşan”, a expus lucrarea ”Mo-mente din istoria şcolilor de poliţie tran-silvane”, evenimentul avându-l ca mode-rator pe domnul comisar-șef dr. GabrielRusu, directorul adjunct al şcolii clujene.

Conținutul lucrărilor prezentate decătre invitați și, deopotrivă, de cadreleșcolii gazdă a impresionat prin calitateademersului științific și ineditul informați-ilor aduse în discuție, contactele directedintre participanți, inițiate cu acest prilej,precum și schimbul de idei fiind apreciatede participanţi.

Pentru diseminarea informaţiilor, ma-terialele prezentate în cadrul conferinţeivor fi editate într-un volum special ce va fitransmis celor implicaţi în acest demerscultural-ştiinţific.

Eveniment internaţional, de Ziua Poliţiei Române

Cea de-a XI-a ediţie a manifestării, intitutale generic „ZiuaPorţilor Deschise”, desfăşurată la data de 20 marie a.c., a constituitun real succes pentru Şcoala de Agenţi de Poliţie „SeptimiuMureşan” din perspectiva promovării ofertei educaţionale.

Cu acest prilej, oaspeții au aflat informații despre istoriculinstituţiei și patronul spiritual al şcolii, au vizitat expoziția dearmament, aflat în dotarea Poliției Române, prezentată de

comisarul șef Florin Tripon.Despre sala de sport și moderna bază sportivă exterioară le-a

vorbit celor prezenţi subcomisarul Radu Demian, aceste repereconstituind, se pare, puncte de atracţie mai ales pentru cei tineri.

Pe platoul central al școlii, vizitatorii au putut urca la bordulunei mașini de polițieechipate corespunzător,pusă la dispoziţie de In-spectoratul de Poliţie alJudeţului Cluj, prezentareaacesteia fiind asigurată decătre agent-șef principalMircea Corpodean.

La Muzeul aflat în in-cinta instituţiei, oaspeții auadmirat uniforme dindotarea polițiilor europene,donate de parteneri edu-caționali ai școlii din Bel-gia, Cehia, Germania,Polonia, Republica Moldova, Slovacia, Spania și Ungaria.

Elevii anilor terminali de liceu au urmărit cu interes filmulde prezentare al unităţii de învăţământ, ocazie cu care comisarulFlorin Cristea a răspuns întrebărilor legate de etapele care trebuieparcurse în cadrul concursului de admitere.

La final, oaspeţii au primit certificatul “Elev pentru o zi”, iarcei care au dorit au completat și un scurt chestionar menit să îm-bunătățească, pe baza sugestiilor formulate, acțiuni viitoare de gen.

Alice POPALena MITROI

Porţi deschisecătre un viitor sigur

La sediul Inspectoratului General alPoliției Române, a avut loc, la data de 12martie a.c., conferința de lansare a cam-paniei ,,Motocicliștii există în trafic”.

Campania, inițiată de Ministerul Afa-cerilor Interne, prin Poliția Română, înparteneriat cu Asociația Free Riders, sederulează timp de opt luni, de la data lan-sării până la sfârșitul lunii octombrie a.c.,în municipiul București și în județele

Argeş, Bacău, Constanţa, Sibiu şi Vâlcea.Activitatea urmărește informarea

șoferilor și a motocicliștilor pentru pre-venirea evenimentelor rutiere în care suntimplicați motocicliști.

Pe perioada derulării campaniei,polițiștii vor desfășura acțiuni în trafic atâtpentru conștientizarea conducătorilor autodespre ceilalți participanți la trafic, căroratrebuie să le acorde mai multă atenție, câtși pentru informarea motocicliștilor pen-tru adoptarea unei conduite rutiere pre-ventive.

Activitatea a fost susținută de către di-rectorul Direcției Rutiere, comisarul-șefFlorentin Brăcea, comisar-șef de polițieAmalia Constantinescu, specialist în pre-venirea criminalității, domnul Ioan Alexe,președintele Federației Române de Moto-ciclism și domnul Cosmin Anton,reprezentant al Asociației Free Riders,beneficiind de sprijinul lui Cabral Ibaka șiDani Oțil.

Pentru promovareamesajului campaniei a fostrealizat un clip ce poate figăsit pe pagina Facebook aPoliției Române, www.poli-tiaromana.ro. Au fost realizatediferite materiale informative,care vor fi folosite în trafic, res-pectiv bannere, CD-uri și smartflyere ce se lipesc pe oglindastângă a autoturismelor, reamin-tindu-le conducătorilor desprecolegii din trafic - motociclişti.

Inspectoratul de Poliție Bacău,participant la campanie, a găzduit, si-multan o conferință de presă, la care aufost invitați și pasionați de curse pedouă sau patru roți.

„A crescut numărul de motociclete întrafic și, ca șoferi, poate nu conștientizămcât de repede se pot mișca, semnalizăm,virăm și se întâmplă un accident. Euiubesc viteza, merg cu motocicleta, dar nupe stradă, pentru că, probabil, aș fi un

pericol”, a mărtu-risit Adrian Răs-popa, campion na-țional de raliu.Fostul fotbalistCristi Ciocoiu, par-ticipant la com-petițiile de Enduro,a împărtășit din ex-periența sa: “Fac

parte din ambele cate-gorii, auto și moto, și

îmi permit să le dau unsfat celor care se deplasezăpe două roți. Dacă doresc să

testeze limitele motocicletei,să meargă pe un circuit ame-

najat, iar în trafic să ofolosească doar ca mijloc de lo-comoție. Să nu încercăm să

demonstrăm nimic nimănui, săfim îngăduitori și să evităm marilegreșeli”

„În cursul anului trecut au fost258 de accidente grave, soldate cu66 de persoane decedate și 235 depersoane rănite grav”, în 39 dintre

nefericitele evenimente fiind implicațimotocicliști, a declarat comisarul șefDorin Roman, șeful Serviciului RutierBacău.

Marius POPESCU

,,,,MM tt cciicclliișșttiiii există în trafic”

1514

Poliţia Română are un personaltânăr, vârsta medie a poliţiştilor fiindde 38 de ani şi 5 luni, iar cea a per-sonalului de conducere (ofiţeri) - de45 de ani şi 10 luni. 8.950 de femeiîşi desfăşoară activitatea în PoliţiaRomână. Femei — poliţist, la începutde drum, pline de entuziasm, tinereabsolvente, cu o voinţă extraordi-nară, impunând respect prin serio -zitate, prin demnitate. Dar, mai ales,prin profesionalism, prin dorinţa dea metamorfoza totul într-o absolutăsfericitate, în desăvârşire. Iar prindesăvârşire putem numi traiectoriamultor tinere ce au trăit în şcolile deprofil un timp al performanţelor,performanţe caracterizând toţi aniide studiu. Un întreg univers al sen-timentelor, al gândurilor de aschimba lumea, de a fi un sprijin ab-solut pentru semeni, de a avea cura-jul şi dorinţa de a ajuta, de adesăvârşi binele.

Chipuri luminoase iradiind fru-museţea, nobleţea unei profesii,poliţiste relevându-se şi des -coperindu-se, iar şi iar, descoperindverbele stărilor nesfârşite ale iubirii,ale curajului, ale jertfei şi ale izbân-dei. Şi, mai ales, urmându-şi visul,acela de a obţine performanţe.

Poliţiste cu o întreagă expe-rienţă, reluată, zi de zi, cu uimitoareinventivitate, inovaţii temerare, can-doare, imaginaţie, profunde înfiorărispirituale. Cu o formidabilă reacti-vare de forţe pentru a descoperi ade-vărul, pentru a găsi cele mai bunesoluţii pentru semeni. Poliţiste deexcelenţă, ma na geri admirabili, de-votaţi, instituţiei.

A fi poliţist — ne spuneau acestedoamne, domnişoare, evocând oaparentă fragilitate, de o inteligenţăsclipitoare, cu o impresionantă cul-tură — înseamnă a trăi situaţii — li mi -tă, a-ţi face profesia din convingere,din pasiune, a-ţi îndeplini toate mi-siunile în ciuda oricărui impedi-ment. A fi poliţist înseamnă un modde viaţă, a fi pregătit în orice mo-ment pentru intervenţii riscante însprijinul comunităţii. Iar poliţisteledemonstrează, de fiecare dată, no-bleţea profesiei lor, demonstrează ceînseamnă adevăratul curaj, ne e -

zitând să îşi pună viaţa în pericolpentru a proteja semenii.

În toate structurile I.G.P.R.poliţistele reuşesc să creeze o at-mosferă deosebită, camaraderescă,sunt într-o permanentă competiţie,ambiţioase, pun suflet în tot ceea cefac, descifrează şi aprofundeazătainele profesiei. Sunt obişnuite cutoate aspectele activităţii de poliţie,multe nu lipsite de o duritate ex-tremă, cazuri sofisticate sau înecateîn violenţă. Dar poliţistele din oricedomeniu au învăţat să îşi înfrângăorice teamă, au învăţat să de-păşească orice obstacol. Sunt conş-tiente că au o datorie faţă de cetăţenişi au certitudinea că aparţin unei in-stituţii de elită. Sunt conştientedespre riscurile şi sacrificiile ine -rente, dar, mai ales, despre onoareaşi fascinaţia acestei profesii. Dincolode profesie, însă, sunt fiinţe sensi-bile, „frumoase ca umbra unei idei”.Întotdeauna, devotate familiei.Educându-şi, la superlativ, copiii,minunatele lor făpturi de lumină.

Dar, fericirea unor familii estestrivită, rămânând soţii de eroipoliţişti, fiinţe îndoliate, peste alecăror suflete nimeni nu poateaşterne uitarea. Dor nesfârşit, sfâşi-ate inimi, un plâns cosmic pesteaceste familii cernite. Dar omagiulpentru eroii lor — poliţişti decedaţi înmisiuni, în ţară sau în teatrele de o -peraţii din străinătate — le ajută peaceste văduve să redevină puternice,pentru că, acum, fac parte dintr-ostructură unde au regăsit solidari-tatea, încrederea. Ne referim la în-cadrarea în M.A.I., pe funcţii deofiţer, a unor soţii de poliţişti eroi,prin ordin al ministrului, un ordin alrecunoştinţei pentru familiile şi ur-maşii poliţiştilor căzuţi la datorie.

Tot ceea ce este tragic, tot ceeace este rău se disipează sub cadenţatimpului şi a primăverii. Primăvara,cu ale sale simfonice renaşteri,verde crud, gingaşe flori. Iar ca sen-timent-simbol pentru femeilepoliţist, pentru toate femeile, unmărţişor al visării, al preţuirii. Şimulţi ghiocei de lumină...

Roxana GHEORGHIU PAP

Ghiocei de lumin`În semn de apreciere pentru toate

doamnele şi domnişoarele care fac partedin Poliţia Română, vom cunoaşte încă opoliţistă care reprezintă cu onoare şi pro-fesionalism instituţia noastră, preponde -rent masculină, formată din peste 55.000de poliţişti.

Comisarul-şef de poliţie Margareta Ar-senescu este de 11 ani ofiţer specialist peprobleme de Patrimoniu Cultural Naţionalîn cadrul Direcţiei de Investigaţii Crimi-nale.

Doamna Margareta Arsenescu a ab-solvit Facultatea de Istorie din cadrul Uni-

versităţii Bucureşti, devenind membru alcatedrei de istorie antică şi arheologie. Pa-sionată de cultură şi cautătoare de adevăristoric, începând cu anul 2003 face partedin echipa Poliţiei Române, fiind recunos-cută drept unul dintre cei mai buni spe-cialişti în domeniul protejării patrimoniu-lui cultural.

A participat la nenumărate acţiuni deamploare, efectuând investigaţii com-plexe, de durată, care au necesitat extremde multă atenţie şi solide cunoştinţe îndomeniu.

Ofiţerul a reprezentat România şiPoliţia Română la importante reuniuni, în-truniri de lucru şi conferinţe internaţionalepe domeniul protejării patrimoniului, fiinddesemnată expert national.

Cauze complexe s-au finalizat cu re-cuperări semnificative de bunuri cu va -loare istorică şi artistică aparţinând patri-moniului cultural al României sau al altorstate.

Un caz de mare anvergură, o realizareimportantă a Poliţiei Române, a fost rein-tegrarea în patrimoniul cultural al

României a unor vestigii paleon-tologice, a unor ouă de dinozaurpitic, sustrase din situri de laTuştea, judeţul Hunedoara, careau făcut obiectul traficului inter-naţional. Acestea au fost recupe -rate de o echipa formată dinpoliţişti români şi italieni şireaduse în ţară.

„A fost o muncă asiduă, deechipă, o provocare pe cât de di-ficilă pe atât de interesantă cares-a derulat pe o perioadă de maibine de un an de zile, dar la final

am readus în ţară obiecteunice la nivel mondial,provenite dintr-o zonă protejatăUNESCO”. Interfaţa internațio -nală a acestui caz a fost comi sa -rul-şef de poliţe Margareta Arse-nescu, o persoană modestă, pa-sionată, un investigator desăvârşit.

„Cel mai drag şi muncit cazeste cel din 2011, când am recu-perat 85 de icoane vechi, furatedin biserici de lemn-monument is-toric, unele dintre acestea datânddin secolul al XVI-lea, cu o va -loare istorică şi iconografică de-

osebită. A fost un caz pornit de la zero şi înaproximativ două luni de la comiterea fur-

turilor a fost recuperată cea mai mareparte a icoanelor sustrase. Persoanele im-plicate au fost depistate şi deferite justiţiei,iar întreaga reţea a fost anihilată. Este uncaz care a dovedit valoarea muncii în

echipă, profesionalismul şi dedicaţia unoroameni cu adevărat implicaţi”, ne-a măr-turisit, cu emoţie dar şi satisfacţie, coleganoastră.

Supranumită căutătoarea de comori,serioasă şi receptivă în munca sa, doamnaMargareta Aresenescu, Margot cum o ştiuprietenii, este pasionată de călătorii, îiplace să citească, să petreacă „timp fru-mos” alături de fiica sa, îşi preţuieşte nes-pus studenţii şi este îndrăgostită iremedia-bil de istorie.

Sincere şi calde gânduri de apreciere şibine. Vă dorim o primăvară însorită, fru-moasă şi plină de bucurii.

La mulţi ani doamnelor şi dom-nişoarelor, sub toate formele pe care le îm-brăcaţi în viaţa noastră – mame, fiice,surori, soţii, colege!

Cristina Goliș

C`ut`toarea de comori

Agentul şef Claudia Rotar este unadintre femeile deosebite ale PoliţieiRomâne, pentru ea riscul fiind un modexistenţial. Risc inerent sutelor de misiuni

de intervenţie rapidă şi acţiuni speciale, în-totdeauna îndeplinite cu succes. În anul1996, Claudia Rotar, absolventă a Facul -tăţii de Drept, specializarea Ştiinţe Ju-ridice, a fost încadrată în M.A.I. - Inspec-toratul de Poliţie al Judeţului Cluj, des-făşurându-şi activitatea în mai multe com-partimente (arme, cazier, ordine publică).

Din anul 2001, recomandată de ca -lităţile şi capacităţile fizice, dar şi de apti-tudinile psihice, îşi desfăşoară activitateaîn cadrul Serviciului pentru Acţiuni Spe-

ciale Cluj, serviciu care este un punct desprijin al structurilor inspectoratului şicare se evidenţiază şi în zonă prin sprijinulacordat judeţelor limitrofe în acţiunile care

presupun un înaltgrad de risc şi difi-cultate. „Atât per-sonal, cât şi alăturide echipele tacticeale S.A.S. Cluj —ne spune doamnaagent şef ClaudiaRotar - am partici-pat la aproximativ 542 misiuni specificede intervenţie rapidă şi acţiuni speciale(arestare infractori periculoşi, percheziţii,

escorte arestaţi, protecţie demnitari, resta-biliri de ordine publică, flagrant, reconsti-tuiri, scotociri în zone împădurite, pa-trulări în medii şi zone cu criminalitateridicată, razii, filtre rutiere, menţinerea or-dinii publice la diferite manifestări de am-ploare, demonstraţii, lecţii deschise, eva -luări aptitudini fizice la nivel de inspec-torat etc”.

Atât experienţa acumulată în compar-timentele menţionate, dar şi dorinţa de aface parte dintr-o structură pentru care în-deplinirea oricărei misiuni înseamnă oprovocare din punct de vedere profesional,aceea de a desfăşura activităţi de un înalt

grad de dificultate şipericulozitate, suntdoar câteva tuşe aleunui portret de poliţistde excelenţă. Ca li -tăţile dobândite în cei14 ani de activitate,respectiv cunoştinţeîn domeniul tehnicilorşi al tacticilor de in-tervenţie, mânuireadiferitelor tipuri de ar-mament, parcurgereaunor aplicaţii utilitare,o recomandă deplinpe doamna agent şefClaudia Rotar pentruaceastă structură deelită, câştigându-şi,prin curaj şi in-

teligenţă, locul alături de colegii ei.

Roxana GHEORGHIU PAP

Riscul, un mod existen]ial

“Fiecare om are visul lui în viaţă.Pornind de la acesta, la început doar îngând, iar apoi prin fapte, fiecare om îşicreionează drumul de urmat pentru îm-plinirea visului... Şi uneori acesta esteanevoios de urmat, dar atunci când Dum-nezeu înzestrează omul cu ingredientelenecesare, talent, inteligenţă, ambiţie, per-severenţă, creativitate, flexibilitate, corec-titudine, loialitate, dorinţă permanentă deperfecţionare, chiar în momente grele,omul găseşte resursele interioare să lupte,

să depăşească toate obstacolele şi săurmeze drumul care între timp a devenitchiar viaţa lui...

Eu cred despre mine că sunt unul din-tre acei oameni care-şi urmează drumulspre împlinirea visului... şi mi-ar plăcea săcred că sunt înzestrată de Dumnezeu cu celpuţin câteva ingrediente..”.

Doamna comisar-şef de poliţie dr. ing.chimist Maria-Georgeta Stoian este şefulServiciului Expertize Fizico-Chimice dincadrul Institutului Naţional de Criminalis-tică.

În cei peste 22 de ani de activitate înPoliţia Română, din care peste 17 ani încadrul Institutului Naţional de Criminalis-tică, iar 5 ani în cadrul Laboratorului Cen-tral de Analiză şi Profil al Drogurilor,doamna comisar-şef de poliţie Maria-Georgeta Stoian a dovedit o preocupareconstantă în implementarea conceptelor şia reformei în activitatea criminalistică.

Primii paşi în criminalistică au fost,după cum ne-a declarat, „plini de ne-cunoscute, de ezitări, de tatonări, ca înorice început”, însă, cu timpul, ofiţerul adeprins abilităţile necesare pentru a în-frunta orice problemă, pentru a imple-menta oricând, cu îndrăzneală, o nouă

metodă fizico-chimică, un nouflux de lucru, pentru a conso -lida activitatea chimiei judi-ciare cu responsabilitate, în res -pectul adevărului şi ştiinţei.

Munca în laboratorul decriminalistică presupune atât omuncă în echipă, în corelarearezultatelor, în rezolvarea unorprobleme de interes general,cât şi lucrul individual, iarcolega noastră dovedeşte, în

fiecare zi că este un om de echipă dedicatprofesiei de poliţist.

Totodată, doamna Stoian este expertcriminalist autorizat în domeniul „Exper-tiza Fizico-Chi -mică a ProbelorMateriale” şi îndomeniul „Exper-tiza Drogurilor şi aStupefiantelor” şidoctor în domeniulInginerie chimică,cu teza de doctorat„Corelaţii întremetodele de ana -liză morfologică,structurală şi decompoziţie u ti-lizate în caracteri-zarea probelor ju-diciare”.

Profesionalis-mul colegei noastre este recunoscut peplan internaţional, prin participarea şi im-plicarea în organizarea şi coordonarea deschimburi de experienţă şi cursurisusţinute de experţi din diferite ţări aleUniunii Europene.

Lucrările ştiinţifice elaborate de ea

sunt un instrument eficient şi util nu doarpentru pregătirea analiştilor din domeniulchimiei judiciare, dar şi pentru pregătireaprofesională multidisciplinară atât a per-sonalului din structurile criminalistice, câtşi a celui care participă la instrumentareacauzelor penale, respectiv poliţiştilor judi-ciari, procurorilor şi judecătorilor, precumşi pentru studenţii sau masteranzii Fa -cultăţilor de Drept.

Putem spune că, prin activitatea şti-inţifică desfăşurată, comisarul-şef depoliţie dr. ing. chimist Maria-Georgeta

Stoian se implică constant în cultivarea şipromovarea criminalistului modern şi, îngeneral, în promovarea şcolii româneşti decriminalistică, făcând cinste Poliţiei Române.

Ramona DabijaCerasela Lepădatu

Poli]ist de elit`1716

muncă, foarte importantă şi pecare unii o marginalizau într-uncomunicat de presă.

Sigur, nu toţi avem abilităţi decomunicare — chestii deloc simplepentru că se adresează oamenilor,publicului larg, presei. Fiecareare percepţia lui, dar PR trebuiesă le îmbine armonios pe toate şisă prezinte o ştire, un comunicatla modul profesionist, bine docu-mentat şi impecabil prezentat. Cuele te naşti, le dobândeşti şi leperfecţionezi pe parcurs. În ceeace ne priveşte, este foarte impor-

tantă relaţionarea dintre instituţianoastră şi comunitate.

Câţi ştiu ce presupune muncaunui poliţist anonim, nopţi şi zilede pândă, munca în faţa unuidosar până la căderea nopţii,strângerea de probe — totul pentruo soluţie corectă şi obiectivă.

Ce contează în imagineaPoliţiei? Totul: modul cum îţiporţi uniforma, cum răspunzicând ţi se cere o informaţie, cumrezolvi/soluţionezi o plângere.Toate acestea, cred eu, presupunexistenţa unui profesionalism...

moral care duce cu sine creştereaîncrederii şi a respectului cetă -ţeanului faţă de această instituţie.

Această doamnă poliţist de ex-celenţă, autor al volumelor „De-venind” şi „Aproape”, dar şi alunor articole de presă redactatecu talent, articole de ordinul mi-ilor, ne spune că are impresia, totmai accentuată, că ziua devine totmai scurtă, iar viaţa se comprimă.Din acest motiv, i-ar plăcea săaibă mai mult timp liber, să pro -fite de orice minut împreună cucei dragi, familia sa.

La Arad, naşul are uniformăde poliţist, după ce un bebeluşnăscut într-o secţie de poliţiedin Arad şi abandonat de mamasa în spital a fost botezat chiarde poliţiştii care i-au fostmoaşe. Bebeluşul a fost foartecuminte şi nu a plâns deloc întimpul botezului.

Andrei s-a născut la începutul lunii martie, înSecţia 1 de poliţie din cartierul Aurel Vlaicu. Mamasa a intrat în secţie, a spus că naşte şi în câtevaclipe bebeluşul era deja venit pe lume.

Moaşe de ocazie i-au fost doi poliţişti care eraude serviciu în acea noapte. Ulterior, bebeluşul afost abandonat de mama sa, o femeie fără adăpost,

în spital, iar poliţiştii s-au tot interesat de micuţul,ajuns acum la un asistent maternal.

Astfel, relaţia dintre oamenii legii şi copil a de-venit tot mai strânsă, iar ei s-au pregătit, în detaliu,de botez: hăinuţe, lumânări speciale şi multădragoste. Naşa este purtătoarea de cuvânt a Poliţieijudeţului Arad, Camelia Tuduce, iar naşii suntpoliţiştii care i-au fost moaşe: Robert Alexandru şiCălin Nădăban. Toţi au venit la botez în uniformade poliţist.

Îşi amintesc cu emoţie momentele prin care autrecut. “A fost ceva special, a fost o misiune de su-flet şi cu emoţii foarte mari. Dacă Dumnezeu a vrutca micuţul să se nască într-o secţie de poliţie, cuajutorul poliţiştilor, am considerat de cuviinţă săducem misiunea până la capăt şi să fim noi părinţiispirituali ai lui Andrei. A fost foarte curajos, ceeace ne îndeamnă să fim optimişti şi să credem că

poate îşi va alege meseria depoliţist. Nu a plâns deloc, estefoarte cuminte şi curajos. Dacă amdevenit naşii lui, el este acum alnostru şi vom avea grijă de el şi peviitor”, a spus naşa CameliaTuduce, purtător de cuvânt al I.P.J.Arad.

Andrei mai are trei fraţi. Toţisunt, însă, daţi în centre de plasa-ment, iar mama lor a dispărut dinnou pe străzi.

„Îi vom fi alături până la adânci bătrâneţi.Atunci când a venit femeia şi ne-a spus că naşte,am crezut că este o glumă, dar, ulterior, am văzutcă e realitate. A fost emoţionant”, a spus naşulRobert Alexandru, poliţist în Arad.

Material asigurat de Roxana GHEORGHIU PAP

După încadrarea în PoliţiaRomână, la I.P.J Arad, am fostrepartizată la Poliţia Municipiu-lui Arad, Biroul de Ordine Pu - blică, cu grad de subinspector.Eram singura femeieîntre aproape 200 debărbaţi… colegii m-auprivit oarecum ciudat.Era un început… şipentru mine şi, maitârziu am înţeles, şipentru ei. Norocul meucă sunt o fire hotărâtă,ambiţioasă.

Am învăţat mult,am muncit enorm. Afost o adevărată provo-care, dar mi-am spusatunci că este momen-tul să-mi demonstrezîn primul rând mie căpot fi cel puţin egalăcu colegii mei şi, evident, să arătacest lucru tuturor celor care măpriveau având în gând acel bine-cunoscut citat „femeia trebuiesă stea la cratiţă”.

Perioada de doi ani pe caream parcurs-o la ordine publică aînsemnat foarte mult din punctde vedere profesional. Am în-văţat tot ce trebuie să ştie şi săfacă un poliţist şi acum măbucur că nu am fost menajatădeloc.

Am participat, cot la cot cuei, la acţiuni şi razii, amsoluţionat petiţii, dar şi dosarepenale. În acest domeniu te con-frunţi cu foarte multe situaţii, pestradă şi, aşa cum am mai spus,am avut doar de învăţat. Atunciam simţit că, treptat, colegii meiau început să capete încredere înmine. Deja deveneam unpartener pentru ei. Ceea ce înmunca de poliţist este esenţial.

În 2004, când s-a începutimplementarea conceptului po -liţiei de proximitate, am fost nu-mită ofiţer instructor al Compar-timentului Poliţie de proxi mitateal I.P.J. Arad.

A fost o nouă etapă, unde amconstruit de la bază şi unde, laevaluarea pe care specialiştiielveţieni au realizat-o la un ande la înfiinţare, Aradul a primit

punctaj maxim şi ne-au atribuitun onorant loc I pe ţară.

Momentul în care, coman-dantul I.P.J. Arad, de acum 11ani, mi-a propus să ocupfuncţia de ofiţer relaţii publiceşi purtător de cuvânt al insti-tuţiei a venit ca o continuare şica o recunoaştere a activităţilormele.

Atunci nu conştientizam pedeplin tot ceea ce implicăaceastă funcţie, m-am simţit înprimul rând onorată.

De atunci am făcut echipă,în această calitate, cu opt in-spectori şefi. Şi, dacă stau săprivesc toţi aceşti ani, cred - şiar fi interesant de verificat - cănu am dezamăgit.

Am încercat să fiu, în primulrând, aşa cum am fost educată,un om integru, un bun coleg,profesionist, un om careÎNVAŢĂ în fiecare zi.

A fi purtător de cuvânt alunei instituţii atât de importantecum este Poliţia înseamnă omare res ponsabilitate şi totodatăo mare provocare.

Este o activitate care solicită

o foarte mare responsabilitate, otemeinică pregătire profesionalăşi prezenţă de spirit.

Sunt 11 ani de când lucrezcontinuu la schimbarea per-

cepţiei asupra imaginii Poliţiei,dar şi a purtătorului de cuvânt„clasic”. Din acest motiv, primullucru cu care am început atuncicând am spus „Da”, a fost sătransform informaţia într-o ştirecorectă şi bine documentată.Sigur că, întotdeauna, jurnaliştiiau aşteptări mai mari, ca infor-maţiile să fie spectaculoase, darprofesioniştii au înţeles că nuorice informaţie pe care auobţinut-o se poate publica.

Cred că secretul oricărei re-alizări este să faci ceea ce îţiplace, să fii cu totul implicat şiatunci n-ai cum să nu te îm-plineşti profesional. Cred că nue depăşit dacă spun că fiecare ziaduce învăţătura şi noutăţile ei.

Am muncit mult, ani buni,pentru a construi o relaţiecorectă cu reprezentanţii mass-media, dar cel mai greu a fost săgăsesc puntea de comunicareinternă. Mentalitatea oameniloreste cel mai greu de schimbat. Şipoliţiştii sunt oameni, nu-i aşa?Am convingerea că acumcolegii şi şefii au înţeles că a fiPR-ul Poliţiei implică multă

Comisarul Camelia Tuduce -

Excelen]` [i profesionalism moral

Copil abandonat, botezat de poli]i[tii arqdeni

1918

La vârsta de 6 ani am inceput să prac-tic judo. Am început dintr-o joacă. Tatălmeu era antrenor de judo şi mă duceam cuel la sală atunci când îşi antrena sportivii.Am început să fiu din ce în ce mai intere-sată de acest sport şi să îmi doresc să par-ticip la competiţii. Ştiam că este un sportdur, care necesita multă muncă, pentru aface performanţă.

În acest moment, la 24 de ani, după

aproximativ 18 ani de judo, mă pot mândricu destule campionate câştigate, atât în

România, cât şi în Europa,precum şi cu medalii şicupe. Judo-ul m-a ajutat de-alungul timpului, atât dinpunct de vedere fizic, cât şicomportamental. Sportulmi-a indus o anumită con-duită, m-a disciplinat şi, cel mai important,mi-a dat curaj şi încredere în mine.

Deşi judo-ul este un sport de contact,nu este agresiv, trebuie să gân-deşti, să înveţi procedeele şitehnicile, să ştii când să le aplici.

În anul 2010, dupa terminarealiceului, profil contabilitate, amsusţinut probele de admitere pen-tru Şcoala de Agenţi de PoliţieVasile Lascăr Câmpina. Deciziade a urma cursurile unei şcoli depoliţie mi-a aparţinut în totalitate,întrucât îmi doream de mică săfac o carieră în acest domeniu.Tatăl meu mă „vroia” antrenor oriarbitru de judo, iar mama con-tabilă. A fost o surpriză pentru eicând am spus că mă voi pregătipentru admiterea într-o şcoală de

poliţie. După doi ani frumoşi de şcoală, am

debutat în carieră ca poliţist rutier. Cândam ajuns la locul de muncă, am fost plăcutsurprinsă să văd ca viitorii mei colegi ştiaudeja că practic judo şi că „trebuie să nu măsupere” . După un an de poliţie rutieră, încare vreau să cred că am învăţat foartemulte, datorită colegilor, cărora lemulţumesc pentru răbdare şi pentru toateaspectele muncii de poliţie pe care mi le-au împărtăşit, am ajuns să îmi desfăşor ac-tivitatea în cadrul Compartimentului deRelaţii Publice din I.P.J. Dâmboviţa.

Meseria de purtător de cuvânt, văzutăprin ochii mei, la început de drum înPoliţie, este frumoasă, dar şi solicitantă.Trebuie să impui respect în faţa colabora-torilor (mass-media) şi să ai grijă ca întot-deauna să existe transparenţa instituţio -nală. Sportul m-a ajutat şi continuă să măajute mult în activitatea profesională, însensul că mi-a format o disciplină şi o con-duită potrivite muncii de poliţie.

Agentul de poliţie Adelina Torcică

La început de carier`

Pentru mine — ne spune doamna in-spector Lavinia Bărboiu, din cadrulBrigăzii Rutiere a Poliţiei Capitalei — pro-fesia înseamnă o provocare, înseamnă omare responsabilitate, pentru a-mi în-deplini misiunile extrem de importante cubine. Este o tensiune imensă, dar cea maimare bucurie apare atunci când existărezultate foarte bune.

Doamna inspector Lavinia Bărboiuface parte dintr-o echipă alcătuită din oa-meni pregătiţi, dedicaţi. Sunt oameni deacţiune, care iubesc, poate, mai multPoliţia decât propriile vieţi.

Absolventă a Academiei de Poliţie înanul 2012, Lavinia a fost fascinată de spe-cialitatea sa, timp de doi ani fiind în clasade rutieră, după cum ne spune. Recunoaştecă îi plac foarte mult maşinile, motoci-cletele, bref, adrenalina. Este singura fe-

meie poliţist din cadrul Serviciului Ope -rativ Special, Biroul Poliţie rutieră, însoţirişi misiuni speciale. “Lucrăm în ture de 16ore, iar, dacă este cazul cu prelungire, şisuntem în fiecare zi la dispoziţie, pe oricetraseu al preşedintelui României, la nivelde coloană oficială. Însă, suntem solicitaţi,în multe situaţii, şi pentru însoţirea întrafic a altor preşedinţi care sunt în vizităîn ţara noastră. Ne îndeplinim perfect mi-siunile şi depăşim operativ toate pro ble -mele. Se mai întâmplă să avem blocaje întrafic, accidente pe traseu, iar atunciacţionăm contracronometru pentru eli mi -narea oricărui inconvenient.

Subinspectorului Lavinia Bărboiu îiplac lucruruile deosebite, în acest caz ac-tivitatea sa implicând numeroase riscuri.Este o tânără de 24 de ani, socotindu-seprea ambiţioasă, deşi recunoaşte că acest

lucru este esenţial în profesia sa, Lavinia aavut sute de misiuni, fiecare îndeplinită cusucces. Îi place acţiunea, dar şi tot ceea ceînseamnă dificultate, pentru că nicicând nupoate trăi vreo secundă de plafonare, derutină.

Profesia de poliţist - un poliţist de-osebit, aşa cum este doamna inspectorLavinia - înseamnă pentru ea pasiune, de-votament, la fel ca şi pentru soţul ei, pecare îl cunoaşte din timpul studenţiei,Nicolae Bărboiu, inspector în cadrul I.P.J.Dâmboviţa.

Inspectorul Lavinia Bărboiu şi-a doritdintotdeauna să devină poliţist, iar acestvis l-a desăvârşit în misiuni după misiunide succes, pe care i le dorim întotdeaunauşoare şi fără evenimente deosebite.

Roxana Gheorghiu Pap

Profesia, provocare continuă

2120

Aprofundarea recentelor descopeririştiinţifice, adoptarea celor mai modernemetode sunt esenţiale pentru profesioniştiidintr-un domeniu aparte, domeniu care,referindu-ne metaforic, semnifică o ade-vărată alchimie. Criminalişti pentru careorice urmă prelevată înseamnă identifi-carea autorilor unor infracţiuni.

Una dintre metodele din domeniu esteelaborarea profilului psihologic al auto-rilor unor fapte săvârşite cu violenţă.

Comisarul şef Magdalena Spiridon,împuternicit şef Serviciu Criminalistic dincadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţu-lui Buzău, este specialist „profiler”. Se im-plică în rezolvarea cazurilor dificile şi arerolul de a creiona profilul psihologic al au-torului pe baza informaţiilor pe care leculege de la locul faptei, cât şi a urmelordescoperite. Activitatea ei a fost recunos-cută de către comunitatea buzoiană, pri m-ind denumirea de „profiler” din partea pre-sei locale.

Oricât de sofisticată ar fi aparatura uti-lizată într-o instituţie, doar calitatea şipregătirea oamenilor generează fapte şirezultate remarcabile. Iar comisarul şefMagdalena Spiridon are astfel de rezultate.

Lucrează în Poliţie din anul 1999, operioadă în care singurele femei dinaceastă instituţie erau cele de la ghişeu, dela Evidenţa Populaţiei. După cum ne măr-turiseşte, nu a speriat-o această stare defapt, ci, dimpotrivă, a ambiţionat-o. Încăde la începutul carierei, a muncit în echipă,fără să se uite vreodată la ceas. Un an maitârziu, a devenit şefa Serviciului Crimi-nalistic din cadrul Poliţiei Râmnicu Sărat.

Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate, iarrespectul colegilor săi poliţişti a însemnatîncă un argument benefic în misiunile sale.

Absolventă a Facultăţii de Socio-Psi-hologie, intenţiona să urmeze o carieră depsiholog, însă, după ce a fost cooptată într-un grup de lucru pentru investigarea unuiomor cu autori necunoscuţi, în ideea de arealiza profilul psihologic al criminalilor,contactul cu munca de criminalist a făcut-o să-şi schimbe drumul în ceea ce priveşteprofesia. A fost cooptată în echipe de cerc-etare în cazurile de pedofilie de la Suceavaşi de la Iaşi şi al violatorului în serie de laRâmnicu Vâlcea. În toate aceste cazuri adovedit profesionalism, înregistrând suc-cese, fapt ce a încurajat-o să meargă maideparte.

De-a lungul carierei profesionale, amai activat la „Crimă Organizată” şi la„Relaţii Internaţionale”. Şi aici s-a făcutremarcată. A ajuns, cu echipa din carefăcea parte, să câştige locul trei pe ţară laun concurs organizat de F.B.I.

Dar, a revenit, desigur din pasiune, dinfascinaţie, la Serviciul Criminalistic.

Doamna comisar-şef Magdalena Spiri-don îşi desfăşoară activităţile cu meticu-lozitate, cu responsabilitate. Activitatea eieste extrem de solicitantă, cerând rezis-tenţă la efort fizic prelungit, dar şi rezis-

tenţă psihică. „Nu este uşor — afirmăcomisarul şef Magdalena Spiridon — să teconfrunţi în fiecare zi cu tot felul denenorociri, să le vezi cu ochii tăi şi să trecimai departe, chiar dacă eşti <<profiler>>”!

De apreciat este faptul că aceastădoamnă poliţist este extrem de apreciatăpentru activitatea sa, listei calităţilor saleprofesionale incontestabile adăugându-i-se şi cea a calităţilor sale umane.

Roxana Gheorghiu Pap

Amprenta profesionalismuluiAbsolventă a Facultăţii de Drept „Spiru

Haret” din Bucureşti, promoţia 2008-2012, înprezent urmând cursurile de master „Cercetăricriminalistice aplicate” din cadrul Academiei dePoliţie „Alexandru Ioan Cuza”, agentul MariaGrad este un criminalist la început de drum,făcând parte din Formaţiunea Criminalistică aPoliţiei Oraşului Vişeu de Sus, judeţul Mara-mureş.

Numai anul trecut, a participat şi a efectuatcercetarea la faţa locului în 170 de cazuri, ocaziecu care a prelevat 580 de urme din toate cate-goriile. După efectuarea comparaţiilor de elim-inare a persoanelor care au avut tangenţă cu loculfaptei şi a urmelor fără valoare de identificare,au rămas 536 de urme, dintre care 98 papilare, în32 de cazuri.

Ca urmare a înaintării urmelor papilare şi acomparării în baza de date AFIS MorphoTrak, s-a reuşit identificarea a 13 autori ai unorfapte penale, rămase iniţial cu autori necunoscuţi.

Activitatea agentului Maria Grad înseamnă profesionalism, iar fiecare caz desluşit,un plus de experienţă.

Profiler

La 1 martie 1990, după o iarnă grea anaţiei române şi după o schimbare denume de câţiva zeci de ani, s-a petrecutreapariţia Revistei Poliţia Română, fon-dată în anul 1939. O mână de tineri ini-moşi şi ambiţioşi au dorit să contribuiela reclădirea unei imagini şi mentalităţi

noi a Poliţiei Române şi a poliţiştilor, unobiectiv pe cât de dificil, pe atât denobil. În timp, s-au alăturat mulţi alţii,de la câteva zeci la iar o mână de oa-meni.

Începând cu sediul din mansardaPoliţiei Capitalei, trecută prin focul veriianului 1990, Revista a continuat în cla-sicul şi distinsul sediu din strada Caza vi -llan 11, fiind "trambalată", vorba unuifost redactor şef, în sediul din Beldiman,apoi în Centrul Cultural din strada MihaiVodă, ajungând, ulterior, deasupra medi-ului infracţional pe care îl are în perma-nenţă în vizor, să ocupe câteva birouri,nicidecum "un corp de clădire" cumscria un dezinformat "ziarist", la etajulsuperior al Arestului Poliţiei Ca pi -talei.

În paginile sale şi-au gasit locul ca ta-clismele sociale ale mineriadelor,lacrimile pierdute pentru tinerii poliţiştiîmpuşcaţi în Berceni sau pentru fraţiicăzuţi în tranşeele din Transnistria, darşi marile adunări populare în căutareaunei istorii furate, de la Chişinău.

De pe puntea şalupelor saudin cabina elicopterelor, căl-când pe covorul roşu însoţindpersonalităţile sau înecându-ne în praful frontierelor, zileşi nopţi, în acţiunile colegilorde sub cagulă sau ale celor de

sub chipiul alb al şoselelor, am fost în-totdeauna şi cu pasiune gazetărească ladatorie.

La serviciu sau în timpul liber, amsalvat oameni de la moarte, de la îngheţsau înzăpezire, de la înec sau violenţă,

pentru că am fost întotdeauna lamjloc. Unul dintre părinţii gazetărieimoderne, ce a scris primele îndatoririale breslei, încheia cu îndemnul de anu ne transforma din ziarişti înpoliţişti. Noi a trebuit să le facem, nude puţine ori, pe amândouă, cuaceeaşi dăruire şi drag de nobilanoastră meserie.

În concediile petrecute peste totîn lume, chiar și la umbra Piramidelor,pe Coasta de Azur, în lumina bliţurilorsau în huruitul motoarelor, în Capitala

Europei sau dincolo de ocean, ne-amgăsit întotdeauna timp şi pentru a-icunoaşte pe colegii noştri străini, munca,

echiparea, misiunile sau modul lor deacţiune, pentru ca, odată întorşi în patrie,să împărtăşim din înţelepciunea şi expe-rienţa altora.

Săptămânal, tinerii ofiţeri sau agenţise bucurau şi se lăudau cu apariţiile lorîn paginile noastre, sperând că sunt pedrumul cel bun către epoleţii de chestorsau de general, în ediţii principale, în su-plimente profesionale sau de divertis-

ment ce totalizau un tiraj de peste400.000 de exemplare, cum au fost:

Ve teranul, Actualitateamedicală, Police Ma gazin,Liderul, Profesioniştii sauEchipa tuturor.

I-am avut aproape pejandarmi, pe piloţi, pepoliţişti, pe "frontierişti",pe arhivari sau pe pom-pieri, alături de care amfost prezenţi mereu, indi fe -

rent de vreme.Importatul team-building îl înce-pusem demult, cudeplasările lunareorganizate de Redacţie împre-ună cu colegii din structurilede comunicare, cultură saupresă din Aparatul Central alM.A.I., cu întâlnirile cu citi-torii din judeţe la o minge saula o seară muzical-artistică.

Am fost premiaţi sau apre-ciaţi, individual sau colectiv,de oameni de cultură, miniştri,politicieni sau chestori, deofiţeri, agenţi sau civili, de li -deri NATO prezenţi la exerciţiiinternaţionale, de actori pecare îi admirăm pe marileecrane naţionale sau hollywoo-diene şi care s-au oglindit înpaginile noastre.

Toate acestea le-am făcut şicu maşina de scris şi cu pc-urile sau cu lap-top-urile per-

sonale, şi cu reportofoanele "cărămidă"şi cu cele digitale. Atunci când am fost

ajutaţi şi dotaţi, ne-am bucurat,când am fost ignoraţi şi călcaţi, amapelat la prieteni, ne-am înnoit, ampus şenile la cuvânt şi am trecutpeste toate greutăţile, am mers maideparte mai puternici, mai determi-naţi.

La începutul acestei luni ne-am re-unit, cei odată tineri ofiţeri sau agenţi,acum comisari şefi sau pensionaţi. Patrudintre ei cu galoane de general chiar, unlucru cu care nu multe structuri atât derestrânse se pot lăuda. Foştii redactorişefi şi redactori, admi nistratori, sec-retare sau fotoreporteri au fost re-cunoscuţi ca adevăraţi profesio nişti aicuvântului prin oferirea unor diplomedin partea inspectorului general alPoliţiei Române, iar actualul colectivredacţional a fost onorat, tot de cătredomnia sa, cu o plachetă şi o diplomăpentru serviciile deosebite, în prezenţaministrului Afacerilor Interne, cu ocaziaZilei Poliţiei Române.

În numele tuturor celor ce au fostalături de noi, al tuturor celor ce maisunt, dar şi al celor ce ne-au părăsit pen-tru altă lume, semnăm Redacţia Revistei"Poliţia Română".

Cronicar de serviciuMarius TOMA

2322

Un nume cât o istorie, Revista Poli]ia Român` 1939 - 1989 - 2015

Devenită deja o frumoasă tradiție la nivelnațional, cu ocazia venirii primăverii, înarmațicu flori și mărțișoare, polițiștii au adus un zâm-bet pe fețele doamnelor și domnișoarelor întrafic sau în gări și aeropoturi.

În speranţa că vor aduce o rază de soare însufletul reprezentantelor sexului frumos, în locde amenzi acestea au fost oprite în trafic, pen-tru a primi recomandări preventive şi simboluriale primăverii.

Multicolorele flori oferite de oamenii legiitransformau reticența inițială a beneficiarelorîn bucurie nedisimulată

“Sancțiunile” au fost aplicate reprezentan-telor sexului frumos, de către polițiști din toatățara, în zilele de 1 sau 8 martie.

M.P.

La mul]i ani, doamnelor [i domni[oarelor!

2524

Fie că este vorba despre agentul Re-beca Brata, despre agentul Alina Mariansau despre agentul principal DianaCopos, din cadrul Biroului de OrdinePublică - Compartimentului SiguranţăPublică şi Patrulare, din cadrul PoliţieiMunicipiului Baia Mare, pentru toateaceste poliţiste, a fi în serviciul comu-nităţii, a cunoaşte perfect sectorul de res -ponsabilitate, a avea o colaborare per-manentă cu autorităţile locale, cu alte in-stituţii de pe raza municipiului, dar şi acolabora cu ceilalţi colegi din alte struc-turi în îndeplinirea sarcinilor de serviciureprezintă esenţa profesiei. A conştien-tiza problemele cetăţenilor şi a se im-plica, cu seriozitate, cu devotament, înrezolvarea lor.

Rebeca Brata lucrează la comparti-mentul siguranţă publică şi patrulare dinanul 2010, având numai rezultate foartebune. În urma unor măsuri operative, aidentificat autorii mai multor fapte pe-nale ce vizează infracţiuni comise îm-potriva patrimoniului. Doar un exempluîl constituie infracţiunea de furt califi-cat, soldată cu prinderea în flagrant acelor doi autori. Totodată, a participat şila constatarea unor infracţiuni de con-trabandă cu ţigarete netimbrate deprovenienţă ucraineană.

Agentul Rebeca Brata cunoaştefoarte bine zonele de patrulare, în urmadesfăşurării activităţilor din teren con-statând în flagrant cinci infracţiunicomise de şapte indivizi.

Poliţista s-a remarcat şi pe plansportiv, concret a ocupat locul I la Cam-pionatul Naţional de Judo al M.A.I.,Campionatul Naţional de UNIFIGHTM.A.I. — light şi full, precum şi la Cam-pionatul European de UNIFIGHT, lightşi full. De asemenea, a obţinut locul IIIla Campionatul Naţional de Judo.

Agentul Alina Marian, tot un poliţistdevotat, pasionat, cu ocazia desfăşurăriiactivităţilor din teren, a constatat în fla-grant cinci infracţiuni, cu şase făptuitori.A reuşit să depisteze mai multe persoanesuspecte în comiterea unor fapte antiso-ciale, iar cele 21 de materiale cu valoareoperativă obţinute au condus în final laidentificarea mai multor infractori şi latragerea acestora la răspundere penală.

Doar un exemplu în acest sens este uncaz vizând tulburarea ordinii şi liniştiipublice, cât şi portul fără drept deobiecte periculoase, precum şi deţinereade substanţe interzise, infracţiune pre-văzută în legi speciale. Alina Marian aavut o contribuţie şi la constatarea maimultor infracţiuni de contrabandă cu ţi-garete.

Agentul principal Diana Copos lu-crează la Compartimentul Proximitate(din cadrul Biroului de Ordine Publică),având numai rezultate foarte bune însoluţionarea problemelor populaţiei dinsectorul de responsabilitate — zona cen-trală din municipiul Baia Mare. Toto-dată, poliţista are o colaborare foartebună cu Parchetul de pe lângă Judecăto-ria Baia Mare şi a depus eforturi însoluţionarea cu celeritate a dosarelor pe-nale pe care le-a avut în lucru (în 29 deastfel de dosare penale au fost propusesoluţiile legale), fiind nominalizată cuocazia evaluărilor anuale efectuate decătre Parchet.

În permanenţă, agentul principal

Diana Copos a fost preocupată, im-plicându-se cu profesionalism în deru-larea planurilor locale prioritare prindesfăşurarea a numeroase activităţi pre-ventive, în principal punând accent

asupra prevenirii delincvenţei juvenile şivictimizării minorilor, respectiv faptesăvârşite cu violenţă, aspectele legate deactivitatea desfăşurată în unităţile de în-văţământ fiind materializate în planşefotografice.

Roxana GHEORGHIU PAP

Permanent, în serviciul comunității

Cred în performanţa profesională!Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu am curajul să mărturisesc emoţia zilei de 30.08.2005,

data încadrării mele în Poliţia Română.Am devenit mai responsabilă şi am avut ocazia să-mi demonstrez mie, în primul

rând, ce înseamnă să îţi doreşti ceva cu adevărat.Profesia de poliţist porneşte de la a face ordine, mai întâi, în viaţa ta, a cunoaşte

şi a conştientiza problemele colorlalţi şi a-ţi dori să te implici cu seriozitate în re-zolvarea lor, a fi integru şi devotat, a respecta şi a fi respectat. Sunt principii de viaţăpe care le-am dobândit treptat, urmând diferite cursuri de iniţiere în carieră.

Activitatea profesională am desfăşurat-o, mai întâi, în cadrul Poliţiei oraşului Ul-meni, ca agent de ordine publică. Începând din luna mai 2010, am lucrat ca ajutor şefde post în cadrul Postului de poliţie Sălsig, judeţul Maramureş, loc de muncă în careviaţa mi-a oferit şansa de a vedea lucrurile într-o altă lumină. Îmi doresc ca toţi ab-solvenţii să aibă şansa de a cunoaşte şefi care ştiu să pună în valoare calităţile subal-ternilor.

În cursul anului 2012, am ocupat prin concurs funcţia de şef de post în cadrul Pos-tului de poliţie Sălsig, curajul şi spiritul de iniţiativă fiind calităţile care m-au susţinut.Dacă o exerciţi cu interes, implicare şi plăcere, munca de poliţie îţi oferă mari satis-facţii profesionale. Drept dovadă este diploma de merit pe care am obţinut-o în ziuade 25 martie 2013, Ziua Poliţiei Române.

Dacă trebuie să adaug ceva în ceea ce priveşte viitorul, termenul care mă defineşteeste PERFORMANŢĂ!

Agent şef adjunct de poliţieMarilena-Florina Ghiman

Toto Cutugno - impresionat de gestul pol]i[tilor rom`ni

“Pe o ploaie to -rențială, fără să stea pegânduri, polițiștii mi-audat mie și membrilortrupei fâșurile cauciu-cate de culoare albas-tră, care ne-au apăratde intemperii.”

27

Dincolo de traiectorie în carierăsau de vocaţie, tradiţia de a construitemeinic se transmite din generaţie îngeneraţie, iar subcomisarul OvidiuBârluţiu, prin ceea ce face în cadrulŞcolii de Agenţi de Poliţie “SeptimiuMureşan”, întăreşte regula de aur. Fiude poliţist, crescut în registrul rigoriişi al respectului faţă de meserie,tânărul profesor şi-a educat elevii înregistrul performanţei.

Astfel, echipa de fotbal a unităţiiclujene de învăţământ, alcătuită dincursanţi de anul I, a reprezentat, prinprestaţia de excepţie, surpriza turneu-lui Cupa Poliţiei 2015, organizat, ladata de 18 martie a.c., de Inspec-torarul Județean de Poliție Alba.

16 echipe din cadrul structurilorM.A.I. s-au confruntat pe terenul defotbal, în cadrul manifestărilor orga-nizate pentru sărbătorirea ZileiPoliţiei Române.

26

Prin puterea cuvântului scris, timpul adolescenţeiîşi pune amprenta delicată şi în Revista Şcolii deAgenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan”, denumităgeneric „Per aspera ad astra”. Publicaţia, aflată dejala ediţia cu numărul 34, transmite, în vers sau înproză, emoţii de primăvară din perspectivacursanţilor, care îşi descriu viaţa, trăită intens pe băn-cile unităţii clujene de învăţământ poliţienesc.

Din articolele construite atent în registrul jurna -listic aflăm, între altele, că „Dragobetele”,„Mărţişorul”, „Babele şi Moşii”, „Zăpada Mieilor”,sărbători ce marchează echinocţiul de primăvară, s-aumetamorfozat fericit în sursă de optimism şi energiecreatoare, ce dublează efortul consistent depus în am-plul proces al devenirii profesionale. Cu gândul şi cusufletul spre construcţia binelui comun, tinerii de laşcoala clujeană ne spun, cu expresivitate şi imagi-naţie, că, prin ceea ce sunt şi ceea ce fac, alături de eiviitorul va fi sigur.

Rezultat de excep]ie

Pe b`ncile [colii clujene de poli]ie Școala de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca a găzduit în

ziua de 19 martie a.c., cea de-a IX-a ediție a proiectului “Elev al Şcolii de Poliţiepentru o zi”. Evenimentul, devenit o tradiţie, face parte din agenda manifestărilorde di cate Zilei Poliţiei Române, scopul acestuia constituindu-l promovarea pro-fesiei de poliţist şi a a imaginii instituţionale.

Anul acesta, luptătoarea Ana Maria Pavăl a absolvit programul de pregătirecu nota maximă. Invitata și-a intrat complet în rol, prestanța, fermitatea și serio -zitatea specifice sportivilor de performanţă reprezentând atuuri importante şi încariera de poliţist.

În scenariul de intervenție specifică- pregătit și pus în scenă de cadrele di-dactice, domnii comisar-șef Robinson Ruja, comisar Gabriel Fronea, și de cătreelevii anului I ai școlii clujene - multipla campioană națională de lupte libere a

făcut parte dintr-un echipaj care a intervenit pentru reținerea unui suspect periculos. Sigură pe sine, receptivă la indicațiile profesorilor și colegilor, dovedind o atenție distributivă de invidiat și o condiție fizică pe mă-

sură, Ana Maria Pavăl și-a sprijinit colegul de patrulă și a reușit să încătușeze și să conducă la arestul poliției un individ periculos.La finalul activității, luptătoarea a primit aplauze la scenă deschisă din partea colegilor săi de o zi și a profesorilor.În continuarea programului, luptătoarea a trecut de partea cealaltă a catedrei, devenind din elev profesor. Tânăra a desfășurat un antre-

nament de lupte libere cu elevii școlii, sub coordonarea domnului profesor subcomisar Sabin Știr. Pentru prestația sa deosebită și pentru modul exemplar în care a promovat imaginea instituţiei și profesia de polițist, Ana Maria Pavăl

a primit o Diplomă de Excelenţă din partea directorului școlii, domnul comisar-șef Alexandru Tanco. Lena MITROI

În ziua de 11 martie a.c., la HotelulNovotel, s-a desfăşurat Conferinţa deînchidere a Programelor Anuale 2012, fi-nanţate din Programul General “Solidari-tatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii”,Fondul European pentru Frontierele Ex-terne, Fondul European pentru Refugiaţi,Fondul European de Integrare a Resorti-sanţilor Ţărilor Terţe şi Fondul European deReturnare.

Invitat să ia cuvântul în deschiderea lu-crărilor conferinţei, domnul Bogdan To-hăneanu, secretar de stat în Ministerul Afa -cerilor Interne a evidențiat: “Este pentru adoua oară când particip la închiderea uneiconferinţe de asemenea amploare şi măbucur că aceasta s-a realizat în mod pozitiv.

Salut prezenţa la lucrări a reprezen-tanţilor Comisiei Europene, alături de caream făcut şi facem ca lucrurile să funcţionezefoarte bine. (…)

Mulţumesc tuturor celor care au con-tribuit la reuşita Programului”.

La rândul său, domnul Patrick Lefevre,reprezentantul Comisiei Europene, DirecţiaGenerală Afaceri Interne, coordonator alFondului European pentru Refugiaţi şi alFondului pentru Azil, Migraţie şi Integrare(implementare) şi-a manifestat satisfacţiapentru reuşita acestui proiect deosebit şi amulţumit reprezentanţilor M.A.I. pentrumodul în care s-au implicat în imple-mentarea măsurilor necesare reuşitei Pro-gramului General „Solidaritatea şi ges-tionarea fluxurilor migratorii” – Programele

Anuale 2012.În cadrul conferinţei a mai luat cuvântul

doamna Mihaela Terchilă, director generalîn Ministerul Fondurilor Europene, domniiIulian Miserciu, director în cadrul Autorităţiide Audit pentru acest Program, IordachePăun, inspector general adjunct al Inspec-toratului General pentru Imigrări, IonuţGrosu, director al Direcţiei Schengen, ofiţerresponsabil de Program, Paul Zai, consilieral Secretarului de Stat, coordonator al acti -vităţii pe Fonduri Europene, Mihai Ivă-nescu, inspector general adjunct al Poliţieide Frontieră Române, Daniel Goşea, direc-tor al Direcţiei Schengen din M.A.I. şidoamna Iuliana Boariu, împuternicit direc-tor al Centrului Naţional SIS al M.A.I.

În cuvântul său, doamna JasminkaD'Souza, reprezentant al Comisiei Eu-ropene, Direcţia Generală Afaceri Interne,

Ofiţer de programare şi planificare pentruRomânia, şi-a exprimat mulţumirea că aputut contribui, alături de colegii români, lafinalizarea unui Program important atât pen-tru România, cât şi pentru Comisia Euro-peană.

Domnul Gabriel Barbatei, şeful Servici-ului Implementare Programe din cadrul In-spectoratului General pentru Imigrări, aprezentat, pe scurt, atât principalele etapeale derulării Programului, reuşitele în acti -vitate cât şi problemele întâmpinate. Pentrucooperarea foarte bună cu partenerii şicolegii, acesta, alături de alţi reprezentanţiai I.G.I., au înmânat plachete şi diplomeunor personalităţi care şi-au adus contribuţiala finalizarea Programului, distincţii consi -derate „simboluri ale relaţiilor nu doar demuncă ci şi de prietenie”.

Nicușor Dulgheru

Programe încheiate cu succes

2928

Poliţiştii participanţi la cursuriprovin din mediul rural, respectivdin zonele vizate de proiect, iar la fi-nalul cursului îşi vor îmbunătăţi abi -lităţile de comunicare şi relaţionarecu comunităţile de rromi. Până înprezent, la Centrul Slatina, au fostşcolarizaţi 160 de poliţişti, proiectulfiind prelungit până în aprilie 2015.În cursul anului 2014 a fost realizatăşi autorizarea cursului de către Au-toritatea Naţională de Calificare.

Trebuie amintit faptul că la des -chiderea Centrului de Limba şi Cul-tura Rromani, a participat ExcelenţaSa, ambasadorul ConfederaţieiElveţiene în România, domnul Jean-Hubert Lebet.

După prezentarea cooperării bila -terale din cadrul proiectului, jurna -liştii elveţieni, însoţiţi de condu cereaCentrului Slatina, au vizitat spaţiilede cazare şi cabinetul de instruiredotat cu aparatură I.T. şi softuri despecialitate.

Un al doilea proiect în care Cen-

trul Slatina a fost implicat este fi-nanţat de Mecanismul FinanciarNorvegian 2009 - 2014. Obiectivulmajor al proiectului este de a sporitransferul de expertiză şi bune prac-tici din domeniul prevenirii şi inves-tigării infracţiunilor motivate de ură,protecţia drepturilor omului şi a mi-norităţilor de la organizaţiile inter-naţionale, norvegiene şi europenespre Poliţia Română, cu o atenţie de-

osebită acordată comunităţilor rrome.Printre activităţile ce urmează a avealoc în atingerea obiectivului major senumără finanţarea şi echiparea unorspaţii de cazare pentru 20 - 25 decursanţi şi desfăşurarea de stagii depregătire pentru 300 de poliţişti îndomeniul combaterii victimizării, ainfracţiunilor motivate de ură.

Pagini realizate deMarius TOMA

La Centrul de Formare şi Per-fecţionare a Poliţiştilor “NicolaeGolescu” din Slatina a avut loc, re-cent, o întâlnire oficială întrereprezentanţi ai Inspectoratului Ge ne -ral al Poliţiei Române, managerul deproiect, dl. comisar şef MihaiPruteanu, dl. comisar şef CiprianSavu, de la Direcţia Ordine Publică,dl. subcomisar Petre Radu, de la Uni-tatea de Management a Proiectelor şio delegaţie condusă de ThomasStauffer, şeful biroului contribuţiielveţiene la Bucureşti, reprezentanţiai Ministerului de Externe dinElveţia, însoţiţi de 14 jurnaliştielveţieni.

Scopul întâlnirii a fost vizitareaCentrului de Limba şi CulturaRromani înfiinţat în cadrul Poiectu-lui “Promovarea Conceptului dePoliţie de Proximitate în zonele ru-rale, îndeosebi în comunităţile derromi sau alte comunităţi defa-vorizate socio-economic” , proiectulfiind realizat în cadrul programuluide cooperare româno - elveţian.

Acesta vizează întărirea capacităţiiPoliţiei Române de a preveni şi com-bate infracţionalitatea în zonele ru-

rale, prin structurile de poliţie deproximitate, prin trecerea de la pers -pectiva exclusivă a abordării coerci-

tive către o abordare care se bazeazăpe prevenire, rezolvarea problemelorşi furnizarea de servicii.

Scopul proiectului va fi atins prinpromovarea şi implementarea con-ceptului de poliţie de proximitate,

prin întărirea capacităţii, inovare,transfer de expertiză şi stimulareacooperării cu comunităţile locale şi

îmbunătăţirea guvernării şi politi-cilor locale. Proiectul se axează pecomunităţile dezavantajate din punctde vedere socio-economic din zonelerurale, mai ales pe comunităţile derromi şi alte comunităţi rurale dinRezervaţia Naturală Delta Dunării.

Centrul de Formare şi Per-fecţionare a Pregătirii Poliţiştilor"Nicolae Golescu" a fost implicat înrealizarea a două activităţi prevăzuteîn proiect şi anume în organizarea decursuri de învăţare a limbii şi culturiirromani şi înfiinţarea unui Centru deLimba şi Cultura Rromani.

Pentru îndeplinirea cu succes acelor două activităţi, au fost alocatefonduri pentru renovarea şi echipareacu aparatură electronică şi materialespecifice pentru învăţarea limbii rro-mani a unui laborator fonic dotat cusoft specific învăţării şi a unor spaţiide cazare pentru 20 - 25 de persoane.Doi instructori de limba rromanes aufost angajaţi pentru desfăşurarea ac-tivităţilor zilnice de pregătire.

Proiecte europene la Centrul de Poli]ie din Slatina

În contextul în care indisciplinapietonală a fost cauza multor eveni-mente rutiere grave în ultimii ani,este necesară derularea de activităţide combatere pe acest segment, darşi de campanii de sensibil izare apopulaţiei, care să completeze mă-surile poliţiştilor din teren.

Deloc de neglijat, însă, este şi oaltă cauză a accidentelor: neacor-

darea de prioritate pietonilor, cuatât mai mult cu cât evenimentelese produc pe trecerile de pietoni,uneori în zona unităţi lor de în-văţământ.

Din aceste considerente, comu-nitatea reghineană a luat atitudineprin tinerii săi.

Mai exact, la iniţ iativa con-silierului şcolar al Liceului Tehno-logic „Lucian Blaga” , a direcţiuniişi a Poliţiei Reghin — Biroul Rutierşi Biroul de Proximitate, s-au alătu-rat Primăria Municipiului Reghin,mass-media şi elevii, profesorii şialţi cetăţeni ai municipiului.

Aglomeraţia din traficul rutier

impune în mod imperativ o educaţierutieră mai riguroasă, o conştienti-zare reală a drepturilor şi îndatori -ri lor civice, o conştientizare a da-toriei de a fi atent cu cei din jur înmomentul participării în trafic capieton, conducător auto saupasager. Proiectul „Semaforulvieţii” şi-a dorit consolidarea edu-caţiei rutiere în liceul iniţiator, în-tărirea spiri tului civic şi a conşti-entizării consecinţelor acţiunilorfiecăruia dintre noi în momentulparticipării la traficul rutier.

Proiectul s-a derulat în t re ietape.

Pentru început, f iecare clasă a

liceului a confecţionat laora de consil iere şi ori-entare propria fi lă din„Cartea Vieţi i”, f i lă ce aputut conţine mesajescrise, grafice, poveşti ,poezii, articole etc. despreprevenirea accidentelor ru-tiere.

În a doua etapă a fostorganizată dezbatereatematică „Viaţa are priori-ta te”, cu par t ic ipareaparteneri lor de proiect ,Liceul L. Blaga, PrimăriaMunicipiului Reghin, Pol i ţ ia Municipiului Reghin,reprezentanţi ai societăţi i civile, dezbatere ce are capunct de pornire „Cartea Vieţi i” editată de elevi.

În ult ima etapă a proiectului, a fost organizat un

eveniment deosebit , respectivmarşul „Semaforul vieţi i”, însemn de protest faţă de neat-enţia şi agresivitatea din trafi-cul rutier, pentru a semnala im-portanţa creării unui sentimentde si gu ranţă pentru fiecare par-ticipant la traficul rutier reghi -nean şi pentru a atrage atenţiacă fiecare dintre noi are dreptulla „verde”, adică la viaţă şi in-tegritate fizică.

Peste 700 de elevi, profe-sori, părinţi şi alţi cetăţeni cares-au alăturat, au arătat municip-

iului Reghin că accidentele rutiere afectează copiii ,adulţii, familiile, comunitatea în ansamblul ei.

Gabriela PîncăRoxana Gheorghiu Pap

– proiect ce a unit {coala, Poli]ia [i Prim`ria pentru o lec]ie pentru via]`

3130

În ziua de 25 martie a.c., la Centrul de Formare şi Per-fecţionare a Poliţiştilor “Nicolae Golescu” din Slatina a avutloc festivitatea prilejuită de Ziua Poliţiei Române. Cu aceastăocazie, într-un cadru festiv au fost transmise mesajele con-ducerii M.A.I. şi a I.G.P.R., au fost avansaţi în gradul profe-sional următor trei ofiţeri şi un agent din cadrul Centrului şi aufost premiaţi câştigătorii competiţiilor sportive, desfăşuratesub genericul ,,Cupa Poliţiei Române". Dna. muzeograf NicaCristina, din cadrul Muzeului Poliţiei Române a organizat unsimpozion intitulat ,,Poliţia Română, file de istorie,, şi aprezentat Muzeul Poliţiei Române în imagini. Anterior eveni-mentului, la sediul Centrului s-a desfăşurat Săptâmâna filmelorpoliţiste artistice şi de specialitate.

De asemenea a fost organizată „Ziua Porţilor Deschise”,în cadrul căreia atât cetăţenii, cât şi elevii din cadrul şcolilor şiliceelor de pe raza municipiului Slatina au vizitat Centrul şiau avut ocazia să cunoască mijloacele tehnice din dotare.

Şi la Brăila, activitatea organizată pentru mar-carea Zilei Poliţiei Române a avut ca scop apropiereacopiilor de poliţişti şi prezentarea celor mai impor-tante aspecte din activitatea oamenilor legii.

Poliţiştii Compartimentului Analiza şi PrevenireaCriminalităţii le-au explicat elevilor cum trebuie săse comporte în diferite situaţii, pentru a nu fi impli-caţi, în calitate de autori sau victime, în evenimentenegative, care i-ar putea afecta fizic sau emoţional,ori i-ar putea costa chiar viaţa.

Manifestarea a fost deschisă de conducerea I.P.J.Brăila, care le-a vorbit copiilor despre importanţazilei de 25 martie pentru Poliţia Română şi pentrucomunitatea pe care o apără. De la poliţişti, elevii auaflat care sunt principalele lor activităţi, urmărind oprezentare video cu momente din activitateapoliţiştilor brăileni şi un scurt istoric al Poliţiei,prezentat de un reprezentant al Muzeului Brăilei. Ac-tivităţile au continuat în curtea instituţiei, unde aufost amenajate ateliere de prezentare a tehnicii şiechipamentelor folosite, în activităţile specifice, decătre specialiştii criminalişti, lucrătorii Serviciuluide Acţiuni Speciale şi ai Serviciului Rutier. La final,micuţii au asistat cu entuziasm la o demonstraţie acâinilor poliţişti, antrenaţi pentru a descoperi per-soanele certate cu legea.

Pe durata evenimentului, la care au fost prezenţi220 de elevi şi zece cadre didactice din şapte şcoli,poliţiştii şi invitaţii au purtat ecusoane tricolore, iarelevii au primit dulciuri şi pliante, realizate în cadrulCampaniei „Alege viaţa!”, de către poliţiştii Servi-ciului Rutier Brăila.

Pagini realizate deMarius TOMA

Ziua Poliţiei, ziua porţilor deschise

32 33

În perioada 10- 12 martie a.c., s-a des-făşurat cea de-a XXV-a ediţie a Campi-onatului de Judo al Ministerului AfacerilorInterne, eveniment organizat în Sala Spor-turilor din municipiul Deva, judeţul Hune-doara, la care au participat peste 100 desportivi din toată ţara.

Competiţia le-a adus poliţiştilor bi-horeni două medalii de aur, obţinute deagentul şef adjunct Răzvan Schvarcz şiagentul principal Dan Făşie, ambii dincadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale.Primul a concurat la categoria 81 de kilo-grame, iar cel de-al doilea la categoria 73kilograme, ambii sub 35 ani.

În prima zi a întrecerii, cei doi şi-au în-vins toţi adversarii la individual şi aucucerit prima treaptă a podiumului. Drepturmare, au fost selecţionaţi în echipa IGPR,la proba pe echipe. Şi-au dovedit din noucalităţile prin câştigarea tuturor celor patru

meciuri pe care le-au avut de disputat, undeau avut adversari chiar şi cu 10 kilogramemai grei. În acest fel, şi-au ajutat echipa săcâştige aurul şi în această probă.

Mai mult, agentul şef adjunct RăzvanSchvarcz a fost desemnat şi „Cel mai tehnicjudoka al competiţiei".

La finalul competiţiei, cei doi poliţiştibihoreni au fost selecţionaţi în echipanaţională a României, care va evolua laCampionatul European al Poliţiştilor, pro-gramat pentru 10-13 mai a.c., la Dresda.

Din partea gazdelor, comisarul Alexan-dru Scafariu, de la Poliţia Oraşului Petrila,a obţinut locul al III-lea, la categoria 35-45ani, sub 100 de kg, agentul şef adjunctPetru Achim, Serviciul Acţiuni Speciale, aocupat locul al III-lea la categoria 35-45 deani, peste 80 de kg, agentul şef adjunctCălin Filipescu, Serviciul Acţiuni Speciale,a obţinut, de asemenea, medalia de bronz,

la categoria sub 35 de ani, peste 100 de kg,ca şi agentul şef principal Valentin Neagu,de la Poliţia Oraşului Petrila, la categoriapeste 45 de ani, sub 90 de kg.

Clubul Sportiv ”Timpolis”, din cadrulInspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, aparticipat la acest campionat cu şasesportivi, care s-au clasat pe locuri fruntaşe,întorcându-se acasă cu trei medalii.Poliţiştii judoka, din cadrul IPJ Timiş, auobţinut o medalie de argint, prin agentulşef adjunct Claudiu Zuzac şi două medaliide bronz prin subcomisarul Lucian Mi-corici şi agentul şef adjunct MihaiBataragă. De asemenea, comisarul şefMircea Roşu şi agentul şef Dorel Dejica s-au clasat pe locul V.

Toţi câştigătorii au primit cupe, diplomeşi medalii din partea organizatorilor com-petiţiei.

Cei mai buni judoka din Poli]ie

Între manifestările dedicate Zilei de 25Martie - Ziua Poliţiei Române, s-au înscrisşi competiţiile sportive, Cupa PoliţieiGiurgiuvene la Minifotbal, ediţia 2015,eveniment adresat poliţiştilor şi personalu-lui contractual din cadrul instituţiei, con-stituind un excelent exemplu în acest sens.

Zece echipe -alcătuite din circa 150 depoliţişti de la birourile, serviciile sau sub-unităţile Inspectoratului de Poliţie JudeţeanGiurgiu- şi-au demonstrat pregătirea fizică,dobândită prin antrenamente.

În urma unui meci cu mari emoţii şi aloviturilor de departajare, finalista campi-onatului a devenit echipa Poliţiei OraşuluiMihăileşti, care a învins echipa PoliţieiMunicipiului Giurgiu.

Finala mică a fost câştigată de echipaServiciului de Acţiuni Speciale după ce aînvins unsprezecele Serviciului de Investi-gare a Criminalităţii Economice.

Şeful Inspectoratului de Poliţie

Judeţean Giurgiu şi reprezentantul Corpu-lui Naţional al Poliţiştilor au înmânat fi-naliştilor premii, cupe şi diplome.

Lena MITROI

Au sărbătorit prin sport

34

Un m`r]i[or aparte