8/10/2019 Justi_ia CA Putere Publica in Statul de Drept

http://slidepdf.com/reader/full/justiia-ca-putere-publica-in-statul-de-drept 1/6

Justi ia ca putere publica in statul de dreptț

Cristi Danilet, judecator 

1.Statul de drept

Statul de drept desemnează acea structură în care statul i dreptul se aflăș într-un raport de complementaritate1. Pe de o parte, dreptul nu poate exista în afarastatului, căci doar acesta din urmă poate conferi anumitor norme caracterul de juridicitate i obligativitate a căror aplicare i respectare poate fi impusă prin metodeș ș

coercitive. Pe de altă parte, dreptul (normele juridice limitează statul, impun!nd unanumit tip de ac iune agen ilor statului. Prin urmare, statul nu poate exista în afaraț ț

dreptului". #um nimic nu există dincolo de stat, nimeni nu e deasupra legii. #eea ceduce la concluzia că însu i statul trebuie să se supună propriilor sale reguli, el însu iș ș

autolimit!ndu-se.Statul de drept se caracterizează prin forţa dreptului  $i nu prin dreptul for%ei,

ca în statul poli%ienesc. &omnia oamenilor e înlocuită astfel cu domnia legii.

 'n cursul timpului, expresia statul de drept) a fost asociată cu suprema iațlegii), preeminen a legii), principiul legalită ii), domnia legii), domnia dreptului),ț ț

preeminen a legii), preeminen a dreptului). *ricum, patru sunt principiile esen ialeț ț ț

ale unui stat de drept+ domnia legii, separa ia puterilor, legalitatea administra iei,ț ț

respectul drepturilor i libertă ilor fundamentaleș ț .#a să vorbim de separa ia puterilor, trebuie să vedem ce desemnăm prinț

cuv!ntul putere).

2. Puterea politică 'n momentul in care omul a acceptat să trăiască în societate, a acceptat iș

faptul că va trebui să se supună anumitor reguli care să regleze comportamentulsău. *r, pentru impunerea acestor reguli, era nevoie ca un grup să le genereze i unș

altul care să fie destinatarul acestor norme. stfel s-a născut puterea, ca omodalitate necesară tocmai pentru impunerea acestor reguli.

Puterea presupune, deci, o ierarizare între guvernan%i $i guverna%i $i ea senume$te atunci putere politică. /a este legitimă0 c!t timp se bucură de încredereacelor guverna%i+ pentru că ei îi aleg pe guvernan%i $i ei acceptă autoritatea acestora.ela%iile politice care se nasc între guvernan i i guverna i sunt rela%ii de autoritate $iț ș ț

de conformare2  în vederea unui scop comun+ scopul puterii este folosirea for%eiautorită%ii pentru 3inele comun.

3. Putere publică  a cum am arătat, în cadrul societă%ii coagulate rela%iile politice presupunș

existen%a unor institu%ii. cestea sunt denumite în mod generic S44. Puterea astfelinstitu%ionalizată este una oficială i se nume teș ș  putere etatică sau putere publică5. 

1 6. 7iai, Inevitabilul drept , /ditura 8umina 8ex, 3ucure ti, "99", p. 115-11:; #laudia 6ilia, 4eoriaș

statului de drept, /ditura #.<.3ec=, 3ucure ti, "99>, p."-0.ș2 7ai mult, în concep ia lui ?elsen, statul i dreptul nu pot fi concepute independent unul de altul. seț ș

vedea <.?elsen, Teoria generală a statului , /ditura 4iparul *ltenia, 3ucure ti, 1@":, p."".ș3 /. &iaz, Estado de derecho y sociedad democratica, 4aurus, 7adrid, 1@@:, p."9.4 8egitimarea puterii A a explica sursa $i fundamentul puterii.5 Bon &eleanu, Instituţii şi proceduri constituţionale, 4ratat, vol. B, /ditura &acia /uropa Cova, 8ugoj,

"999, p. 2".6 /xistă $i puteri nepublice) în societate+ a partidelor politice, a mediei, a sindicatelor, a grupurilor deinterese, a grupurilor de presiune (potrivit art. :9 alin. " teza a BB-a din #onstitu%ie+ Pre edinteleș

8/10/2019 Justi_ia CA Putere Publica in Statul de Drept

http://slidepdf.com/reader/full/justiia-ca-putere-publica-in-statul-de-drept 2/6

 $adar, sintagma puterea publică) are un dublu în%eles+ pe de o parteorganele de stat (puterea este autoritatea publică, pe de altă parte prerogativaacestui organ de a impune o anumită conduită destinatarilor regulilor (puterea esteun act de conducere ce se realizează prin constr!ngere, care presupune emanareaunor norme juridice.

 'n acest context, prin  putere publică  se în%elege ansamblul de institu%ii $irela%ii de putere reglementate juridic. #aracteristicile puterii publice, a a cum au fostș

ele stabilită de doctrină>, sunt următoarele+- legitimarea ei constă în reguli care au ca obiectiv guvernarea;- autoritatea o are institu%ia guvernării $i nu guvernan%ii ca indivizi;- puterea publică este putere ce apar%ine întregii societă%i;- este o putere politică impun!nd rela%ii de conducere între guvernan%i $i

guverna%i;- are ca premisă crearea $i aplicarea normelor juridice;- este unică, titularul ei fiind unic $i exclusiv+ poporul. Dunc%iile sale însă se

 îndeplinesc de aparatul de stat prin organisme autonome, pentru a împiedicaexercitarea arbitrară a puterii;

- este suverană+ se organizează $i se exercită fără nici un fel de imixtiuni, spredeosebire de alte puteri de fapt, neetatice.

4. Separa ia puterilor în statț

Statul, prin autorită ile sale, este cel careț emite, aplică $i ocroteşte regulile dedrept. Prin urmare are de îndeplinit trei func%ii fundamentale+ cea legislativă (a căreiatribu ie presupune edictarea normelor, cea executivă (adică aplicareaEexecutareaț

normelor $i jurisdic%ională (sanc ionarea celor care încalcă legile. Structuralț

vorbind, fiecărei func%ii îi corespunde c!te o putere F cea legislativă, cea executivă $icea judecătorească F care este încredin%ată unor organe distincte+ Parlamentul, $efulstatului $i 6uvern, respectiv instan%ele de judecată.

 'n nticitate, ristotel a elaborat pentru prima dată teoria separa iei puterilor ț

 în stat:. /a este reluată i redefinită în epoca modernă de către 7ontesGuieuș @  iș

presupune un corp legislativ, unul executiv i un corp de judecători. 7ăsura eraș

privită ca necesară pentru a se limita puterea despotică a regelui, ce ar încălcalibertatea individului+ dacă puterea legiuitoare i cea executivă ar apar ine aceleia iș ț ș

entită i, legile tiranice ar fi executate în mod tiranic; dacă puterea judecătorească nuț

ar fi separată de cea executivă, puterea asupra vie ii i libertă ii cetă enilor ar fiț ș ț ț

arbitrară, căci judecătorul ar fi i legiuitor; dacă puterea judecătorească ar fiș

combinată cu cea executivă, judecătorul ar avea for a unui opresor. #a urmare,ț

puterile trebuie să fie separate pentru a opri abuzurile - puterea opre te puterea).ș  adar, scopul separării este moderarea puterii. &ar aici nu e vorba deș

putere) (care este unică $i apar%ine poporului ci de func%iile pe care le implicăexercitarea puterii. #a urmare, separa%ia puterilor în stat nu semnifică dec!tinterdic%ia cumulului celor trei func%ii fundamentale. &in acest punct de vedere,reamintim că statul este unul, scopul este unul (art. 1 alin. #onstitu%ie 19, activitatea

exercită func ia de mediere (... între stat i societate).ț ș7 Bon &eleanu, op. cit, pp. 2:-52.8 ristotel, Politica, cartea a HB-a, cap. IB, /ditura ntet, 3ucure ti, 1@@@, p."90.ș9 7ontesGuieu, Despre spiritul legilor , vol. B, /ditura tiin ifică, 3ucure ti, 1@50, p.1@2-1@5.Ș ț ș10 omania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile

cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valorisupreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor evolutiei din decembrie1@:@, si sunt garantate.

8/10/2019 Justi_ia CA Putere Publica in Statul de Drept

http://slidepdf.com/reader/full/justiia-ca-putere-publica-in-statul-de-drept 3/6

8/10/2019 Justi_ia CA Putere Publica in Statul de Drept

http://slidepdf.com/reader/full/justiia-ca-putere-publica-in-statul-de-drept 4/6

c!nd promovează proiecte de legi în domeniul justi iei; ministrul justi%iei este membruț

de drept al #S7, tot el asigură finan area sistemul de instan e; ministrul justi ieiț ț ț

prezintă raportul cu privire la activitatea procurorilor; desfă oară activitateș

 jurisdic%ională i alte organe dec!t instan%ele. /ste de remarcat că /xecutivul nuș

poate solu iona vreun proces, nu poate împiedica cursul judecă ii i nu se poateț ț ș

opune executării otăr!rilor 10;- judecătorii conduc activită ile electorale, justi ia cenzurează actele celorlalteț ț

puteri pe calea contenciosului constitu ional i administrativ. 8a r!ndul lor, judecătoriiț ș

nu pot crea drept, care este atributul legislativului, ci doar valorifică norme juridice(art. #.civil interzice instan%elor să se pronun%e pe cale de dispozi%ii generale.

6. Puterea i reprezentativitateș

Puterea de a impune ordinea juridică într-un stat fără nicio imixtiune din afarăse nume$te suveranitate. ceasta apar%ine poporului, a a cum o spune art. " dinș

#onstitu%ie+ suveranitatea se exercită prin reprezentativitate (alegerile $i participaredirectă (referendum12. /xercitarea ei este încredin%ată guvernan%ilor, adică

autorită%ilor publice. Prin urmare, toate aceste autorită%i publice depind de popor. &eaceea, ele sunt reprezentative.

Lnele sunt direct repre#entative. 7embrii acestor autorită i sunt ale i direct deț ș

către cetă eni+ membrii Parlamentului, Pre$edintele %ării, consilierii locali $i jude%eni,ț

primarii. ltele sunt indirect repre#entative  (derivate $i în această categorie intră

membrii altor autorită%i care sunt desemna%i sau numi%i ciar de către organele alesearătate mai sus+

- membrii #ur%ii #onstitu%ionale+ care sunt numi i, în număr egal, de Senat, deț

#amera &eputa%ilor $i de Pre$edintele om!niei;- membrii #S7+ numi%i de Senat;-  vocatul Poporului+ numit de Senat;-  judecătorii $i procurorii+ numi%i de pre$edintele om!niei la propunerea #S7.

 'n acest context, este evident că justi%ia este un organ reprezentativ alpoporului rom!n.

7. Justi ia ca putere i serviciu publicț ș

Bndependen%a justi%iei comportă două valen%e+a. aspect constitu%ional al organizării puterilor în stat din perspectiva separa%iei

lor. &in acest punct de vedere justi%ia apare ca o construc%ie politică, scopul fiind împiedicarea abuzurilor din partea celorlalte puteri. ici este vizibilă legătura $i

dependen%a mare a justi%iei de Parlament (care emite legile de organizare judiciară$i de executiv (care plăte$te salariile judecătorilor i asigură finan%area cur%ilor. 'nș

acest context, de rela ie cu legislativul i executivul, justi%ia este analizată caț ș  putere.

  b. dreptul fundamental al cetă%enilor care sunt păr%i la proceduri. &in acestpunct de vedere justi%ia este un serviciu public . 6aran%iile acordate judecătorilor prinstatutul acestora devin astfel garan%ii ale cetă%enilor la o justi%ie competentă.

14 Statul este obligat să respecte i să aducă la îndeplinire otăr!rile judecătore ti. utoritatea lucruluiș ș

 judecat i respectarea sa din partea tuturor este baza ordinii sociale (6.lexianu, #urs de dreptș

constitu ional, /ditura #asa coalelor, 3ucure ti, 1@9, p.10". &repturile omului devin efective atunciț Ș ș

c!nd legea devine conduită, iar otăr!rea este executată.15

  rt. "+ (1 Suveranitatea na ională apar ine poporului rom!n, care o exercită prin organele saleț țreprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice i corecte, precum i prin referendum.ș ș (" Ciciun grup i nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.ș

8/10/2019 Justi_ia CA Putere Publica in Statul de Drept

http://slidepdf.com/reader/full/justiia-ca-putere-publica-in-statul-de-drept 5/6

8/10/2019 Justi_ia CA Putere Publica in Statul de Drept

http://slidepdf.com/reader/full/justiia-ca-putere-publica-in-statul-de-drept 6/6

4oate instrumentele universale $i regionale1> garantează dreptul la un procesechitabil )n faţa unei instanţe independente şi imparţiale. &acă independen%a judecătorului este consacrată prin statutul acestuia, impar%ialitatea este o cestiunelăuntrică, este o virtute; prima înseamnă absen%a oricărei subordonări, pe c!ndcealaltă absen%a oricărei prejudecă%i, pasiuni, slăbiciuni sau sentiment personal;

prima se analizează în raport cu un ter%, cea de-a doua în raport de însu$imagistratul.

17 'n materia rolului judecătorilor $i independen%a justi%iei amintim unele instrumente interna%ionale,adoptate la nivel mondial sau regional, care apar%in fie institu%iilor oficiale, fie asocia%iilor de magistra%isau altor *C6-uri+ Declaraţia *niversală a Drepturilor +mului   (*CL, 1@0: $i cele două PacteInternaţionale  (*CL, 1@55, Principiile de ,a#ă ale Independenţei -ustiţiei   (*CL, 1@:2, "tatutul *niversal al -udecătorilor   (Lniunea Bnterna%ională a 7agistra%ilor, 1@@@, &onvenţia Europeană aDrepturilor +mului   (#o/, oma, 1@29, &arta *niunii Europene privind Drepturile .undamentale(#onsiliul /uropean, Cisa, "999, &arta Europeană a -udecătorilor   (socia%ia /uropeană a

7agistra%ilor, 1@:>, Declaraţia de la Palermo privind elementele unui statut european al magistraturii (7/&/8, 1@@, Declaraţia de la ,eirut privind independenţa 'ustiţiei  (#onferin%a rabă a Justi%iei,1@@@, Declaraţia de Independenţă a -ustiţiei de la &airo (#onferin%a rabă a Justi%iei, "99,  /vi#ul nr(0 referitor la standardele privind independenţa puterii 'udecătoreşti şi inamovibilitatea 'udecătorilor $i /vi#ul nr( 1 privind finanţarea şi administrarea instanţelor2 cu referire la eficienţa sistemului 'udiciar şi la articolul 3 al &onvenţiei europene privind drepturile si libertăţile fundamentale ale omului (#onsiliul #onsultativ al Judecătorilor /uropeni, "991, &artea Europeană privind "tatutul -udecătorilor  (#onsiliul /uropei, 1@@:, ecomandarea (@01" privind independen%a, eficien%a $i rolul judecătorilor, Declaraţia de la ,ei'ing cu privire la Principiile de Independenţă a -ustiţiei )n 4egiunea5/6/"I/  (socia%ia de &rept pentru sia $i Pacific, 1@@2, Principiile common7ealth asupraresponsabilităţilor şi relaţiei dintre cele trei puteri  (Cigeria, "99, Declaraţia de la &aracas (Summit-ulBberoamerican al Pre$edin%ilor de Bnstan%e, 1@@@, "tandardele Minime de Independenţă a -ustiţiei (Standardele CeM &eli, Bnternational 3ar ssociation, 1@:", Declaraţia de la "uva asupra

Principiilor de Independenţă şi /cces la -ustiţie  (BC4/B6<4S-te Diji <uman igts #ommission-DijiJudiciarK, "990, Principiile de la ,angalore asupra Deontologiei -udiciare   (*CL, 6rupul Judiciar pentru 'ntărirea Bntegrită%ii, "991 etc.