MARŢI, 17 august 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

15,30 ▼ 11,95 ▼

ANUL X, NUMĂRUL 60 (974)

bilete de avion tel.: 806-806

mytravel® mocanu vs plahotniuc

Întrebărileprincipale rămân fără răspuns >P6

necunoscutul din spatele cazului plahotniuc >P2,3,6,7

Visul american al studenţilor basarabeni a fost spulberat

FLAGRANT // 40 de persoane au achitat câte 3.000 de dolari unei companiiWork and Travel pentru a pleca în SUA, dar ajunse acolo nu au fost angajateîn câmpul muncii şi nici nu le-a fost asigurată cazarea

Anual câteva mii de studenţi moldoveni traversează Atlanticul, pentru a-şi realiza visul american. După ce au achitat la o agenţie Work and Travel din Chişinău suma de 3.000 de dolari, o parte din ei au ajuns în Statele Unite ale Americii, dar nu au găsit nici serviciu, nici nu au fost cazaţi, aşa cum prevedea contractul. Re-cent, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corup-ţiei l-a reţinut pe Dumitru Jioară, directorul agenţiei IERA, care este bănuit că a însuşit prin abuz, peste un milion de lei de la 40 de studenţi. Acesta a declarat pentru JURNAL TV că are datorii de la firma angajatoare din State şi a dat asigurări că va întoarce banii tuturor persoanelor pătimite.

o himeră bântuie EuropaCAMPANIE DENIGRATOARE // Cine şi cu ce scop provoacă isterie în Uniunea Europeanăîmpotriva României şi R. Moldova?>P4

>P8

www.jurnal.md Marţi, 17 august 2010  Jurnal de Chişinãu 2 | Actualitate

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREşEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDACţIA:

DIRECTOR: Aureliu Cornescu

aureliu.cornescu@jurnal.md

REDACTOR-şEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDACTOR-şEF ADJUNCT: Mariana Raţă

mariana.rata@jurnal.md

EDITORIALIşTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Svetlana Panţasvetlana.panta@jurnal.md

REDACTOR STILIzATOR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

EDITOR FOTO: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

DESIGN: Alex Marchitan

alex.marchitan@jurnal.md

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

MANAGER PRODUCţIE & AbONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

DIRECTORAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEhNICArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

DIRECTOR PUbLICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTAbILITATEVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT WEb Vitalie harea

vitalie.harea@jurnaltv.md

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL FM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFORMA ADVERTISING”.

şEF DEPARTAMENT PUbLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Ziar finanţat de Guvernul României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 702

Fostul director al întreprinde-rii „Franzeluţa” SA a povestit ziariştilor „tragedia vieţii lui” în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Sergiu Mocanu. Spiridon Dănilescu spune că, după aproape 40 de ani de activitate la întreprin-derea respectivă, odată cu ve-nirea comuniştilor la putere,a fost nevoit să demisioneze.

„În primăvara anului 2004, în urma unei revizii la comanda Cen-trului Anticorupţie şi sub controlul personal al şefului de atunci al CCCEC, Menjinschi, am fost arestat la domiciliu de un grup de persoane cu cagule pe cap, cu camere de luat vederi, fără a mi se prezenta vreo învinuire, fără sancţiunea procu-rorului. Am fost dus la procurorul Igor Popa pentru formalităţile deja pregătite din timp, iar apoi – la penitenciarul Centrului Antico-rupţie. Abia în penitenciar mi s-a înaintat învinuirea. Printre acuza-ţiile apărute în presă era „livrarea făinii de către ginerele meu”, fără a se concretiza că am doi fii şi nicio fiică. La închisoare am petrecut 120 de zile. Acum am 71 de ani. Familia mi-a fost distrusă. Reputaţia mi-a fost distrusă. Ştiu că această farsă politică a fost comandată de ex-preşedintele Voronin şi regizată de apropiaţii lui din umbră. Nu ştiu de ce am meritat aşa ceva”, povesteşte Dănilescu. Apoi, din lipsa probelor, Dănilescu a fost eliberat.

Un lucru e cert – în perioada în care a fost încarcerat Dănilescu, noul director al SA „Franzeluţa” a devenit Eugeniu Baleca, un apropi-at al omului de afaceri Vlad Plahot-niuc. Baleca deţine, de asemenea, funcţia de vicepreşedinte al Consi-liului de administraţie al BC „Vic-toriabank” SA, consilier municipal PCRM şi a fost director comercial al SA „Petrom Moldova”. Amintim că Vlad Plahotniuc este preşedintele Consiliului de administrare al BC „Victoriabank” SA şi preşedintele SA „Petrom Moldova”.

Eugeniu Baleca susţine că Dănilescu a fost destituit din funcţie, deoarece, din cauza unor scheme frauduloase aplicate de acesta, „Franzeluţa” era cât pe ce să falimenteze, înregistrând pierderi de milioane de lei. „Dănilescu urmăreşte un singur scop – să fie restituit în funcţie pentru a aplica aceleaşi scheme de furnizare care să ducă banii întreprinderii în bu-zunarul lui”, spune Eugeniu Baleca, actualul director general al Între-prinderii „Franzeluţa” SA.

„În 2004, când am preluat în-treprinderea, am schimbat total-mente schema de furnizare şi, până la sfârşitul anului, „Franzeluţa” a

Cine a înghiţit „Franzeluţa”?

DEzVĂLUIRI // Spiridon Dănilescu, fostul director al întreprinderii„Franzeluţa” SA, declară că actualul şef al societăţii pe acţiuni,

Eugeniu baleca, este un apropiat al omului de afaceri Vlad Plahotniuc

înregistrat un profit de 40 milioa-ne”, spune Baleca. Acesta infirmă că Dănilescu a fost destituit din funcţie la comanda lui Plahotniuc, iar cât priveşte legătura acestuia cu omul de afaceri, spune că îl cunoaş-te de foarte mult timp. „Am învăţat împreună la Institutul Politehnic. Asta e!”, spune actualul director.

Dănilescu, la rândul său, sus-ţine că, de când Baleca, a venit la conducerea întreprinderii fluxurile financiare ale „Franzeluţei” au fost schimbate. Despre aceasta s-a scris

şi în presă, invocându-se că, odată cu numirea lui Eugeniu Baleca, tranzacţiile Franzeluţei nu se mai făceau la Victoriabank, ci la banca lui Oleg Voronin, FinCombank.

Eugeniu baleca: „Cu Plahotniuc am fost coleg de facultate”

„Informaţia nu corespunde adevărului. Eu nu am schimbat nimic în operaţiunile bancare.

„Franzeluţa” a avut întotdeauna conturile bancare la „Victoriabank”. În prezent, tranzacţiile sunt făcute la „Agroindbank” şi „Victoriabank”. Proiectele de salarizare şi creditare ale persoanelor fizice angajate se efectuează la „Fincombank”. Istoric a fost aşa”, explică actualul director „Franzeluţa”.

„Pe Vlad Plahotniuc îl cunosc pentru că am învăţat împreună”, a declarat Baleca când l-am între-bat pentru a doua oară ce legătu-ră există între aceşti oameni de afaceri. Însă când i-am amintit că înainte de a fi numit în funcţia de director general al întreprinde-rii „Franzeluţa”, Eugeniu Baleca a fost director comercial al SA „Petrom Moldova”, unde Vladimir Plohotniuc este director general, el a răspuns cu întrebarea: „De ce căutaţi partea negativă în orice informaţie? „Franzeluţa” lucrează acum mai bine ca niciodată. Puteţi întreba pe orice angajat. Avem produse noi, avem utilaj nou. Fa-cem împrumuturi de la bănci. Ne dezvoltăm”.

Cât priveşte cele 9.000 de tone de făină oferite gratuit SA „Fran-zeluţa” în 2008 în scop electoral de guvernul Greceanâi, Eugeniu Ba-leca susţine că, treptat, întreprin-derea va întoarce această datorie statului. De ce guvernul comunist a adoptat hotărârea respectivă în mod secret, directorul „Franzeluţa” spune că nu este la curent.

Actualul director „Franzeluţa” SA consideră că scandalul care se desfăşoară în jurul numelui lui Vlad Plahotniuc, probabil, are la mijloc interesele politice ale cuiva, ale cui însă Eugeniu Baleca nu a putut spune. „Nu mi-am pus aceas-tă întrebare, fiindcă sunt acum în concediu. Când revin mă voi ocupa şi de aceasta”, a menţionat Eugeniu Baleca, director general al „Franze-luţa” SA.

Svetlana PANŢA

SPIRIDON DĂNILESCU spune că, după aproape 40 de ani de activitate la întreprinderea respectivă, odată cu venirea comuniştilor la putere, a fost nevoit să demisioneze.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 17 august 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3

Săptămâna trecută s-a afirmat că scandalul „Mocanu vs. Plahot-niuc/Lupu” ar reprezenta nişte „reglări de conturi” în cadrul unor dispute de interese economice, că AIE (în special, PDM) nu ar avea nimic cu abuzurile regimului precedent, că nu ar exista probe şi că acest scandal ar trebui limitat în cadrul instanţelor de judecată. Să clarificăm aceste lucruri!

Sunt acestea„reglări de conturi”?

Pentru a evita polemici de-

rutante... vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări: Ce „reglări de conturi” sunt în cazul Hotelu-lui „Codru”, caz în care Curtea de Conturi constată furturi de peste 15 milioane de dolari? Dar în acapa-rarea televiziunilor Prime şi TVR1, adică a celor două din cele trei frec-venţe naţionale? Dar cum calificăm apariţia celor nouă martori care au făcut declaraţii în cadrul unei con-ferinţe de presă (Gemenii, Franzelu-ţa, Carmez, benzinării şi multe alte afaceri)? Cum vom proceda în cazul următorilor martori care vor ieşi la rampă în timpul apropiat?

Dacă vă place termenul „re-glări de conturi”, atunci să-l folosim adecvat. Plahotniuc are reglări de conturi cu societatea, cu justiţia, cu instituţiile statului, cu poporul, cu Moldova! Înţeleg că tactica lui Pla-hotniuc şi a prietenului acestuia, Lupu (care chiar ne-a surprins pe toţi cu declaraţia lui de „prietenie”), este să reducă subiectul la o simplă „dispută comercială”, unde nimeni nu mai înţelege cine este mai mult sau mai puţin vinovat în cadrul judecătoriilor, tot de ei controlate, între timp antrenând toată mass media lui Plahotniuc (acaparată, la fel, prin fărădelegi, ilegalităţi şi teroare din câte se cunoaşte) în compromiterea „sursei”, adică, în obraznica murdărire a tuturor celor care au curajul să spună adevărul.

Este AIE responsabilă pentru aceste fărădelegi?

Mi-aş dori din tot sufletul

să constat şi eu că toată aceas-tă istorie se referă la perioada precedentă şi că AIE a mers încet, dar înainte (vorba lor, „într-un an nu putem face prea multe”). Însă aceasta nu este adevărat. Atacu-rile lui Plahotniuc nu doar că au continuat şi în perioada AIE, dar au căpătat o amploare şi o obrăz-nicie inimaginabilă, comparativ cu perioada precedentă.

Mai mult ca atât, executorii şi călăii regimului precedent nu

Este sau nu lupta cu mafiao „reglare de conturi”?

numai că au fost păstraţi în funcţii, dar şi avansaţi (ca Zum-breanu) deja cu mâinile AIE. Crezând că AIE vine să demo-leze şi nu să fortifice mecanis-mul represiv, Ilie Rotaru (cazul „Gemenii”) a depus la Centrul Anticorupţie cererea de investi-gare a isprăvilor lui Plahotniuc din perioada comunistă, şi pen-tru această naivitate s-a ales cu încă trei dosare din partea lui Zumbreanu. Şi aceasta s-a întâmplat acum, în 2010! Acesta este doar unul din multiplele exemple.

Adevărul este că, dincolo de promisiunile electorale, acolo unde situaţia a rămas neschim-bată, s-a înrăutăţit insupor-tabil. Spun asta pentru că ţin cu tot sufletul la AIE ca unica şansă a Moldovei şi pentru a mobiliza componentele încă sănătoase ale AIE. Spun aceste cuvinte ca alegător. Nimeni nu a votat pentru doctrine liberale sau democrate, ci pentru a pune punct dezmăţului „regimului” şi a face ordine elementară în ţara, de mult transformată în „vaca de muls” a mafiei.

Există probe? Sunt oare probe originalele

şi fotocopiile documentelor? Dar declaraţiile scrise? Dar docu-mentele oficiale şi procesuale? Sunt oare probe mărturisirile oamenilor vii? Cum cred ziariştii că trebuie să arate probele, afară de recunoaşterea personală a lui Plahotniuc?! Până la ce nivel de cinism şi amoralitate trebuie să degradăm noi toţi ca, uitându-ne în ochii oamenilor, care au stat închişi în celule luni şi ani de zile pentru că au avut afaceri legale, având familii nenorocite şi vieţi schilodite, să-i întrebăm acum dacă nu cumva li s-a năzărit asta?

Componenta criminală este determinantă în toate cazurile mărturisite, ceea ce necesită an-chetă penală, care va transmite cazurile în judecată. Nici Moca-nu, nici martorii de la conferinţe-le lui de presă nu sunt procurori sau anchetatori, ei sunt simpli cetăţeni care vor justiţie în ţara asta! Sunt martori, ca mine.

Cine să ancheteze aceste cazuri?

În orice stat civilizat,

cazurile în care sunt vizaţi personal procurorul general, directorul Centrului Antico-rupţie, preşedintele Curţii de Apel Economice şi alte persoane ale instituţiilor fundamentale ale statului se rezolvă numai printr-o singură metodă: ei îşi depun temporar demisia pen-tru a permite efectuarea unei anchete obiective şi imparţiale, şi chiar publice, cu implicarea reprezentanţilor societăţii civi-le. Numai asemenea rezultate ale investigaţiei vor fi credibile pentru societate. Există su-ficiente probe, mărturisiri şi motive pentru a iniţia neîn-târziat această anchetă. Lăsaţi speculaţiile pre şi postelecto-rale: adevărul ne va însănătoşi pe toţi!

Viorel Ţopa

„Fostul consilier prezidenţial, Sergiu Mocanu, nu luptă cu ma-fia, dar vrea să influenţeze cauza penală pornită în privinţa fiilor săi, Roman şi Adrian Mocanu”, a declarat procurorul general Valeriu Zubco luni, 16 august, în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit acestuia, Sergiu Moca-nu denigrează AIE prin declaraţiile sale în plină campanie electorală pentru că ar face jocul PCRM şi al câtorva foşti demnitari de stat, cărora nu le convine reforma în procuratură.

Valeriu Zubco a spus că Sergiu Mocanu a solicitat câteva audienţe în legătură cu cauza penală a fiilor săi care sunt cercetaţi pentru hu-liganism şi vătămare intenţionată gravă a unei persoane.

„La 22 februarie 2010, ne-a spus că, dacă cauza nu va fi încetată, va folosi alte metode pentru a influen-ţa hotărârea”, a spus procurorul şi a subliniat că aceste declaraţii ale lui Mocanu nu sunt altceva decât o metodă de a influenţa hotărârea ca-re urmează să fie adoptată în cauza penală menţionată.

Valeriu Zubco a mai spus că în spatele lui Sergiu Mocanu ar sta nişte „păpuşari” care vor să distra-gă atenţia societăţii de la pornirea unor cauze penale care nu convin unor foşti demnitari, inclusiv reprezentanţi ai PCRM. Este vorba despre urmărirea penală a factori-lor de decizie ai „Extremum” SRL care, ilegal, au organizat activitatea unei pieţe din circa 300 de buticuri comerciale, amplasată pe str. Calea Basarabiei nr. 7, precum şi despre

iniţierea cauzei penale pe motivul acaparării ilegale a sediului PCRM din strada N. Iorga 11. În viziunea procurorului general, aceste dosare ar ghida acţiunile de denigrare a instituţiilor statului, inclusiv a Procuraturii.

Solicitat de Info-Prim Neo, Sergiu Mocanu a declarat că cere o claritate în cazul dosarului fiilor săi deja de doi ani şi că acţiunile sale „antimafie” nu au nimic în comun cu acel dosar. Fostul consilier pre-zidenţial mai spune că procurorul ar trebui să îşi dea demisia după ce a citit o declaraţie scrisă de către image makerii controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc care, potrivit lui Mocanu, deţine control în unele instituţii ale statului.

(Info-Prim Neo)

valeriu Zubco: „sergiu mocanu vrea să influenţeze cauza penală a feciorilor săi, iar în spatele lui este pcRm”

„Sincer, sper ca subiectul luptei cu mafia să rămână pe agenda politică şi după alegeri”, a scris pe blogul său ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase (foto), asta după ce fos-tul consilier prezidenţial, Ser-giu Mocanu, a făcut mai multe dezvăluiri la acest subiect.

„Nu le-aş dori celor care au prea mari aşteptări de la acest val de dezvăluiri să ajungă să trăiască dezamăgirea pe care am trăit-o cu proiectele de lichidare a instanţe-lor economice şi demisia lui Ion Muruianu de la conducerea Curţii Supreme de Justiţie. Pe faţă, aveam toate asigurările că aceste două proiecte necesare societăţii vor fi susţinute, iar în realitate se între-ceau să le ofere o «Крыша» cât mai convenabilă celor vizaţi de reforme împotriva «radicalului» ministru de Justiţie”, relevă Tănase.

Potrivit lui Tănase, (în RM – n.r.) abia s-a început construcţia fundamentului unor instituţii democratice funcţionale. Pentru moment, însă, aceste instituţii rămân a fi destul de slabe. Partidele

Reacţia luimihai GhimpuAsupra scandalului iscat în jurul omului de afaceri Vladimir Plahot-niuc trebuie să se expună instanţa de judecată, consideră preşedintele interimar şi spicherul RM Mihai Ghimpu.

Vineri, într-un interviu pentru hotnews.ro, Ghimpu a menţionat că, fi-ind de profesie jurist, este atent la orice acuzaţii care trebuie probate. „Acuzaţi-ile la adresa lui Plahotniuc sunt puncte de vedere ale unor cetăţeni. În RM funcţionează dreptul la libera exprima-re, doar că fiecare trebuie să răspundă pentru propriile acţiuni şi cuvinte. După învinuiri, am înţeles că a fost şi o chemare în judecată, deci rămâne să se lămurească justiţia”, a spus Ghimpu. Potrivit lui, campania electorală este vinovată pentru implicarea în acest scandal a colegului său de Alianţă, lide-rul Partidului Democrat, Marian Lupu.

„Atunci când am înaintat propu-nerea de a adopta o nouă Constituţie cu scopul de a evita alegerile antici-pate, am făcut-o pentru că Moldova are nevoie de stabilitate politică şi nu campanie de atacuri. Cu atât mai mult că unul dintre învinuiţi este parte componentă a Alianţei. Oricum, noi suntem obligaţi să mergem înainte pentru existenţa acestei Alianţe. Învinuirile ce îi sunt aduse omului de afaceri nu ţin de AIE, iar cei care învinuiesc dar nu probează trebuie să răspundă”, a concluzionat Ghimpu.

„sper ca subiectul luptei cu mafiasă rămână pe agenda politicăşi după alegeri”

politice, ca instituţii fundamentale ale sistemului politic democratic, sunt departe de a fi partide în ac-cepţiunea occidentală a cuvântului. Societatea civilă este quasiinexis-tentă. Despre justiţia moldoveneas-că nici nu are rost să mai vorbesc.

Ministrul crede că mai persistă pericolul restaurării dictaturii în Moldova, indiferent de formă şi cu-loare. „În condiţiile date, doar presa liberă este acea instituţie care, prin informarea societăţii (chiar şi stân-gace câteodată), ar putea constitui o garanţie împotriva revenirii la dic-tatură. Altceva mai durabil, sincer să fiu, nu prea avem. Prin urmare, presa trebuie fortificată şi tolerată, chiar şi atunci când informează despre lucruri neplăcute”, a replicat ministrul Alexandru Tănase omu-lui de afaceri Vlad Plahotniuc, care a ameninţat presa. (jurnal.md)

www.jurnal.md Marţi, 17 august 2010  Jurnal de Chişinãu 4 | La marginea Europei

O himeră bântuie EuropaCAMPANIE DENIGRATOARE // Cine şi cu ce scop provoacă isterie în UE

împotriva României şi R. Moldova?O nouă serie de articole isterice despre acordarea cetăţeniei României cetăţe-nilor moldoveni a apărut săptămâna trecută în mai multe publicaţii euro-pene. Dacă până acum despre perico-lul fals de „extindere a UE prin uşa din dos” prin acordarea acestor cetăţenii a scris cu preponderenţă presa tabloidă din Italia, Marea Britanie şi Germania, miercuri, subiectul a fost preluat şi de prestigiosul ziar francez „Le Figaro”. Preşedintele interimar al R. Moldova Mihai Ghimpu afirmă că subiectul este artificial, iar UE nu are pentru ce să-şi facă griji.

Preşedintele României Traian Băsescu susţine la rândul său că nu se teme de critica din presa străină pentru că România respec-tă legislaţia europeană şi nu acordă cetăţenie în bloc. Pe de altă parte, consilierul prezi-denţial al lui Mihai Ghimpu, Dan Dungaciu, afirmă că, spre deosebire de România, R. Moldova are motiv de îngrijorare. Principala ţintă a acestor atacuri este R. Moldova care riscă să se discrediteze în ochii cetăţenilor europeni care vor decide aderarea sau nu a R. Moldova la UE.

UE se lărgeşte în secret?

Potrivit articolului apărut în ziarul francez „Le Figaro”, cinci milioane de per-soane, cetăţeni ai R. Moldova, ai Macedo-niei, Serbiei, Ucrainei şi Turciei pot obţine cetăţenie europeană care le este oferită în regim facilitat de către România, Ungaria şi Bulgaria. „Ţinând cont de presiunea migra-ţionistă şi de frica provocată de sindromul invaziei, UE şi-ar fi dorit ca cele trei state noi membri ale UE să renunţe la iniţiative-le sale de acordare masivă a cetăţeniei”, se menţionează în articolul intitulat sugestiv „De la Atlantic şi până la Bosfor, UE se lăr-geşte în secret”.

Din acelaşi text aflăm că România a acordat deja cetăţenie română unui număr de 120.000 de cetăţeni moldoveni, iar alţi 800.000 de moldoveni au depus cerere pentru redobândirea cetăţeniei române. 1,4 milioane de macedonieni şi 350.000 de turci pot obţine cetăţenie bulgară, iar 150.000 de ucraineni se pot face cu cetăţenie ungară. Aceste cifre sperie Europa, sugerează publicaţia.

Isterie artificială

Despre aceleaşi temeri ale UE se vor-beşte şi într-un alt articol apărut la sfâr-şitul săptămânii trecute în ediţia online a ziarului britanic „Time”. Totuşi, spre deosebire de articolele apărute anterior, cel publicat de „Time” încearcă să risipească îngrijorările artificiale. Astfel, în articol se menţionează că mulţi dintre cei cinci mili-oane de „potenţiali noi europeni” sunt deja cetăţeni UE, cum este cazul celor circa 1,4 milioane de etnici maghiari care locuiesc în România. Mai mult de jumătate dintre cele cinci milioane de persoane locuiesc în afara Uniunii, dar nu toţi vor folosi cetăţe-niile celor patru state pentru a se muta pe teritoriul UE.

Publicaţia atrage atenţia asupra faptului că mulţi experţi consideră că imigraţia şi migrarea postextindere nu au determinat creşterea şomajului în UE. „Cu toate acestea, sentimentul antiimigraţie se intensifică în UE, deseori agravat de politicienii care încearcă să îi acuze pe străini pentru proble-mele economice şi de criminalitate”, afirmă „Time”.

băsescu nu se teme de critici

Chiar dacă potrivit unora apariţia tot mai frecventă a acestor articolele în presa europeană lasă impresia că este vorba despre o campanie îndreptată împotriva României, preşedintele României Traian Băsescu nu se teme de critica din presa străină. În cadrul unui interviu acordat portalului de ştiri „Hotnews”, Băsescu afirmă că nu are de ce să se teamă. „România respectă Convenția Consiliului Europei privind acordarea cetățeniei. Nu acordăm cetățenie în bloc, ci doar în baza cererilor unor oameni care nu sunt străini de România”, a declarat preşe-dintele român.

Ghimpu: „E o speculaţie a presei”

Potrivit lui Băsescu, acordarea cetățeniei române moldovenilor este, de fapt, restabili-rea drepturilor oamenilor. „Tabloidele străine confundă şi operează cu date neverificate.

Anul acesta, circa 17.000 de moldoveni au pri-mit cetățenia României, fiind vorba anume de cei care şi-au pierdut-o abuziv. Majoritatea dintre ei rămân în România şi nu pleacă în alte țări la muncă”, a precizat Băsescu.

Omologul său moldovean, Mihai Ghim-pu, crede, la rândul său, că acest subiect stârneşte speculații false. „Este o mare greşeală când se spune că oamenii vor să-şi redobândească cetățenia pentru a pleca la muncă peste hotare. Pentru moldoveni, redobândirea cetățeniei este un principiu”, a declarat Ghimpu în cadrul aceluiaşi interviu susţinut împreună cu Băsescu.

Şeful interimar al R. Moldova afirmă că a discutat cu mai mulţi demnitari europeni şi niciunul nu a abordat acest subiect. „Este o speculaţie a presei. A început presa din Mosco-va, apoi din Germania şi nu ştiu pe unde a mai ajuns”, a spus Ghimpu, precizând că şi Germa-nia acordă cetăţenie, şi Spania, şi Franţa, dar nu se face atâta vâlvă în cazul lor, chiar dacă numărul de cetăţenii acordat de aceste state este de zeci de ori mai mare decât cel acordat de România cetăţenilor moldoveni.

Pericol pentru R. Moldova

Dincolo de adevărul şi speculaţiile pe care le conţin aceste articole, consilierul lui Ghimpu pe problema Integrării Europene, Dan Dungaciu, întrezăreşte în aceste materiale un pericol concret pentru R. Moldova. „Mă tem că cel mai mult va avea de suferit de pe urma acestor articole R. Moldova şi cetăţenii săi. Şi asta pentru că deciziile de extinere şi cele de securitate ale UE depind tot mai mult de votul cetăţenilor din UE, exprimat prin referendum. Decizia de extindere va fi tot mai mult în mâ-na cetăţenilor. Astfel, chiar dacă ai îndeplinit condiţiile tehnice impuse pentru aderare, va trebui să ai şi OK-ul politic. Aceste campanii de presă vizează tocmai cetăţenii, întărind aceste asentimente complet iraţionale legate de tea-ma faţă de străini, faţă de cei care le iau locuri-le de muncă. Acest fel de populism riscă să fie din ce în ce mai popular în UE cu repercusiuni asupra viitoarelor candidate pentru aderare”, atenţionează Dungaciu.

Campanie denigratoare dirijată

Consilierul prezidenţial este aproape sigur că apariţia acestor articole nu este în-tâmplătoare, ci face parte dintr-o campanie dirijată de cei care nu vor ca relaţiile dintre R. Moldova şi România să depăşească nivelul pe care l-a avut înainte de schimbarea puterii la Chişinău. „România şi R. Moldova nu se află pe primele locuri în topul ţărilor care acordă sau primesc cele mai multe cetăţenii europe-ne. Marea Britanie a dat anul trecut 137.000 de cetăţenii, Franţa – 126.000 de cetăţenii, Germania – 90.000 de cetăţenii, România a dat maxim 15.000 de cetăţenii. Astfel, cifrele sunt incomparabil mai mici. Este greu să crezi că în patru state diferite, patru ziare diferite s-au înşelat în acelaşi mod. Cu atât mai mult că niciun oficial european nu a ridi-cat această problemă şi nici nu i-au reproşat României aşa ceva”, explică Dungaciu.

Pentru a aplana efectele produse de aces-te articole, consilierul crede că R. Moldova poate miza doar pe avocaţii săi europeni, din grupul de prietenie: Polonia, Ţările Baltice, România. „Aceşti prieteni trebuie să convin-gă UE că R. Moldova nu este o ameninţare pentru UE”, a conchis Dungaciu.

„Jurnaliştii leneşi”Consilierul primului ministru al R.

Moldova, Nicu Popescu, îl contrazice pe Dungaciu. Potrivit acestuia nu ar trebui să căutăm conspiraţii acolo unde acestea lipsesc. Popescu afirmă că apariţia aproape simultană a acestor articole despre România şi R. Moldo-va în mai multe ziare europene se explică mai degrabă printr-o banală lene a jurnaliştilor de la aceste publicaţii, decât prin existenţa unei campanii orchestrată de anumite forţe.

„E vară, subiecte – mai puţine. Jurnaliştii sunt avizi de a scrie despre ceva, dar eveni-mente sunt puţine. Imigraţia şi cetăţeniile române în Moldova – un subiect care este în-totdeauna „cald”, chiar dacă nu este o noutate. „Der Spiegel” publică un articol pe un subiect despre care se scrie anual de mai mulţi ani, dar care are priză la public. În lipsă de subiecte, acest „subiect” ajunge pe radarul jurnaliştilor leneşi din restul Europei, şi primiţi avalanşa „paneuropeană” de articole despre Moldova/România”, scrie Popescu pe blogul său, asigu-rându-ne că acest fenomen este intens răspân-dit, iar R. Moldova, pur şi simplu, a nimerit în faţa acestui tăvăluc al „jurnalismului leneş”.

Mariana RAŢĂ

POTRIVIT ARTICOLULUI apărut în ziarul francez „Le Figaro”, cinci milioane de persoane, cetăţeni ai R. Moldova, ai Macedoniei, Serbiei, Ucrainei şi Turciei pot obţine cetăţenie euro-peană care le este oferită în regim facilitat de către România, Ungaria şi Bulgaria.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 17 august 2010 www.jurnal.md Libertatea cuvântului | 5

„Deja asistăm la primele proce-se judiciare în cauze de defăima-re. În multitudinea de declaraţii făcute zilele acestea, am sesizat tendinţa (sau intenţia) de a acţiona în justiţie «pe cei care denigrează, dar şi pe cei care vor distribui aces-te informaţii pretins denigratoa-re». Dacă consideraţi că o declaraţie v-a lezat onoarea şi demnitatea, cereţi autorului acestei informaţii să vină cu dezminţiri sau, dacă nu o face, formulaţi plângeri în justiţie împotriva sursei de la care vine informaţia, nu şi împotriva celor care au distribuit informaţiile pretinse calomnioase sau denigra-toare. Unicul care trebuie să poarte răspundere civilă este autorul acestor declaraţii. Presa nu face nimic altceva decât să facă publice anumite informaţii de interes pu-blic, lansate de anumiţi indivizi”, a spus ministrul Justiţiei.

Informaţiile difuzate vizează persoane publice

„Ex-consilierul prezidenţial pentru misiuni speciale, Sergiu Mocanu, este o persoană publică. Informaţiile difuzate de el vizea-ză persoane publice. Prin urmare, este dreptul societăţii de a recep-ţiona aceste informaţii. Însă, în

cazul în care cineva va considera că informaţiile difuzate nu cores-pund realităţii şi sunt de natură de a-i leza onoarea sau reputaţia, acesta este în drept să acţioneze în justiţie sursa – autorul acestor informaţii difuzate. Presa ar tre-bui doar să ofere spaţiu adecvat pentru a publica eventualele dezminţiri, dacă instanţele ar constata că informaţiile difuzate nu corespund realităţii”, este de părere sursa citată.

„În cazul în care ar fi atacate în justiţie, instituţiile media care au difuzat informaţii, chiar şi de-nigratoare, aceasta ar putea des-curaja presa să reflecte în general subiectele de interes public sau subiectele care, în mod potenţial, ar putea ajunge în sala de judeca-tă”, a adăugat Tănase.

Omul de afaceri Vlad Plahot-niuc a organizat o conferinţă de presă în care a ameninţat mij-loacele media care vor promova informaţii defăimătoare la adresa sa. „De astăzi, voi fi nevoit să atac în justiţie şi pe cei care vor promova informaţiile de acest gen. Nu mă refer doar la presă”, a declarat Plahotniuc. Totodată, acesta a adăugat că regretă „par-ticiparea jurnaliştilor la această campanie”.

(jurnal.md)

Ministrul Tănase îlsfătuieşte pe Plahotniucsă nu se judece cu presa Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, îl sfătuieşte pe omul de afaceri Vlad Plahotniuc să nu se judece cu presa, deoarece nu va avea sorţi de izbândă. „Tuturor celor cu care am avut ocazia să discut acest subiect le-am făcut următoarea recomandare, valabilă în 90% din cazuri: „Nu vă judecaţi cu presa”, scrie Tănase pe blogul său. Potrivit lui Tănase, în 90% din cazuri, instituţiile media nu fac nimic altceva decât să distribuie informaţii şi opinii care nu le aparţin şi sub care poate nici nu subscriu, deoarece aceasta este misiunea primordială a presei – de a informa societatea despre evenimentele pe care le consideră a fi de interes public.

La câteva zile după declaraţi-ile făcute de omul de afaceri, Vlad Plahotniuc, în faţa pre-sei, unde acesta a ameninţat jurnaliştii că îi va trage la răspundere dacă vor „mul-tiplica” informaţiile despre el, Uniunea Jurnaliştilor din Moldova vine cu o reacţie.

„Uniunea Jurnaliştilor din Moldova este îngrijorată de ameninţările la adresa presei, proferate de omul de afaceri Vlad Plahotniuc care a lăsat să se în-trevadă că va chema în instanţă mijloacele mass-media care vor reflecta scandalul iscat în ulti-mul timp în legătură cu acuzaţi-ile pe care i le-au adus o serie de politicieni şi oameni de afaceri din RM”, se spune în declaraţia semnată de UJM.

Potrivit Uniunii Jurnaliştilor, Plahotniuc, deşi are dreptul să acţioneze în judecată pe oricine crede de cuviinţă, a folosit totuşi un context care demonstrează că acesta caută să intimideze redac-ţiile şi reporterii care vor scrie despre dezvăluirile pe care le fac unii dintre oponenţii săi.

„Omul de afaceri atenţio-nează că-i va deferi justiţiei şi le va cere despăgubiri de milioane jurnaliştilor nu neapărat pentru

critica la adresa sa, ci pentru simplul motiv că vor furniza informaţii care nu vor fi pe placul său”, susţine UJM.

Potrivit Uniunii, astfel Pla-hotniuc exercită presiuni directe asupra mass-media, prin ame-ninţarea cu răfuiala instanţelor judecătoreşti, care, după cum lasă să se înţeleagă, i-ar aparţine. „Este vorba de un şantaj deschis, îndreptat împotriva presei libere”, susţin jurnaliştii.

În context, Uniunea Jurnaliş-tilor atenţionează că orice tentati-vă a unor persoane influente de a împiedica presa să-şi facă datoria sub pretextul defăimării „nu este altceva decât o acţiune distructivă de sabotare a mecanismelor demo-craţiei pluraliste”.

„Reiterând faptul că libertatea presei şi cuvântului sunt esenţiale într-o societate deschisă, Uniu-nea Jurnaliştilor din Moldova îl îndeamnă pe omul de afaceri Vlad Plahotniuc să renunţe la încercări-le de a intimida mass-media prin instanţele judecătoreşti”, conchide Uniunea Jurnaliştilor din Republi-ca Moldova.

Uniunea Jurnaliştilor din Moldova a fost înfiinţată în oc-tombrie 1957. Preşedintele UJM este, din 1997, jurnalistul Valeriu Saharneanu (foto).

(jurnal.md)

uniunea Jurnaliştilor dinmoldova: „plahotniucşantajează deschis presa!”

Academia de Ştiinte a Moldo-vei (AŞM) a decis să-i acorde scriitorului român de origine basarabeană Adrian Păunescu (foto) titlul de membru de onoare. Titlul de membru de onoare al AŞM îi este acordat senatorului Adrian Păunescu „pentru activitate prodigioasă în vederea promovării con-secvente a valorilor culturii, istoriei şi tradiţiilor naţionale autentice, a adevărului ştiinţi-fic privind limba şi literatura română în Moldova. Demer-sul de a-i acorda lui Păunescu titlul onorific aparţine Insti-tutului de Filologie şi a fost susţinut de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei.

Adrian Păunescu – unul dintre cei mai mari poeţi români contemporani – s-a născut la 20 iulie 1943 în satul Copăceni, fostul judeţ Bălţi. A semnat zeci de cărţi de poezie, fiind şi autor a nume-roase articole de publicistică. Adrian Păunescu a devenit extrem de popular în anii ’70 ai secolului trecut prin înfiinţarea Cenaclului „Flacăra”, care a fost interzis de autorităţile comuniste româneşti la 16 iunie 1985. Prin intermediul Cenaclului „Flacăra” s-au lansat o serie de artişti, deveniţi peste ani nume sonore ale vieţii culturale şi artistice din România.

(Deca-press)

scriitorul adrianpăunescu, membrude onoare alacademiei de Ştiinţea moldovei

www.jurnal.md Marţi, 17 august 2010  Jurnal de Chişinãu 6 | Politică

banii vorbesc $ banii se întâlnesc € banii se înmulţesc

Scrisori din casa de nebuni

tu te-ai înscrisîn plDm?

De ce a trebuit să stea în închi-soare, timp de 40 de zile, fără să i se aducă vreo acuzaţie, Anatol Câşla-ru, directorul întreprinderii de mezeluri „Carmez”? Cum a reuşit o companie offshore, cu câteva mii de euro, să acapareze întreprinde-rea în cauză? Cine a stat în spatele acestei operaţiuni? De ce a fost arestat fostul director al „Franzelu-ţei”, cui aparţine acum întreprin-derea „Gemenii”? Cine a privatizat hotelul „Codru”, aducând statului un prejudiciu de peste 161 milioane de lei, dacă e să credem Curţii de

Conturi? De ce a fost arestat fostul preşedinte al primei bănci private – Victoriabank – şi cine este proprie-tarul acestei bănci acum? Cum s-a întâmplat că două canale de stat cu acoperire naţională au nimerit în aceeaşi mână şi cine este cel care a monopolizat publicitatea TV în RM? Cine a „dăruit” hotelul „Naţional” unei companii offshore, cu un capi-tal de doar trei mii şi ceva de dolari etc., etc.?

Premierul Filat anunţase că a poruncit instituţiilor de stat să-l in-formeze în privinţa declaraţiilor lui

ObservaTOr

Întrebările principale rămân fără răspuns

Ieri am discutat despre în-scrierea colectivă în PLDM. Unii spuneau că în orice partid se intră individual, ca în căsătorie. Alţii re-plicau că se organizează şi acţiuni matrimoniale colective în pieţe şi chiar pe stadioane, şi că e o chestie de preferinţă personală modul în care îţi pui jugul conjugal. Aşa că după ce în PLDM s-au înscris academicienii, rectorii, agrarienii, mecanizatorii, zootehnicienii, sportivii, dansatorii, banche-rii, scriitorii, artiştii, vânătorii, pescarii şi vipurile decolorate este firesc să vină şi rândul comunişti-lor, spuse Cozonac.

„Niciodată Voronin nu va deveni membru PLDM!”, spuse Co-lesovnazadov. „Lenin se va răsuci în mauzoleu.”

„Niciodată nu spune nicio-dată”, spuse Scurtoi. „Voronin va veni cu cerere la Filat, ca să-l pri-mească în partid.” „Rog să fiu pri-mit în rândurile Partidului Liberal Democrat. Jur să respect statutul şi să depun toate eforturile pentru victoria cauzei liberale în Republi-ca Moldova şi în România!” „Da în România de ce? Va întreba Filat. D-apu ce nu ne unim cu Româ-nia?”, v-a răspunde Voronin. „Da trebuie?”, va întreba Filat. „D-apoi dacă suntem un popor şi vorbim aceeaşi limbă! Limba română!”, va răspunde Voronin. „Trebuie să schimbăm articolul 13 din Con-stituţie privind limba de stat!”, va spune Voronin”, spuse Scurtoi.

„Niciodată!”, strigă Colesovna-zadov. „Mai degrabă va creşte păr pe chelia lui Lenin!”

„Staţi un pic, nu vă grăbiţi! Ce v-a determinat să scrieţi această cerere, pe alocuri bizară?”, îl va întreba Filat pe Voronin. „Fiindcă vreau să fiu în avangarda luptei pentru liberalizmul democratic în Republica Moldova şi în toată lu-mea! Fiindcă PLDM este avangarda

partidelor din Republica Moldova!”, va răspunde Voronin. „Numai asta?” „Fiindcă în fruntea PLDM se află cea mai bună, cea mai europea-nă echipă de politicieni în frunte cu Vlad Filat”, va răspunde Voronin. „Asta nu-i suficient! Noi ne-am propus obiectivul „Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti” şi, ce-i important, pe alocuri chiar l-am atins!” „Pe toţi membrii PCRM i-am obligat să scrie cerere de adera-re la PLDM! 30 de mii de cereri!”, va susţine Voronin. „Şi Mişin a scris cerere?” „Şi Mişin, şi Greceanâi, şi Calin şi toţi veteranii partidului şi toţi comsomoliştii! Vom opta pentru interzicerea simbolurilor comuniste secera şi ciocanul! Vlad, dă-mi voie să-ţi spun Vlad. Eu şi când eram comunist eram dub în sufletul meu. Dub, adică stejar. Pe dinafară eram comunist, dar în suflet eram liberal!” „Stop! Stop! Nu vă grăbiţi!” „Eu visam să mă cheme şi pe mine lumea Vlad, ca pe tine! Vlad Voronin şi Vlad Filat. Să fim doi stejari ai statalităţii! Iscăleşte cererea, că aşteaptă încă 30 de mii de comunişti!”, va spune nerăbdă-tor Voronin”, spuse Scurtoi

„Mai degrabă Lenin va părăsi mauzoleul şi va porni o nouă revo-luţie, decât Voronin va scrie cerere să intre în PLDM!”, spuse Colesov-nazadov.

Liniştea mormântală care se lăsă în salon era un indiciu că şan-sa de a vedea cadavrul lui Lenin veşnic viu cu şeveliură nu-i surâse nimănui.

Acuma stau şi mă gândesc: să mă înscriu în PLDM sau să nu mă înscriu? Sau poate nu contează partidul? Nu e ca în căsătorie, să te poţi înscrie cu un partid, ca să trăieşti apoi cu altul?

Al vostru matrimoniacadulterat, concubineţ

antropologram, Ion BuRAgA

Scandalul provocat de Sergiu Mocanu acum două săptămâni continuă să facă ravagii în minţile oamenilor. Bâlbâielile şi frazele retorice ale liderilor AIE nu ajută deloc la limpezirea situaţiei şi potolirea patimilor. Ei puteau ignora declaraţiile lui Mocanu, dar nu pot face abstracţie de dezvăluirile oamenilor de afaceri care i s-au alăturat lui Mocanu în conferinţa de presă de miercurea trecută.

Mocanu şi ale oamenilor de afaceri care i s-au alăturat, dar acestea, probabil, nu se grăbesc cu executa-rea. Conferinţa de presă a directo-rului Centrului Anticorupţie, Viorel Chetraru, aşteptată cu nerăbdare, i-a dezamăgit pe toţi. În loc să-şi etaleze inteligenţa, dl Chetraru şi-a etalat muşchii, ameninţându-l pe Sergiu Mocanu. El nu a informat despre situaţia întreprinderilor şi afacerilor menţionate mai sus, ci s-a tot umflat în pene, lăudându-se cu posibilităţile instituţiei pe care o conduce. Disculpându-se doar pe sine, Chetraru a uitat despre instituţia pe care o conduce şi care l-a avut în frunte nu numai pe el. Nu a spus niciun cuvânt despre rolul Centrului Anticorupţie în hărţuirea unor oameni de afaceri şi a unor politicieni, inclusiv unii lideri ai AIE.

Şi procurorul general s-a concentrat asupra persoanei lui Mocanu, lăsând întrebările prin-cipale pentru o altă conferinţă de presă, alimentând în felul acesta neîncrederea şi faţă de Procuratura Generală şi faţă de actuala guver-nare. Dezvinovăţirile dlui Zubco nu costă doi bani dacă ignoră sau amână chestiunile la care aşteaptă răspuns opinia publică.

După conferinţa de presă a lui Chetraru, Filat nu mai pare un pre-mier puternic, ci conformist. Ideea aberantă că lui i-ar folosi acest scandal poate veni doar în minţile unor rivali frustraţi, obsedaţi, care nu-şi pot controla sentimentul de antipatie faţă de liderul PLDM.

Şi Marian Lupu, ignorând declaraţiile oamenilor de afa-ceri, afişându-şi în mod sfidător „prietenia” de câteva zile cu Vlad

Plahotniuc care ba a finanţat Par-tidul Democrat, ba nu l-a finanţat, procedează cel puţin imprudent. O minimă precauţie se impune. Cu atât mai mult că anul trecut Marian Lupu avea el însuşi unele întrebări pentru „prietenul” de azi. Aruncându-se, nemotivat, dintr-o extremă în alta, Marian Lupu nu face decât să piardă din credibilitatea sa. Recunoscând că nu a fost bine informat data trecută, el aruncă, volens-nolens, o umbră de îndoială asupra gra-dului actual de informare. Dacă nu a reuşit să se informeze bine aflându-se în postul de preşedinte al Parlamentului, putem crede că s-a informat mai bine în funcţia de lider de partid şi preşedinte de fracţiune?

Paul BoRzAc

Partidele politice par să profite de scandalul Pla-hotniuc pentru a nu acorda

prea mare atenţie evenimentului din 5 septembrie. Şi cele care sunt pentru, şi, în mod paradoxal, cele care sunt împotrivă sau cheamă la boicot (cu excepţia poate a PSD, care depune un efort evident pes-te puterile sale), abia îşi desfăşoa-ră potenţialul propagandistic, abia se pregătesc să înceapă campania pentru referendum. Impresia e că până la referendum au rămas nu trei săptămâni, ci trei luni.

Să zicem că partidele prore-ferendum mizează pe faptul că dorinţa moldovenilor de a-şi alege preşedintele se va dovedi mai pu-ternică decât propaganda adver-să, dar pe ce mizează comuniştii? Altădată agresiv şi energic, PCRM pare toropit de căldură, leneş, indecis, confuz. Reprezentanţii PCRM din teritoriu, convocaţi sâmbăta trecută la Chişinău, au constatat că era vorba mai mult de o acţiune formală, decât practică. Organizatorii nu s-au obosit nici măcar să înnoiască textul care motivează acţiunea de boicotare a referendumului. Aceasta se ţine deocamdată pe afirmaţia că AIE organizează referendumul pentru a nu dizolva parlamentul, dar dacă liderii AIE vor lua în calcul ideea lui Lucinschi şi vor anunţa, înainte de 5 septembrie, data alegerilor parlamentare anticipate, motivaţia de bază a PCRM va dispărea.

După toate semnalmentele, PCRM s-a împăcat cu înfrânge-

rea în referendum şi va boicota referendumul formal, ca să se deosebească de AIE, recunoscând „în forul interior” că referendumul este singura soluţie de ieşire din criză în condiţiile actuale. Comu-niştii înşişi nu cred în „uzurparea puterii” despre care le vorbesc simpatizanţilor. Un fost coleg de şcoală, fost secretar al organiza-ţiei PCRM din sat, îmi spunea că el şi colegii săi de partid au fost derutaţi de decizia de boicotare a referendumului. Aceasta nu poate fi argumentată decât prin presu-puneri, ipoteze, care pot să nu se adeverească şi le iau drept adevăr doar naivii. Comuniştii rezonabili nu pot să nu înţeleagă că se află în situaţia unei armate care luptă pentru o cauză falsă. Adevăratul motiv care îi mână la boicot este faptul că o prezenţă masivă la referendum îi va demoraliza şi mai tare pe simpatizanţii PCRM şi va crea o premisă nefavorabilă pen-tru alegerile ce vor urma.

În pofida bravadei afişate de liderul PCRM Vladimir Voronin, şi decizia Curţii Constituţionale

a lovit serios în moralul PCRM, căci lipsa unui candidat pe potrivă va submina şansele electorale ale comuniştilor în competiţia cu PD, condus de Marian Lupu. A fost reuşită din punct de vedere tactic iniţiativa consultării Curţii Consti-tuţionale în chestiunea respectivă. Cunoaşterea acestui „detaliu” în perioada campaniei pentru refe-rendum este importantă şi poate fi speculată de partidele AIE. Ideea plecării lui Voronin „induce” un

cu Nicolae NEGRUAlb şi negru

PCRMdemoralizat

factor de incertitudine în traseul de mai departe al partidului care e privit în relaţie indistructibilă, este confundat cu liderul său.

E curios faptul că PCRM nu a făcut mare tam-tam în legătură cu întâlnirea lui Vladimir Voronin cu Serghei Narîşkin, şeful admi-nistraţiei preşedintelui Rusiei. Se vede că dezvăluirea conţinutului discuţiei nu este în folosul liderului comunist, căruia Moscova îi rezer-vă un rol secundar în scenariul de instalare în fotoliul prezidenţial din RM a unui Ianukovici moldovean, după cum scrie Petru Bogatu. O formaţiune politică, având în frunte un lider „secundar”, nu poate pre-tinde la roluri principale nu numai în RM, dar şi oriunde în altă parte.

Deşi Voronin ar trebui să fie una din figurile centrale ale scandalului Plahotniuc, el

profită de faptul că Mocanu ignoră numele său, iar mass-media nu-l ia în seamă, concentrându-se pe lide-rii AIE. Fără de el însă nu ar fi fost posibile ilegalităţile despre care vorbesc oamenii de afaceri. Liderul PCRM rămâne în umbră, în timp ce liderii AIE trebuie să plătească pen-tru moştenirea pe care au primit-o de la comunişti. E şi vina lor că nu sunt stăpâni pe situaţie.

Faptul că PCRM intră demora-lizat în referendum nu justifică de-loc pasivitatea, zăpăceala, lipsa de rigoare şi perseverenţă a liderilor AIE. E bine ca un partid să poată funcţiona ca o „întreprindere”, în orice situaţie, dar nu e suficient. Faptele mari nu se fac fără inspi-raţie şi entuziasm, spunea cineva. Inspiraţia şi entuziasmul de după 7 aprilie lipsesc în mod evident atât în partide, cât şi în societate. Şi aceasta e o problemă gravă în sine pe care tot numai pe seama liderilor AIE o putem pune.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 17 august 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Petru BOGATUBogat şi sărac

Cazul Plahotniuc are pentru oligarhia autohtonă potenţia-lul devastator al unui tsunami anunţat, dar care poate să nu se producă niciodată. În loc să se dezlănţuie cu toată puterea sa justiţiară, riscă să rămână o furtună într-un pahar cu apă.

Avatarii mafiei

Semnele neputinţei se între-zăresc de pe acum. Deşi în urma atacului lansat de Sergiu Mocanu împotriva lui Vlad Plahotniuc, în scenă au apărut victimele jupuite ale reglărilor de conturi şi opera-ţiilor criminale de redistribuire a averilor, declanşate sub comu-nişti încă la începutul deceniului, o parte a mass-media şi a soci-etăţii civile nu s-a arătat deloc impacientată. Cu toate că presa a scris de-a lungul ultimilor ani cu lux de amănunte despre propri-etăţile luate cu japca, astăzi nici martorii vii, nici probele circum-stanţiale nu par să-i impresioneze pe unii dintre cunoscuţii comba-tanţi ai războiului anticorupţie.

Dimpotrivă. Se încearcă sustragerea atenţiei de la fon-dul problemei, de la fenomenul mafiei, de la îmbogăţiţii peste noapte care caută să confiş-te actul guvernării pentru a-şi promova în mod abuziv interesele private. Unele instituţii media, altădată bătăioase, se fac astăzi că plouă, interesându-se nu de conţinutul acuzaţiilor, ci de faptul cine stă în spatele lor. Pe de altă parte, se încearcă satanizarea lui Plahotniuc, creându-se impresia că există forţe care şi-ar dori să-l scoată ţap ispăşitor pentru toate păcatele săvârşite pe acest tărâm.

De unde şi senzaţia că organismul social de la noi este mai bolnav decât pare la prima vedere. Caracatiţa mafiotă şi-a extins tentaculele până în vârful piramidei şi, aidoma unui avatar, se transferă lesne din corpul pu-terii comuniste în cel al guvernării democratice.

Dezvăluiriîncurajate din afară

Totuşi modul şi contextul în care a izbucnit scandalul nu-i deloc de neglijat. Este limpede că acesta, pentru moment, nu convine nimănui în interiorul ţării. Nici comuniştilor în mijlo-cul cărora Vlad Plahotniuc s-a simţit în apele sale. Nici PD-lui care este finanţat, dacă e să-i dăm crezare lui Dumitru Diacov, de respectivul om de afaceri. Nici lui Filat şi nici lui Ghimpu, deoarece dezvăluirile afectează, prin ricoşeu, nu doar imaginea PCRM, ci şi cea a Alianţei. Şi nici lui Plahotniuc, fireşte.

În mod normal, politicienii de la Chişinău, indiferent în ce tabă-ră se află, nu ar fi tulburat apele de bună voie şi nesiliţi de nimeni. Scandalul putea fi aţâţat doar din afară. Istoricul şi analistul politic Anatol Ţăranu are dreptate când presupune că îndărătul dezvălui-rilor s-ar afla Occidentul. Nimeni la Chişinău nu are deocamdată forţa să rupă tăcerea şi să de-maşte deschis corupţia la nivel înalt. Atâta timp cât există o com-

plicitate între bătrâna birocraţie şi tânăra oligarhie, legea omertei funcţionează fără cusur.

În aceste împrejurări, antre-narea occidentală în combate-rea schemelor mafiote este de neocolit. Am avut şi eu ocazia să discut cu emisari europeni, de exemplu, care, deşi simpatizau cu partidele democratice, încă înain-te de alegerile din 2009, se arătau îngrijoraţi de faptul că în sânul acestor formaţiuni politice s-au strecurat unele persoane dubi-oase care au legături cu lumea interlopă. Când, după instalarea AIE la putere, asistenţa financi-ară a început să curgă generos, neliniştea instituţiilor europene şi a factorilor discreţionari de peste Ocean s-a accentuat.

Prizonierasistemului de pile

Acum doi ani, SUA au sus-pendat programul „Provocările Mileniului” din cauza corupţiei la nivel înalt. Americanii ştiau că sub regimul Voronin se fură ca în codru. Şi instituţiile euro-pene nu aveau iluzii în ceea ce priveşte fosta guvernare PCRM care era prin excelenţă o pu-tere a gangsterilor ce acţionau sub semnul secerii şi ciocanu-lui şi sub acoperirea carnete-lor de partid. Comuniştii s-au prăbuşit, dar Republica Moldo-va a rămas prizoniera aceluiaşi sistem de pile, favoritisme şi înrudiri, betonat de încrengătu-rile clandestine dintre demni-tari şi oligarhi.

Pentru a nu permite ca împrumuturile şi granturile externe să încapă pe mâna clanurilor mafiote, serviciile speciale şi agenţiile antifraudă din Occident intervin discret în ţările din fostul bloc sovietic, căutând, prin tehnici specifice, să pună la respect elemen-tele corupte şi să împiedice deturnarea de fonduri. Astfel, bunăoară, potrivit unor experţi, a fost demascată amiciţia ascunsă a fostului preşedinte lituanian Paks cu nişte aface-rişti de la Moscova care s-au dovedit a fi agenţi ai fostului KGB. Pe această cale s-a dat în vileag, dincolo de Prut, şi relaţia cvasiocultă a lui Mircea Geoană cu Sorin Ovidiu Vântu. Anume intervenţia occidentală şi nu hazardul l-au compromis pe candidatul PSD de la Bucu-reşti pe ultima sută de metri a campaniei prezidenţiale, dând peste cap victoria sa în alegeri.

În Republica Moldova, unde, spre deosebire de ţările care au aderat deja la UE, lupta cu reţelele mafiote lipseşte cu desăvârşire, iar clientelismul şi nepotismul au pus stăpânire ca o plasă de păianjen, de la un capăt la altul, pe toate meca-nismele decizionale ale statu-lui, o implicare a străinătăţii este salutară. În toată această poveste, Occidentul nu-i un intrus necunoscut, ci un factor încurajator. Prezenţa sa în spatele cazului Plahotniuc este indispensabilă. Totuşi, stimula-tă din afară, cruciada împotriva corupţiei nu are sorţi de izbân-dă fără un larg sprijin intern.

necunoscutul din spatelecazului plahotniuc

Jurnaliştii ucraineniacuză regimul ianukovicide cenzură

O organizaţie a jurnaliştilor ucraineni, „Nu cenzurii”, a aver-tizat că ar putea apela la o grevă naţională în cazul în care condiţiile de lucru ale presei, sub regimul Ianukovici, vor continua să se de-gradeze. Aceste avertizări vin după ce canalele de televiziune apropiate opoziţiei prooccidentale – TVi, 5 Kanal şi Tchornomorska – au fost ameninţate cu închiderea. Sâmbă-tă, aceste trei canale de televiziune au protestat în mod simbolic, timp de o oră, scrie mediafax.ro.

„Autorităţile ucrainene, în per-soana preşedintelui Ianukovici, au afirmat că susţin libertatea presei, dar în realitate ignoră problemele, drepturile şi revendicările jurnaliş-tilor”, se arată într-un comunicat al organizaţiei jurnaliştilor ucraineni. „Numărul de subiecte despre care jurnaliştii nu au voie să scrie, cazuri-le de cenzură şi de presiune la adresa jurnaliştilor şi redacţiilor pentru ca-re lucrează sunt în creştere”, se mai specifică în acelaşi comunicat.

Luni, un tribunal din Kiev trebuie să examineze dacă posturile de televiziune TVi şi Kanal 5 şi-au obţinut legal licenţele de funcţio-nare. De asemenea, canalul Tchor-nomorska este vizat de mai multe controale de audit. Reprezentanţii Uniunii Europene şi cei ai Organiza-ţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi-au exprimat re-cent îngrijorarea în ceea ce priveşte libertatea presei în Ucraina.

Totodată, jurnaliştii ucraineni au acuzat, în mai multe rânduri, impunerea unui sistem de cenzură de guvernarea Ianukovici, aflată la putere de la începutul anului.

(jurnal.md)

Vlad Filat:„Nu vreau să intervinîn acest măcel”Scandalul în serie „Plahot-niuc–Mocanu” este un mă-cel care are la bază interese economice. De această părere este premierul Vlad Filat, care a declarat, în cadrul unui in-terviu online pe Privesc.eu, că nu are de gând să intervină în acest scandal. „Nu vreau să in-tervin în acest măcel, care are la bază interese economice, în primul rând. Orice declara-ţie, indiferent din partea cui vine, trebuie să fie susţinută de probe. Declaraţii de dragul declaraţiilor nu trebuiesc ni-mănui”, susţine Filat.

În context, liderul liberal-de-mocraţilor din Republica Moldo-va a ţinut să menţioneze că toţi trebuie să-şi facă meseria, iar justiţia să-şi spună ulterior cu-vântul în această privinţă, dacă va fi cazul.

Acum o săptămână, liderul Partidului Democrat, Marian Lu-pu, a declarat că premierul Vlad Filat ar putea fi persoana care se

află în spatele fostului consilier prezidenţial, Sergiu Mocanu. La rândul său, Vlad Filat a refuzat să comenteze aceste acuzaţii, evocând acelaşi „măcel”, la care nu vrea să ia parte. Totuşi premierul Filat a declarat recent că este deranjat de toate acuza-ţiile aduse de Sergiu Mocanu în privinţa mai multor persoane şi instituţii ale statului. „Ieşirile

lui Mocanu mă deranjează într-o măsură mai mare decât pe alţii, deoarece aceste acuzaţii vizea-ză instituţiile statului, cum ar fi MAI, CCCEC sau Procuratura Generală”, a explicat Filat. În context, Filat şi-a expus regre-tul că unii colegi ai săi, pe care îi respectă, „s-au lăsat atraşi în acest război de gherilă”.

(jurnal.md)

www.jurnal.md Marţi, 17 august 2010  Jurnal de Chişinãu 8 | La marginea Europei

Câteva mii de studenţi moldoveni tra-versează anual Atlanticul pentru a-şi realiza visul american. După ce au achitat la o agenţie Work and Travel din Chişinău 3.000 de dolari, o par-te dintre aceştia au ajuns în Statele Unite ale Americii, dar nu au găsit nici serviciu, nici nu au fost cazaţi, aşa cum prevedea contractul. Recent, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei l-a reţinut pe Dumitru Jioară, directorul agenţiei IERA, care este bănuit că a însuşit prin abuz peste un milion de lei de la 40 de studenţi. Acesta a declarat pentru JURNAL TV că are datorii de la firma angajatoare din State şi a dat asigurări că va întoarce banii tuturor persoanelor pătimite.

Surprize neplăcuteîn America

„Provin dintr-o familie cu mulţi copii şi singura şansă de a-mi face studiile prin contract este să plec pentru vară în Statele Unite ale Americii prin intermediul pro-gramului Work and Travel”, începe poves-tirea Alexandru, student la Universitatea de Stat din Moldova. „Ştiam că vor trebui mulţi bani, dar am înţeles că vom reuşi să ne întoarcem investiţia. La IERA m-a atras faptul că vom putea negocia direct cu an-gajatorul, dar am căzut în plasă”, relatează Alexandru, una din victimele firmei Inter-national Express Recruit Ability (IERA).

Site-ul companiei anunţă că are repre-zentare directă în SUA şi nu lucrează ca intermediari. „IERA câştigă prin calitatea serviciilor prestate pentru studenţi prin oportunităţile acordate fiecărui student: întreţinere, cazare, servicii advocacy, vizi-te culturale”, scrie pe site-ul IERA.

Studenţii care au plecat în State cu această companie susţin contrariul. „De la început mi s-a spus că voi lucra în Alaska, unde aveam deja un contract de muncă, pentru ca ulterior să mă informeze că aco-lo nu mai sunt locuri de muncă. Dar mi-au dat asigurări că voi pleca în New York, unde voi fi întâmpinat de persoane res-ponsabile care îmi vor asigura cazarea şi serviciul. La Aeroport... surpriză. Nimeni nu mă aştepta. Şi parcă aceasta nu era de ajuns, agenţia care trebuia să-mi ofere de lucru m-a anunţat că trebuie să achit o ta-xă, pentru ca să îmi găsească un serviciu, iar primul salariu sunt obligat să-l dau lor. Am achitat 3.000 de dolari şi nu am reuşit să-mi scot nici măcar 30% cheltuieli. Am reuşit să mă angajez abia la finele lunii iu-lie ca să-mi acopăr datoriile pe care le-am făcut în SUA”, susţine Alexandru.

„Trebuia să achit 5.000 de dolari pentru că am stat mai mult”

Experienţa Valentinei pe tărâmul american este asemănătoare. „Am avut un contract de muncă care îmi asigura şi cazarea. Mai mult, cei de la compania IE-RA ne asigurau că cineva ne va întâlni la aeroport. Am dat banii şi am zburat pen-

visul american al studenţilormoldoveni a fost spulberat

FLAGRANT // 40 de persoane au achitat câte 3.000 de dolari unei companii Work and Travel pentru a pleca în SUA, dar ajunse acolo nu au fost angajate în câmpul muncii

şi nici nu le-a fost asigurată cazarea

tru ca să ajungem în State şi să nu ştim încotro să ne ducem. Acolo nici lucru, nici gazdă. Am fost ajutaţi de nişte moldoveni care m-au cazat. De lucru am gasit singu-ră. Atunci când i-am sunat să le spunem ce se întâmplă, ne-au spus să-i sunăm pe părinţi să ne trimită bani pentru drum. Pentru a întoarce datoriile, am fost nevo-ită să rămân să lucrez în SUA şi după ce mi-a expirat viza. Când m-am întors, cei de la companie îi sunau pe părinţii mei

să le spună că trebuie să achit o amendă de cinci mii de dolari pentru că nu m-am întors la timp”, spune Valentina.

Potrivit Angelei Starinschi, şefa Oficiului de presă al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Co-rupţiei (CCCEC), ofiţerii au înregistrat 40 de persoane care au avut de suferit de pe urma companiei IERA. Angajaţii CCCEC l-au reţinut joi pe Dumitru Jioară, direc-torul companiei IERA, acesta fiind bănuit

că şi-a însuşit peste un milion de lei prin abuz de încredere şi înşelăciune de la mai multe persoane. „Pătimiţii susţin că, pe parcursul anului 2009–2010, au achitat directorului IERA sume enorme de bani pentru a se angaja în câmpul muncii în SUA, prin intermediul unor programe, dar ajunşi în America au constatat inexisten-ţa firmei angajatoare. Deşi nu le-au fost asigurate condiţiile contractuale, nici pâ-nă în prezent nu şi-au primit banii înapoi de la Dumitru Jioară”, a declarat pentru JURNAL Starinschi.

Pe de altă parte, Dumitru Jioară susţi-ne că este nevinovat. „Este vorba de 40 de studenţi care au primit refuz de viză. Eu cred că de reţinerea mea ar fi interesate mai multe structuri”, a declarat pentru JURNAL TV directorul IERA.

Lista neagră a agenţiilor Work and Travel

Problemele privind Work and Travel sunt mai vechi. Astfel, în 2007, Ambasada Statelor Unite ale Americii a întocmit lista neagră a companiilor cărora nu li se va mai elibera vize. În această listă au intrat nouă din cele 16 agenţii existente: Acord NGO, ASET, Association for Youth, Collaboration (ACT), Center for Transparency and Demo-cracy (CTD), Echitatea, Pro-Spiritus (YMCA), SEUC, Studiterra, World Travel.

Potrivit angajaţilor din cadrul am-basadei, decizia a fost luată pentru că au parvenit mai multe plângeri din partea studenţilor în ceea ce priveşte încălcarea contractelor încheiate cu unele agenţii, din care majoritatea ţin de condiţiile rele de muncă, de trai, salariile mici. Angajaţii ambasadei au menţionat că oficialităţile din Republica Moldova ar trebui să investighe-ze legalitatea activităţii companiilor din lista neagră.

În prezent pe site-ul Ambasadei SUA în Republica Moldova sunt înregistrate 23 de agenţii Work and Travel. Anul trecut şapte agenţii Work and Travel au rămas fără licenţă pentru că au cerut bani de la studenţi pentru angajarea în câmpul muncii în SUA. Asta deoarece, conform legii, agenţiile nu au dreptul să încaseze bani de la studenţi, deoa-rece primesc bani de la angajatorii din SUA.

În timp ce Centrul Anticorupţie anunţă că acesta este primul caz investigat de ofiţerii CCCEC, Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane din cadrul Minis-terului Afacerilor Interne a declarat anul trecut, în cadrul unei conferinţe de presă, că au fost pornite 13 dosare penale privind organizarea ilegală a migraţiei de patru agenţii Work and Travel. Aceştia au depus la Consulatul SUA din Chişinău carnete de student false, care certificau că anumite persoane îşi fac studiile în universităţile din Moldova. Dosarele penale au fost expe-diate în instanţă. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, directorii agenţiilor riscă până la cinci ani de detenţie.

Judecătoria Buiucani a emis mandat de arest prevenitiv pe numele directorului IERA, Dumitru Jioară, pentru 20 de zile. Dumitru Jioară se află în izolatorul CC-CEC. Acesta riscă să stea după gratii până la zece ani.

Marina LIŢA

Jurnal de Chişinãu Marţi, 17 august 2010 www.jurnal.md Privirea | 9

„Singura noastră şansă este forţade creaţie culturală originală”

ARGUMENT // Interviu cu academicianul Florin Constantiniu

FLORIN CONSTANTINIU (n. 8 aprilie 1933, Bucureşti) este istoric român, membru corespondent al Academiei Române (1999). În 2006 a fost ales membru titular al Academiei Ro-mâne. A fost cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”. A fost distins cu premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române în 1972. Academicianul Florin Constanti-niu este unul dintre cei mai importanţi istorici ai zilelor noas-tre. A publicat studii despre diferite perioade ale istoriei şi a abordat diverse direcţii de cercetare. Este cunoscut, în special, ca autor al cărţii „O istorie sinceră a poporului român”.

Academicianul Florin Constantiniu este unul dintre cei mai importanţi istorici europeni ai zilelor noastre, unul dintre puţinii care a avut curajul, în perioada ceauşistă, să le vorbească studenţilor săi despre înrobirea Basarabiei de către Rusia. Este cunoscut, în special, ca au-tor al volumului „O istorie sinceră a poporului român”. „În atâtea cazuri, păcatele de azi sunt păcatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pen-tru că au fost ascunse, iar istoricii, de teama că li se va reproşa lipsa de patriotism, au preferat să tacă”, susţine Florin Constantiniu.

Cu riscul de a fi mereu un intelectual incomod, la 20 de ani de la Revoluţie, domnia sa ne îndeamnă să cunoaştem adevărul şi să ieşim din periferia Europei printr-un proiect naţional de succes.

„Educaţia civică româneascăa basarabenilor revineintelectualilor din ambele ţări”

— Stimate domnule Florin Constantiniu, cum apreciaţi actualele relaţii dintre România şi R.Moldova?Întâi de toate, nu ne cunoaştem aproape deloc. Dvs. nu

ştiţi exact ce se întâmplă în România, iar noi încă mai puţin decât dvs. ştim ce se întâmplă în Basarabia. Nu vi se pare ciudat că, deşi mereu declarăm că suntem fraţi, nici într-un chioşc din Bucureşti nu există niciun ziar din R. Moldova? Atunci care sunt mijloacele pentru a ne pune la curent cu viaţa publică de peste Prut? Cred că această necunoaştere reciprocă se răsfrânge profund negativ în raporturile noastre de a ne reuni frontierele.

— Ce iniţiative aţi aşteptat din partea ambelor state?Eu nu am încredere în iniţiativele de stat, pentru că

acestea sunt întotdeauna subordonate intereselor politice ale celor care deţin puterea. De exemplu, actuala putere din România joacă această comedie a devotamentului pentru unitatea naţională – să-i avem pe basarabeni alături. În realitate, nici nu-i pasă de ei. E un mijloc de a câştiga popularitate.

— Totuşi România acordă anual fonduri substanţiale pen-tru activitatea mai multor instituţii din R.Moldova. Ce ar putea face mai mult de atât?În ultimă instanţă, obiectivul nostru trebuie să fie

refacerea României Mari. Să avem din nou teritoriile pe care le-am pierdut în 1940, cu excepţia Cadrilaterului. Acolo e o problemă deosebită, cea a sudului Dobrogei. Dar în privinţa Basarabiei, nordului Bucovinei şi a Ţinu-tului Herţa, convingerea mea este că obiectivul româ-nilor din statul român, din R. Moldova şi din Ucraina trebuie să fie refacerea unităţii româneşti.

Dovada cea mai bună e că actuala putere – chiar dacă trimite bani acolo – nu a fost deloc interesată ca, în 2007, să renegocieze Tratatul cu Ucraina. România i-a conferit Ucrainei, încă din 1997, titlul de drept asupra pământuri-lor româneşti anexate, pe care nu l-a avut niciodată (nici chiar URSS în unele privinţe). Putea fi contestat. Româ-nia, dacă ar fi mers la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, ar fi avut câştig de cauză în problema aceas-ta. Actuala putere, în 2007, nici nu şi-a pus problema re-negocierii tratatului în cauză sau să anunţe că nu este de acord cu clauzele acestuia, chiar dacă, desigur, Ucraina n-ar fi acceptat această idee. Măcar s-o fi pus.

„Sunt profund nemulţumit de felulcum gestionează puterea relaţiacu românii de pretutindeni”

— Înţeleg că sunteţi nemulţumit de felul cum autorită-ţile gestionează relaţia cu românii din afara graniţelor României. Dar nu există o strategie în această privin-ţă?Sunt profund nemulţumit de felul cum gestionează pute-

rea relaţia cu românii de pretutindeni. E ultimul lucru la care să se gândească clasa politică din România, care întruneşte nişte recorduri în istorie. Clasa politică postdecembristă – eu nu fac diferenţieri dintre partide, vorbesc despre postdecem-

brişti în ansamblu – este cea mai incompetentă clasă politică, cea mai lacomă şi cea mai setoasă de putere.

— Şi atunci cum poate fi menţinută conştiinţa româneas-că în Basarabia şi în celelalte teritorii ocupate?Ştiu că moldovenii sunt tot timpul cu gândul la paşapor-

tul românesc, dar nu pentru ca să intre în statul român, ca să devină cetăţeni români, să lupte pentru unitatea româneas-că, ci să-şi croiască drum mai departe, spre UE. Asta e con-vingerea mea. Pe moldoveni, în marea lor majoritate, aceasta îi apropie de România – gândul că vor obţine un paşaport, cu care să pătrundă în UE. Nu-i vina lor că neocapitalismul le-a creat asemenea mentalitate. Ca să nu existe confuzii, menţionez că eu condamn pseudosocialismul de tip sovietic de până la 1989 în Europa de Est. Nu sunt partizanul acestui fals socialism.

„Până la urmă, şi acestneocapitalism se va prăbuşi...”

— Desigur, ne-am fi dorit o altă Românie, mai ales că şi Polonia, Cehia, Ungaria etc. sunt ţări postsocialiste ca-re au avut aceleaşi puncte de plecare după prăbuşirea comunismului. Şi cum au putut să se dezvolte!Eu am convingerea că, până la urmă, şi acest neocapita-

lism se va prăbuşi. E o orânduire condamnată prin inechităţi şi disfuncţionalităţi. Întocmai cum Imperiul Roman a căzut ca urmare a crizei sistemului economic sclavagist, iar la fron-tiere era o presiune extraordinară a populaţiilor migratoare, zise barbare, exact acelaşi lucru se întâmplă acum. Capita-lismul începe să se gripeze, dovadă fiind criza, iar această lume a treia e nerăbdătoare de a da năvală în ţările bogate. De pildă, toate problemele în Franţa cu romii şi cu arabii, iar în Germania, cu turcii…

Crizele economice şi tensiunile dintre Nordul bogat şi Sudul sărac vor aduce sfârşitul capitalismului. Până atunci, însă, va mai curge multă apă pe Dâmboviţa. Din falimentul capitalismului de cumetrie din ţară şi din derapajele capita-lismului internaţional, românii trebuie să înveţe şi să acţio-neze în consecinţă.

— Apropo de invazia moldovenilor în ţările UE care obţin paşaportul românesc. Acest fenomen a cam început să deranjeze presa şi autorităţile europene. În condiţiile în care basarabenilor le lipseşte o educaţie istorică şi

civică românească, mai sunt recuperabili în această privinţă?Această educaţie a consângenilor noştri le revine intelec-

tualilor de pe ambele maluri ale Prutului – să le redefinească identitatea naţională. O componentă a conştiinţei identitare e cea istorică. Basarabenii trebuie să ştie că sunt români. Decenii de stăpânire sovietică li s-a spus că moldovenii sunt altceva decât românii. Şi în anii aceştia s-a tipărit un dicţio-nar moldo-român la Chişinău. Nici măcar în timpul lui Stalin nu a trecut nimănui în cap să facă lucrul acesta.

Au încercat să creeze un jargon moldo-sovietic ca să arate că moldovenii vorbesc altceva decât românii. Dar, având toa-tă înţelegerea pentru efectele acestei educaţii, care a încercat să le spele creierii, să-i facă să creadă că nu sunt români, nu pot să înţeleg de ce intelectualii patrioţi români din RM nu merg în mase cum au mers narodnicii în Rusia în secolul al XIX-lea, să-i lumineze pe acei ţărani că sunt români. Înţele-gem faptul că au existat presiuni puternice ale puterii sovie-tice ca să-i îndobitocească.

„La nivelul sud-estului Europei,noi avem o marecapacitate intelectuală”

— Ce recomandaţi specialiştilor basarabeni, preocu-paţi de predarea istoriei în învăţământul preuniver-sitar?Să nu urmeze exemplul românesc. Să facă o predare

serioasă a ştiinţei istorice în spiritul adevărului istoric. De asta şi mi-am intitulat un volum „O istorie sinceră a poporului român”. Eu cred că elevul trebuie să cunoască şi ce a fost bine, şi ce a fost rău în trecutul nostru. Când spun că istoria cultivă spiritul patriotic în sufletul elevu-lui, nu am în vedere crearea unei imagini false şi triumfa-liste. Binele să-l urmăm, iar răul să-l evităm.

Am văzut într-un manual de la Chişinău că au fost utilizate pasaje din cartea mea în care criticam aspectele negative din Istoria Românilor. Acestea au fost desprinse din carte, prin nişte falsuri, ca să arate că şi un istoric român din Bucureşti ar împărtăşi anumite opinii.

— Sunteţi adeptul realizării unui mare proiect al Ro-mâniei pentru a atrage atenţia Europei asupra noas-tră. Cum l-aţi vedea? Spuneaţi că ne lipseşte „o mare idee”. „Înainte de 1859 a fost Unirea, înainte de 1918 a fost desăvârşirea Unirii şi azi nu ne mai însufleţeş-te niciun ideal mobilizator.”Când am făcut această afirmaţie, am avut în vedere

intelectualitatea din perioada interbelică. Eu nu sunt un admirator necondiţionat al acelei perioade, şi în lucrările mele arăt atât aspectele pozitive, cât şi cele negative ale acesteia. Dar atunci existau intelectuali care şi-au pus problema ca România să se individualizeze în Europa prin forţa creaţiei ei culturale. Or, clasa postdecembristă, ser-vind interesele capitalismului internaţional, a pus Româ-nia pe butuci. România, în momentul de faţă, e o ţară care nu mai produce nimic. Până şi pepenii se aduc din Turcia şi Grecia. Capitalismul avea nevoie de o piaţă de desfacere şi a lichidat totul.

Singura noastră şansă ca să nu ne poată distruge, prin intermediul mondialismului, este forţa de creaţie culturală originală. Poate o să credeţi că e o utopie. Ce a fost Bizanţul în Evul Mediu pentru popoarele din Europa de Sud-Est? Un educator. Un educator ar putea deveni România, pentru că are un potenţial intelectual pe care-l poate valorifica. Dar, din cauza că nu li se asigură condiţii, cei mai valoroşi in-telectuali pleacă în Occident. Proiectul la care mă gândesc eu este unul de creaţie culturală, care să readucă în atenţie ţara noastră, politiceşte dispărută de pe hartă.

— Credeţi că am putea avea supremaţie culturală?Nu zic că România ar putea să se măsoare cu Franţa în

domeniul culturii. Deşi, teoretic, un intelectual român nu este în urma unui intelectual francez, dar nu are mijloa-cele materiale pe care le are Franţa. Plus un prestigiu, pe care l-a căpătat Franţa în cursul istoriei. Dar, la nivelul sud-estului Europei, fără a dispreţui alte popoare, noi avem o mare capacitate intelectuală. În perioada inter-belică, începusem să avansăm deja în această direcţie, războiul însă a oprit această afirmare a României.

Interviu realizat de Angelina oLARu

www.jurnal.md Marţi, 17 august 2010  Jurnal de Chişinãu

cu Nicolae POPADealul din vale

10 | Cultură

Fără să-şi fi propus explicit a-l concura pe clasicul francez, Mic dejun la Tiffany, de Truman Capote, Univers, 2006, pare a fi o replică de geniu a ca-podoperei lui Flaubert, Madame Bovary, cu o deosebire majoră – dată de modul american de viaţă?! – şi anume: eroina

lui Capote – această „romantică incu-rabilă” înzestrată cu un extraordinar simţ practic – le otrăveşte mai degrabă existenţa altora, adevărat cu acea dulce otravă care se numeşte puterea de seducţie. Faptul că ea însăşi este o victimă – şi încă una de să-i plângi de

cu Emilian Galaicu-PăunCarte la pachet

milă – n-o preocupă, cel puţin în apa-renţă, iar această inadecvare până la grotesc face tot farmecul personajului Holly Golightly.

Înainte de a-şi da seama de „in-capacitatea ei de a înţelege realităţile sumbre pe care le avea în faţă”, nara-torul – un tânăr scriitor în care musai să-l recunoaştem pe Capote în persoană – intră în graţiile lui Holly, pe post de factotum, de la… portar la confident. Iată cum se prezintă ea de la bun înce-put: „N-o să mă obişnuiesc niciodată cu nimic. Cine se obişnuieşte e ca şi mort”, dar aceeaşi persoană ştie să pună întrebarea esenţială: „Spune-mi sincer,

eşti cu adevărat scriitor? (…) Cu alte cu-vinte, scumpule, «cumpără» cineva ce scrii?”. Şi iată cum apare în ochii celui care a descoperit-o, impresarul de la Hollywood O.J. Berman, chiar dacă ea n-a mai trecut de faza de preselecţie: „E o impostoare. Dar, pe de altă parte, (…) nu-i o impostoare, fiindcă e o «autenti-că» impostoare”. Cuvântul e pronunţat cu voce tare – «autentică» –, iar odată cu el un caracter de cea mai înaltă probă – nu morală, ci dincolo de bine şi de rău – se conturează, pe parcursul celor 100 de pagini: „Crede în toate tâmpeniile în care crede. Nu poţi să i le scoţi din cap. (…) Poţi să-ţi spargi creierii cu ea, şi n-o

să te alegi decât cu o balegă pe tavă.(…) Minte cu atâta tupeu, încât poate nu mai ştie nici ea”. Visătoare (dar în stil american, cu ochii pe numele „primilor cincizeci de pe lista bogătaşilor”): „Nu vreau să posed nimic până când n-o să simt că mi-am găsit locul. (…) ştiu cum trebuie să arate. Ca la Tiffany”, Holly înţelege că „e mai bine să te uiţi la cer, decât să trăieşti acolo”, dar tot urcă în avionul ce o va duce la Rio.

Ce frumos spune unul dintre ad-miratorii ei secreţi: „Ar trebui apărată împotriva ei însăşi”. Ca şi Marilyn Monroe…

16 august 2010

truman capotE, Mic dejun la Tiffany

nu se batnucii în august

Nu s-a scurs decât un an, însă uitarea pare să fi trecut peste noi ca un ştergător de parbriz. Aşadar, acum un an, afară era tot luna august. Rezultatele alegerilor generate de revolta din 7 aprilie erau deja cunoscute, Alianţa pentru Integrare Europeană era ca şi constituită şi toată lumea (necomunistă) respira uşurat, la unison cu cei ajunşi cu zile la capătul „coridoru-lui morţii”.

De fapt, ne simţeam ieşiţi cu toţii dintr-un coridor lung şi întortocheat. În ce mă priveşte, treceam printr-o stare de jenă, totuşi, care mi se părea a fi o jenă colectivă, legată de faptul că ziarele prea se întrecuseră în a-l trata pe Marian Lupu ca pe un „trimis” al lui Voronin. Aproape că nu era zi de la Dumnezeu în care să nu fi fost descrisă o combinaţie, analiti-că, din care reieşea cu precizie astrologică o monstruoasă coaliţie a acestuia cu comuniştii. Previziunile s-au retras în ceaţă abia când s-a demonstrat exact ceea ce trebuia demonstrat: deşi PDM şi PCRM aveau împreună suficiente voturi pentru a alege un preşedinte, Marian Lupu a continuat să susţină în mod firesc ace-eaşi cauză ca şi în campania electorală, optând pentru decomunizarea societăţii. Şicanele ce i s-au adus au rămas doar şicane, adică un fel de figuri de stil aplicate mai mult în suflet decât în figură. Totuşi eu n-am putut să nu-l întreb pe un ziarist foarte apreciat, poate şi pentru faptul că e un ziarist-sufletist, de la cel mai important cotidian de la noi, ce au de zis acum cei care l-au tot scăldat pe Lupu în toate albiile, când, uite, anume datorită voturilor aduse de el, se produce mult-visata Schimbare? Şi ştiţi ce mi-a răspuns? „Păi, dacă nu lua atâta cafteală de la noi, precis că se ducea înapoi în braţele lui Voronin!”. Ca să vezi! Iar mie îmi scăpase acest rol al presei de a cafti liderii politici pentru a-i ţine pe propriile baricade.

Şi Lupu continuă să stea pe o baricadă unde ia cafteală şi din faţă şi din spate. Pentru cei de stânga e prea de dreapta, pentru cei de dreapta e prea de stânga. Dar şi mai degradant e că pe contul său se încearcă a se face un transfer de imagine negativă acumulată sub regimul Voronin către actuala Alianţă de guver-nământ. Cine? Mocanu se plânge că e urmărit? Se pare însă că a fost urmărit mai întâi de toate Marian Lupu pas cu pas, până când urmăritorii s-au convins că între el şi omul de afaceri Vlad Plahotniuc s-ar fi legat o anumită relaţie de amiciţie. Şi în clipa asta s-au şi deschis ecluzele marilor acumulări de resturi menajere, ţinute cu străşnicie să nu deverseze înainte de vreme de barajul roşu. Sub pretextul că Plahotniuc ar vrea să se implice în politică, este atacată o personalitate politică. Ca şi cum cei care atacă – tot oameni de afaceri şi ei – nu s-ar implica cu aceasta în modul cel mai direct în politică. În acest sens, încă nu se ştie cine e adevărata victimă a fărădelegilor regimului Voronin şi cine se autovictimizează! Personal, cred că Lupu e doar o victimă colaterală, principala victimă fiind Alianţa.

De data aceasta, cafteala s-ar putea să nu mai aibă efectul de data trecută. Prăjinile au înce-put a bate nucii prea devreme. În august din nuci sare iodul, în loc să cadă nuci coapte la miez.

„Basarabenii continuăsă distrugă patrimoniul naţional”

INTERVIU // Criticul de artă Tudor braga despresituaţia deplorabilă a monumentelor din R. Moldova

— Stimate dle Tudor Braga, ce rol are seria de albume „Maeştri basarabeni ai secolului XX” în dezvolta-rea artelor plastice din R. Moldova?

Fundaţia „Soros Moldova” a susţinut editarea seriei de albume „Maeştri basarabeni ai secolului XX”, acesta constitu-ind unul din cele mai ambi-ţioase proiecte în domeniul editării cărţii de artă în Repu-blica Moldova. Au fost selectate 14 personalităţi ale picturii şi sculpturii basarabene: Nina Arbore, August Baillayre, Lazăr Dubinovschi, Mihai Grecu, Leonid Grigoraşenco, Theodor Kiriakoff, Eugenia Maleşev-schi, Miliţa Petraşcu, Alexan-dru Plămădeală, Valentina Rusu-Ciobanu, Andrei Sârbu, Pavel Şilingovschi, Serghei Ciocolov şi Igor Vieru. Albu-mele au apărut, după cum se ştie, la Editura „Arc” care a publicat, pe cheltuială proprie, şi al cincisprezecelea volum de sinteză a artei secolului XX dintre Prut şi Nistru.

— Sunteţi autorul albumului consacrat lui Alexandru Plămădeală, cel mai im-portant sculptor basara-bean. Când aţi început să studiaţi opera lui Alexan-dru Plămădeală?

Am început din 1986 mai multe acţiuni de valorificare a operei lui Alexandru Plămă-deală, artist denigrat de pute-rea sovietică. Eram colaborator la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei şi m-am ciocnit de împotrivirea şi indiferenţa unor importanţi funcţionari aflaţi în posturi înalte care nu au întreprins nimic pentru scoaterea la lumină a nume-lui lui Alexandru Plămădeală. Abia în 1987, datorită susţinerii maestrului Mihai Grecu, am obţinut permisiunea de a or-ganiza mai multe manifestări consacrate centenarului lui Alexandru Plămădeală. Atunci am studiat materiale despre Plămădeală în arhivă, în presă

şi în literatură. Mulţi nomen-claturişti şi chiar artişti sau critici erau circumspecţi faţă de personalitatea lui Alexan-dru Plămădeală. Am oferit în perioada aceea şi un interviu Rodicăi Mahu, intitulat „Un maestru la arhivă”, iar Rodica mi-a cerut să scriu un text de referinţă despre marele sculp-tor. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să merg la Mosco-va, la Biblioteca „V.I. Lenin”, la Biblioteca Academiei de Arte Frumoase a URSS. Apoi am mai cercetat încă o dată documen-tele existente la Arhiva Naţio-nală a Republicii Moldova, am mers şi la Arhiva Naţională a României pentru documentare şi astfel am adunat foarte mult material despre Alexandru Plămădeală.

— Aveţi emoţii când staţi lângă monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişi-nău?

Evident că am emoţii, deoarece e monumentul cel mai minuţios elaborat din R. Moldova. Mă refer şi la arhitec-tonica monumentului în formă de statuie-soclu, şi la spaţiul unde este amplasat monumen-tul, la elementele complemen-tare (plombe, răzoare, coloa-ne, urne, inscripţii, motive decorative). Trebuie să subli-niez că Plămădeală îl are în calitate de coautor la execuţie pe celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi. De fapt, iniţia-torul înălţării monumentului lui Ştefan cel Mare la Chişinău este Vasile Rudeanu care în 1923 l-a convins pe primarul de Chişinău să sprijine ridicarea unui astfel de monument. V. Rudeanu a conlucrat cu specia-lişti iluştri, care nu au fost alţii decât Nicolae Iorga şi Nicolae

Titulescu. Juriul constituit în scopul înălţării monumentu-lui era condus de mitropolitul Gurie Grosu.

Când ţii cont de istoria acestui monument, sigur că te încearcă emoţiile. Monu-mentul a fost inaugurat pe 28 aprilie 1928, într-un cadru fes-tiv excepţional. După anexarea Basarabiei la URSS în iunie 1940, monumentul a rămas la Chişinău. Totuşi Ion Râşcanu, fost ministru de Război, fost primar de Chişinău, moldo-vean de pe la Vaslui, a insistat ca guvernul României să ceară Uniunii Sovietice monumen-tul statului român. În toamna lui 1940, cererea românească este satisfăcută, monumentul e transferat la Vaslui şi insta-lat în zona Bisericii „Sfântul Gheorghe”. Toate peripeţiile monumentului sunt descrise detaliat în albumul „Alexan-dru Plămădeală”.

— Câte dintre sculpturile lui Alexandru Plămădeală s-au păstrat?

În patrimoniul cultural naţional al Republicii Moldo-va s-au păstrat 12 lucrări de sculptură. La Muzeul Naţio-nal de Artă al Moldovei a fost organizată o expoziţie jubiliară a lui A. Plămădeală în 2008. Cu această ocazie, au fost resta-urate câteva lucrări extraor-dinare ale sculptorului: „Fata cu scoică” (1923), „Muncitorul” (1924), „Valentina Pufesco” (1934), „B.P. Hasdeu” (1936). Îi expirm şi pe această cale gratitudinea mea restaurato-rului Alexandru Ivanov care a renovat aceste lucrări.

— Mai credeţi că va fi restau-rată Casa lui A. Plămădea-lă şi că aici va fi deschis un muzeu consacrat sculpto-rului?

Problema restaurării casei lui Alexandru Plămădeală (de pe strada Bucureşti) şi a trans-formării ei în muzeu memo-rial este una foarte veche. Ea a fost abordată de Ion Daghi

încă în debutul anilor 1980. Ideea aceasta a fost susţinută de conducerea UAP în 1988. S-a revenit asupra ei în mai multe rânduri. Până astăzi, însă, nu au fost găsite o organizaţie sau nişte personalităţi receptive, consecvente şi pătrunse de simţul răspunderii, care să se ocupe de restaurarea casei ma-estrului şi de crearea Muzeului Memorial „Alexandru Plămă-deală”.

— Cum e păstrat patrimoniul naţional în R. Moldova?

Basarabenii încă nu au început a face ordine în dome-niul patrimoniului naţional. Ei continuă să-l disturgă. A fost întocmit un registru de 1500 de monumente de importanţă na-ţională şi locală din Chişinău, lista a fost aprobată oficial. Dar ce folos? Monumentele respective nu sunt restaurate, renovate, dimpotrivă unele din ele sunt cu totul şterse de pe faţa pământului. E trist şi deo-camdată nu se vede o luminiţă la capătul tunelului.

— Basarabenii au capacita-tea de a admira arta în să-lile de expoziţii şi de a o preţui?

Organizăm circa 50 de ex-poziţii pe an la Centrul Expo-ziţional „Constantin Brâncuşi” şi nu ducem lipsă de public, cel puţin la vernisaje. Mai avem însă şi multă lume nepăsătoa-re, care trece pe lângă Centrul „Constantin Brâncuşi” şi nu intră niciodată. Există şi un fel de barbarie în rândul celor care nu vizitează sălile de expoziţii. Unii îşi imaginează că pictura e doar marfă aducătoare de bani. Îl cunosc pe un plastici-an care a refuzat să-i vândă o lucrare unui colecţionar străin contra sumei de 10.000 de dolari. Artistul mi-a mărturisit de ce nu şi-a vândut lucrarea: „Păi dacă luam aceşti bani, aş fi fost jefuit sau ucis chiar a doua zi”.

Interviu realizat de Irina NechIt

Jurnal de Chişinãu Marţi, 17 august 2010 www.jurnal.md Sport | 11

Centenarul fotbalului moldovenescanivERsaRE // legendele autohtone ale „sportului rege”, elogiate în cartea ziaristului sportiv ion Robu

Imagini din volumul „Recordmenii fotbalului moldovenesc”, care se difuzează prin reţelele de librării „PRO NOI” şi Moldpresa.

Derbiul dintre FC Dacia şi FC Sheriff nu a fost spectacu-los, aşa cum s-au aşteptat cele câteva mii de suporteri prezenţi la meci. Ambele formaţii au fost precaute în apărare. Fiecare echipă a avut şanse să câştige meciul, însă jucătorii nu au fost concentraţi la finalizare.

Lipsă de concentrare

Antrenorul FC Sheriff, An-drei Sosniţki, a recunoscut că jucătorii săi nu au fost concen-traţi la meciul cu FC Dacia, ci la partida de miercuri cu FC Basel. „Noi am venit la Chişinău să câştigăm, dar nu am reuşit. Ju-cătorii nu au reuşit să finalizeze, deoarece nu au fost concentraţi. De asemenea, la fazele fixe nu am putut face diferenţa”, a spus antrenorul. Totuşi acesta a men-ţionat că echipa va juca altfel în meciul de miercuri cu FC Basel. Sosniţki are la dispoziţie toate informaţiile privind adversarul din ultimul tur preliminar al Ligii Campionilor şi promite că jucătorii vor juca altfel în acest meci. „Pe noi nu ne interesează că FC Basel a pierdut cu 4-1 me-ciul cu FC Luzern. Pregătim în cele mai mici detalii meciul cu elveţienii”, a dat asigurări fani-lor antrenorul din Belarus.

Stoianov: Ne aşteaptă un meci greu

La rândul lor, jucătorii cam-pioanei sunt foarte atenţi la de-

claraţii în ceea ce priveşte me-ciul de miercuri. „Ne pregătim serios pentru acest meci. Nu avem individualităţi ca elveţi-enii, dar avem un joc al echipei foarte bun. Dacă vom fi sută la sută concentraţi la acest meci, putem spera la un rezultat bun în meciul din deplasare”, a spus eroul echipei în meciul cu Dina-mo Zagreb, Vladislav Stoianov. Portarul bulgar nu crede că ade-vărata faţă a FC Basel e cea din meciul cu FC Luzern. „Meciurile din campionat nu se aseamănă cu cele din Liga Campionilor. Nu trebuie să ne liniştească eşecul adversarului. Cred că vom avea un meci extrem de greu”, este de părere Vladislav Stoianov.

Să fim atenţila Frei şi Streller

Fiul rătăcitor al FC Sheriff, Benjamin Balima, a declarat că este mulţumit de egalul cu FC Dacia şi mizează pe un rezultat bun şi în meciul cu FC Basel. Jucătorul de culoare, care a lipsit ceva timp de la echipa tiraspo-leană, a evoluat în calitate de atacant în meciul cu FC Dacia, dar nu a făcut faţă cerinţelor, lucru recunoscut şi de antrenor. La rândul său, atacantul Marko Djurovic a spus că în meciul cu FC Dacia s-a resimţit oboseala acumulată în ultimele meciuri din preliminariile Ligii Campio-nilor. „Ştiu că FC Basel a pierdut ultimul meci de campionat, dar să nu ne facem speranţe că avem

ALExANDER FREI este cel mai periculos om al elveţienilor.Tarhnişvili şi Nadson vor avea o misiune foarte grea în apărare

Sheriffantasticii au pustunurile pe FC Basel

FC Sheriff are cel mai slab început de sezon în istoria sa. Acest lucru se explică prin faptul că vrea în grupele celei mai impor-tante competiţii intercluburi din Europa – Liga Campionilor. FC Sheriff nu a jucat cu cel mai slab efectiv, dar nu a putut trece de FC Dacia, scor 0-0.

o misiune uşoară. Campionatul e campionat, iar Liga Campio-nilor e altceva. Să nu uităm că la FC Basel evoluează jucători precum Alexander Frei şi Marco Streller. Sunt atacanţi de clasă. De asemenea, FC Basel joacă cu regularitate în Liga Campionilor, iar acest lucru spune multe”, a conchis Djurovic.

balima şi Roamba,rezerve

În lotul FC Sheriff au reve-nit mijlocaşii Benjamin Balima şi Floran Roamba. Aceştia au ratat pregătirea pentru cupele europene şi recuperează în me-ciurile din campionatul intern.

Antrenorul Andrei Sosniţki nu îi va folosi titulari în meciul cu FC Basel, chiar dacă sunt foarte buni.

Meciul dintre FC Basel şi FC Sheriff va avea loc miercuri, în-cepând cu ora 21.45, ora Republi-cii Moldova.

Vitalie hADeI

FOTbAL // Cei de la FC Sheriff mai au de făcut doi paşi pentru a ajunge la masa bogaţilor din Liga Campionilor

www.jurnal.md Marţi, 17 august 2010  Jurnal de Chişinãu

Medicina naturistă

12 | Il paradiso

Jurnalul iubirii

Mamă a două fetiţe

Am 30 de ani, sunt mamă a două fetiţe şi locuiesc în centrul Chişinăului. Aş vrea să cunosc un bărbat cu vârsta între 30 şi 40 de ani, cuminte şi fără vicii, care să fie un bun gospodar şi să iubească copiii. (477)

O bună gospodină

Am 60 de ani, deşi arăt mult mai bine. Sunt asigurată material, nu am vicii şi sunt o bună gospodină. Aş vrea să cunosc un bărbat cu vârsta până la 65 de ani, fără vicii şi fără obligaţii, cu locul de trai în Chişinău sau Bălţi. (478)

Cinstit şi simplu

Sunt un băiat de 21 de ani, cinstit şi sim-plu. Locuiesc în Chişinău. Aş vrea să cunosc o domnişoară drăguţă, care se simte singură, la fel ca mine. (479)

În căutarea sufletului pereche

Am 53 de ani, 1,76 m, 74 kg şi locuiesc în Chişinău. Caut o doamnă elegantă, cu vârsta până la 48 de ani, serioasă, liniştită şi gospodi-nă, dornică de a forma o familie. Datele mele de contact sunt la adresa Jurnalului. (480)

bărbat asigurat material

Bărbat de 43 de ani, studii superioare, salariu stabil şi asigurat material, vrea să facă cunoştinţă cu o doamnă de 1,65–1,68 m şi 50–60 kg. (481)

O doamnă inteligentă

Am 57 de ani, sunt văduvă şi locuiesc în Chişinău. Am studii superioare şi activez în calitate de inginer tehnolog. Aş vrea să cunosc un bărbat cu vârsta între 55 şi 61 de ani, bun la suflet şi iubitor, cu înălţimea de la 1, 80 m. (482)

bărbat adevărat

Deşi am 52 de ani, arăt mult mai bine, pentru că practic sportul. Am studii superioa-re, material asigurat, fără vicii, fără obligaţii. Aş vrea să cunosc o femeie cu vârsta între 43 şi 46 de ani, fără obligaţii, care ar dori să formeze o familie. (483)

Iubitor de viaţă

Am cea mai frumoasă vârstă pentru un bărbat. Sunt bucuros de viaţă, fără deprinderi neonorabile. Aş dori să-mi fac o frumoasă familie cu o femeie cu vârsta între 25 şi 35 de ani. Accept copil, căruia îi garantez o educaţie aleasă, inclusiv în domeniul culturii. (484)

Un băiat drăguţ

Un băiat de 29 de ani, brunet, cu ochii căprui, 1,80 m, vrea să facă cunoştinţă cu o domnişoară drăguţă, sinceră şi gospodină, cu vârsta între 24 şi 29 de ani. (485)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de mArţi şi vineri ale JUrnALULUi şi în tabloidul APrOPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre el sau ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti su-fletul-pereche.

cuim împreună, iar dimineţile şi serile le petrecem amândoi şi sunt cele mai frumoase momen-te din zi. Pentru noi, totul este posibil, şi nu este doar teoretic, chiar este, împreună am reuşit tot ce ne-am propus. Mi-aş dori

să am puterea de a transforma fiecare amintire trăită împreu-nă într-o floare, şi fiecare om să poată culege câte una şi să simtă şi el măcar jumătate din ferici-rea care inundă sufletul meu.

Nu pot descrie fericirea, cel

puţin nu în câteva rânduri. Însă aşa sunt fericită. Nu ştii nicio-dată unde îţi întâlneşti sufletul pereche, dar undeva există o jumătate pentru fiecare.

Violeta din chişinău

Sora mea s-a căsătoritcu iubitul meu

ÎNşELĂCIUNE // Tatăl copilului era nimeni altul decât iubitul meu

Nici nu ştiu cum să-mi încep povestea, sunt prea multe de spus, dar mai bine să încep cu începutul! Când s-a întâmplat totul, aveam 17 ani, vârsta tuturor posibilităţilor. M-am îndrăgostit de un băiat cu patru ani mai mare decât mine şi tocmai de aceea părinţii nu mă sprijineau şi mi-au interzis relaţia. Singura care a fost alături de mine a fost sora mea mai mare... cel puţin la început.

mai mici. Nu vă închipuiţi ce calvar a însemnat pentru mine să asist la nunta lor care a urmat în curând. În noaptea nunţii, nu am mai suportat gândul că el era cu sora mea şi m-am hotărât să-mi închei socotelile cu viaţa şi am luat un pumn de pasti-le. Nici asta nu mi-a ieşit însă cum trebuie, pentru că părinţii m-au găsit la timp şi m-au dus la spital. Nu mai aveam pur şi simplu niciun chef de viaţă, dar parcă Dumnezeu nu voia să mă ia la el. Probabil că el a vrut cu tot dinandisul să mai rămân pe lumea asta, dar eu ştiam că în niciun caz nu mă puteam întoarce acasă, unde cei doi trăiau împreună. Fericirea asta trebuia să fie a mea, iar sora mea nu făcuse altceva decât să mi-o răpească. Mi-era mult prea greu, dar nimeni nu mă înţelegea!

,,Disperarea m-a făcut să încerc să îmi iau viaţa”

După ce am ieşit din spital, ca să-mi înec amarul, m-am apucat de fumat, apoi, încetul cu încetul, de băutură. Ajungeam mereu târziu acasă, iar certurile cu părinţii erau multe şi din ce în ce mai urâte. Colac peste pu-păză, căsătoria surorii mele era neaşteptat de fericită. La scurt timp, a născut şi copilul bărba-tului pe care îl iubeam.

Din fericire însă pentru mine, Dumnezeu s-a hotărât să-mi întindă o mână de ajutor şi, într-una din nopţile mele de beţie, am întâlnit un om care mi-a schimbat viaţa. Era doar un barman, dar el m-a ajutat foarte mult. Ne-am împrietenit şi, cu

timpul, a reuşit să mă facă să în-ţeleg că viaţa chiar merită trăită.

Era un om deosebit de care m-am îndrăgostit.

Din prima mea dragoste am rămas cu ură şi multe resenti-mente, iar sora mea cu un copil şi o căsătorie, la început nedorită de nimeni, dar în final foarte fericită. Am încercat să mă sinucid, dar acum îi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a ajutat să trăiesc. Există într-adevăr şi oa-meni buni pe lumea asta, chiar dacă ei nu fac parte din familia mea. Sper că fericirea pe care o simt acum să mă ajute să-i iert pe toţi şi să-mi văd liniştită de viaţa mea.

Povestit de o cititoare fide-lă a JURNALULUI, care a avut nenorocul să treacă prin nişte întâmplări pe care am dori să le evităm cu toţii.

nu pot descrie fericireaPovestea mea de iubire... cea mai frumoasă! Este şi acum şi sper aşa să rămână. Prima întâl-nire a fost una virtuală, ne-am vorbit întâmplător pe un forum.

Discuţia a decurs într-un mod unic şi atât de frumos, încât din simplele cuvinte citite simţeam cum în sufletul meu se nasc emoţii (deşi cuvintele nu erau dulci, vorbeam despre un subiect anume).

Am ţinut legătura şi a doua zi ne-am întâlnit, am petrecut cea mai frumoasă seară de până atunci, iar apoi ne-am văzut la o săptămână. El era plecat în timpul acesta, însă am stat de vorbă foar-te mult pe net. Adormeam împre-ună ascultând o melodie caldă.

Când ne-am întâlnit, relaţia noastră a venit de la sine, ne-am iubit din prima clipă. Împreună suntem veseli, avem curajul să înfruntăm orice greutate. Lo-

Nici nu ştiu cum de lucru-rile au evoluat atât de repede şi atât de mult, dar am ajuns să vreau să fug cu el de acasă. Totul era pregătit, urma să plec. Numai că exact când să vreau să ies din camera mea, de jos au început să se audă ţipete îngrozitoare. Părinţii mei se certau cu sora mea mai mare, pentru că tocmai aflaseră că era însărcinată în trei luni... ceea ce era însă de-a dreptul incredibil era că tatăl copilului era nimeni altul decât iubitul meu. Când am aflat, am simţit că lumea s-a sfârşit pentru mine. Sora mea mă înşelase cu băiatul cu care eram gata să fug de acasă.

A urmat o perioadă cruntă. Nu ştiam ce să fac, simţeam că îmi fuge pământul de sub pi-cioare. Nu puteam să o consider vinovată decât pe sora mea. Ea mă minţise şi se prefăcuse tot timpul că îmi e prietenă şi că mă înţelege, dar de fapt nu făcea decât să încerce să-mi fure iubitul. Am încercat să vorbesc cu el, dar totul părea fără solu-ţie. Totul a devenit însă şi mai tragic, pentru că, mai târziu, pă-rinţii au obligat-o pe sora mea să se căsătorească cu iubitul meu înainte să înceapă să se observe sarcina.

,,Mi-a furat iubitul şi i-a făcut un copil”

Ea avea atunci doar 19 ani şi era să aibă un copil nefiind căsătorită. Nu îmi explicam sub nicio formă de ce trebuia să plă-tesc pentru greşelile ei. Avea să se mărite cu nimeni altul decât cu prima dragoste a surorii ei

Jurnal de Chişinãu Marţi, 17 august 2010 www.jurnal.md Poveşti adevărate | 13

Berbec Dimineaţa, s-ar putea să aveţi probleme la serviciu dacă nu reuşiţi să vă concentraţi. Vă sfătuim să nu vă amestecaţi în bârfele celor din jur, pentru

că mai târziu riscaţi să aveţi discuţii. După-amiază, vă reveniţi. Nu este exclus să petreceţi o seară ro-mantică.

Taur În prima parte a zilei, sunteţi con-fuz şi indispus. Vă recomandăm să nu vă asumaţi riscuri pentru că şansele de re-uşită sunt minime. Dacă aveţi ocazia să

vă relaxaţi într-un fel sau altul, nu staţi pe gânduri! Ar fi bine să vă menajaţi sănătatea.

Gemeni Aveţi planuri mari, în special în domeniul financiar, dar încă nu reuşiţi să vedeţi semne încurajatoare. Vă sfă-tuim să aveţi mai multă răbdare şi să

munciţi mai ordonat. Ar fi bine să acceptaţi suges-tiile unei femei mai în vârstă.

Rac Dimineaţa, sunteţi foarte sensibil şi nu vă convine nimic. Încercaţi să depăşiţi cât mai repede această stare, pentru că vă poate afecta relaţiile cu ceilalţi! Vă reco-

mandăm să uitaţi până mâine ambiţia de a vă impune în faţa colegilor. Spre seară, o rudă vă dă o veste bună cu care reuşeşte să vă ridice moralul.

Leu Nu este o zi potrivită pentru întâlniri cu prietenii sau pentru afaceri. Sunteţi mofturos şi nu prea aveţi chef de vorbă. Amânaţi cumpărăturile şi investiţiile! Există

riscul să luaţi decizii neinspirate. Pe plan sentimental, totul este în regulă. Vă sfătuim doar să acordaţi mai multă atenţie persoanei iubite.

Fecioară Încercaţi să nu vă asumaţi prea multe responsabilităţi! Riscaţi să nu vă iasă mare lucru. Primiţi o mână de ajutor de un-de nici nu vă aşteptaţi. Spre seară, mergeţi

la prieteni şi uitaţi de toate problemele de peste zi.

Balanţă Dimineaţa, s-ar putea să fiţi confuz şi să aveţi dificultăţi de comunicare. Nici intuiţia nu vă ajută din cale afară, aşa că ar fi bine să nu mergeţi la risc. Vă sfătuim să nu

neglijaţi odihna. Chiar trebuie să vă reîncărcaţi bateriile.

Scorpion Nu este o zi favorabilă pentru investiţii şi planuri de viitor. În schimb, relaţiile sentimentale vă oferă mari satisfacţii. Evitaţi afacerile la marginea legii pentru că riscaţi să

aveţi probleme!

Săgetător Nu este momentul să începeţi activităţi dificile, pentru că vă l ipseşte simţul practic. Ar fi bine să nu luaţi nicio iniţiativă la serviciu sau în afaceri. S-ar putea să nu fiţ i

prea inspirat.

Capricorn Dimineaţa, sunteţi puţin confuz, motiv pentru care s-ar putea să nu vă faceţi înţeles prea uşor. Vă sfătuim să vă ordonaţi ideile. Dacă do-

riţi să cumpăraţi ceva de valoare, nu încercaţi să-i faceţi partenerului de viaţă o surpriză! Sfătuiţi-vă înainte de a da banii!

Vărsător Deşi vă simţiţi în formă, s-ar putea să descoperiţi că nu prea aveţi spor şi că nu vă reuşeşte mai nimic. Astăzi, nu prea sunteţi realist. Vă sfă-tuim să nu forţaţi lucrurile pentru că

riscaţi să provocaţi discuţii aprinse.

Peşti Primiţi o sumă importantă de la o persoană mai în vârstă din familie şi în-cepeţi să vă faceţi planuri. Ar fi bine să nu vă pripiţi pentru că vă lipseşte simţul

practic şi s-ar putea să suferiţi un eşec. Vă reco-mandăm să vă consultaţi cu partenerul de viaţă.

Horoscop 17 august 2010

Vă daţi seama că toată lumea îl iubea şi îl respecta. S-a însurat imediat după armată. În cinci ani, nevastă-sa i-a născut trei copii, doi dintre care erau gemeni. Din an în an, trăiau tot mai frumos. Adunau avere ca albinuţele în stupul lor. Pe la 45 de ani, doar lapte de pasăre le lipsea.

Cum a intratnebunia în Isai

El avea succes în carieră, mai făcea un ban şi în afara serviciului, căci nu era om prost. După ce şi-au agonisit averea, ce griji să mai aibă? Copiii creşteau şi îi bucurau cu sâr-guinţa şi cuminţenia lor. Dar uite cum se întâmplă când nu mai ai alte scopuri în viaţă decât înavuţi-rea, te trezeşti într-o bună zi că te apucă plictiseala. Şi nevasta nu-ţi mai pare frumoasă, şi casa nu mai este atât de primitoare ca altădată, şi părinţii îmbătrânesc şi se smin-tesc. Vreau să vă spun că Isai era tot mai nemulţumit de ce avea şi căuta tuturor nod în papură.

Florica, nevasta lui, l-a bănuit deodată că are pe cineva, altfel de ce nu-şi găsea astâmpărul? Însă, în acel moment, bărbatul chiar nu avea pe nimeni. Abia mai târziu, când trecuse de 50 de ani, i-a apărut prima amantă. El, care niciodată nu a avut amantă, cum a văzut-o pe Nătăliţa, a simţit că, până atunci, n-a trăit deloc. Aceasta avea 35 de ani, era după un divorţ cu scandal şi venise în colectivul lor să-şi vină în fire. Isai umbla din urma ei de parcă n-a văzut femeie în viaţa lui. Toată lumea îl vorbea pe la colţuri: „Uite cum se sminteşte omul la bătrâneţe!”.

cu Lidia BOBÂNĂLa noi acasă

Ce mai întâmplare şi asta! Vreau să vă spun povestea lui Isai pentru că l-am cunoscut destul de bine. Şi ori de câte ori dă-deam pe cineva drept exemplu, îl pomeneam pe el. Are acum peste 60 de ani, chiar la începutul lunii martie şi-a sărbătorit ziua de naştere. Până nu de mult, era un om ca toţi oamenii – gospodar, bun familist, fiu atent cu părinţii lui şi coleg de serviciu nemaipomenit.

Omul care a dat de naibaPROSTIA OMENEASCĂ // Să nu calci în picioare demnitatea unei femei!

Dădeau vina pe vârstă, ziceau că, după 40 de ani, puţini bărbaţi rezistă ispitei. Nătăliţa şi Isai au devenit amanţi, dar n-a durat mult relaţia lor că nevastă-sa a şi aflat. Într-o zi, Florica a venit ca o pajură la Isai la lucru şi aşa a mai flocăit-o pe Nătăliţa, încât, până în seară, aceasta a scris cerere de eliberare şi a dispărut o vreme din oraş. Însă în Isai a intrat nebunia! Odată ce a gustat din fructul interzis, nu se mai putea opri, fraţilor! Azi una, mâine alta şi tot aşa a ajuns în gura lumii. Nu-i mai asculta pe părinţi, lua în derâdere vorbele nevestei şi le închidea gura copiilor: „Nu-i treaba voastră! Căutaţi-vă de treabă!”.

Vroia să-şi petreacă viaţa aşa cum îi cerea sufletul

Îi părea că încă e tânăr, deşi fosăia când îşi lega şireturile la pantofi, burta i se revărsa peste cureaua de la pantaloni, avea pungi sub ochi în fiecare dimineaţă şi un gât creţ ca la curcani. Adică, dacă s-ar fi uitat mai des în oglindă şi ar fi avut mai multă minte, nu dădea de naiba. Florica se obişnuise cu escapadele lui şi îl aştepta să-şi piardă puterile în pat, şi atunci să

vezi tu răzbunare! Să nu dea Dom-nul să calci în picioare demnitatea unei femei! Florica aştepta să vină ceasul când o să-l îngenuncheze pe moşneag, însă, la sfârşitul acelui an, au divorţat. Isai le-a spus copi-ilor că mai are de trăit douăzeci de ani şi vrea să-i petreacă aşa cum îi cere sufletul.

Nu poţi ascunde la nesfârşit un adevăr

Se întâlnea atunci cu o copi-liţă de 23 de ani, avea 58 bătuţi pe muchie. A luat-o de nevastă şi s-a mutat în gazdă cu ea. Nici la un an după aceea, Rodica i-a născut o fată. Gurile rele spuneau că nu era a lui, dar de ce să nu o crească dacă se credea încă în puteri? Peste o vreme, tânăra soţie i-a mai născut o fată. Avea bucurie mare că uite ce poate face la anii lui. Umbla fudul nevoie mare. Urbea noastră – un sat mare cu neamuri şi prieteni –

urmărea cu sufletul la gură cum se desfăşura relaţia asta. Mai ales că eroul nostru e o persoană publică.

Între timp, Isai şi-a cumpărat apartament. Fetiţele îi ziceau tată şi se agăţau de gâtul lui. Vă daţi seama că niciuna nu-i semăna la chip, nu semănau nici măcar cu Rodica. Aceasta le spunea curioşilor că s-au aruncat în una din mătuşile ei. Dar nu poţi ascunde la nesfârşit un adevăr. Şi cine credeţi că l-a scos la iveală? Florica! A păscut-o pe Ro-dica, din gelozie şi răzbunare, până a aflat cu cine se culcă.

Mi-i greu să vă spun dacă o fi plătit pe cineva sau dacă o urmărea chiar ea. Ştiu doar că Isai primea cu regularitate scrisori anonime şi fotografii în care tânăra sa nevas-tă era surprinsă la braţ cu acelaşi bărbat. Ba se sărutau pe o alee în parc, ba ieşeau împreună dintr-un

bloc de pe bdul Ştefan cel Mare. Mai târziu a aflat că acolo se dădea în chirie un apartament. Floricăi nu i-a trebuit mult ca să-i trezeas-că fostului ei soţ bănuiala. Trăise cu el 30 de ani şi îl cunoştea ca pe nimeni altul.

De scârbă, a început să se ofilească rău

Şi aşa s-au pornit certuri în familia lui Isai. Acesta tot mai des dormea la părinţi care locuiau la vreo 30 km de Chişinău. S-ar fi dus şi pe la copiii săi, dar îi era ruşine. Îşi dădea seama că cunosc adevărul şi că râd de el. De scârbă, a început să se ofilească rău. Din senin îl apu-ca inima, avea în continuu dureri de cap şi nu mai putea de supărare! Când se gândea cât de mult a ţinut la Rodica şi ea şi-a bătut joc de el, nu-i mai venea a crede că fetele sunt ale lui, se uita la fotografiile amantului nevestei sale şi găsea tot mai multe asemănări. Dar îi purtau numele şi le recunoscuse la naştere, deci era obligat prin lege să le asigure material. Au început să trăiască separat. Rodica şi cele două fete locuiesc în apartamentul lui. Nu sunt încă divorţaţi, o iubeşte atât de mult că i-ar ierta tinerei ne-veste păcatul, doar să-i promită că nu va mai face aşa ceva. Om slab, ce vreţi dumneavoastră?! Rodica însă o face pe supărata, chipurile, născo-ceşte din gelozie fel de fel de prostii. Şi ce dacă s-a sărutat în parc? E un prieten de-al ei mai vechi. Ea nu-i scoate ochii că a fost însurat şi a avut atâtea amante... Până o să se rezolve situaţia asta, Isai doarme în garaj. Şi-a pus acolo un pat pliant, iarna asta s-a încălzit la un reşou. Dar ce-o să fie mâine?

www.jurnal.md Marţi, 17 august 2010  Jurnal de Chişinãu 14 | Lumea

o bacterie invincibilăatacă Europa Cercetătorii microbiologi britanici şi agenţia guvernamen-tală pentru profilaxie anunţă apariţia unei bacterii care rezistă la cele mai puternice antibiotice. Supermicrobul originar din India se află deja în Europa şi se poate extinde în spitalele din întreaga lume.

Potrivit specialiştilor Health Protection Agency (HPA), agenţia pentru profilaxie a guvernului britanic, superbacteria a fost identificată la peste 50 de pacienţi din 17 spitale din Regatul Unit, dar şi în SUA, Canada şi alte state europene.

Izolată pentru prima dată în 2009 de microbiologul Timothy Walsh, de la Universitatea din Cardiff, forma enterobacteriei Escherichia coli – un microb care provoacă infecţii gastrointestina-le, urinare şi meningită la nou-născuţi – are o rezistenţă extremă la toate antibioticele cunoscute pentru că produce o enzimă numi-tă „New Delhi metalo-lactamază” (NDM-1). Aceasta dezactivează proprietăţile antibiotice ale dife-riţilor compuşi folosiţi în prezent în medicina umană. Enzima are capacitatea de a neutraliza chiar şi carbopenemele – bactericidele de ultimă generaţie folosite ca armă de ultimă instanţă în cazul infec-ţiilor multirezistente.

Este necesară o supraveghere coordonată la nivel internaţional

Conform prestigioasei reviste medicale „The Lancet”, „NDM 1 are un puternic potenţial de a se transforma într-o problemă de sănătate publică mondială şi (de aceea – n.r.) este necesară o supraveghere coordonată la nivel internaţional” pentru menţinerea sub control a agentului patogen. „Cu acest gen de bacterie am epu-izat aproape toate antibioticele. Doar două o pot combate, iar unul din ele nu este prea eficient. În următorii zece ani, nu vor fi dis-ponibile noi tipuri de antibiotice. Dacă permitem acestor infecţii să evolueze, vom avea fără îndoială o anumită mortalitate”, a averti-zat microbiologul Walsh într-un interviu acordat BBC.

Aşa cum explică specialiştii britanici, deocamdată, super-bacteria se răspândeşte numai în interiorul spitalelor şi poate fi ţinută sub control prin metodele clasice de combatere a infecţiilor nosocomiale. Cu toate acestea, capacitatea de a produce enzima NDM-1 poate fi transferată uşor şi altor bacterii care se transmit

mult mai uşor de la om la om, prin intermediul fluidelor seminale sau pe calea aerului. O astfel de evoluţie ar putea genera epidemii aproape imposibil de combătut.

De unde şi cum a apărut superbacteria?

Bacteriologii britanici afirmă că o parte din persoanele infec-tate au beneficiat de intervenţii chirurgicale efectuate în India, Bangladesh şi Pakistan, fie pentru cazuri de urgenţă, fie pentru că au profitat de preţurile avantajoase practicate în aceste ţări pentru operaţiile estetice. Medicul indian Arti Vashisth explică pentru BBC că regimul precar de control al distribuţiei medicamentelor din India a făcut ca antibioticele să de-vină ineficiente pentru că oamenii le cumpără fără reţetă, iau doze mai mici decât cele prescrise sau nu urmează schema de tratament recomandată. Atacul chimic ineficient permite bacteriilor să supravieţuiască şi să dezvolte mecanisme de rezistenţă. Un alt factor care pare să fi contribuit la apariţia rezistenţei la antibioticele noi este atracţia pacienţilor, dar şi a unora dintre medici pentru cele mai noi medicamente.

Astfel, în loc să crească gra-dual „puterea” medicamentelor utilizate şi să apeleze la medi-camente noi numai în cazul în care cele vechi sunt ineficiente, medicii prescriu de la început cele mai noi şi mai puternice antibi-otice. Această practică, alături de indisciplina pacienţilor, oferă bacteriilor oportunitatea de a se adapta inclusiv la antibioticele de ultimă generaţie.

Un belgian a murit după ce s-a îmbolnăvit în Pakistan

Superbacteria rezistentă la antibiotice a făcut prima victimă în Europa. Un belgian care călăto-rise în Pakistan a murit după ce a contractat bacteria. Cercetătorii lucrează cu disperare la găsirea unui antibiotic care să distrugă noul „inamic” al oamenilor.

(jurnal.md)

Oricât de mult am susţine că trăim într-o lume mică şi am văzut sau am putea să vizităm cu uşurinţă aproape orice colţ al planetei, întotdeauna vor exista locuri ascunse, despre care nici nu am fi bănuit că pot exista. Noile tehnologii scurtează în fiecare clipă distanţele, iar informaţiile fac înconjurul Pământului cu o viteză ameţitoare. Cu toate acestea, lumea rămâne plină de locuri secrete, inaccesibile oamenilor de rând, dintr-o sumedenie de motive, potrivit Listverse.com.

Chiar dacă putem realiza cu uşurinţă o listă a celor mai „cele-bre” locaţii secrete, adevărul este că puţine persoane se pot lăuda că au vizitat aceste locuri, din moment ce însăşi existenţa multora dintre ele este pusă sub semnul întrebării.

Mejgorie,oraşul secretelor

Mejgorie este un oraş închis din Rusia, creat în 1979 pentru a găzdui personalul unei presupuse baze nucleare secrete din interiorul Muntelui Yamantau, cel mai înalt din partea sudică a masivului Ural.

Zvonurile despre existenţa unei facilităţi nucleare în interiorul muntelui au fost lansate în anii '90 de Statele Unite, după ce sateliţii americani au observat lucrări de amploare în zonă. Rusia a oferit diferite explicaţii de-a lungul anilor, însă nici în ziua de astăzi nu este clar ce se ascunde sub muntele păzit de două garnizoane ale armatei ruse.

Arhivele Secrete ale Vaticanului

În ciuda denumirii lor miste-rioase, arhivele Vaticanului sunt puse la dispoziţia publicului larg şi orice document poate fi studiat, în baza unei cereri, cu condiţia să fie mai vechi de 75 de ani, pentru a proteja informaţiile diplomatice şi guvernamentale. Accesul fizic în interiorul arhivelor este într-ade-văr restricţionat, dar asta pentru că Vaticanul a adunat o colecţie de documente ce se întinde pe 84 de kilometri de rafturi, o zonă în care vizitele turistice sunt considerate nepotrivite.

Club 33, Disneyland

Chiar dacă nu pare locul potri-vit pentru vânzarea băuturilor al-coolice, parcul de distracţii Disne-yland din Anheim, California, ştie să-şi potolească vizitatorii însetaţi în Club 33, o locaţie exclusivistă, deschisă unui număr limitat de membri. Taxa de înscriere este cuprinsă între 10.000 şi 30.000 de dolari, însă lista de aşteptare se întinde pe mai bine de 14 ani.

Cele mai cunoscutelocuri secrete din lume

STRICT SECRET // Întotdeauna vor exista locuri ascunse, despre care nici nu am fi bănuit că pot exista

Metroul secret din Moscova

Zvonurile spun că metroul din Moscova este dublat de încă un set de tuneluri, mai lungi chiar decât cele destinate transportului de persoane, construit în timpul regimului stali-nist. Se presupune că aceste tuneluri fac legătura între cele mai importante obiective din capitala Rusiei, cum ar fi Kremlinul, cartierul general al serviciilor secrete ruse, aeroportul Vnukovo-2, un oraş subteran şi alte puncte de importanţă strategică. Existenţa metroului secret nu a fost confirmată sau infirmată niciodată de serviciile secrete ruse sau de con-ducerea metroului public.

White's, clubul domnilor excentrici

Clubul londonez White's a fost fondat în 1693 de către italianul Francesco Bianco şi este unul din cele mai exclusiviste localuri din întreaga lume. Accesul femeilor es-te interzis cu desăvârşire în incinta clubului, iar membrii acestuia sunt renumiţi pentru pariurile lor extravagante. Pentru a fi admis în clubul White's ai nevoie de invita-ţia oficială a unui membru actual, care la rândul său trebuie să aibă aprobarea altor doi colegi.

Cu alte cuvinte, dacă nu cumva eşti membru al unei case regale sau o persoană extrem de cunoscută şi iubită în întreaga lume, nu ai nicio şansă să bei o ciocolată caldă la White's.

zona 51

În ciuda sutelor de referiri făcute în filmele SF şi presă, baza americană din deşertul Nevada rămâne în continuare învăluită de mister. Existenţa Zonei 51 nu a fost recunoscută nici până în clipa de faţă de guvernul american, însă adepţii teoriei conspiraţiei susţin că aici sunt testate aparate de zbor şi diferite tehnologii extraterestre.

biroul 39,Coreea de Nord

Conspiraţioniştii susţin că Biro-ul 39 din Phenian, Coreea de Nord, este sediul unei organizaţii secrete care spală bani şi conduce afaceri

ilegale în numele dictatorului Kim Jong-il, de mai bine de 30 de ani.

Organizaţia ar controla circa 120 de companii străine şi ar deţine 20 de conturi off-shore, prin inter-mediul cărora îşi desfăşoară aface-rile ilicite, iar cartierul general s-ar afla în sediul Partidului Muncitori-lor din Phenian.

Marele Altar Ise

Complexul religios Ise din Japonia, cunoscut şi sub numele de Marele Altar Ise, datează din se-colul al IV-lea î.Hr. şi este închinat zeiţei Soarelui, Amaterasu.

Altarul principal este conside-rat a fi cea mai importantă moşte-nire a trecutului imperial al Japo-niei şi este demolat şi reconstruit la fiecare douăzeci de ani, ciclu simbolizând moartea şi renaşterea.

Singurii oameni care se pot apropia de acest loc sacru sunt preo-ţii sau preotesele japoneze, selectaţi dintre membrii familiei regale.

buncărul Mount Weather

Centrul pentru operaţiuni de urgenţă Mount Weather din Virgi-nia, Statele Unite, a fost construit în anii '50, în timpul Războiului Rece, ca o ultimă şansă de salvare a celor mai importanţi oameni ai Statelor Unite, în cazul unui atac nuclear. Operaţiunile desfăşurate aici de agenţia pentru situaţii de urgenţă FEMA sunt strict secrete, fiind cunoscut doar faptul că, în cazul unor urgente locale de pe teritoriul Statelor Unite, cea mai mare parte a telecomunicaţiilor este deviată prin infrastructura de la Mount Weather. Accesul vizita-torilor este strict interzis.

baza militară Menwith hill

Baza militară Menwith Hill, din Harrogate, Marea Britanie, aparţine forţelor aeriene britanice şi găzduieşte o staţie de comunica-ţii prin satelit ce se presupune că ar avea legături cu reţeaua globală de spionaj ECHELON. Centrul de comunicaţii Menwith Hill oferă servicii suport pentru sateliţii ame-ricani şi britanici, fiind considerat cel mai mare sistem de monitoriza-re electronică din lume.

bAzA MILITARĂ MENWITh hILL, din Harrogate, Marea Britanie,aparţine forţelor aeriene britanice

Jurnal de Chişinãu Marţi, 17 august 2010 www.jurnal.md Divertis | 15mEtEo Marţi Miercuri Joi

Chişinău 20°C...35°C 20°C...31°C 19°C...31°C

Bălţi 19°C...34°C 19°C...30°C 18°C...30°C

Cahul 21°C...36°C 21°C...32°C 20°C...32°C

Democraţia în socialism

Democraţia-i vis neîmplinit,Dar, de se-ntâmplă’i fericit poporul,Că poate face totul, în sfârşit...Ce îşi doreşte însuşi dictatorul.

Animalele în fabulă

Au bietele-animale soartă grea,De aceea mă întreb de ce li-i datÎn fabulă tot timpul ca să stea,Când omul este cel mai indicat?

Gheorghe BÂLICI

epigrame

BIG BANC O femeie grasă stă în faţa oglin-zii fermecate:– Oglindă-oglinjoară, cine-i cea mai frumoasă din ţară? La care oglinda:– Dacă vrei să-ţi spun, dă-te la o parte, că nu văd nimic!

– Vasilică, ce-i tatăl tău?– Gunoier.– Nu se spune gunoier, ci lucrător la Salubritate. Petrică, ce-i tatăl tău?– Gropar.– Nu se spune gropar, ci lucrător la Pompe Funebre. Bulă, ce-i tatăl tău?– DJ la Mystic Club.– Cum adică?– Clopotar la biserică.

DIFICIL

SIMPLU

integramă

Sudoku

Afis,Cinema

Patria-Centru

17.08–18.08

Sala Mare

,,Dansul dragostei 3D”– 12.10, 14.30, 19.00, 21.30.,,Salt” – 17.00.

Sala Mică

,,Prieteni pentru totdeauna” – 13.00.,,Oameni mari şi fără minte” – 14.40, 18.40, 20.30, 22.20,,Saga Amurg:Eclipsa”- 16.30.

Patria-Multiplex

17.08–18.08

Sala nr. 1

,,Oameni mari şi fără minte” – 12.00, 14.20, 16.40, 19.00, 21.20.

Sala nr. 2 (3D)

,,Ultimul războinic al aerului 3D” – 12.20,,Dansul dragostei 3D”- 14.40. 17.00, 19.20, 21.40.

Sala nr. 3

,,Saga Amurg: Eclipsa” – 16.00, 21.00.,,Prinţul Persiei: Nisipurile timpului” – 13.40, 18.40.

Sala nr. 4

,,Salt” – 13.00, 15.00, 17.20, 19.40, 22.00.

Sala nr. 6

,,Aventurile extraordinare ale lui Adel” – 13.20, 15.40, 20.40.,,Scrisori către Julieta” – 18.20.

Patria-Râşcani17.08–18.08

,,Un cuplu mortal” – 17.00, 19.10, 21.20

DAU în chirie două camere la Iaşi, pentru un cuplu, o familie, băieţi şi fete.Tel: 023661470.

DE VÂNZARE o gospodărie completă, formată din trei case amplasate pe o suprafaţă de 189 mp. Casele sunt în stare perfectă; gaz, apă, beci, coteţ pentru găini, pomi fruc-tiferi, meri, peri, cireşi, nuci, poamă. Gospodăria este situată în Edineţ, satul Terefina, într-o zonă super liniştită. Tel: 079678092.

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri

tel.: 090023456.

ORICE LEU ARE VALOAREPENTRU FAMILIA CăTANă JURNAL de Chişinău a fost în vizită la Ion şi Valentina Cătană din Sărata Galbenă, Hânceşti. Deşi s-au născut cu handicapuri fizice (Ion are gradul I de invaliditate, iar Va-lentina, gradul II), au format o familie şi au dat viaţă unui copil prin intermediul rubricii „Jumătatea ta” din JURNAL. Indemnizaţia lunară a familiei Cătană nu ajunge nici până la 1000 de lei, de aceea Ion, capul familiei, lucrează şi la construcţii uneori ca să aibă pâine pe masă şi, iarna, lemne de foc. I-am întrebat de ce au nevoie cel mai mult. Ambii ne-au spus că de fapt se descurcă, doar că cel mai greu le vine să se deplase-ze, pentru că Ion are tetrapareză spastică, paralizie cerebrală, iar Valentina suferă de hemopareză pe stânga. „Merg la serviciu pe jos şi am dureri mari în picioare. Soţiei mele îi vine foarte greu să se deplaseze. Am nevoie de un mijloc de transport ca să ajung mai uşor şi la lotul din câmp, care este departe de casă, şi la serviciu”, îşi po-vesteşte necazul Ion. JURNAL de Chişinău face apel către toţi cei care doresc să susţină familia Că-tană în procurarea unui scuter cu patru roţi, pentru ca soţii Cătană să se poată deplasa mai uşor. Doritorii pot să done-ze bani în contul d-nului Ion Cătană, cod fiscal 0982407202354, cont bancar în lei – 2233918572, cont bancar în euro – 2233918572 la BC „Victoriabank” SA, filiala nr.18, Hânceşti, contul băncii VICB-MD2X491. Dacă doriţi să luaţi direct legă-tura cu soţii Cătană, puteţi să-i apelaţi la numerele de telefon: 0 269 50581, GSM: 069669279.

Festivalul naţional de Epigramă şi Fabulă „Donici, cuib de-nţelepciune”

Ediţia a vi-a - chişinău, octombrie 2010În cadrul Festivalului se va organiza

un concurs cu două secţiuni:Secţiunea „Epigramă” cu următoarele teme:

1. Dragoste la ultima vedere2. Tună şi-i adună...3. Temă liberăSe vor trimite câte 2 (două) epigrame inedite pentru fiecare temă, cu un moto, până la data de 20 septembrie 2010 pe adresa: Uniunea Scri-itorilor din Moldova, str. 31 August 1989 nr. 98, MD-2004, Chişinău, Republica Moldova, pentru concursul de epigrame.

Secţiunea „Fabulă”

Se vor trimite câte trei fabule pe teme libere până la aceeaşi dată la adre-sa menţionată.Informaţii suplimentare se pot obţine la tel: 201742; 079640884; e-mail: ZinoviaS@rambler.ru. (Gheorghe Bâlici, director al festivalului).

Acad. Mihai cimpoi, Preşedinte al uniunii Scriitorilor din Moldova

Citaţie publică

Judecătoria Buiucani solicită prezen-tarea dlui Moroşan Vladimir, pentru 13 septembrie 2010, ora 09.20, în şedin-ţa judiciară (str. Mihai Viteazu 2, bir. 505, mun. Chişinău), în calitate de re-clamat, în cauza civilă nr. 2-2876/10, intentată la cererea Î.C.S „Red Union Fenosa”, privind încasarea datoriei.

galina Moscalciuc, judecător

La ceas de grea încercare şi suferinţă, suntem alături de di-rectorul nostru Petru Macovei, acum când îl conduce pe ulti-mul drum pe tatăl său, Tudose Macovei. Dumnezeu să-i dăruiască linişte şi odihnă veşnică în Împără-ţia Sa. Sincere condoleanţe întregii familii.

colegii de la Asociaţia Presei Independente

www.jurnal.md Marţi, 17 august 2010  Jurnal de Chişinãu 16 | Zigzag

„a” de la avril Avril Lavigne se înţelege de minune cu noul ei iu-bit, Brody Jenner. Cei doi încearcă să dea de înţeles celorlalţi, prin diver-se gesturi, că se iubesc foarte mult, notează „The Telegraph”, citat de ziare.com

După ce şi-au tatuat fieca-re numărul celuilalt, Brody a găsit ceva mai ingenios care ţine loc de orice altă decla-raţie de dragoste: s-a tuns în stil „punk”, cu o creastă pe mijlocul capului, iar pe por-ţiunile unde părul a fost tuns „periuţă” se poate observa un A… de la Avril, realizat tot cu ajutorul maşinii. Astfel, Jen-ner arată tuturor că Avril este iubita lui şi doreşte să rămână aşa multă vreme. Văzând însă tunsoarea lui Jenner, gurile rele susţin că ar vrea să o vadă şi pe Avril tunsă similar, dar, oricât de îndrăgostită ar fi, e greu de crezut că tânăra va renunţa la frumosul ei păr lung.

Doarme şase luni şi stă treaz alte şase luni Un bărbat din China a reuşit să-i uimească pe doctorii din întreaga lume – omul doarme şase luni în continuu şi stă treaz alte şase luni.

Li Zhiming, 74 de ani, îşi sperie întreaga familie în timpul lungului său somn, relatează „The Sun”. Fiii bărbatului susţin că se strâng cu toţii să îi toarne pe gât tatălui lor apă şi supă caldă, cât timp acesta doarme. Îi pun chinezului şi scutece de unică folosinţă, deoarece Li nu se trezeşte să meargă nici măcar la baie pe parcursul celor şase luni de somn.

„Când doarme, se comportă de parcă ar fi în comă. Nu putem să îl trezim. Am încercat toate metodele. Când îi turnăm supă în gură, o înghite automat. O altă reacţie nu vedem din partea lui” a decla-rat una dintre nurori, Fu Yip, 42 de ani.

Potrivit acestui săptămânal, producătorii filmului, turnat în prin-cipal în Rio de Janeiro sub bagheta lui Stallone, datorează peste două milioane de dolari companiei brazi-liene O2, specializată în montarea instalaţiilor de lumini pe platourile de filmare, asigurarea serviciilor de pază, transport şi curierat etc. „Din luna mai a anului trecut, compania O2 încearcă să recupereze aceşti bani de la americani. Însă, de la începutul acestui an, Stallone şi asociaţii săi nu mai răspund la telefon”, afirmă publi-caţia braziliană citată.

Cu un buget de producţie de 63 milioane de dolari, „Eroi de sacrificiu/ The Expendables” este considerat filmul cu cel mai mare buget turnat vreodată în Brazilia.

Filmul prezintă aventurile unei bande de mercenari care primesc misiunea de a înlătura de la putere un dictator sud-american. Pentru a asi-gura succesul acestui film de acţiune, Stallone, care deţine un rol în această peliculă, a mizat pe o distribuţie de invidiat, din care fac parte „Stone Cold” Steve Austin, Mickey Rourke,

El spune că la 90 de ani, putem fi la fel de sănătoşi ca la 30. Totul stă în stopa-rea procesului de „uzare” a organismului uman.

Într-un interviu acordat www.guar-dian.co.uk, de Grey declară că este posibil să fie primul om care să atingă vârsta de 1.000 de ani. Totul datorită cercetărilor sale, cu ajutorul cărora speră să poată salva 100.000 de vieţi pe zi.

Îmbătrânirea nu trebuie neapărat să aducă şi îmbolnăvirea organismului uman. Totul se întâmplă la nivel celular. „Metabolismul produce în corp o serie de efecte secundare, cum ar fi acumularea multor tipuri de resturi moleculare în celule şi în afara lor sau moartea unor

celule, fără ca acestea să fie înlocuite de altele. Aceste acumulări care se produc au ca rezultat apariţia bolii”, spune de Grey.

„O altă problemă apare atunci când unele celule ar trebui să moară, lucru care nu se întâmplă. Se divid atât de mult încât apare cancerul”, consideră geron-tologul.

Aubrey de Grey, specializat în biolo-gie moleculară, mai susţine că noile tera-pii pe care le studiază ar putea fi folosite în viitorul apropiat: „Ne putem imagina că oamenii care au acum 40 de ani vor putea beneficia de aceste terapii. Şanse-le sunt de 30-40%”, a mai spus acesta în interviul acordat presei britanice.

omul care susţine că va trăi 1.000 de ani

porcii sunt capabili de stări emoţionale complexe

sylvester stallone are datorii impunătoare

Goi în montagne russe Gerontologul Aubrey de Grey, absolvent al Universităţii Cambridge, susţine că cercetările sale vor avea ca rezultat creşterea spectaculoasă a vârstei oamenilor, chiar spre 1.000 de ani, relatează ziare.com

O echipă de experţi britanici de la Universitatea pentru Agricul-tură, Alimentaţie şi Dezvoltare Rurală din Newcastle a stabilit, în urma unui studiu, că porcii sunt la fel de capabili ca oamenii să simtă optimism sau pesimism, în funcţie de mediul înconjurător, arată „The Independent”, citat de mediafax.ro

La sfârşitul săptămânii trecute, 102 persoane din Marea Britanie şi-au dat jos hainele pentru a se plimba cu un montagne russe şi a încerca să stabilească un nou record mon-dial, relatează „The Telegraph”.

Actorul american Sylvester Stallone are datorii de peste două mili-oane de dolari în Brazilia, unde a filmat cel mai recent lungmetraj al său, „The Expendables”, a anunţat săptămânalul brazilian „Veja”.

madonna a îmbătrânit?Madonna este surprinsă din ce în ce mai des, în fotografii obosită, neîngrijită şi neglijentă, arătându-şi vârsta de 51 de ani. Cu cearcăne şi nefardată, vedeta este în evident contrast cu apariţiile din primăvară în pictoriale sexy şi fotografii în care arăta cu mult mai tânără, notează eveni-mentul.ro

Artista lucrează intens la cel de-al doilea film din cariera sa de regizor, W.E., o dramă inspirată din viaţa regelui Edward al VIII-lea, monarhul care a renunţat la tronul Marii Britanii pentru a se căsători cu o americancă.

Precedentul film regizat de Madonna a fost „Filth and Wisdom/ Mizerie şi înţelepciune”, lansat pe marile ecrane în 2008.

Descrisă de numeroase ori

drept „una dintre cele mai bune artiste pop ale tuturor timpu-rilor”, numită şi „Queen of Pop (Regina Pop-ului)”, Madonna este şi cea mai bine vândută cân-tăreaţă a secolului XX, potrivit Recording Industry Association of America, cu peste 200 milioane de albume vândute în întreaga lume. În martie anul trecut, ea a fost inclusă în Rock and Roll Hall of Fame.

Tracy Jones, organi-zatoarea evenimentului, desfăşurat în oraşul Sou-thend-on-Sea, regiunea Essex, a declarat că a reuşit să convingă cu 70 de oameni mai mult comparativ cu 2004, când a fost înregistra-tă o performanţă mondială în acest sens, în parcul de distracţii „Alton Towers” din Staffordshire. Cursa de săptămâna trecută a avut loc în incinta parcului Ad-venture Island şi a avut ca scop strângerea de fonduri pentru Fundaţia Carita-

bilă „Bosom Pals Appeal” a Spitalului Universitar Southend.

„Este nevoie de foarte mult curaj pentru a-ţi da jos hainele în faţa atâtor oameni şi a mass-media. Organizaţia le mulţumeşte tuturor celor care au fost atât de îndrăzneţi şi au aju-tat la colectarea unei sume uriaşe, peste 22.000 de lire sterline, extrem de impor-tantă pentru susţinerea cauzei noastre”, a declarat Barbara Warner din partea „Bosom Pals”.

Potrivit specialiştilor, porcii care trăiesc în condiţii „luxoase” sunt mai predis-puşi să reacţioneze pozitiv la o schimbare sau la o nouă experienţă. Oamenii de şti-inţă speră ca cercetarea, care arată că porcii sunt capabili de stări emoţionale comple-xe, va avea un impact asupra condiţiilor în care sunt ţinute animalele şi asupra legislaţiei care reglementează atitudi-nea faţă de acestea.

Studiul, condus de me-dicul veterinar Catherine Douglas, a presupus folosirea tehnicii de a „întreba” porcii dacă se simt optimişti sau pesimişti, în contextul con-diţiilor de trai.

În cadrul experimentu-lui, porcii au fost învăţaţi să asocieze o notă de ţambal cu o „recompensă” – un măr – şi un dispozitiv de antrenare a câinilor cu ceva neplăcut – în

acest caz, foşnetul unei pungi de plastic.

Totodată, animalele au fost plasate în diferite medii – unii în spaţii de mari di-mensiuni, unde aveau jucării la dispoziţie, iar alţii în medii plictisitoare, cu o singură ju-cărie noninteractivă. Ulteri-or, porcii au fost supuşi unor zgomote ambigue, în vreme ce specialiştii au studiat reacţiile lor.

Rezultatele au arătat că porcii crescuţi în medii interactive, plăcute, sunt predispuşi la a fi optimişti şi reacţionează mai bine la experienţe noi (respectiv zgomotele ambigue create de experţi).

Anul trecut, Catherine Douglas a publicat un studiu care arăta că vacile care pri-mesc un nume şi sunt tratate ca indivizi produc mai mult lapte decât cele nebotezate.

Arnold Schwarzenegger, Bruce Willis, Jet Li, Jason Statham şi Dolph Lund-gren.