Curs Statul

8/17/2019 Curs Statul

1/26

Statele

Statul – subiectul direct i nemijlocit al dreptuluișinterna ional având capacitatea deplină de aț

asuma drepturile i obliga iileș ț Elementele statului:- popula iaț-

teritoriul- guvernul (suveranitatea)

[ - capacitatea de a intra în rela ii cu alte state]ț


2/26

onstituirea statelor în dreptulcontemporan

!reptul la autodeterminare

- latura internă"latura e#ternă

- clau$a de salvgardare (ca$ul privind%Secesiunea &uebec-ului%)

Entită i cu statut disputat:ț

'aian Sa*ara +ccidentală ,b*a$ia+setia de Sud alestina .osovo


3/26

Suveranitatea

/undamentul politic i juridic al statelor ș Este suveranitatea absolută0

- 12esponsabilitatea de a proteja%- 3lobali$are0- rovocări legate de 4niunea

Europeană5


4/26

6urisdictia

- !reptul de a reglementa5 !reptul de apune în aplicare legea7

- 8ntrebare: este posibilă jurisdic iaț%e#trateritorială%0 Este necesar un“punct de legătură”

'eorii: Teoria efectelor; Jurisdic iațpersonală; Jurisdic ia universală.ț


5/26

E#emple

-9";< ,ir 'ransport ,ssociation o= ,merica5

.iobel v7 S>E?? ?egea 1>elms @urton% ;AA (uban ?ibertB

and !emocratic SolidaritB ,ct)5

?egea !C,mato .ennedB ;AA –sanctionarea investitiilor de peste D<mil4S! in ran si ?ibia


6/26

6urisdic ia universalăț

'eorie în con=ormitate cu care jurisdic iațpenală pentru cele mai grave crime se

poate e#ercita =ără e#isten a unei %legăturițconcrete% cu statul5

E#7 a$ul Mandatul de arestare (Congo c.

Belgia, 2000)


7/26

munitatea

2egulă cutumiară codi=icată în %onven iațFa iunilor 4nite privind imunită ile deț ț

jurisdic ie ale statelor i bunurilor acestora%ț ș munitate – de jurisdic ie i de e#ecu ieț ș ț- Cazul imunită ile de jurisdic ie ale statelorț ț

(Germania c. Italia, Grecia int.), CIJ, 2012 - eunion aerienne c. !i"#e, C.C., 2011


8/26

munitatea munitatea o=icialilor de stat:- civil"penal- 2atione materiae"ratione personae

a$uri:- ,sisten a judiciară în materie penalăț $ji"outi c.

%ran a, 200& ț

- 'inocet no. , Camera lorzilor, 1***- ,l ,dsani c7 2egatul 4nit D


9/26

2ecunoa terea statelor ș

,ctul unilateral prin care un stat admite căo anumită entitate îndepline te condi iileș ț

de statalitate i î i e#primă voin a de a-lș ș țconsidera membru al comunită iiținterna ionaleț

aracterul discre ionar al recunoa terii:ț ș- singura obliga ie: doctrina Stimsonț


10/26

E=ectele recunoa teriiș

8n doctrină - e=ect dublu: !eclarativ în ceea ce prive te e#isten a statuluiș ț onstitutiv în ceea ce prive te opo$abilitateaș

e#isten ei statului =a ă de statul care =aceț țrecunoa tereaș În realitate – recunoa terea reprezintă unș

element de configurare al elementuluistatalită ii – capacitatea de a între ine rela iiț ț țcu alte state


11/26

/orme de recunoa tereș [!e jure"de =acto] E#presă"implicităonstituie recunoa tere implicită: înc*eierea unuiș

tratat stabilirea rela iilor diplomaticeț votul

afirmativ pentru admiterea într-o organi$a ieținterna ionalățNegarea explicită a unui act de recunoa tereș

implicită – practica recentă confirmănerecunoa tereaș

Fu constituie recunoa tere implicită: participareașla organi$a ii interna ionalee participarea la oț țcon=erin ă interna ională sau tratat multilateralț ț


12/26

onsecin ele recunoa teriiț ș

Stabilirea rela iilor diplomatice i aț șrela iilor o=icialeț

osibilitatea înc*eierii de tratate osibilitatea acordării de e=ecte juridice

actelor autorită ilor statului recunoscutț

(pa apoarte *otărâri judecătore ti acteș șadministrative legi documente vamaleetc7)


13/26


14/26

2ecunoa terea guvernelor ș

,ctul unilateral prin care un stat considerăun guvern al altui stat ca organ capabil să

intermedie$e rela iile dintre două stateț !octrine:- 6e==erson (voin a poporului)ț-

'obar (legitimismul constitu ional)ț- EstradaElemente noi: talibanii ?ibia Siria


15/26

Feutralitatea

Feutralitatea oca$ională – po$i ia unui statț în ca$ul unui con=lict armat de a nu

interveni în acesta7 +bliga ii cutumiareț - ab inereț

- prevenire

- impar ialitateț


16/26

Feutralitatea permanentă

+p iune politică i juridică de durată:ț șasumarea de drepturi i obliga iiș ț

suplimentare Iodalitate juridică de consacrare:

- act juridic intern

- act de drept interna ionalțState neutre permanent: Elve ia ,ustria ?aosț

Ialta 'urJmenistan


17/26

Succesiunea statelor

!e=ini ie:ț înlocuirea unui stat cu altul cu privirela rela ile interna ionale ale unui teritoriuț ț

- avem de-a =ace cu succesiunea statelor numaiatunci când au loc modi=icări teritoriale:

- uni=icare (=u$iune absorp ie)ț- disolu iunea unui statț

- separarea unui teritoriu i constituirea unui statșindependent

- trans=erul de teritorii


18/26

Elemente terminologice

Statul predecesor – statul care de inea acelțteritoriu înaintea modi=icării teritoriale5

Statul continuator – statul care a su=erit omodi=icare teritorială dar care are aceea iș +ersonalitate juridică precum statul predecesor

Statul succesor – statul care a re$ultat în urmaunui proces de modi=icare teritorială i a oșpersonalitate distinctă


19/26

Dreptul aplicabil – =iecare ca$ de

succesiune este o situa ie specialăț rincipiu! statul succesor are o personalitate

juridică distinctă în dreptul interna ional esteț

titularul unei suveranită i distincte5ț "eglementări conven ionale!ț

- onven ia de la Kiena cu privire lațsuccesiunea statelor la tratate (;ALM)

- onven ia de la Kiena cu privire lațsuccesiunea statelor la bunuri ar*ive ișdatorii (;AM9)


20/26

robleme care interesea$ăsuccesiunea statelor

2ela iile dintre statul succesor i statulț șpredecesor:

- tratate- bunuri ar*ive datorii

2ela iile dintre statul succesor i ordineaț șinterna ională – organi$a ii interna ionaleț ț ț

2ela iile dintre statul succesor i cetă eniț ș ț


21/26

Succesiunea la tratate

;) a$ul unui nou stat independenta) 'ratate multilaterale – noti=icare (art7 ;L-

DD)b) 'ratate bilaterale – principiul relativită iiț

actelor juridice (art DG)

- statele convin asupra men ineriiț- pe ba$a comportamentului lor se poatestabili că s-au în eles în acest sensț


22/26


D) a$ul uni=icării sau separării de teritorii

- tratatele se men in cu e#cep ia situa ieiț ț ț

când statele nu convin alt=el (art7 9; 9G)(nu repre$intă norme cutumiare)


23/26


9) a$ul trans=erului de teritorii –

- tratatele statului predecesor î iș

încetea$ă aplicarea pe teritoriul în cau$ă ișprimesc aplicare tratatele statului succesor


24/26


'ratatele obiective:a) Fu sunt a=ectate de succesiune:

- tratatele care stabilesc o =rontieră sau unregim de =rontieră (art7 ;;)- tratatele care stabilesc un alt regim teritorial:

obliga ii re=eritoare la =olosirea unui teritoriuț

sau restric ii în =olosirea acestuia stabilitețprintr-un tratat în bene=iciul unor state ter ețlegate de teritoriile în cau$ă (art7 ;D)


25/26

Succesiunea la organi$a iiținterna ionaleț

- de regulă statul succesor nu devinemembru al organi$a iei interna ionaleț ț

decât după parcurgerea proceduriiprevă$ute în actul constitutiv pentruprimirea de noi membri7


26/26

Succesiunea la bunuri ar*ive i datorii:ș- bunurile imobile i mobile a=ectate teritoriuluiș

se transmit statului pe teritoriul căruia sea=lă"în raport cu teritoriul căruia sunt =olosite5

- @unurile mobile (altele decât cele a=ectateteritoriului) imobilele din străinătate ișdatoriile: principiul reparti iei ec*itabileț

etă enia: - drept de op iuneț ț

- evitarea apatridiei

Curs Statul

Documents

Transcript of Curs Statul