Anul XIV, numărul 92 (1301) 10 dEcEmbrIE 2013...

ISN

N 1

857-

3223

Un ziar bUn!

Anul XIV, numărul 92 (1301)prEŢ: 6 lEI

Marţi,10 dEcEmbrIE 2013

stilnou

Sărbători creştine Meteo

Marţi,10.12.2013 (†) Sf. Mc. Mina, Ermo-ghen şi Evgraf (Dezlegare la ulei şi vin)

Miercuri,11.12.2013†) Sf. Cuv. Daniil Stâlpni-cul şi Luca cel Nou (Post)

Joi, 12.12.2013†) Sf. Ier. Spiridon, Ep. Trimitundei;Sf. Mc. Sinet; Sf. Ier. Alexandru, ep. Ierusalimului (Dezlegare la peşte)

MarţiMin. Max.

-7 -2

10.12.2013

Miercuri

Min. Max.

-9 -3

11.12.2013

joiMin. Max.

-2 1

12.12.2013

AprOpOP.7

Adriana Ochişanu, despre Crăciunul copilărieiVedeta ne spune cât o va costa masa de sărbătoare şi le oferă cititoarelor APROPO rețeta sarmalelor sale

AbOnArEAP.2

su

plim

ent

http://meteo.md/

magaz in

Datorită reformei în domeniul educaţiei, instituţiile de învăţământ mari, trecute la autogestiune, pot funcţiona fără susţinerea asociaţiilor de părinţi

Directorii de şcoli nu mai umblă cu mâna întinsă

A-pOlITIcEP.6

apropo

Concurs pentru poştaşi 2014

De ce Republica Moldova este altfel?

FOTO

: nA

dE

A r

Oş

cO

VAn

u

Mircea V. CIOBANU

P 4

Jurnal de chişinăuAnul XIV, numărul 92 (1301)

Marţi,10 decembrIe 20132Realitatea

Moldova nu trebuie să fie ostaticul regiu-nii transnistrene, iar acordarea perspecti-vei europene pentru moldoveni nu trebu-ie condiţionată cu rezolvarea conflictului transnistrean.

DIRECTOR FONDATOR: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu pârcălab 63, etaj 3,

Centrul skytower, cod poştal 2012, Chişinău,

Republica moldova

Telefoanele redacţiei: 23.76.45

Gsm 068.58.37.77 OrangeGsm 079.98.37.77 moldcell

fax: 23.42.30e-mail: [email protected]

internet: www.jurnal.md

REDACţIA:

REDACTOR-şEF: Rodica Mahu

[email protected]

REDACTOR-şEF ADjuNCT: Ilie Gulca

[email protected]

EDITORIAlIşTI:Constantin Cheianu

Lilian NegurăMircea V. Ciobanu

REpORTERI:Irina Nechit

[email protected]

Svetlana panţ[email protected]

Svetlana [email protected]

Vadim [email protected]

Victoria [email protected]

Carolina [email protected]

EDITOR FOTO: Nadea Roşcovanu

[email protected]

DESIgN: Oleg Tataru

MANAgER pRODuCţIE & AbONAMENTE:

Veaceslav Dreglea

DIRECTOR publICITATEVirginia Prodan

[email protected] 23.46.79

DIRECTOR DEpARTAMENT CONTAbIlITATE

Victoria [email protected]

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi

corectitudinea anunţurilor publicitare.

textele marcate cu p (publicitate),

pp (publicitate politică) și Bp (bani publici)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

„Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri.

Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din

Republica moldova.

TIRAj TOTAl: 13453 ex.

TIpAR: tipografia: Î.m. „edittiparGrup“ s.R.l.,

str. Feredeului 4.Comanda nr. 1737

„RM se poate aştepta la presiuni şi şantaje mari din partea Rusiei”

UE şi Rusia au stiluri diferite în relaţia cu ţările partenere, precum Republica Moldova. În timp ce Uniunea Europeană lucrează cu guvernele, susţinând proiecte cu beneficii sistemice pe termen lung, Rusia promite beneficii concrete pe termen scurt, cum ar fi gaz mai ieftin sau bani oferiţi direct cetăţenilor din regiunea transnis-treană.

Respectiv, oamenii resimt indi-rect beneficiile apropierii de UE, în timp ce contribuţia Rusiei este văzută chiar acum, notează autorii raportului „După faptă şi răsplată”, realizat în cadrul proiectului „EU-Moldova Think Tank Dialogue”, şi prezentat în cadrul unei conferinţe de presă la IPN.

Directorul Centrului Român de Politici Europene (CRPE), Cristian Ghinea, unul dintre autorii rapor-tului, menţionează că Republica Moldova se bucură de o finanţare substanţială din partea UE, aceasta ridicându-se la aproximativ 5% din PIB-ul ţării, dar aceşti bani sunt di-recţionaţi pentru crearea unor noi instituţii sau aprobarea legilor, iar această susţinere nu este percepu-tă direct de către populaţie.

În acelaşi timp, Rusia face o contribuţie financiară vizibilă pen-tru populaţia din stânga Nistrului, acordând alimente şi suplimente la pensii, astfel construind un brand pentru cadourile de la „mama Ru-sie.”

Potrivit autorilor raportului, în etapa premergătoare Summitului de la Vilnius, unde Moldova a pa-rafat Acordul de Asociere cu UE, Rusia a oferit Chişinăului o mostră din ce ar urma dacă va continua pe drumul spre UE. Este vorba de embargoul asupra vinului moldo-venesc. De asemenea, o parte din importurile de fructe au fost bloca-te şi au existat ameninţări mascate privind tăierea gazului.

Directorul executiv al Asociaţi-ei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, un alt autor al raportului, susţine că în următoarele şase luni

Exprimăm sincere con-doleanţe colegei noastre Victoria Ursu în legătură cu moartea subită a soţului său, SOFRONIE. Împărtăşim ală-turi de familie, rude şi prie-teni durerea sa.

Dumnezeu să-l odihneas-că în pace.

Echipa JURNALULUI

DiSPUTĂConDoleanţe

Poştaşii care vor perfecta, pentru anul 2014, un număr de abonamente pentru şase luni la oricare din indicii de abonare – PM 21472 (vineri), PM 23472 (vineri, pensionari), PM 21692 (marţi), PM 23692 (marţi, pensionari) vor beneficia de pre-mii după cum urmează:

1. 30–35 abonamente – 150 lei2. 36–40 abonamente – 200 lei3. 41–45 abonamente – 250 lei4. 46–50 abonamente – 300 lei5. 51–55 abonamente – 350 lei6. 56–60 abonamente – 400 lei7. 61–65 abonamente – 450 lei8. 66–70 abonamente – 500 lei

9. 71–75 abonamente – 550 lei10. 76–80 abonamente – 600 lei11. 81–85 abonamente – 650 lei12. 86–90 abonamente – 700 lei 13. 91 şi mai multe abonamente – 1000 lei

Toţi poştaşii care vor perfecta, pentru anul 2014, 100 şi mai multe abonamente pentru trei luni la ori-care din indicii de abonare – PM 21472 (vineri), PM 23472 (vineri, pensionari), PM 21692 (marţi), PM 23692 (marţi, pensionari) vor beneficia de un premiu de 500 de lei.

Premiul mare – poştaşul care va perfecta cel mai mare număr, dar nu mai puţin de 100 de abonamente pentru şase luni, va primi 2000 de lei.

DiSPUTĂaBonarea la JUrnal

Concurs pentru poştaşi 2014

Moldova se poate aştepta la presi-uni şi şantaje mari din partea Rusi-ei, deoarece aceasta nu doreşte ca ţările din Parteneriatul Estic să se asocieze cu UE.

„Indiferent de declaraţiile po-liticienilor moldoveni despre păs-trarea bunelor relaţii cu Rusia, presiunile vor creşte din cauza alegerii făcute de Moldova. Politi-cienii moldoveni trebuie să-şi cal-culeze declaraţiile făcute pentru că acestea ar putea exacerba reacţiile ruşilor şi nu cred că este în favoa-rea Moldovei”, a subliniat expertul.

Autorii raportului au mai men-ţionat că Moldova nu trebuie să fie ostaticul regiunii transnistrene, iar acordarea perspectivei europene pentru moldoveni nu trebuie con-diţionată cu rezolvarea conflictu-lui transnistrean, deoarece în acest caz controlul va fi dat Tiraspolului, care se poziţionează împotriva in-

tegrării în UE. Experţii consideră că acordarea perspectivei de inte-grare pentru Moldova va duce la soluţionarea mai rapidă a conflic-tului.

Proiectul „EU-Moldova Think Tank Dialogue” este finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al

României, prin Unitatea Asistenţă pentru Dezvoltare, în cooperare cu UNDP Bratislava Regional Centre. Primul raport fost realizat de că-tre Centrul Român de Politici Eu-ropene (CRPE), European Policy Centre (EPC) şi Asociaţia pentru Politică Externă (APE).

09.07.2013 Catherine Ashton, reprezentantul pentru politica externăși politica de securitate al uniunii europene, şi iurie leancă, premierul Rm

Directorul Centrului Român de Politici Europene (CRPE), Cristian Ghinea, unul dintre autorii raportului, menţionează că Republica Moldova se bucură de o finanţare substanţială din partea UE, aceasta ridicându-se la aproximativ 5% din PIB-ul ţării, dar aceşti bani sunt direcţionaţi pentru crearea unor noi instituţii sau aprobarea legilor, iar această susţinere nu este percepută direct de către populaţie.

FOTO

: nA

dE

A r

Oş

cO

VAn

u

http://www.ustream.tv/recorded/41535183

http://www.ustream.tv/recorded/41535183


Marţi,10 decembrIe 2013 3

Simfonia lui Ion Bajureanu

Pagina bună„Vasile Stroescu a avut o atitudine deosebită faţă de ţărani. Ceea ce a văzut în Occident a aplicat pe moşi-ile tatălui său. Avea o nouă viziune asupra economiei, a atitudinii faţă de ţărani. De aceea, ţăranii au o amin-tire frumoasă despre el, cei care au avut contacte cu el au păstrat câte o amintire”, explică Ion Bajureanu.

PaSiUni

Am mers la Trinca, Edineţ, împreună cu scriitorul Vladimir Beşleagă şi istoricul Ion Negrei, pentru a vizita ctitoria lui Vasile Stroescu, monumentul funerar al acestei familii de nobili şi pensiunea. După ce am vorbit cu un primar PD, care ne-a aban-donat foarte repede, am ajuns pe mâinile lui Ion Bajureanu, un tânăr împătimit de opera lui Vasile Stroescu (1845–1926), un mare militant pentru România Mare.

Un tânăr din Trinca, Edineţ, a reuşit să adune o colecţie impresionantă de obiecte arheologice şi lucruri aparţinând primului preşedinte al Parlamentului României Mari

Ilie Gulca

În această regiune, mulţi au moştenit lucruri care au aparţinut familiei Stroescu – unul are un clopot de la sanie, altul – piese de vese-lă, fotografii etc. Ion Baju-reanu este unul dintre pu-ţinii oameni căruia i-a venit ideea de a strânge aceste lucruri la un loc. Este vorba de o colecţie impresionantă de unelte preistorice: to-poare din piatră, cioplite şi şlefuite, lame de silex şi ob-sidian, unelte de os, arme albe şi, evident, obiecte şi fotografii ce au aparţinut familiei Stroescu.

Un foarfece cât o sabie

În opinia sa, colecţia pe care o deţine reprezintă „un tot întreg”. Ţine în aceeaşi măsură la toate piesele şi le compară cu sunetele ce alcă-tuiesc „o simfonie”. Împarte

colecţia în două părţi: „pri-ma parte o constituie piesele arheologice, cele medieva-le şi moderne; şi a doua – amintirile oamenilor locului despre Stroescu”.

„Primele investigaţii ar-heologice s-au efectuat la Trinca în anii 1960. Au fost descoperite aşezări ale omu-lui de neandertal, aşezări din eneolitic (Cultura Cucuteni), precum şi o necropolă traci-că. Tatăl meu a reuşit să co-lecteze de la elevi unele piese. Astfel a ajuns în colecţia mea un fragment dintr-o mandi-bulă de mamut... Aici am un foarfece, care, la origine, era o sabie din secolul XIX, bu-nicul meu şi-a făcut din el o

pereche de foarfece”, spune râzând tânărul. „Ioane, ia adă farfuria ceea din care mânca Stroescu!”, Ion Bâlba, unul din însoţitorii noştri, o îmbie pe gazdă să mai scoată ceva din ce are ascuns. Ar vedea toate piesele sale în cadrul unui muzeu sau casă memo-rială „Vasile Stroescu”, „însă primăria are proiecte mai importante”.

Fotografii găsite la servitoarele conacului

Trebuie să spunem că la Trinca multe familii au păs-trat câte ceva de la Stroeşti. „Şi asta pentru că Vasile Stroescu a avut o atitudi-

ne deosebită faţă de ţărani. Ceea ce a văzut în Occident a aplicat pe moşiile tatălui său. Avea o nouă viziune asupra economiei, a atitudi-nii faţă de ţărani. De aceea, ţăranii au o amintire fru-moasă despre el, cei care au avut contacte cu el au păs-trat câte o amintire”, ne ex-plică ghidul nostru.

„În timpul regimului sovietic, sătenii vorbeau în şoaptă despre Stroescu. Tatăl meu, fiind profesor

de istorie, a început să co-lecteze amintirile sătenilor. Vorbea cu oamenii care l-au cunoscut şi care, da-torită acestui fapt, au păs-trat piese de harnaşament, veselă. Unele fotografii au fost găsite la servitoarele conacului.”

„Harry Potter” şi „Codul lui Da Vinci”,

nişte valori false

Ion Bajureanu a absolvit Şcoala medie Trinca, apoi şi-a continuat studiile la Co-legiul de medicină din Chi-şinău. Iniţial, voia să intre la Universitatea de Medicină, însă a renunţat la idee din cauza necazurilor, şi-a pier-dut mama la 11 ani.

„În timp ce semenii mei erau interesaţi de Harry Potter şi Codul lui Da Vinci, nişte valori false, eu eram absorbit de trecutul satului meu. A nu şti despre trecu-tul tău este ca şi cum nu ţi-ai cunoaşte părinţii”, spune tânărul, parafrazându-l pe Nicolae Iorga. „Tata era în-văţător de istorie la şcoală şi nu m-am gândit că ar putea

să mă susţină în anii de stu-dii”, îşi aminteşte Ion.

S-a întors în sat şi a încer-cat să se descurce. După ce s-a căsătorit, a redobândit cetăţenia română şi a plecat în Franţa, la Paris, „pe urme-le lui Stroescu”, cum îi place lui să spună.

La Paris, pe urmele lui Stroescu

Meseria sa este „să facă aşa ca familia sa să trăiască cât mai bine posibil, pentru asta am fost obligat să merg la Paris”. „Lucrez cu ingineri, jurişti din Republica Moldova, muncim la construcţii fiind constrânşi de realităţile în care trăim. În timpul liber, ne asociem pen-tru a discuta despre Republi-ca Moldova, despre motivele pentru care ne aflăm la Paris şi nu avem un loc acasă”.

Cu toate acestea, nu uită de pasiunea sa, Stroescu. „Am căutat în presa epocii ştiri despre consăteanul meu şi, din fericire, am găsit un articol în ziarul ‚Le Temps’! E o plăcere să-ţi dedici tim-pul liber unei cauze nobile”, spune el.

Festival parohial al Cântecului pascal, Biserica „sf. Arhangheli” din satul trinca, raionul edineţ

racursi

FOTO

: E

dIs

pr

Od

uc

TIO

n

„În timp ce semenii mei erau interesaţi de Harry Potter şi Codul lui Da Vinci, nişte valori false, eu eram absorbit de trecutul satului meu. A nu şti despre trecutul tău este ca şi cum nu ţi-ai cunoaşte părinţii”, spune tânărul, parafrazându-l pe Nicolae Iorga.

FOTO

: Ar

hIV

A-E

pA

rh

IA.m

d

ion Bajureanu


Marţi,10 decembrIe 20134

În raionul Ungheni implementarea reformei structurale este salutată, în multe raioane însă întâmpină rezistenţă. De regulă, cei mai nemul-ţumiţi sunt profesorii din şcolile mici, care se confruntă cu deficit bugetar şi riscă a fi închise.Observator

DiSPUTĂ

Directorii de şcoli nu mai umblă cu mâna întinsă

Noua formulă de finanţare a instituţiilor de învăţământ, conform căreia, banii nu mai sunt gestionaţi de primărie, ci de managerii instituţiei de învăţământ, este tot mai apre-ciată de aceştia. Administraţia Liceului „Mihai Eminescu” din or. Ungheni, cea mai mare instituţie de învăţământ din raion, cu un contingent de 1208 elevi, spune că mai mulţi ani la rând a încercat să-şi rezolve problemele legate de reparaţia acoperişului, cantinei, să procure mobilier nou, însă n-a reuşit. Toamna, în unele săli de clasă de la ultimul etaj, apa curgea şiroaie pe pereţi, iar, la scurt timp, aceştia se acopereau cu igrasie. Odată cu trecerea la autogestiune, lucrurile s-au schimbat în bine.

eDUCație

Abonaţi-vă la JURNAL de Chişinău pentru 2014!JURNAL de Chişinău, ediţia de Marţi

Indice 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni PM 21692 (pers. fizice) 23,65 lei 70,95 lei 141,90 lei 283,80 lei PM 23692 (pens., invalizi) 21,85 lei 65,55 lei 131,10 lei 262,20 lei

JURNAL de Chişinău, ediţia de VineriPM 21472 (pers. fizice) 24,00 lei 72,00 lei 144,00 lei 288,00 leiPM 23472 (pens., invalizi) 22,15 lei 66,45 lei 132,90 lei 265,80 lei

JURNAL de Chişinău, ediţia CompletăPM 23724 (pers. fizice) 44,00 lei 132,00 lei 264,00 lei 528,00 leiPM 21725 (pers. juridice) 68,00 lei 204,00 lei 408,00 lei 816,00 lei

Datorită reformei în domeniul educaţiei, instituţiile de învăţământ mari, trecute la autogestiune, pot funcţiona fără susţinerea asociaţiilor de părinţi

Svetlana COROBCEANU

Pe moment, statul alocă pe an pentru educaţia fiecărui elev circa 6282 de lei. Cu cât instituţia are de mai mulţi elevi, cu atât situaţia fi-nanciară a acesteia este mai bună. Liceul „Mihai Eminescu” dispune de un buget de circa 8 mil. de lei. În afară de remunerarea profeso-rilor, rămâne 1 milion de lei, care pot fi investiţi în modernizarea in-frastructurii liceului. Până mai ieri, se ruga la primar ori la autorităţi-le raionale să îi aloce bani pentru a face achiziţii. Acum însă, liceul îşi cumpără de sine stătător tot ce are nevoie. „Am reparat acoperi-şul, am dotat un cabinet metodic. Pentru instituţiile mari, trecerea la noua formulă de finanţare este un lucru bun şi eficient.

E bine, în sălile de sport nu plo-uă, nici în sălile de clasă de la etajul de sus. Era dezastru şi în cantină. Era o maşină veche de spălat ve-sela cum era pe timpuri, mare şi, probabil, încărcată de bacterii. Am înlocuit-o cu o maşină modernă.

Am cumpărat fluiere, sonorizare pentru sala de festivităţi şi mate-riale didactice pentru profesori”, afirmă directoarea liceului Leono-ra Filipovici.

S-ar descurca şi fără asociaţia de părinţi

Întrebată dacă s-ar descurca fără suportul asociaţiei de părinţi, directoarea a răspuns ferm: „Da”. „În anii precedenţi, deşi erau pre-văzuţi bani pentru soluţionarea acestor probleme, nu întotdeauna erau direcţionaţi acolo unde trebu-ie. Am bătut de zeci de ori la uşi, am înaintat mai multe demersuri la primărie ca să reparăm acoperi-şul, dar eram mereu amânaţi. Am reuşit abia acum. Poate că şcolile mici sunt într-o situaţie mai dez-avantajată, pe noi însă ne bucură aceste schimbări”, a mai spus ea.

Pe lângă copiii din satele vecine, liceul este frecventat şi de elevii de la fostul internat din localitate, care, acum trei ani, a fost închis. Potrivit psihologului Olga Calan-

cea, copiii de la sate s-au adaptat uşor şi fără probleme. S-a dovedit mai dificilă adaptarea copiilor de la fostul internat. „Copiii de acolo au locuit într-un mediu închis. Acolo învăţau, acolo dormeau, erau ca fraţii, o familie. Merge de trei ani la liceu. Aici există condiţii mai bune, însă există şi concurenţă. A trebuit să treacă ceva timp ca să se adapte-ze”, spune psihologul.

Maria este elevă în clasa a noua. Deşi îi plac condiţiile de la liceu şi profesorii, cele mai frumoase cli-pe din viaţa sa le-a petrecut la in-ternat, unde a învăţat într-o clasă cu 11 elevi. „După ce voi absolvi liceul, vreau să merg la o şcoală profesională. Deşi a fost mai greu la început, am reuşit să-mi fac pri-

eteni şi aici. Locuiesc într-o familie cu oameni buni şi afectuoşi. M-au ajutat mult ca să-mi depăşesc com-plexele şi problemele de adaptare pe care le-am avut”, spune tânăra.

Învăţământul nu a avut niciodată atâţia bani

Liceul „Mihai Eminescu” din Ungheni este unul dintre cele 29 de instituţii de învăţământ care, având un număr mare de elevi, este avantajat de noua formulă de finanţare. Aproape jumătate din instituţiile din raion însă, deşi nu sunt instituţii mici care ar pu-tea fi închise ori reorganizate, se confruntă cu deficit bugetar. Şeful Direcţiei de învăţământ a raionu-

lui Ungheni, Alexandru Ciuvaga, spune că, în toate cazurile, defici-tul bugetar a fost acoperit din banii din componenta raională.

„Pentru a preveni această ine-chitate, a apărut ideea de com-ponentă raională. De la toate in-stituţiile de învăţământ se percep până la 5%, formându-se acest fond special. Am aici o mapă în care colectez toate demersurile şcolilor. Cu banii aceştia – vreau să spun că învăţământul n-a mai avut niciodată atâţia bani –, prin Con-siliul raional, rezolvăm o mulţime de probleme. Anul acesta, am dat curs la 25 de demersuri.

În 2014, vom avea un buget de circa 9 milioane de lei, de patru ori mai mult decât are la dispoziţie preşedintele raionului (fondul de rezervă şi cel nerepartizat – n.r.). Am 9 milioane de lei pentru şcoli”, a mai spus Ciuvaga.

Profesorul dirijor!

În urma implementării re-formei structurale, în raionul Ungheni au fost reorganizate 13 şcoli. „Am inspectat o şcoală dintre acestea. Era un profesor şi o elevă în clasa opta. Am între-bat-o: ‚Unde sunt elevii?’. ‚Avem doi elevi: una însă s-a îmbolnăvit”, mi-a răspuns profesoară. Evident că nu mai există calitate în astfel de şcoli. Copilul trebuie să aibă permanent sentimentul întrecerii. Să rezolve primul problema, să re-cite cel mai bine. Nici profesorul nu mai are interes. Am o experi-enţă de peste 40 de ani şi ştiu ce înseamnă să fii dirijor la lecţii. Cu un elev ce să faci, îţi legi mâna la spate”, mai spune Ciuvaga.

În raionul Ungheni implemen-tarea reformei structurale este salutată, în multe raioane însă în-tâmpină rezistenţă. De regulă, cei mai nemulţumiţi sunt profesorii din şcolile mici, care se confruntă cu deficit bugetar şi riscă a fi în-chise.

Alexandru Ciuvaga, şeful Direcţiei de învăţământ ungheni

Foto

: Nad

ea R

oşco

vanu

Alexandru Ciuvaga, şeful Direcţiei de învăţământ ungheni



Leonid Kucima a semnat săptamâna tre-cută, împotriva tuturor aşteptărilor, alături de alţi doi foşti preşedinţi ucraineni, o declaraţie care ia partea protestatarilor. Politică

constantin cheianu

MAI PE SCURT

Congrese bogate în ţară săracă

De ce să investești mili-oanele acestea pentru copii, pentru pensionari, când poți să faci cu ei spectacole?! Mai ales că e vorba de mi-lioane furate, sunt sigur că niciun bănuț din cei cheltuiți pentru congres nu e curat.

Cu un an în urmă, ne cruceam de albastrul lui

Plahotniuc la Teatrul de Operă. Uite că i-a venit rândul și lui Filat să ne năucească cu verdele lui. Unul a dezbătut cele 800 de fotolii din Teatrul de Operă și a pus în locul lor peste o mie de scaune albastre. Altul i-a doborât recordul, cumpărând tocmai șase mii

MAI PE SCURT, v-ați convins cât de bine mer-ge țara? Cine s-a uitat duminică la Congresul PLDM putea să creadă că asistă la un for dintr-o țară bogată, cu cetățeni prosperi, cu drumuri bune. Zeci de milioane de lei aruncați pentru a aduce la Chișinău vreo 6 mii de persoane, pen-tru a umple cu verdeață sala polivalentă, pentru a decora o scenă cum nu s-a mai văzut.

de scaune verzi. E un fel de întrecere între ei. Nu se întrec în a face bine țării și cetățenilor, în a combate corupția și a face reforme, ei se întrec în a ne arunca praf în ochi. Unii – praf albastru, alții – praf verde. Cu ochii plini de praf, cum să vedem hoțiile și crimele pe care le comit?!

Dar că se comit abuzuri și hoții au recunoscut chiar ei înșiși la congres. Nu, n-au spus despre abuzu-rile lor, ale verzilor, i-au acuzat firește pe albaștri. În discursul lui Valeriu Streleț s-a auzit clar ecoul criticilor

lui Filat de iarna trecută la adresa păpușarului. Că a acaparat justiția, că se opune reformelor.

Foarte corect, Plahot-niuc a acaparat într-adevăr

justiția. Și? Ce urmează? Dacă aduceți asemenea învinuiri, vreți să schimbați situația? Ori astea sunt doar niște vorbe bune de spus pe la congrese. Niște

înțepături amicale. Noi vă înțepăm cu justiția, voi ne înțepați cu contrabanda. Și mergem înainte. „Înainte, nu înapoi”, acesta este, înțeleg, noul slogan al partidului lui Filat. Până acum aveau altul – „Moldova fără sărăcie”. Așa de tare au mai luptat cu sărăcia, încât R. Moldova este astăzi mai săracă decât înainte de a fi început ei lupta.

MAI PE SCURT, înainte la plăcinte, nu înapoi la răz-boi. Păi da, ei, și cu război, și fără război, au stat și stau lângă plăcinte.

aTiTUDine

Oficial rus: România va înghiţi Republica Moldova

Republica Moldova va fi înghiţită de Româ-nia dacă va urma „opţiunea europeană”, a anunţat pe contul său de Twitter preşedin-tele Comisiei de Politică Externă din Duma de Stat, Aleksei Puşkov (foto), citat duminică seară de „Komsomolskaia Pravda”, în pagina electronică, notează mediafax.ro.

„Opţiunea europeană» ar însemna un câştig pentru o elită restrânsă, poporul nu câştigă şi nici nu pierde, iar ea va fi înghiţită de România”, a scris pe contul său de Twitter Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

Anterior, Puşkov s-a remarcat cu altă apreciere, po-trivit căreia decizia Curţii Constituţionale din Republi-ca Moldova de a recunoaşte limba română drept limbă oficială este „un pas spre despărţirea de Transnistria”.

Joi, Curtea Constituţională de la Chişinău a stabilit că limba oficială a Republicii Moldova este „limba ro-mână, nu limba moldovenească în baza grafiei latine”, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991.

exTerne

Oligarhii ucraineni puşi în umbră de dominaţia „cla-nului” preşedintelui Viktor Ianukovici dau semne de nerăbdare şi ar putea deveni periculoşi pentru regim, mai ales prin intermediul instituţiilor de presă pe care le controlează, apreciază analişti, citaţi de AFP.

Telespectatorii ucraineni au putut astfel să vadă imaginile şocante ale vi-olenţelor comise de politişti împotri-va manifestanţilor, fără precedent în Ucraina, pe posturile de televiziune controlate de aceşti puternici oameni de afaceri, până în prezent loiali pu-terii.

Fie că este vorba de postul de te-leviziune Inter, legat de magnatul în domeniul industriei chimice Dmitri Firtaş, sau de postul de televiziune Ucraina a lui Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina şi sponsor al partidului aflat la putere, prim-planul a fost acordat manifestanţilor proeu-ropeni şi antiregim.

„Toate posturile care aparţin «ve-chilor oligarhi» au oferit o acoperire completă şi obiectivă a manifestaţii-lor”, subliniază expertul Natalia Liga-ceva, care se ocupă de monitorizarea posturilor de televiziune.

„Acest fapt sugerează că anumiţi oligarhi ar putea susţine schimbările în ţară”, adaugă Ligaceva.

„Doar posturile de televiziune ru-seşti au rămas pro-Ianukovici. Pos-turile de televiziune ucrainene apar-ţinând oamenilor de afaceri care depind de preşedinte arată o obiecti-vitate demnă de respect, ceea ce ofe-ră optimism opozanţilor, care ştiu că (magnaţii) riscă în caz de eşec al miş-cării de contestare”, scria sâmbătă in-fluentul săptămânal „Dzerkalo Tijnia”.

Posturile de televiziune ICTV şi

STB, controlate de Viktor Pinciuk, care deţine a doua avere din Ucraina şi este ginerele influentului fost pre-şedinte Leonid Kucima, îl promovea-ză pe Vitali Kliciko, unul dintre liderii opoziţiei.

Leonid Kucima a semnat săptamâ-na trecută, împotriva tuturor aşteptă-rilor, alături de alţi doi foşti preşedinţi ucraineni, o declaraţie care ia partea protestatarilor.

„Acest gest poate fi interpretat ca un avertisment sau o provocare lansa-tă de vechii oligarhi”, apreciază analis-tul politic Taras Berezoveţ, director al grupului Berta Communications.

Cunoscut pentru galeria sa de artă contemporană din Kiev şi pentru con-ferinţa internaţională pe care o orga-nizează în fiecare an la Ialta, la malul Mării Negre, pe tema „opţiunii europe-ne” a Ucrainei, Pinciuk este de departe miliardarul cu cea mai bună reputaţie.

„Ar putea să folosească relaţii-le sale internaţionale precum Tony Blair (fostul premier britanic) sau Bill Clinton (fostul preşedinte american) în beneficiul opoziţiei”, consideră Be-rezoveţ.

Potrivit acestui expert, oligarhii, atotputernici sub precedenta putere, şi-au văzut poziţiile slăbite după so-

sirea la putere a lui Viktor Ianukovici şi apariţia unui nou clan poli-tico-financiar, s u p r a n u m i t „Familia”.

În afară de însuşi şeful statului, fiul său cel mai mare, O l e k s a n d r , este considerat figura centrală a clanului

din care mai fac parte vicepremierul Serghi Arbuzov, în vârstă de 37 de ani, şi ministrul de Interne Vitali Zaharcenko.

Acesta din urmă este acuzat de opozitie că a ordonat violenţele împo-triva manifestanţilor. Potrivit deputa-tei Inna Bogoslovska, care a plecat din Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, aceleaşi linii de fractură traversează majoritatea politică a actualului pre-şedinte.

Potrivit ei, „90% dintre deputaţii (majorităţii) (...) sunt umiliţi”. Chiar dacă oligarhii sunt discreţi pentru moment, situaţia se poate schimba imediat dacă mişcarea de contestare persistă, spun analiştii.

„Oligarhii nu se grăbesc să spri-jine deschis manifestaţiile proeuro-pene, acest lucru ar antrena riscuri mari chiar şi pentru cei mai puter-nici”, subliniază politologul ucrai-nean independent Volodimir Fe-senko.

Însă, în opinia expertului economic Oleksandr Jolud, „nu se poate exclude un conflict” deschis între „vechii oligarhi” şi clanul de la putere.

mediafax.ro

AFP: Oligarhii ucraineni ar putea să renunţe la Viktor Ianukovici



Suntem urmaşii Marelui Ştefan, lăsaţi-ne în pace! Alta ar fi suflecarea mâneci-lor şi spălarea, fiecare pe porţiunea lui, a ruşinii înapoierii.Politică

Dar am citit după sum-mit şi scenarii apocalipti-ce venind dinspre analiştii proeuropeni: acordul para-fat în capitala lituaniană va fi semnat de coaliţia actu-ală sau nu va fi semnat de-loc! Simplu spus: staţi cu-minţi în bancă şi aplaudaţi, altfel murim.

O declaraţie (deloc ine-dită) a preşedintelui Româ-niei privind Unirea nu nu-mai că i-a scandalizat încă o dată pe comunişti, dar a făcut să se zdruncine iarăşi toate straturile puterii de la Chişinău. Lumea se isteri-zează, în loc să reacţioneze calm şi adecvat contextu-lui. Mai ales că integrarea europeană nu înseamnă altceva decât unirea noas-tră cu statele care au o is-torie, o cultură şi o privire comună asupra viitorului. Cu România, în primul rând.

A existat şi o reacţie calculată, cam paternal-dojenitoare a unor tineri analişti: s-au făcut oare nişte calcule pentru cât ne va costa Unirea? Bună întrebare, numai că nici înainte de a ne declara in-dependenţi nimeni nu a făcut calcule. Crede cineva că trebuia? Dacă Germa-nia Federală ar fi trebuit să investească pentru in-tegrarea RDG nu un mili-ard şi jumătate, ci trei, ar fi renunţat? Despre cât de mult prosperăm fiind in-dependenţi nu mai spun nimic... Iar dacă integrarea europeană ne va cere efor-turi şi cheltuieli, trebuie să renunţăm? Atunci chiar că merita să rămânem în Im-periul Otoman: acolo, când eram cuminţi, birul era su-portabil.

În fine, o decizie a Curţii Constituţionale, care face dreptate, într-un fel, limbii române – la mai bine de două decenii de la declara-rea ei drept limbă oficială! – nu spune nimic nou în esenţă, dar – iarăşi – fisu-rează cimentul coaliţiei de guvernare (de opoziţie ce să mai vorbim!).

***Cartea lui Lucian Boia

despre România ca o ţară „altfel”, deşi însumează gânduri expuse anterior, a generat polemici, ca şi tot ce a scris istoricul român până acum. Salutat de unii,

înjurat de alţii, eseul a uns la inimă pe cei care se bu-cură de orice frază critică la adresa românilor. Inclu-siv, pe unii „moldovenişti”. Aceştia, cred eu, s-au cam grăbit să aplaude. Pentru că, dacă România este prea „altfel”, ce să mai vorbim de Basarabia, de Republica Moldova? Ea este parante-za „altfel de tot” a acestei excepţii... E suficient să ne imaginăm, pe aceleaşi sec-venţe demonstrative, isto-ria Basarabiei.

Aşadar, originile. În mă-sura în care basarabenii recunosc că au o istorie comună cu toţi românii,

e simplu. Dacă însă vrem cu tot dinadinsul să facem distincţia, atunci lucrurile se complică. Pe timpul lui Decebal, cine eram? Păsto-ream? Eram duşi cu lucrul la Roma? Nici măcar porţi-unea vagă, notată pe hartă ca locuită de „dacii liberi”, nu ne încadrează. Ş-apoi ce înseamnă „dacii liberi”? Da-cii barbari? Nomazi? Să lă-săm baltă pista protocronis-mului moldovenesc: intrăm în istorie odată cu celelalte principate româneşti, într-un ev mediu întârziat.

Permanenta rupere de origini (egală cu lipsa ori-ginilor) ne-a făcut iniden-tificabili, lipsiţi de perso-nalitate. Mimetismul ne este în sânge. Luăm de la

Câteva evenimente, în lanţ, produc cascade de seisme la Chişinău. Fiecare dintre ele e în stare să dezechilibreze fragila construcţie pe nume Republica Moldova. Era de aşteptat ca Vilniusul să pună pe jar opoziţia pro-rusă, ceilalţi trăind o euforie... poate cam exagerată.

alţii tot ce ni se pare că ni se lipeşte, imităm. În loc de acţiuni, avem o comedie a politicului, socialului, eco-nomicului. Până şi smere-nia noastră era mimată şi, la primul semn de slăbire a stăpânului, l-am trădat fără scrupule. Nimeni nu ne-ar putea reproşa ceva – ce poţi să ceri de la nişte sclavi? Exploataţi, hărnicia noastră funciară am trans-format-o în imitaţie: statul se prefăcea că ne remune-rează, noi ne prefăceam că muncim.

Tutelaţi de imperiile turcilor, ruşilor şi de... sta-tul român, ce am luat de la ei? Nici mândrie, nici su-flet larg, nici curaj la limita fanatismului. Dimpotrivă, tutelarea strânsă ne-a obiş-nuit să nu întreprindem nimic şi să reproşăm altora

lucruri de care trebuia să fim responsabili noi înşi-ne. Vorba despre situarea „în calea tuturor relelor” o pronunţăm ca pe o scuză de a nu face nimic. În tim-pul războiului, noi luptam concomitent în ambele ta-bere! Am ieşit din război educaţi foarte diferit. Când lumea tocmai se împăca, noi ne învrăjbeam.

Pe terenul frustrărilor istorice, avem un ciudat complex de inferioritate, cu un amestec de aroganţă faţă de alogeni. Nu avem mândrie naţională, suntem, în schimb, ţâfnoşi, înfumu-raţi. Dovada că noi suntem o entitate incertă este... nu divizarea schizoidală în „moldoveni” şi „români”.

Inexplicabilă e alegerea na-ţionalităţii în funcţie de... ce îmi place mai mult. Şi asta se întâmplă tocmai pe segmentul intelectual!

Oameni cărturari spun lucruri uluitoare. „Mai în-tâi nu aveam conştiinţa de neam, apoi am citit, m-am documentat. Chiar am pătimit pentru asta. Dar astăzi, când atitudinea ro-mânilor faţă de basarabeni e una dispreţuitoare, când am văzut clasa politică ro-

mânească, am decis: noi suntem alţii, noi deja ne-am format ca naţiune dis-tinctă.” Sau: „Mi-am făcut studiile în România şi aco-lo m-am lovit de aroganţă profesorilor români, am fost desconsiderat. Atunci am înţeles că noi suntem alţii. Că trebuie să ne con-struim o altă identitate naţională şi statală.” Adi-că, după ce şi-a descoperit identitatea (după accesul la documentele istorice iden-titare), intelectualul nostru şi-a ochit încă o dată cu privirea arogantă neamuri-le şi s-a întrebat: ăştia îmi sunt fraţii? Mai bine orfan! Ca motanul din basmul lui Kipling, cel care hoinărea de unul singur!

Pe fundalul acestui „refuz intelectual”, cei care se recu-nosc români, devenind un soi de păsări rare, aşteaptă de la statul român răsplată. După cum se doresc remu-neraţi, din altă parte, mol-doveniştii militanţi. Uneori, am impresia că şi unii, şi alţii sunt remuneraţi de una şi aceeaşi instituţie. Confrun-tarea lor de carton se per-petuează de câteva decenii, într-un tablou zgomotos, mimând lupta pentru între-

gire, respectiv, pentru inde-pendenţă. Carul stă pe loc şi ei sunt plătiţi chiar pentru asta.

Migranţii noştri sunt bine văzuţi pentru câteva calităţi: hărnicia, cumse-cădenia, modestia, bunul-simţ. Nu le-am avut până acum? Ba da, dar în epoca socialismului, modestia şi cumsecădenia deveniseră umilinţă şi supuşenie, iar hărnicia – servilism. Spi-ritul de iniţiativă, după ce bunii gospodari au fost de-portaţi, fie că a murit, fie a început să fie privit cu suspiciune. Deviza socia-lismului: „Noi muncim, nu gândim” a devenit proverb naţional.

Toate astea „justifică”

bâjbâielile noastre, echili-bristica sinucigaşă, aici, la porţile noi ale Orientului, explică perpetua noastră întârziere. Bune sau rele, lucrurile (ni) se întâmplă numai pentru că lumea e mereu în trecere pe aici şi ne tot încadrează într-un „proiect”. Şi noi nu ne prea împotrivim. Nu nu-mai războinicii ne dispu-tă fără riposte din partea noastră, dar şi cei care vin „cu năframă-n vârf de băţ” ne fericesc, integrându-ne în programele lor, fără să avem vreun merit. Mai mult – în pofida ezitării noastre.

Ţări puternice cedează din suveranitatea lor de dragul unui spaţiu politic şi economic comun. Noi însă facem mofturi. Unii ne trag înapoi spre stepele asiatice, alţii promovează discret, ca un know-how, ideea unui refuz la orice gen de asociere, pledând pentru o ciudată „indepen-denţă” faţă de toată lumea! Dacii liberi! Barbarie inde-pendentă! Bineînţeles, cu o neutralitate de mucava, cu armata rusă în pat! Parcă am fi o colonie penitencia-ră, pentru cei care se poar-tă urât.

***Care ar fi soluţiile? Una

ar fi inventarea unei mito-logii eroice şi construirea unui parcurs al statului... pe loc, din mândrie proto-cronistă. Suntem urmaşii Marelui Ştefan, lăsaţi-ne în pace! Alta ar fi sufleca-rea mânecilor şi spălarea, fiecare pe porţiunea lui, a ruşinii înapoierii.

Dar tare mă tem că pro-iectul nostru naţional va fi variantă autohtonă a lui „laissez-faire” (sau, mai pre-cis: „laissez-passer”). Neim-plicare în propriul parcurs. Aşteptându-l pe Godot-brigadierul, să ne trezească dimineaţa şi să ne spună că „azi mergem la prăşit popu-şoiul”. Chiar dacă Godot azi este unul de import, metoda rămâne cea mai eficientă. Fie că dă peste noi vreun stăpân care ne achiziţionea-ză şi ne spune ce să gândim, ce să facem. Fie că tăvălugul noii primeniri trece şi ne asfaltează calea spre lumea civilizată, fără să ne întrebe, fără s-o merităm. Doar pen-tru că am nimerit, cumva, în drumul istoriei.

De ce să schimbăm re-gulile jocului şi să ne oste-nim? Mai ales că niciodată nu am prea observat vreo legătură între efort şi efect.

De ce Republica Moldova este altfel?

Mircea V. cioBanu

A-POLITICE

Colhoznici din Cimişeni, r. Criuleni

7Anul Iv, nr. 45 (230)mArTI, 10 decembrIe 2013,

magaz in

apropo

exclusiv

Lena NEGRU

Sărbătorile de iarnă se apropie cu paşi re-pezi şi fiecare se grăbeş-te să întocmească lista cu cadouri pentru cei dragi, dar şi meniul pen-tru petreceri. Este şi ca-zul Adrianei Ochişanu, care va petrece noaptea dintre ani şi Crăciunul alături de cei dragi. Vedeta a primit nume-roase oferte de a cânta de sărbători atât acasă, cât şi peste Prut, dar nu ştie deocamdată dacă le va accepta, pentru că ar vrea în acele zile să fie lângă de persoanele cele mai importante din viaţa sa.

Contactată de APROPO, artista a dat pentru o clipă timpul înapoi și și-a adus amin-te de Crăciunul copilări-ei, perioada aşteptată cu nerăbdare de cei mici.

Bunicii o învăţau hăituri și colinde noi

„Sărbătorile sunt iubite şi aşteptate, de aceea încă nu ştiu dacă o să accept ofertele.

Un lucru e cert: vreau să petrec alături de persoanele cele mai scumpe inimii mele: fiul, iubitul, sora şi soţul ei, precum şi rudele cele mai apropiate. Ne place să depănăm amintiri la masa de sărbătoare. Îmi aduc aminte cu nostalgie de copilă-rie, de zilele în care ne întâlneam cu toţii, de Crăciun, la bunici. Iar seara, împreună cu sora şi o verişoară, mergeam să colindăm. În fiecare an, bunicii, care au erau oameni extraordinari, ne învăţau hăituri şi colinde noi. Bunicul era cel care ne asculta primul, iar după ce se convingea că am învăţat lecţia, ne dădea cadouri. Apoi luam sania și mergeam să ducem vestea Naş-terii lui Hristos tuturor vecinilor de pe strada noastră, iar ei ne răsplă-teau cu bani, covrigi şi dulciuri. Ca orice copil, așteptăm cu nerăbdare Crăciunul, un prilej în plus să mergem la buni-cii din partea mamei şi la cei din partea tatălui”, ne povesteşte Adriana

„Există viaţă şi după divorţ” - aceasta este deviza Adrianei Ochişanu, după ce acum un an s-a separat de Cornel Botgros. Viaţa merge mai departe, artista este din nou iubită şi cât se poate de fericită. În exclusivitate pentru APROPO, Adriana Ochişanu ne spune ce va găti de Crăciun şi Revelion, dar şi cât este dispusă să cheltuiască pentru masa de sărbătoare. Vedeta ne dezvăluie şi reţeta sarmalelor sale, despre care spune că sunt delicioase.

Ochişanu, precizând că i-i dor de Crăciunul copilăriei, iar atunci când îşi aduce aminte de acele clipe frumoase, devine nostalgică.

A plâns când a aflat că Moş Crăciun

nu există

Ca orice copil, viitoarea vedetă și sora sa mai mică,

Renata, îi scriau lui Moș Crăciun și așteptau cu nerăbdare ca acesta să le îndeplinească dorințele. Adriana Ochișanu nu cerea prea mult: an de an îl ruga pe Moș să-i aducă... o păpușă „pupsik”.

„Pe atunci orice fetiţă îşi dorea una. Din cutia de tort îi făceam căsuță, iar din bucăţi de stofă îi coseam hăinuțe. Când aveam cinci ani și jumătate i-am auzit pe părinții mei vorbind în rusă despre cado-urile pe care urma să le primesc eu și sora mea. Credeau că nu voi înțelege despre ce e vorba, eu însă price-pusm esenţialul: Moş Crăciun nu există, iar cadourile ni le punea sub brad tata. Jale ma-re-a fost în casă când am aflat asta!”, ne spu-ne râzând interpreta.

Reţeta sarmalelor sale

În acest an, Adriana Ochișanu doar va ciuguli din bucatele de pe masa de săr-bătoare și asta pentru că ţine di-etă. Totuşi, artista va găti bucate tradiționale românești pentru cei dragi. Pen-tru masa de Crăciun, aceasta este dispusă să cheltuiască în jur de

2000 de lei. Adriana Ochișanu speră că de la masa de sărbătoare nu va lipsi mama sa, care este stabilită cu traiul peste hotare.

„Chiar dacă sunt la dietă, îmi voi permite să gust din tot ce voi găti. Cititoarelor APROPO le recomand rețeta mea de sarmale – un deliciu! Pentru umplutură folo-sesc orez cu bobul ro-tund, pe care-l opăresc. Adaug multă ceapă, morcov, costiță afuma-tă, leuștean, suc de roșii, sare și piper. Mie nu-mi plac sarmalele în foi de vie, de acea folosesc frunză de varză proas-pătă, iar la fiert pun o crenguță de cimbru și borș acru. În caz că folosiți frunză de varză murată, nu mai puneți borș acru. Sarmalele pe care le gătesc la fiecare sărbătoare de familie dispar primele de pe masă”, ne dă asigurări Adriana Ochișanu.

Şi-a găsit echilibrul alături de iubitul ei

Şi dacă masa de sărbătoare o va costa

cam 2000 de lei, pe cado-urile pentru cei dragi inter-

preta e dispusă să dea mai mulţi bani, depinde ce dar își va dori fiul său, Cristi: „Noi doi avem o înțelegere: el

îmi spune ce vrea, iar eu îi cumpăr. Anul tre-cut a vrut boxe pentru calculator, aștept să văd ce preferințe va avea în acest an. Mie-mi place să ofer cadouri

utile celor dragi, nu-mi place să arunc banii în

vânt”.

Adriana Ochișanu este fericită și împlinită alături de iubitul său Sergiu, lângă care și-a găsit echilibrul.

„Mă uimeşte de fiecare dată și sunt sigură că și sărbătorile de iarnă nu vor consti-tui o excepţie în acest sens. Cu el nu ai timp să te plictisești, știe să mă surprindă plăcut, să mențină flacăra iubirii și armonia în cuplu”, precizează cântăreața.

În preajma Cră-ciunului, Adriana Ochișanu face planuri pentru anul care vine: să aibă cât mai multe spectacole și petreceri, să-și lanseze cele două albume la care lucrea-ză, unul de muzică populară și altul de muzică ușoară. Iar cea mai mare dorință este ca băiatul ei să fie să-nătos și să învețe bine la școală.

La cele două albume, vedeta cola-borează cu orchestra „Rapsozii Moldovei” și compozitorii: Oleg Baraliuc, Gheorghe Banariuc și Radmila Popovici-Paraschiv.

Vedeta ne spune cât o va costa masa de sărbătoare şi le oferă cititoarelor APROPO rețeta sarmalelor sale

Adriana Ochişanu, despre Crăciunul copilăriei

Artista are mari aşteptări de la anul care vine

Adriana Ochişanu, fericită alături de iubitul său

8magaz in

apropo

Anul Iv, nr. 45 (230)mArTI, 10 decembrIe 2013,

exclusiv

DIRECTOR FONDATOR: Val Butnaru

Adresa redacţiei: str. Vlaicu pârcălab 63, birou 306, Centrul skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica moldova

Telefoanele redacţiei: 85.70.28, 85.70.29

Gsm 060.00.21.08 Orangefax: 23.42.30

e-mail: [email protected]: www.apropomagazin.md

REDACţIA:

REDACTOR-şEF: Lena Negru

[email protected]

REDACTOR STIlIzATOR: Nina Tofan

[email protected]

REpORTER:Veronica Vladei

[email protected]

DESIgN: Oleg Tataru

MANAgER pRODuCţIE & AbONAMENTE: Veaceslav Dreglea

DIRECTOR publICITATEVirginia Prodan

[email protected] 23.46.79

DIRECTOR DEpARTAMENT CONTAbIlITATEVictoria Ursu

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. textele marcate cu p (publicitate) şi pp (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica moldova.

TIpAR: tipografia: Î.m. „edittiparGrup“ s.R.l., str. Feredeului 4.

Irin

a S

ado

vn

ic,

Fata

lun

ii

no

iem

bri

e

O blondă întreabă de cineva pe stradă:- Fiți amabil, cât este ceasul?– Două fără un sfert, i se răspunde.– Hmmm… foarte curios, răspunde blonda. E pentru a treia oară când întreb azi pe cineva și de fiecare dată mi s-a răspuns altceva…

„apropo” de bancul săptămânii

apropo magaz in

N-a mai rămas mult până la sfârşitul acestei luni, când pe străzi vor răsuna clinchete de clopoţei, iar cei mici vor aştepta cu nerăbdare venirea Moşului cu daruri. De aceea am decis să-l descoasem pe Andrei Porubin, actor, jurnalist radio și tv şi unul dintre cei mai apreciaţi animatori din R.Moldova. Am aflat ce gust are Crăciun în familia lui, cine este bucătar-şef în casă şi care a fost cel mai deosebit Crăciun din viaţa sa.

De sărbători,Andrei Porubin va îmbrăca şorţul de bucătărie„Soţia găteşte, iar eu aranjez bucatele în farfurii şi le ornez”

Veronica Vladei

Pe 25 decembrie, în casă la Ala şi Andrei Porubin se dă start sărbătorilor de iarnă. Totuşi, pentru prezentator „Crăciunul adevărat” se sărbă-toreşte pe stil vechi, iar prie-tenii lor de familie aşteaptă cu nerăbdare să vină în ospeţie la frumosul cuplu, deoare-ce e lucru ştiut: masa lor de sărbătoare e una deosebită, căci soţia e bucătăreasă iscu-sită, iar soţul – un ajutor de nădejde.

Gătitul „la patru mâini”

Deşi se pricepe la gătit, Andrei Porubin afirmă că la bucătărie soţia este mai iscu-sită decât el.

„Dacă ar fi să mi se lege ochii şi din zece farfurii cu bucate să o recunosc pe cea cu mâncare gătită de Ala, n-aş da greş. Ea prinde reţetele din mers, uneori le mai şi inventează, dar potriveşte ingredientele cu iscusinţa unui adevărat bucătar. Sin-gura mâncare la care eu mă pricep mai bine este hrişca – fiul meu nu permite nimănui din casă, în afară de mine, să o gătească”, afirmă mândru prezentatorul Jurnal TV.

Multe dintre femei o vor invidia acum pe soţia show-menului, pentru că Andrei

Porubin adoră să spele vasele şi să facă ordine în bucătărie.

„După ce găteşte soţia mea, acolo e ca după revolu-ţie! Atunci vine rândul meu: adun saci cu resturi şi trans-form dezordinea în ordine. Dar trebuie să vă spun că mie chiar îmi place să spăl vasele. Încerc să-l obişnuiesc şi pe fiul meu să-mi urmeze exem-plul. Apropo, încă de pe acum el are obligaţia să spele vasele duminica, de asta nici nu-i prea place această zi”, spune zâmbind tăticul.

Şi atunci când vin sărbă-torile, soţii Porubin gătesc „la patru mâini”.

„Ala face mâncarea, iar eu aranjez bucatele în farfurii. Îmi place să-mi pun imaginaţia la contribuţie, fac tot felul de flo-ricele, decorez. Tot eu sunt cel ce taie ingredientele pentru salate şi pregăteşte platourile cu brânzeturi şi salam. Ne consultăm atunci când facem meniul pentru sărbători. Din el nu trebuie să lipsească specia-lităţile casei preparate de soţia mea: salata de pui cu ananas, copturile şi budinca cu stafi-de”, mărturiseşte showmenul.

Scrisori pentru Moş Crăciun

Se pare că mezinul lui An-drei Porubin, Alexandru Ioan (10 ani), a moştenit de la tatăl său nu doar trăsăturile, ci şi

simţul umorului, iar jurnalistul ne-a prezentat dovada:

„Dintotdeauna am consi-derat că fiecare are dreptul să aibă micile sale secrete, chiar şi copiii. De asta i-am lăsat de fiecare dată pe Sanda şi Ale-xandru să-i scrie răvaşe Moşu-lui fără ajutorul meu. Când fiul mi-a cerut de mai multe ori iPad, i-am explicat că avem deja unul şi că „bătrânul cel darnic” o să dea acest cadou unor oameni care încă nu au aşa ceva. Partea interesantă e că un fin de-al nostru, din Dubai ,i-a dăruit totuşi de Cră-ciun un iPad. Atunci băiatul meu s-a uitat la mine cu un zâmbet şmecher şi mi-a spus: „Gata, de azi înainte nu-i mai scriu scrisori lui Moş Crăciun! O să-i scriu lui nenea Igor”.

Brad viu şi cadouri utile

O tradiţie care se respectă cu sfinţenie, an de an, în fami-lia Porubin este împodobirea bradului de către toţi ai casei.

„Preferăm să avem brad viu de sărbători, căci mirosul lui crează atmosfera de Cră-ciun. Îl împodobim nu doar cu globuri, ci şi cu jucării con-fecţionate de Alexandru Ioan şi cu scrisorile pe care i le-a scris el Moşului. Recunosc însă că mi-e dor de jucăriile de cândva, cele făcute din sticlă, nu din plastic, ca acum. Pe acelea parcă îţi era frică să le iei în mână şi le ţineai ca pe ceva de mare preţ. Fiecare globuleţ din casa noastră avea istoria sa. În copilărie puteam să petrec ore întregi privind toate personajele desenate pe jucării”, îşi aminteşte modera-torul tv.

Partea cea mai aştep-tată a săr- bătorilor

de iarnă în familia Porubin este despachetarea cadourilor, care, spune prezentatorul, „nu sunt neapărat scumpe”.

„Fiului meu îi spun că sub brad îl aşteaptă un dar de la Moş Crăciun şi unul de la mine. Şi eu cu soţia mea ne facem cadouri reciproc, pentru că aşa e frumos. De regulă ne oferim unul altuia lucruri de care avem nevoie, dar pe care de obicei parcă nu ne îndurăm să dăm bani. De exemplu, într-un an i-am cumpărat un sfeşnic, căci aveam lumânări frumoase şi n-aveam suport pentru ele. Iar anul trecut i-am luat fiecărui membru al familiei îngeraşi de porţelan”, mărturiseşte pre-zentatorul.

Pentru Andrei Porubin, sărbătorile de iarnă au farmec doar dacă le petrece în sânul familiei. Acum câţiva ani pre-zentatorul a avut parte de o sărbătoare de vis, pe care spu-ne că nu o va uita niciodată.

„Am decis atunci să petrecem revelionul la casa părintească din Holercani, Dubăsari, unde locuieşte fra-tele meu. Eram alături de cei mai dragi oameni: sora mea de la Moscova, fratele cu soţia şi copiii săi, Sanda cu Eugen, care pe atunci încă nu-mi era ginere. La acea masă de săr-bătoare am cântat, am plâns, ne-am adus aminte de părinţii noştri care nu mai sunt... Apoi am mers prin sat cu colinda, „înotând” prin zăpada care ne era până la brâu. Dar a fost o bună ocazie să ne revedem rudele apropiate şi foştii învă-ţători”, îşi aminteşte el.

De Holercani îl leagă şi frumoasele amintiri din copi-lărie, când mergea „cu hăitul”, împreună cu fratele său gea-măn, Victor.

„Lumea pe atunci nu ne dădea prea mulţi bani, cam câte 15 copeici. Dar noi ne bucuram şi de atâta, căci cele câteva ruble pe care le adunam erau cea mai mare comoară a noastră. Le nu-măram în fiecare zi! Uneori aveam impresia că-s mai pu-ţini decât erau cu o zi înainte, alteori îi ascundeam şi uitam unde i-am pus”, spune râzând vedeta tv.

Despre „Veranda”

Dar nu numai casa pre-zentatorului de la Jurnal TV este pregătită de Crăciun. Şi platoul de filmare a emisiunii Veranda, pe care o moderea-ză alături de Traian Stoianov, a îmbrăcat straie de sărbă-toare. Andrei Porubin pare să se simtă ca peştele în apă pe platourile talk-show-lui gastronomic, deşi recunoaş-te că proiectul noii emisiuni a fost o provocare chiar şi pentru el.

„Deşi sunt în faţa ca-merelor de mult timp, a trebuit să învăţ să fiu un pic mai atent cu colegii mei de platou, să ne ascultăm şi să ne ajutăm reciproc. Pentru că atunci când mai ai un coleg de platou trebuie să cooperezi pentru ca totul să meargă strună. Mă bucur să văd că lumea ne apreciază şi ne urmăreşte. Până nu demult pe stradă mă pore-cleau „Telebingo”, dar zilele trecute eram cu fiul meu la cinema şi nişte copiii au strigat: „Ia uite, prezentatorul de la Veranda!” Deci, facem bine ceea ce facem şi sper să oferim telespectatorilor cât mai multe seri frumoase în compania noastră”, a spus la final jurnalistul.


magaz in

apropo

Lena NEGRU

Când i-am propus să le împărtăşească din experienţa sa şi cititori-lor APROPO, Elena Filip (27 de ani) a acceptat provocarea fără ezitare, deşi era la prima ex-perienţă de acest gen. Ne-au trebuit mai puţin de cinci minute ca să ne dăm seama că e o familistă convinsă, ca soțul ei, de altfel.

Nevasta „primarului” de Ciocoville (în tradu-cere, „oraș de ciocolată”) se descurcă de una sin-gură cu treburile casnice şi n-a vrut să apeleze la serviciile unei bone care s-o ajute să-l crească pe Gabriel, fiul ei de 2 ani şi 7 luni. Preferă să aibă grijă chiar ea de el, mai ales că oricum e în con-cediu de maternitate acum. Iar când simte că nu le reuşeşte pe toate de una singură, în ajutor îi vine mama, soacra ori cumnata sa.

Şi-ar fi dorit ca soțul ei să petreacă mai mult timp în familie, dar este conştientă că pentru a te menţine în top în lumea afacerilor trebuie să munceşti mult şi cu dăruire de sine. Unde mai pui că hărnicia tatălui va fi un exemplu demn de urmat pentru Gabriel.

Susținere din umbră

„Sunt o femeie no-rocoasă. Victor nu este tocmai un romantic în sensul clasic al cuvân-tului, dar știe să mă sur-prindă cu cuvinte dulci şi fapte frumoase. Masa de seară o luăm de fie-care dată în familie, iar de cele mai multe ori o

cină obişnuită se trans-formă în una romantică. Lăsând modestia la o parte, recunosc că eu sunt cea care menține armonia și flacăra pa-siunii în relația noastră. Motivul este simplu: eu am timp să mă gândesc la toate aspectele vieţii de familie, pe când soțul muncește foarte mult. Să știți că e dulce să fii soţia „primarului” de ciocolată, iar eu mă strădui să-l susțin din umbră, de acasă”, ne-a declarat ea.

Până la con-cediul de materni-tate, Elena Filip

a lucrat la „Mold-Didac-tica”, instituţie subor-donată Ministerului Educației.

Gabriel, răsfăţatul familiei

Deocamdată răs-făţatul familiei Filip şi mândria celor două bu-nicuţe este Gabriel. Dar Victor Filip își dorește încă doi copii, de dorit un băiat și o fetiță, mai ales că a înţeles: rolul de tată îi vine ca o mănușă.

„Lui îi stă bine tătic, iar mie îmi place să fiu mamă. Nu am angajat o bonă din simplul mo-tiv că n-am vrut să-mi

Elena Filip ne spune cum e să fii nevasta unui om de afaceri prosper, dar şi ce bucate alese va găti de sărbători

În acest număr, APROPO vă propune s-o cunoaşteţi pe soţia „primarului” oraşului de ciocolată din R. Moldova. Acum jumătate de an, Victor Filip, proprietarul reţelei de magazine „Ciocoville”, ne vorbea cu atâta ardoare despre nevasta lui, încât ne-am propus să o cunoaştem şi noi. Astăzi Elena Filip ne povesteşte cum l-a cunoscut pe cel care avea să-i devină soţ, dar şi ce va găti pentru masa de Crăciun şi pentru cea de Revelion.

împart obligaţiile cu cineva străin. Îmi e de mare ajutor şi mama soacră, dar şi cumnata mea – ambele locu-iesc în Chișinău şi se topesc după nepoțelul lor. Când poate, vine și mama de la țară, aşa că are cine să mă ajute. Fără îndoială, Gabriel este răsfățatul familiei. Uneori chiar ne între-băm dacă nu-l alintăm prea mult. Nu suntem părinţi severi, dar dacă e cazul îl şi pedepsim, trimiţându-l la ungher. Însă băiatul nostru e şmecher, se uită la noi cu atâta duioşie încât de cele mai multe ori ne topim şi uităm de boroboaţă lui. De

multe ori ne amuzăm

pe sea-ma lui Gabriel şi

spunem că nu noi îl educăm, ci el pe noi”, ne spune cea care i-a furat inima „primarului” orașului de ciocolată.

„Un student şi o studentă s-au îndrăgostit”

Elena și Victor Filip se ştiu de 10 ani, din anii studenţiei. S-au cunoscut prin interme-diul unor prieteni de facultate şi, cu toate că s-au plăcut din prima, nici el, nici ea, nu au dat de înțeles acest lucru. „Prima dată ne-am întâlnit la o cină în oraş. Mă invitase prietena

oameni de succes

mea de facultate, care era iubita colegului lui Victor. Acesta însă îl chemase şi pe cel ce avea să-mi devină soţ. Ne-am cunoscut şi ne-am despărţit – nu m-am gândit că el va fi jumătatea mea. Când ne-am revăzut peste vreo şase luni, tot graţie prietenilor noștri, am avut ocazia să stăm mai mult de vorbă și să ne cunoaștem mai bine. Victor nu a îndrăznit să-mi ceară numărul de telefon, l-a rugat pe prietenul lui s-o facă. Acesta mi-a cerut permisiunea să i-l dea, iar reacţia mea a fost: „De ce nu! Ceva comu-nicare nu strică”. Nunta am jucat-o peste cinci ani și jumătate. Cred că flacăra iubirii s-a aprins între noi din ziua când

ne-am văzut, doar că nu am avut

curajul să ne dăm arama de față. Nu

le-am

spus nici prietenilor noștri ce am simţit unul pentru celălalt”, ne spu-ne femeia.

Despre sărbătorile de iarnă

Soția omului de afaceri are o relație frumoasă şi cu soacra, și cu cumnata. Elena Filip susține că mama bărbatului ei îi e în primul rând o prietene bună, femeia la sfa-turile căreia apelează fără jenă şi cu care poate să vorbească la telefon chiar și de cinci ori pe zi. „Pentru mine ea este ca o a

doua mamă”, susține soția businessmanu-lui.

Familia Filip va pe-trece în familie sărbă-torile de iarnă. Elena, gospodină pricepută, îşi va pune șorțul şi va găti pentru masa de Crăciun bucatele tradiţionale ro-mâneşti, inclusiv nelip-sita răcitură. În schimb pentru cea de Revelion, soţia omului de afaceri se va inspira din bucătă-ria altor ţări.

„Ca în fiecare an, voi amenaja frumos masa de sărbătoare, voi alege cu grijă lumânările şi

șervețelele cu tematică de Crăciun. Doar plăcinte nu voi găti de

sărbători, pentru că mi-ar lua prea mult timp. Dar

le voi cumpăra de la un magazin specializat, ai cărui clienți fideli suntem. Cât priveşte meniul, mă voi consulta şi cu mamele noastre. Mai nou, ele sunt cele care mă sună ca să le recomand vreo reţetă deosebită. Nu fac parte din categoria femeilor ce așteaptă să le pună cineva mâncarea pe masă, în familia mea eu sunt cea care stă la bucătărie. La cât mun-ceşte, soţului meu nu-i rămâne timp să mai şi gătească. Recent însă m-a surprins cu un steack de vițel în sânge la grătar. A fost pentru

prima dată când a pre-parat ceva, iar rezultatul final a fost delicios. În schimb el este cel care spală vesela, deci ne ajutăm reciproc”, afirmă Elena Filip.

Secretul unei căsnicii fericite

În acest an, frumo-sul cuplu planifică să petreacă noaptea dintre ani într-un local din ca-pitală, alături de prieteni, cumetri şi copiii acesto-ra. Îl vor invita şi pe Moş Crăciun, căruia Gabriel îi va recita o poezie.

Soţii Filip au împo-dobit deja bradul, aşa că nu le rămâne decât să aştepte Crăciunul, pe care îl vor sărbători pe stil vechi doar alături de mamele lor, căci taţii nu mai sunt în viaţă.

La sfârşitul discuţiei am întrebat-o pe soţia omului de afaceri care este secretul familiei lor fericite. „E simplu: tre-buie să ştii când să taci, când să cedezi şi când să mustri”, ne-a răspuns ea.

Amintim că Vic-tor Filip a revoluţionat piaţa dulciurilor din RM. Colaborând cu numeroase brand-uri şi mai mulţi furnizori, omul de afaceri a adus în magazinele „Cioco-ville” cele mai renumite produse autohtone, dar şi europene, cum ar fi „Roshen”, „Lindt”, „Niederegger”, „AVK”, „Korona”, „Krasnyi Okti-abri”, „Bucuria” etc.

„E dulce să fii soţia „primarului” oraşului de ciocolată!”

elena Filip a adus spiritul Crăciunului în casa lor

mândru de familia sa, omul de afaceri şi-ar mai dori încă doi copii

10magaz in

apropo


monden

Interpretul şi aleasa lui, Larisa Kopenkina, au jucat nunta acum o săptămână

Natalia TUTUNARU

Mirii şi-au spus „da!” la starea civilă din Mos-cova, în prezenţa rudelor şi prietenilor, iar martori le-au fost Lena Lenina şi Bary Alibasov.

Tinerii însurăţei păreau fericiţi, deşi cri-ticile în adresa lor nu au contenit chiar de când şi-au anunţat oficial relaţia (actriţa şi prezen-tatoarea tv Larisa Guze-

eva i-a spus miresei, fără ocolişuri, că dacă fiul i-ar aduce o astfel de noră, ea ar otrăvi-o – n.a.).

Mirii erau îmbrăcaţi în alb, iar Kopenkina a renunţat la tradiţionalul văl. Totuşi, ea a ales să poarte rochie de mirea-să, deşi nu mai e demult o tinerică.

La ceremonie au fost prezenţi doar apropiaţii, iar mama lui Prohor nu a venit la nuntă pentru

În ultimele luni, ziarele din Rusia au scris aproape zilnic despre relaţia de dragoste pe care interpretul Prohor Shalyapin (29 de ani) o are cu femeia de afaceri Larisa Kopenkina (57 de ani), iar la începutul săptămânii trecute cei doi şi-au oficializat relaţia.

Prohor Shalyapin s-a însurat!

Acum prezentatorul tv Yuri Nikolaev nu e dependent decât de cafea, ţigări şi muncă. În tinereţe însă situaţia era alta. În apartamentul lor cu vedere spre râul Moscova veneau zilnic prietenii, colegii şi fanii lui. Iar la un pahar de votcă discuţiile păreau mai interesante.

E fericit alături de Eleono-ra, cu care e căsătorit de 35 de ani, însă regretă că nu au copii.

„Lyalya e îngerul meu păzitor. Ea nu a avortat nici-odată, doar că atâta timp cât am consumat alcool ea s-a protejat de o sarcină nedo-rită. Mai târziu am vrut copii, dar nu i-am putut avea. Azi medicina a evoluat, atunci însă doctorii nu ne-au putut ajuta. Păcatele tinereţii...”, oftează Nikolaev în cadrul unui interviu, scrie portalul argumentiru.com.

Pe 16 decembrie Yuri Nikolaev va împlini 65 de ani. Acesta s-a născut la Chişinău, în familia a unor militari: mama lui era căpitan KGB, iar tatăl – colonel. Bunicul lui Yuri Nikolaev a fost victimă a represiunilor comuniste şi mai târziu a emigrat în Cana-

„Păcatele tinereţii”

că ar fi avut probleme de sănătate. „Dar fraţii mei sunt aici”, le-a spus mi-rele jurnaliştilor imediat după cununia civilă.

Curios din fire, Bary Alibasov i-a întrebat pe tinerii însurăţei dacă după căsătorie urmează prima noapte de nun-tă. „Ei, care prima?”, a răspuns Kopenkina cu subînţeles.

Într-un interviu acordat tabloidului „Express Gazeta” acum o lună, cei doi declarau că relaţia lor e pe bune, că se iubesc, deşi Prohor e cam de-o vârstă cu fiul pensionarei. Interpretul

a ţinut să specifice că nu-şi face PR, precum spun unii.

Femeia de afaceri Larisa Kopenkina e conştientă că, la anii ei, nu mai poate naşte copii, dar nu ar deranja-o dacă Prohor ar avea copiii lui, mai ales ţinând cont de experienţa Allei Pugaciova şi a lui Maxim Galkin, care acum câteva luni au devenit părinţi de gemeni.

Prohor Shalyapin şi Larisa Kopenkina au făcut cunoştinţă în ianuarie, 2013, pe malul Oceanului Atlantic, unde ambii veniseră în vacan-ţă. Interpretul este la pri-ma căsătorie, iar nevasta lui – la a opta.

Înainte de nuntă,

Pe 18 septembrie umoristul Maxim Galkin (37) şi soţia lui, Alla Pugaciova (64), de trei ori bunică, au devenit din nou părinţi. Pentru aceasta ei au apelat la serviciile unei mame surogat.

Artiştii nu-şi pot ascunde bucuria, mai ales că li s-au născut gemeni: un băieţel şi o fetiţă. Deşi deocamdată nu au acceptat să facă publice poze cu bebeluşii lor, părinţii

se laudă prietenilor cu odras-lele lor, scrie heat.ru.

Recent pe net a apărut o fotografie de la o petre-cere mondenă. În imagine primadona estradei ruse apare alături de soţul ei, în timp ce îi arăta cuiva dintre prieteni, de pe telefonul mobil, o poză cu unul din-tre micuţi.

Gemenii locuiesc în cas-telul lui Galkin dintr-o subur-bie a Moscovei şi sunt în grija a două bone.

N.T.

da, iar despre aceasta prezen-tatorul radio şi tv a aflat abia la maturitate.

Yuri Nikolaev a debutat în televiziune încă din copilărie, în cadrul spectacolelor televizate.

Mai târziu a prezentat emisiu-nile „Утренняя почта”, „Голубой огонёк”, „Песня года”, „Утренняя звезда” ş.a. Este Artist al Poporu-lui din Federaţia Rusă.

N.T.

Alla Pugaciova, mândră de gemenii ei

Larisa Kopenkina, care şi-a câştigat averea de milioane din afaceri imobiliare, i-a dăruit lui Prohor Shalyapin un

apartament într-un sec-tor de elită al Moscovei. Imobilul valorează 400 000 de euro.


magaz in

apropo

Ludmila Sârghi confecţionează decoraţiuni de Crăciun şi brăduţi handmade

Cine nu şi-ar dori ca pomul său de Crăciun să fie cel mai deosebit? Ei bine, Ludmila Sârghi, o tânără talentată care face artă handmade, ne dezvăluie cum reuşeşte, în fiecare an, să aibă cel mai original brad şi decoraţiuni, dar şi cu ce daruri îi surprinde pe cei dragi.

Veronica VLADEI

Ludmila Sârghi (25 de ani) şi-a descoperit pasiunea pentru handmade acum cinci ani, când era încă studentă la facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Deşi şi înainte îi plăcea să facă tot felul de obiecte origina-le, acestea nu erau realizate respectând întocmai anumite tehnici. Acum însă foloseşte metoda decupajului, moza-icul şi modelarea din argilă polimerică pentru a crea obiecte pentru sine, prieteni, dar şi pentru clientela sa.

„Am ars primiicercei”

La început Ludmila şi-a făcut un „portofoliu cu idei”, aduna de prin cărţi sau de pe net poze frumoase cu obiec-te pe care visa să le facă.

„Chiar dacă încă nu mă apucasem de lucru, investeam în ustensile şi materie primă. Dădeam toată bursa pe ele! Mama mă întreba adesea, în glumă: ‚Tu mai şi mănânci ceva sau cheltui tot pe chiţibu-şuri?!’”, îşi aminteşte tânăra.

Primele sale lu-crări au fost acceso-riile făcute din argilă polimerică (o pastă de modelaj malea-bilă ce se întăreşte permanent după coacere la tempera-turi reduse).

„Ţin minte şi acum că am ars primele perechi de cercei deoarece nu potrivisem bine temperatura. Eram atât de dezamăgită... Dar nu m-am dat bătută, am încercat de mai multe ori, până am ajuns la rezultatul dorit. Nu e greu să lucrezi cu argilă polimerică, oricine o poate modela, chiar şi un copil. Secretul este să fii atentă când „coci” creaţiile – trebuie să le ţii nu mai mult de

10-15 minute, iar temperatura nu trebuie să depăşească 110 C. La început foloseam cupto-rul electric, dar acum mi-am luat unul special, pentru că oricum după coacerea argilei în el rămânea un miros speci-fic”, explică Ludmila.

Vrea să facă o revistă

Multe dintre lucrări le-a făcut ghidându-se după tuto-rialele online sau ţinând cont de ce a învăţat pe la atelie-rele de creaţie organizate în Chişinău.

„Atelierele sunt un fel de lecţii practice ce durează ma-ximum 3 ore, iar participarea la ele costă de la 50 la 150 de lei”, dezvăluie Ludmila.

Deşi recunoaşte că are multe comenzi, tânăra nu

a dorit să transforme acest hobby în ceva comercial.

„Acum nici nu prea ac-cept comenzi, pentru că acti-vitatea didactică îmi ia destul de mult timp – sunt lector la USM. Dar mi-ar plăcea să combin cumva aceste două pasiuni, poate să fac o revistă pentru pasionaţii de hand-made, pentru că sunt foarte puţine surse utile în limba română pentru pasionaţii de această artă”, spune tânăra.

Brazii Ludmilei miros a portocală

actualitate

Cadouripersonalizate

Investeşte bani, timp şi efort în pasiunea sa, însă preţurile cu care-şi vinde creaţiile nu sunt întotdeauna avantajoase.

„Dacă o pereche de cercei pot să-i fac în jumătate de oră, atunci paharele pentru miri, de exemplu, îmi pot lua şi-o săp-tămână. Adesea prietenii mei spun că-mi vând prea ieftin creaţiile. Ca să înţelegeţi, un set de bijuterie, colier şi cercei, poate ajunge la 150 de lei, iar ramele foto costă până la 100 de lei. Pentru mine contează să-i placă şi clientului ceea ce cumpără, iar satisfacţia financi-ară trece pe planul doi”, spune zâmbind talentata tânără.

Nu creează obiecte în serie, iar de sărbători cei dragi aşteaptă cu nerăbdare cado-uri de la Ludmila.

„Ei ştiu că nu voi cumpăra darurile din magazine, de fie-care dată le dau ceva făcut de mâna mea, deoarece am im-

presia că odată cu acel cadou ofer şi o părticică din mine. De exemplu, unui prieten care iubeşte foarte mult cafeaua i-am dăruit un copăcel făcut din boabe de cafea. Altă idee de cadou sunt cănile cu mesaj personalizat”, adaugă ea.

Brăduţi aromaţi

Adesea când merge pe la magazinele specializate, Ludmila Sârghi trebuie să-şi

facă din timp lista de cumpă-rături, pentru că de altfel riscă să iasă cu portofelul gol. De altfel, utilizează adesea ceea ce mai găseşte prin casă. De la ea aflăm câteva trucuri pe care le putem aplica şi noi pentru a crea decoraţiuni de Crăciun cu adevărat speciale şi deloc costisitoare.

„Anul trecut mi-am făcut un brăduţ eco din paie, decorat cu ba-toane de scorţişoară, felii de citrice, coji de lămâie şi portocală decupate în diferite forme. Acel brăduţ mi-a parfumat întreaga casă. Şi anul acesta mă gândesc să-mi fac unul eco, decorat cu nuci, ghindă şi pomuşoare”,

Tânăra le reco-mandă tinerilor pă-rinţi să facă jucăriile împreună cu copiii lor.

„Micuţilor le place acest gen de activitate, iar jucăriile

pot fi făcute din orice. Cea mai la îndemână materie primă e hârtia. De aseme-nea, puteţi transforma nişte globurile mai vechi, încleind pe ele imagini şi sclipici. Din becuri poţi să faci oameni de zăpadă, din nuci – globuleţe colorate, iar scrisorile pen-tru Moş pot fi aromate dacă sunt scrise pe hârtie udată cu cafea, apoi uscată. Iar dacă o ardeţi cu atenţie pe margini, obţineţi cea mai originală

felicitare. Lucrul nu e greu, trebuie doar să-ţi pui imagi-naţia la contribuţie”, spune pasionata de handmade.

Se mărită!

Anul acesta a fost unul deosebit pentru Ludmila Sâr-ghi, căci s-a logodit.

„Pe 26 noiembrie, în ziua când am împlinit un an de când ne cunoaştem, iubitul mi-a pregătit o surpriză. Ne-am petrecut ziua împreună, iar seara urma să luăm masa în oraş. Chiar mă miram că venise fără flori şi eram un pic supărată din cauza asta. Dar el se înţelesese din timp cu cei din administraţia localului să pună muzică romanti-că, dusese acolo un buchet enorm de flori, iar în buzu-nar avea inelul de logodnă. Desigur, surpriza i-a reuşit, iar eu i-am zis „da!” fără a sta mult pe gânduri”, povesteşte Ludmila.

Şi dacă tot a înzestrat-o Dumnezeu cu har şi dibăcie, la nuntă şi-ar dori ca une-le accesorii să fie făcute de mâna ei.

„Cred că-mi voi face sin-gura buchetul de mireasă şi invitaţiile. Aş vrea foarte mult să am o nuntă tematică. Dacă va fi la vară, voi face coroni-ţe din spice de grâu şi flori de sezon”, a adăugat la final Ludmila Sârghi.

preţul pentru o lucrare realizată de ludmila nu depăşeşte 200 de lei


magaz in

apropo

12

„Cel mai recent trend în materie de tunsori bărbăteşti este undercut, un look care se potriveşte deopotri-vă părului drept, dar şi celui ondulat. Este o tunsoare mai lungă în top, dar mai scurtă în laterale”, explică Andrei Cocieru.

Fie că preferi stilul elegant sau casual, dacă lungimea părului îţi per-mite, poţi personaliza ţinuta şi cu o coafură pe măsură.

„Părul mai lung în faţă şi pieptănat peste cap este coafura vedetă a sezo-nului de iarnă. Ca să o realizaţi aveţi nevoie de ceară de păr sau de un spray fixativ. În tendinţe este şi părul rebel, care dă impresia de nepieptănat şi volum”, spune stilistul vedetelor.

Chiar şi coafurile de lungime medie stra-tificate arată deosebit de bine atunci când sunt combinate cu un breton.

„Tunsorile stratificate, cu breton, pot fi făcute pe toate tipurile de păr drept, iar bărbaţii ce au părul ondulat pot opta doar pentru straturi mai scur-te. Celor care preferă părul mai lung li se recomandă să poarte un bob mas-culin, care se potriveşte tuturor tipurilor de păr”, spune expertul în frumuseţe.

Dacă doriţi o schimbare radicală şi un nou stil, ar, fi bine să începeţi îngrijirea esenţială chiar azi, printr-o programare la stilist.

Tunsori pentru bărbaţi în toamna/iarna 2013-2014

Pentru ca anotimpul friguros să ţi se pară mai blând, ai nevoie de bluze şi pulovere groase. Dacă vrei să-ţi înnoieşti garderoba, noi îţi dezvăluim câteva din „tainele împletite”, dar nu întortocheate, din spatele recuzitei de iarnă.

Ce asocieri poţi face

Combină ţesăturile fine cu unele mai „pline”. Poartă eșarfe tricotate, pă-lării și mănuși care să vină în comple-tarea ţinutei sau, din contra, mizează doar pe ele, ca să spargi monotonia.

Cum le porţi

Tricotajele supradimensionate, din împletituri cu ochiuri largi pot da im-presia de neglijenţă. Poartă-le cu haine mulate, ca să obţii un aspect feminin. O rochie tricotată merge îmbrăcată peste colanţi închişi la culoare, iar un

cardigan lung va arăta interesant dacă îl porţi cu pantaloni pană.

Suprapunerile „triset”

În vogă este „trisetul”, cu alte cu-vinte, mixul a trei piese tricotate. Poţi încerca o helancă fără mâneci, peste care să pui un cardigan contrastant, ca, la sfârşit, să optezi pentru o vestă asimetrică, cu colţuri lungi, în ton cu prima piesă sau cu pantalonii.

trucuri

Iarna aceasta se poartă tricotajele!

SFatuL StiLiStuLui

frumuseŢeVedetele şi metodele lor ciudate de înfrumuseţare

Nu doar hainele definesc stilul unui bărbat. Dacă te-ai uitat în oglindă şi ţi-ai dat seama că de câţiva ani ai aceeași tunsoare, atunci la sigur e timpul să faci o schimbare de look.

Pentru a-şi camufla mi-cile defecte şi a arăta întot-deauna ca scoase din cutie, VIP-urile încearcă pe pielea lor produse şi proceduri ce promit întineriri şi înfrumu-seţări, indiferent de cost. Cu toate acestea, nu numai loţi-unile costisitoare şi tratamen-tele sofisticate dau rezultate, ci şi cele ce se află la înde-mâna tuturor sau cele care au în compoziţie ingrediente de-a dreptul ciudate.

Vanessa Williams: Ridurile, puse la zid cu… urină

Un truc de înfrumuseţare

ştiut de multe, dar evident evitat, este să foloseşti propria urină pe post de revigorant pentru faţă. Singura vedetă din SUA care şi-a luat ini-ma în dinţi să încerce acest tratament inedit este Vanessa Williams, care i-a recunoscut fără ezitare calităţile: face ca ri-durile şi acneea să dispară. Dar, mai nou, s-a dat sfară în ţară că actriţa nu este un exemplu singular la Hollywood, deoa-rece şi alte vedete practică aceeaşi metodă, doar că nu recunosc public nici în ruptul capului că asemenea ingre-dient le-ar atinge vreodată chipul. Oricum, efectele sunt

indiscutabile, iar cele interesa-te trebuie să ştie că, pentru a avea parte de rezultate cât mai bune, este necesar ca trata-mentul să fie aplicat diminea-ţa, pentru ca toxinele din pori să poată fi eliminate mai rapid şi, astfel, să aplatizeze ridurile dure şi să vindece acneea.

Eva Longoria Parker: Tratament cu placentă

O altă metodă specia-lă de înfrumuseţare a fost născocită de specialişti pentru oricine îşi doreşte să scape de riduri şi îşi permite să prăpădească 85 de dolari pe o butelcuţă cu cremă de faţă făcută din placentă. Un asemenea ingredient deosebit a crescut preţul produsului, dar şi curiozita-tea vedetelor. Eva Longoria Parker, cunoscută tuturor din serialul „Neveste dispera-te”, fiind înfricoşată şi ea, ca oricare femeie, de efectele trecerii timpului, nu a ezitat să recurgă la asemenea tratament, care-i garantează un ten delicat întocmai ca pielea de bebeluş.

Apă minerală pentru Queen Latifah

Cântăreaţa de culoare Queen Latifah a destăinuit

în „Cartea neagră a secrete-lor de înfrumuseţare de la Hollywood” micile sale trucuri de a-şi păstra tenul viguros şi luminos. Pe lângă faptul că refuză să fie machiată la orice oră a zilei, foloseşte apa mine-rală pe post de exfoliant. „Este foarte delicată şi are exact acelaşi efect ca orice produs cosmetic scump”, spune Lati-fah, încântată.

Catherine Zeta-Jones: „Pastă de dinţi” din căpşuni

Nici actriţa Catherine Zeta-Jones nu se dă în lături să întrebuinţeze ingredien-te naturale când vine vorba despre frumuseţea sa. Aşadar, de fiecare dată când îşi doreşte o „pastă de dinţi” autentică îşi suflecă mânecile şi se apucă să stoarcă nişte căpşuni, iar zeama o amestecă împreună cu apă minerală. Soţia lui Mi-chael Douglas cunoaşte foarte bine beneficiile acidului malic ce se află în căpşuni, la care recurge oricând îşi doreşte o dantură perfect curăţată.

Jennifer Aniston: Dieta „baby food”

Dieta „baby food”, o minunăţie de regim, face ravagii la Hollywood, da-

torită efectelor extraordi-nare ce apar într-o scurtă perioadă. Jennifer Aniston şi Reese Witherspoon sunt două dintre actriţele care se declară peste măsură de încântate de acest regim, ce constă în înlocuirea totală a alimentelor norma-le cu tot felul de piureuri de fructe ce pot fi găsite în comerţ. Această mâncare, pe lângă proprietăţile die-tetice descoperite recent, prezintă şi alt avantaj: nu are aditivi şi, ca atare, este mai sănătoasă decât cea adresată adulţilor. Singurele impedimente sunt faptul că poate cauza diaree şi că nu potoleşte cu niciun chip senzaţia de foame.

Băi cu vin roşu à la Teri Hatcher

Altă variantă ieftină de a avea o piele trandafirie este să utilizaţi restul de vin roşu ce v-a rămas de la vreo petrecere şi să-l turnaţi în apa în care urmează să faceţi baie. Teri Hatcher are mare încredere în capacitatea strugurilor din vin de a proteja venele picioarelor. Şi are mare dreptate, pentru că substanţele din struguri fac pielea mai fermă, mai elastică şi stimulează multiplicarea celulelor.

Să fii vedetă nu este chiar floare la ureche. Trebuie să ai o imagine pe care să o păstrezi ani în şir, o siluetă de invidiat şi un chip de porţelan. Cu toate acestea, şi ele au destule imperfecţiuni.


magaz in

apropo

13sĂnĂtate

Gustoase şi parfumate, gutuile nu sunt doar fructe aromate specifice sezonului, ci ajutoare de nădejde în prevenirea şi tratarea problemelor hepatice şi ale pancreasului. Şi lista beneficiilor nu se opreşte aici!

Cu un conţinut ridicat de apă (70-72%), zaharuri (6-13%), vitamine (A, B, PP) şi minerale (calciu, fier, fo-sfor, potasiu), gutuile aduc beneficii sănătăţii dacă sunt consumate ca atare, sub formă de remedii naturis-te, fie folosite la prepararea deserturilor.

Sub formă de infuzie, de-coct, macerat, emulsie sau lichior medicinal, gutuile „au grijă” de sănătatea digestivă, de problemele respiratorii, dar şi de arsuri sau eczeme.

Decoctul, „tratament” digestiv

Recunoscute pentru efectul lor astringent, reme-diile cu gutui sunt recoman-date în cazul enterocolitelor, enteritelor (inflamaţie a mucoasei intestinale), dar şi a diareei. Fitoterapeutul Mihai Alin Scarlat, citat de clicksanatate.ro, recomandă

decoctul de gutui pentru tratarea problemelor digesti-ve. Taie o gutuie (necurăţată de coajă) în felii subţiri şi fierbe-le într-un litru de apă până ce volumul amestecu-lui scade la jumătate.

Strecoară decoctul prin presare, adaugă 50 g zahăr şi bea câte 2 căni pe zi, timp de 3 săptămâni. Leacurile cu gutui aduc beneficii şi în cazul dispepsiei (în stări de „lenevire” a stomacului, ajutând la digestie), dar şi a indigestiei, a balonării sau meteorismului (gaze intesti-nale). Prepari infuzia din 50 g de frunze uscate şi mărun-ţite de gutui la 1 litru de apă clocotită. Lasă vasul acoperit timp de 20-30 de minute, după care filtrează şi bea infuzia pe tot parcursul zilei, până la reducerea simpto-melor.

Stimulează funcţiile hepatice

În afecţiunile ficatului şi ale pancreasului, leacurile din gutui se numără printre cei mai buni aliaţi oferiţi de farmacia naturii. Uşoara aciditate a fructelor, dar şi substanţele cu efect anti-oxidant stimulează funcţi-ile hepatice şi imunitatea. Mai mult, rezultatele unor

studii recente din Japonia au arătat că gutuile conţin substanţe antivirale, cu rol benefic în hepatită.

Cel mai bun tratament este sucul de gutui, din care se recomandă apro-ximativ un litru pe zi, timp de o lună - o lună şi

ju-mă-tate. Pe lângă suc, piureul de gutui este un alt bun protector hepatic. Curăţă 2 gutui de coajă şi seminţe şi fierbe-le până devin moi. Pasează gutuile până obţii un piure, după care consumă cantitatea zilnic, timp de o lună.

Soluţie în caz de tuse

Gutuile sunt şi un bun tratament natural şi pentru afecţiunile specifice sezo-nului rece. Datorită efectului emolient, dat de mucilagii, remediile cu gutui sunt recomandate în cazul tusei,

răguşelii şi bronşitei. Pentru a trata toate aceste neplăceri, prepară o infuzie dintr-o lin-guriţă de seminţe de gutui la o cană cu apă fierbinte. Lasă cana acoperită timp de 10 minute, după care filtrează şi

bea câte 2 căni pe zi, una dimi-

nea-ţa

şi una seara, înainte de culcare,

timp de o săptămână.Un bun calmant pentru

tuse este şi infuzia din flori de gutui, care are efect sedativ. O prepari din 30 g de flori la un litru de apă clocotită. Lasă vasul acoperit 15 minute, după care strecoară şi bea cantitatea obţinută fracţio-nat, pe tot parcursul zilei. O parte din infuzie se bea seara, încălzită, înainte de culcare.

Ceaiul din flori, somnifer natural

Gutuia este şi un bun

calmant în cazul insomnii-lor, a stărilor de agitaţie şi a nevrozelor. Remediu pentru aceste probleme este ceaiul din frunze de gutui, care are efect sedativ. Îl prepari din 20 g de frunze la un litru de apă fierbinte. Laşi vasul aco-perit timp de 10-15 minute, după care filtrezi şi bei câte 2 căni pe zi, până la reducerea simptomelor. Pentru o aro-mă mai plăcută, poţi îndulci ceaiul cu miere, fie poţi adă-uga apă de flori de portocal (se găseşte în supermark-uri şi în magazinele naturiste).

Remedii rapide cu gutui

- Un bun tratament pentru răni, iritaţii ale pielii sau eczeme este emulsia mucilaginoasă din seminţe de gutui. O prepari dintr-o mână de seminţe pisate lă-sate la macerat peste noapte într-o jumătate de pahar cu apă fierbinte. Aplică mai multe comprese a doua zi cu această emulsie pe locul afectat;

- Consumate proaspete, gutuile pot înlătura senzaţia de greaţă;

- Sub formă de salată, în care mai adaugi mere, mor-cov şi miere, gutuile sunt un bun stimulent pentru digestie.

„Ce plante pot folosi în hipertensiune?”

SFatuL MeDicuLui

Afecţiuni ce pot fi tratate cu gutui

„Am hipertensiune şi colesterol mărit. Vă rog frumos să îmi spuneţi ce remedii din plante pot folosi şi câtă vreme trebuie ţinut tratamentul naturist?”

Mircea A., sat. Pituşca, r.

Călăraşi

Răspunde dr. Cristina Bogdan: „Colesterolul mărit şi hipertensiunea au diverse cauze. Tratamentul naturist trebuie să trateze atât cauza, cât şi manifestările. Dacă se urmează o terapie alopată, aceasta nu va fi întreruptă fără ur-mărirea din partea medicului curant, pentru început putându-se combina cele două tipuri de terapii. Înainte de a începe un astfel de tratament este nevoie de consult de specialitate.

Totuşi, pentru hipertensiunea de

cauză nervoasă (anxietate, agitaţie) puteţi încerca infuzii de păducel, obli-geană, valeriană, roiniţă sau de salvie. Talpa-gâştii, menta, lavanda, coada şoricelului sunt recomandate celor care muncesc mult. Pentru cei cu dezechilibre metabolice – colesterol mare, diabet, retenţie de apă – sunt eficiente infuziile de păducel, vâsc, păpădie, traista ciobanului, sulfină, mesteacăn, ienupăr şi mătasea de porumb”.

Iarna aduce cu ea viroze, gripe, pneumonii şi vrei să găseşti o alternativă la antibioticele din farmacii? Usturoiul, ceapa şi cuişoarele sunt doar câteva dintre soluţiile naturale care sunt recomandate pentru aceste probleme, dar şi în diverse alte afecţiuni.

- USTUROIUL. Are capacitatea să trateze o simplă infecţie, dar şi virusuri sau infecţii puternice, prin conţi-nutul bogat de alicină, ingredientul activ al usturoiului. Mai mult, conţine extrem de mulţi antioxidanţi care omoa-

ră bacteriile şi radicalii liberi din sânge, pro-tejând astfel sistemul imunitar.

- CEAPA. Este cu-noscută şi folosită ca remediu în diferite afec-ţiuni. Are în compoziţia sa numeroşi antioxi-danţi care ucid bac-teriile şi radicalii liberi din sânge, protejând în acest fel sistemul imu-nitar şi întărindu-l. Mai mult, siropul din ceapă este excelent pentru lupta cu tusea, în special cea seacă.

- CUI-ŞOARELE. Sunt utiliza-te în special pentru conţinutul

în ulei esenţial care are proprietăţi antibacte-riene, antivirale, anti-fungice, antihelmintice, antiinflamatoare, anti-spastice, antinevralgice, anestezice locale şi an-ticoagulante. Astfel, pro-dusul acţionează asupra unui spectru larg de germeni patogeni, fiind în acelaşi timp antiinfla-mator, imunostimulent, antifebril, expectorant şi

emolient.

LeacuriLe naturii

Vindecă gripa cu antibiotice naturale!

14magaz in

apropo


lumeaJUMĂTATEA TA„Bebeluşul”

ăsta are 32 de ani!Aştept un telefon de la tine

Am 48 de ani. Do-resc să fac cunoştinţă cu o femeie simplă care s-a plictisit de singurătate şi vrea să formeze o familie. Îmi doresc ca femeia pe care o voi găsi să trea-că cu traiul la mine. (1454)

Sătul de singurătate

La cei 52 de ani ai mei, locuiesc singur. Sunt un bărbat care nu face abuz de alcool, nu fumez. Aş vrea să cunosc o femeie cum-secade care şi-ar dori să întemeieze o familie puternică. (1455)

Bărbat cu casă frumoasă

Am 52 de ani. Sunt divorţat. Doresc să fac cunoştinţă cu o femeie serioasă, gospodină. Locuiesc la ţară, unde am o casă mare şi fru-moasă care-mi aparţi-ne. De aceea dacă fe-meia doreşte să treacă cu traiul la mine, să mă contacteze. (1456)

Bărbat din centrul Moldovei

Este în căutarea unei femei cu vârsta cuprinsă între 50-55 de ani pentru a crea o familie bună. (1457)

Sună-mă!Am 48 de ani. Do-

resc să fac cunoştinţă cu o femeie simplă care s-a plictisit de singurătate şi vrea să formeze o familie. Îmi doresc ca femeia pe care o voi găsi să trea-că cu traiul la mine. (1458)

Duc dorul unei familii împlinite

Un bărbat de 38 de ani vrea să facă cu-noştinţă cu o femeie care poate avea vârsta cuprinsă între 30-40 de ani, care poate avea şi un copil, doi, doar să vrea să întemeieze o familie bună. (1459)

Vreau să cunosc un bărbat cu calităţi deosebite

Am 23 de ani, sunt frumoasă, inteligentă, punctuală. Aş vrea să cunosc un bărbat cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani, din partea de nord a repu-blicii, pentru o relaţie serioasă. Consider că merit să am o viaţă fe-ricită şi lipsită de griji. Am un copil din prima căsătorie. Dacă crezi că poţi să-mi oferi o dragoste sinceră şi să mă iubeşti necondiţio-nat, sună-mă. (1460)

Pentru o viaţă fericită

Pentru a alunga singurătatea, tristeţea şi a întemeia o familie fericită, doresc să am alături un bărbat cu suflet mare, inteligent, cinstit, muncitor şi fără vicii. Eu sunt pensiona-ră cu studii superioare, cu credinţă în Dum-nezeu, bună la suflet. Vreau să cunosc un bărbat plăcut la chip, agreabil, să nu fumeze şi să nu facă abuz de alcool, un bun creştin de vârstă pensionară. (1461)

Te caut Aş vrea să cunosc o

femeie care-i singură, să aibă studii superioa-re, inteligentă, frumoa-să la chip, cu vârsta cuprinsă între 57 şi 62 de ani. Despre mine vei afla prin interme-diul telefonului. (1462)

Îmi caut jumătatea

Femeie de 50 de ani, doamnă, 180 cm, 78 kg. Locuiesc la Chişinău, studii su-perioare, am serviciu. Doresc să cunosc un bărbat pentru crearea unei familii trainice, vârsta 49-55 de ani, asigurat material, angajat în câmpul muncii. (1463)

Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de marţi şi vineri ale JURNALULUI poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni de la un telefon fix la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min., primele 30 sec. gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei. Nu a fost niciodată mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

O afecţiune a tiroi-dei a condamnat-o pe o femeie din Ceara, Bra-zilia, să rămână pentru totdeauna la stadiul de bebeluş. Maria Aude-te do Nascimento s-a născut în urmă cu peste trei decenii, dar încă nu poate să vorbească

sau să meargă, potrivit contexto.com.ar.

Mama sa vitregă, Dora, trebuie să aibă grijă de ea ca de un nou-născut.

Maria suferă din naştere de o afecţiune la tiroidă, din cauza căreia nu a putut să

A apărut sutienul magnetic pentru sâni generoşi

Maria Audete do Nascimento a rămas la stadiul de copil

mai crească şi a rămas cu un comportament de bebeluş. Poartă încă pamperşi şi are mintea unui copil care nu a împlinit vârsta de un an. De 13 ani Dora are grijă de această fiinţă bătută de soartă şi consideră că Dumnezeu i-a dat-o în dar, ca s-o ocrotească.

Ea s-a căsătorit cu tatăl Mariei după ce mama acesteia a murit. Experţii care au auzit de cazul „bebeluşu-lui care nu creşte” din Brazilia sunt de părere că ghinionul său este că s-a născut într-o familie săracă.

Ar fi putut fi tratată

Dacă ar fi fost dusă la medic imediat după

naştere, boala ei ar fi putut fi tratată şi ar fi existat şanse să se dezvolte normal. În prezent, Maria primeşte tratament pentru a

mai creşte măcar puţin, însă nu mai poate fi vindecată la această vârstă. Recent, povestea ei a fost prezentată de un canal american de televiziune sub titlul „Body Bizarre”(Corp ciudat). Experţii de la Facultatea de Medicină din Ceara cred că Maria suferă de o deficienţă severă a hormonilor tirodieni. Din cauza hipotiroidis-mului, corpul nu a fost capabil să se dezvolte fizic şi mental. Speci-aliştii spun că o astfel de afecţiune depistată timpuriu poate fi tratată cu o medicaţie pe bază de hormoni tiroidieni sintetici, sub atenta ob-servaţie a doctorului.

Când e sub apă, culorile se văd altfel pentru o pictoriţă din Marseille, Franţa. Malvina, de 42 de ani, pictează sub apă adevărate opere de artă.

Ea coboară zilnic la câţiva metri adâncime, unde pictează în linişte pe plexiglas, folosind nişte vopseluri solide speciale, rezistente la apă. La fiecare scufundare, Malvina are la dis-poziţie doar o oră, însă de multe ori pierde noţiunea timpului, absorbită de pasiunea ei.

Pictează sub apă

Un designer nigerian, Muiva Olumide, a inventat sutienul Kewi, menit să sprijine sânii femeilor printr-un sistem de magneți. Acesta este fără bretele şi poate susţine o greutate de până la cinci kilograme.

Confecţionate dintr-un material uşor, subţire şi elastic, cupele sutienului sunt create pentru a se mula perfect pe forma sâ-nilor. Produsul va fi lansat de Crăciun şi va costa 150 de dolari.

Cazul „bebeluşului care nu creşte” şochează lumea. Maria Audete do Nascimento este o femeie adultă de 32 de ani, dar arată ca un copilaş care încă nu a împlinit un an. Şi nu mai are şanse să crească!


magaz in

apropo

horoSCoP SĂPTĂMânal

Greşeala bogatului o astupă punga (1)

CU lidia bobâNă

La noiacasă

Ileana și Vadim locuiau în același cartier în partea de jos a capitalei. Atât că băiatul era din familie bogată și casa lor de pe muchia dealului prin frumusețe și eleganță se deosebea de toate celelalte – tupilate, bătrânești, construite după război din lut cu paie și acoperite cu șindrilă.

Lumea a trăit greu atunci, cu dificultate se descurcă și astăzi. Dar Ileana și Vadim nu dădeau prea mare importanță diferenței de averi ale părinților. Erau nişte adolescenţi frumoși și se iubeau. Băiatul prefera chiar casa Ilenei atunci când se pregăteau de lecții pentru a doua zi sau pentru exame-nele de la sfârșit de an. Nu știau pe atunci de bacalaureat, erau anii 80 și încă multe lucruri erau străine învățământului nostru. Fata învăța bine, era candidată la medalia de aur și visa să ajungă doctoriță.

Erau odată doi iubiţi

Părinți nu mai avea. Așa s-a întâmplat că a ră-mas orfană și locuia îm-preună cu bunica ei, care la timpul acela era deja pensionară. Își creștea nepoata din pensia ei de bătrânețe și cea de întreținere pe care o pri-mea Ileana de la asistența socială. Le ajungea că se obișnuiseră să trăiască cu puțin. Aveau în gospodă-rie câteva păsări, o capră pe care o păștea bătrâna într-o fâșie forestieră, nu departe de casa lor, mai cultivau și legume pe cei doi ari din spatele casei. Și se descurcau. Pentru că nu erau pretențioase.

Bătrâna se bucura pentru nepoată. Vadim era un copil cuminte și educat, din părinți căpătuiți, și, dacă norocul va ține cu Ileana, putea să fie fericită fata. Părinții băiatului însă, deși-i vedeau mereu alături, o clipă nu s-au gândit la nepoata babei Tanea ca la o viitoare noră. Știau că fiul lor n-o să învețe în Moldova, îl și vedeau diplomat, cu studii alese la o instituție specializată la Moscova. Că o iubește pe Ileana, mare lucru! Au fost și ei tineri și știau

s-o compare cu ce vedea în capitala imperiului. Spre lauda lui și bucu-ria părinților, băiatul era sârguincios și reușise să se manifeste la facultate. Îi scria Ilenei cu regula-ritate, continua să spună c-o iubește și că așteaptă cu nerăbdare să se întâl-nească în vacanță, dar adevărul era că flirta deja cu o colegă din institu-tul lor care studia limbi moderne și era fiica unui diplomat.

Plecat la Moscova, Vadim îşi uită iubita

Frumoasă fată, purta-tă prin țări străine și neor-todoxă în comportament. Ea l-a învățat multe, i-a altoit deprinderi pe care nu le avea acasă și provincialul nostru era înnebunit după trupul acelei fete. În vacanță l-a întâlnit Ileana la aeroport și i-a sărit iubitului în gât, convinsă că el ține la ea tot atât de mult ca și înainte. Dar Vadim nu mai era cel de odinioară. A văzut că Ileana e prost îmbrăcată și s-a simțit stânjenit alături de ea. Chiar s-a uitat în jurul lor să vadă de nu-i observă cineva. O dorea totuși ca femeie – era frumoasă Ileana: sprintenă, blondă naturală cu ochi verzi și tare veselă de fire. Îi plăcea, dar acum nu se mai gândea la ea ca la o viitoare soție.

Fata nici nu bănuia ce răsturnări au loc în relația lor. I se părea Vadim același dintotdeauna. Cât a durat vacanța, se ve-deau destul de des. Acum însă relația lor era oare-cum altfel – au gustat și din plăcerile trupului, ba aș spune chiar că o ținea Vadim mai mult timp în patul lui decât să iasă cu ea în lume. Ori de câte ori ieșea bunica fetei cu treburi sau se ducea cu capra pe deal, tot atunci cobora și flăcăul din casa lor elegantă la Ileana pe ospețe. Vă spuneam că părinții băiatului nu erau îngrijorați defel, știau că atunci când va fi nevo-ie de vreo schimbare, băiatul n-o să le iasă din cuvânt. Așa a fost până

atunci și așa va fi în viitor, gândeau ei.

Părinţii ascund de Vadim sarcina Ilenei

E adevărat că nici să bănuiască oamenii că între cei doi s-a termi-nat cu iubirea platonică. S-au despărțit tinerii ca și până atunci jurându-și credință și iubire, dar Vadim nu mai credea că Ileana e cea mai frumoa-să, cea mai deșteaptă fată din lume. Deși nu ar fi recunoscut dar aștepta cu nerăbdare să ajungă la Moscova s-o vadă pe cealaltă. Și-apoi, într-un Chișinău provincial nu se mai simțea flăcăul în ape-le lui. Ajuns la Moscova, uită cu desăvârșire să-i mai scrie Ilenei, îi telefo-na fata uneori să-l întrebe ce se întâmplă, dar de fiecare dată găsea băiatul motive de îndreptățire.

Când și-a dat seama că e însărcinată, primul lucru pe care l-a făcut Ileana s-a dus la părinții lui să le spună noutatea. Vă rog, dacă vorbiți cu Vadim, spuneți-i să vină de urgență la Chișinău, trebuie să ne căsătorim, le-a spus ea, crezând că ei se vor bucura că vor avea în curând un nepot. Naivă copilă, sinceră și credulă! Părinții lui Vadim nici gând nu aveau să-l anunțe pe flăcău, căutau o ieșire din situația neplă-cută. Fără să știe vecinii, ei au vândut casa și și-au cumpărat alta într-o suburbie a Moscovei. Fără multă foială, și-au scos din casă lucrurile și au dispărut din oraș, de parcă n-ar fi trăit aici niciodată.

E adevărat că, într-o zi, înainte să dispară din cartier, mama lui Vadim a îndrăznit să vină la bu-nica Ilenei, să-i lase niște bani, chipurile, veți avea nevoie când se va naște copilul, dar n-a pomenit un cuvânt de nuntă. Vă spun, nimeni în cartier nu știa că aceștia și-au vân-dut imobilul, au aflat doar când noii stăpâni s-au mutat în casa din vârful dealului. Abia atunci și-au dat seama toți că Ileana a rămas singură față în față cu problema ei.

că din prima dragoste nu rămân cu anii decât amintirile… Așa că nu îi încurcau să se întâlneas-că, o primeau pe fată în casa lor ca pe o colegă de clasă de a fiului și, fiind oameni educați, niciodată n-au jignit-o cu ceva.

Ileana, îndrăgostită şi credulă

În luna august, Ileana era admisă deja la Insti-tutul de Medicină, fiind medaliată, a trecut fără concurs. Vadim, așa cum l-au programat părinții, plecase la Moscova la studii. Spre surprinderea lui s-a trezit student în instituția atât de mult râvnită de părinți. Nici să bănuiască băiatul câtă forfotă a fost în culise ca să fie admis acolo. Pentru că erau la prima dragoste și se despărțeau pentru o perioadă mai mare de timp, și-au jurat copiii dragoste până la moarte, și-au spus unul altuia cuvinte pe care până atunci nu le rostiseră, și-au promis unul altuia fidelitate.

Sărmanii! Mai trăiau încă în lumea lor iluzo-rie, departe de gândul că realitate e crudă, necruțătoare chiar cu idealiștii. În jumătate de an Vadim devenise de nerecunoscut. Moscova e oraș mare – multe ispite, fete frumoase și deși o iubea pe Ileana, oricum începuse în gândul lui

poveȘti adevĂrateberbecluna poate avea o influenţă extrem de puter-nică ce s-ar putea să vă suscite un interes de ordin cultural, să vă aducă contacte strânse cu străinătatea. poate va aduce în atenţia dvs. chestiuni legate de fraţi, surori şi multe drumuri scurte. Oricum, perioada este favorabilă dez-voltării personale.

taurÎn perioada următoare veţi fi motivat de nevoia de a fi deschis către noi experienţe în viaţa inti-mă. O vreme nu veţi mai dori să fiţi dependent de alţii nici emoţional, nici financiar. Veţi dori să experimentaţi relaţiile dintr-o perspectivă independentă care să vă permită să elibe-raţi întreaga dvs. forţă creatoare în domeniul profesional.

GeMeniÎn perioada care vine ar putea să vi se pară că totul se schimbă indiferent de voinţa dvs. şi că nu mai controlaţi nimic. Este posibil să vină o serie de evenimente personale, în cascadă, cu care va trebui să cooperaţi. nu vă panicaţi şi ar fi bine să acceptaţi tot ce vine în calea dvs.

racsoarta ar putea să vă readucă în viaţă persoa-ne din trecut cu care aveţi de rezolvat chestiuni importante sau evenimente pentru a le înţelege şi integra. poate fi o experienţă nu prea plă-cută, mai ales dacă este vorba de probleme nerezolvate la timpul lor.

LeuVeţi fi cuprins de un sentiment plăcut că deasupra dvs. e numai cerul. din aceste înalturi veţi dori să revărsaţi iubire asupra tuturor fiin-ţelor din apropierea dvs. numai că va trebui să înţelegeţi că nu toţi pot primi iubirea dvs. şi se tem că vreţi să-i păcăliţi sau să îi stăpâniţi.

FecioarăÎn perioada care urmează vă veţi mobiliza ca din senin să faceţi lucruri la care v-aţi gândit doar pâ-nă acum. Acele mici detalii pe care le veţi putea vedea vor fi extrem de importante. Este posibil să înţelegeţi mai bine sentimentele pe care le nutriţi, dar şi acţiunile care se impun.

baLanţăpentru dvs. urmează o perioadă de intensă restructurare. Este posibil să faceţi acele acte radicale prin care să vă eliberaţi de prejudecăţi, de sentimente de necorespundere şi, de ce nu, de cei din jurul dvs.

ScorPionAtenţia dvs. se va îndrepta către idealuri şi, pentru o vreme, să vă transformaţi într-un visător. Trebuie doar să fiţi atent că va trebui să visaţi lucruri realizabile, care să depăşească doza dvs. de egoism personal şi de comodi-tate. de asemenea este indicat să nu visaţi la răzbunare.

SăGetătorE posibil să vă descoperiţi talente de care nici nu aveaţi habar şi pe care le admiraţi la alţii. Totul este să aveţi încredere, să vă bucuraţi de orice lucru mărunt care vi se întâmplă şi să vă ascultaţi vocea interioară.

caPricornEste o perioadă fericită şi constructivă în care nu vă veţi da la o parte de la a face transfor-mări radicale în carieră, în familie şi oriunde trebuie pentru a face totul mai productiv. Veţi avea un sentiment de împlinire şi toate meca-nismele pe care le-aţi pus în mişcare, acum încep să producă rezultate.

VărSătors-ar putea să ai parte de o perioadă destul de agitată. pe de altă parte, veştile şi noutăţile îţi sunt aduse de către cei apropiaţi ţie. nu încer-ca, însă, să evidenţiezi adevărul cu orice preţ, căci puţini sunt aceia care chiar sunt interesaţi de adevăr.

PeştiÎn perioada care urmează s-ar putea să desco-periţi noi modalităţi de a câştigă bani şi cresc şansele ca influenţa dvs. în plan profesional să se extindă. Veţi avea contacte cu persoane vizionare cu care veţi purta discuţii interesante.

Spera că nu i-a stricat viața, dar, aşa cum se întâmplă de mii de ori, adevărul a ieșit la suprafață

16magaz in

apropo


programe tvJurnal TV

Jurnal TV

Jurnal TV

ProTV

ProTV

ProTV

TVr1

TVr1

TVr1

TVr2

TVr2

TVr2

Pervîi Canal

Pervîi Canal

Pervîi Canal

Moldova 1

Moldova 1

Moldova 1

TV7-nTV

TV7-nTV

TV7-nTV

PrograMe TV // Marţi, 10 decembrie

PrograMe TV // MierCUri, 11 decembrie

PrograMe TV // Joi, 12 decembrie

06:00 Jurnalul orei 0606:30 Deşteptarea!06:55 Earth TV07:00 Jurnalul orei 07 07:05 Deşteptarea!07:55 Earth TV08:00 Jurnalul orei 0808:05 Deşteptarea!08:55 Earth TV09:00 Dr. House, Serial TV S04E0209:45 Documentar 10:30 Teleshopping10:45 Ora de ras11:55 Earth TV12:00 Ora expertizei12:55 Earth TV13:00 Jurnal extern13:30 Serial TV O familie modernă13:55 Earth TV14:00 Mesaje de dincolo Serial TV14:45 Acasă Devreme15:55 Leacuri pentru neamuri15:58 Earth TV16:00 Bones, Serial TV, S01E0716:45 Teleshopping16:55 Earth TV17:00 Jurnalul orei 1717:15 Emisiunea Veranda18:55 Meteo18:58 Earth TV19:00 Jurnalul orei 1919:30 Mai pe scurt19:40 Jurnal Sportiv19:50 Minţi criminale, Serial TV 20:30 Film Ziua în care Pămantul

se opri22:25 Leacuri pentru neamuri22:30 Jurnalul serii22:55 Mai pe scurt22:58 Earth TV23:00 Serial TV (1999) Clanul So-

prano S05E0600:00 Nip/Tuck (2003) Serial TV,

Prietenie pe muchie de cuţit S04E14

00:45 Film Omul care a plâns02:30 Film Ziua în care Pămantul

se opri

06:00 Jurnalul orei 0606:30 Deşteptarea!06:55 Earth TV07:00 Jurnalul orei 0707:05 Deşteptarea!07:55 Earth TV08:00 Jurnalul orei 0808:05 Deşteptarea!08:55 Earth TV09:00 Dr. House, Serial TV S04E0309:45 Documentar 10:30 Teleshopping10:45 Paparazzi11:30 Pastila de ris11:55 Earth TV12:00 Ora expertizei12:55 Earth TV13:00 Jurnal extern13:30 Serial TV O familie modernă13:55 Earth TV14:00 Mesaje de dincolo Serial TV14:45 Acasă Devreme15:58 Earth TV16:00 Bones, Serial TV, S01E0816:45 Teleshopping16:55 Earth TV17:00 Jurnalul orei 1717:15 Emisiunea Veranda18:55 Meteo18:58 Earth TV19:00 Jurnalul orei 1919:30 Mai pe scurt19:40 Jurnal Sportiv19:50 Minţi criminale, Serial TV20:30 Film Ca în rai22:30 Jurnalul serii22:55 Mai pe scurt22:58 Earth TV23:00 Serial TV (1999) Clanul

Soprano 00:00 Serial TV, Prietenie pe muchie

de cuţit 00:45 Film Just Friends (2005) Priet-

eni şi atât02:30 Film Just Like Heaven (2005)

Ca în rai04:00 Documentar05:00 Ora expertizei

06:00 Jurnalul orei 0606:30 Deşteptarea!06:55 Earth TV07:00 Jurnalul orei 0707:05 Deşteptarea!07:55 Earth TV08:00 Jurnalul orei 0808:05 Deşteptarea!08:55 Earth TV09:00 Dr. House, Serial TV S04E0409:45 Documentar 10:30 Teleshopping10:45 Asfalt de Moldova Revenire Acasă11:30 Pastila de ris11:55 Earth TV12:00 Ora expertizei12:55 Earth TV13:00 Jurnal extern13:30 Serial TV O familie modernă13:55 Earth TV14:00 Mesaje de dincolo Serial TV 14:45 Acasă Devreme15:55 Leacuri pentru neamuri15:58 Earth TV16:00 Bones, Serial TV, S01E0916:45 Teleshopping16:55 Earth TV17:00 Jurnalul orei 1717:15 Emisiunea Veranda18:55 Meteo18:58 Earth TV19:00 Jurnalul orei 1919:30 Mai pe scurt19:40 Jurnal Sportiv19:50 Minţi criminale, Serial TV 20:30 Cabinetul din Umbră cu Val

Butnaru22:25 Leacuri pentru neamuri22:30 Jurnalul serii22:55 Mai pe scurt22:58 Earth TV23:00 The Sopranos - Serial TV (1999)

Clanul Soprano S05E0800:00 Nip/Tuck (2003) Serial TV,

Prietenie pe muchie de cuţit S05E01

00:45 Film Never let me go (2010) 02:30 Cabinetul din Umbră cu Val

Butnaru, R

07.00 Poate nu ştiai07.15 Teleshopping07.35 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie07.40 Serial: Legendele palatului:

Copacul cu rădăcini adânci, ep. 33

08.20 Serial: Legendele palatului: Copacul cu rădăcini adânci, ep. 34

09.00 Spania - Pompierii din Cer10.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 1811.10 Teatru12.30 SOS - Salvaţi Pământul

Nostru!13.00 Concertele Festivalului

George Enescu14.00 Teleshopping14.20 5 minute de istorie14.25 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie14.30 Cultura minorităţilor15.00 Memorialul Durerii15.30 Maghiara de pe unu16.50 Superconsumatorul17.25 Serial: Legendele palatului:

Regele Geunchogo, ep. 7718.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport19.00 Georgia - Din dragoste

pentru vin20.00 Destine ca-n filme21.00 Festivalul International de

Circ de la Monte-Carlo, editia a 33-a, 2009

21.30 M MAGAZIN22.00 Ora de ştiri23.00 Serial: În umbra legii, ep. 1523.50 Serial: Trei regate, ep. 9300.45 Concertele Festivalului

George Enescu01.35 Georgia - Din dragoste

pentru vin02.30 Videoterapia





09.00 Georgia - Din dragoste pentru vin

10.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 1911.00 Destine ca-n filme12.00 Drumul succesului13.00 Concertele Festivalului


Campanie14.30 Cultura minorităţilor Identităţi15.00 D’ale lu’ Mitică16.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 2017.00 Videoterapia18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport19.00 Descurcăreţii: În Cuba se

găsesc de toate20.10 8 într-o barcă21.30 M MAGAZIN22.00 Ora de ştiri23.00 Serial: În umbra legii, ep. 1623.50 Serial: Trei regate, ep. 9400.45 Concertele Festivalului

George Enescu01.35 Descurcăreţii: În Cuba se

găsesc de toate02.30 Videoterapia03.20 Serial: Trei regate, ep. 9404.10 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie04.15 Poate nu ştiai04.25 D’ale lu’ Mitică





09.00 Descurcăreţii: În Cuba se găsesc de toate

10.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 2011.10 8 într-o barcă12.30 SOS - Salvaţi Pământul



Campanie14.30 Cultura minorităţilor Maghiara

de pe doi15.00 Ferma16.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 2117.00 Videoterapia18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport19.00 În Pirinei, la şcoala de ciobani20.10 În ţara minunilor21.30 M MAGAZIN22.00 Ora de ştiri23.00 Serial: În umbra legii, ep. 1723.50 Zon@ IT00.25 Serial: Trei regate, ep. 9501.20 Concertele Festivalului

George Enescu02.10 În Pirinei, la şcoala de ciobani03.05 Videoterapia04.00 Serial: Trei regate, ep. 9504.50 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie04.55 Zon@ IT05.20 Mesager

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 - ŞTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei.7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.45, 17.15 Serial. O LUME

DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Focus. Magazin TV.11.00 Accente ecoomice.11.30 Baştina. Magazin agricol.12.15 Evantai folcloric.13.10, 18.00 Cine vine la noi. Pro-

gram de divertisment.14.05 Cinemateca universală.14.20, 3.10 Serial. SECRETARUL

(Columbia, 2011). 15.05 Documentar. Colecţia design.15.35 Documentar. Jules Dassin.16.30 Gagauz ogea.19.00, 4.00 MESAGER.19.40 Povestea.19.30 Gala Premiilor ONU. Transmi-

siune în direct.20.30 Tezaur.21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Dialog social.22.40 }n Premieră. 23.40 Festivalul Internaţional Re-

gina vioară. Selecţiuni.0.55 Documentar. Arts 21.3.10 Serial. SECRETARUL (Colum-

bia, 2011). 4.30 Europa în concert. Patricia

Kaas.5.15 Chişinăul de ieri şi de azi. 5.30 Vector European.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 - ŞTIRI.

6.15, 1.00 Gagauz ogea.6.45 Cinemateca universală.7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.45, 17.15 Serial. O LUME

DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Natura în obiectiv.11.00, 4.30 Gala Premiilor ONU. 12.00 Cultura azi.12.45 Tezaur.13.10, 18.00 Cine vine la noi. Pro-

gram de divertisment.14.05 Documentar. Arts 21.14.30, 3.10 Serial. SECRETARUL

(Columbia, 2011). 15.15 Fii tânăr!16.00 Magazinul copiilor.16.30 Rusñêèé ìèð.19.00, 4.00 MESAGER.19.40 Povestea.19.55, 4.30 Moldova în direct.21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Avangaraj.23.20 Festivalul Internaţional Re-

gina vioară. Selecţiuni.0.20 Săptămâna sportivă.5.30 Accente economice.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 - ŞTIRI.

6.15, 1.00 Rusñêèé ìèð.6.45 Profil de savant.7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.45, 17.15 Serial. O LUME

DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Vector European.11.00 Moldova în direct.12.00 O seară în familie.13.10, 18.00 Cine vine la noi. Pro-

gram de divertisment.14.05 Documentar. Almanah

cinematografic.14.30, 3.10 Serial. SECRETARUL

(Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs.16.00 Părinţi şi copii.16.30 De la Cehograd în Moldova.19.00, 4.00 MESAGER.19.40 Povestea.19.55, 4.30 Moldova în direct.20.50 Super-loto 5 din 35.21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Reporterul de gardă.22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona

Spătaru.23.05 Europa în concert. Imany.

Franţa.23.50 Legendele muzicii.0.10 Ştiri pozitive.0.30 World stories - lumea în

reportaje.5.30 Ştiinţă şi inovare.

07.00 Ştirile10.00 Teleshopping10.20 Serial: Tânăr şi nelinştit11.00 Film: Apocalipsa de la

Stonehenge13.00 Ştirile13.45 Teleshopping14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit,

ep. 463215.00 Film: Globul ucigaş17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin17.30 LaŞtirile Maruţă19.00 Ştirile20.45 MasterChef - Proba

celebrităţii22.30 Ştirile23.00 Promotor23.30 Serial: Dexter, ep. 8, an 800.30 Ştirile cu Anişoara Loghin01.00 O seară perfectă02.00 Fabricat în Moldova03.45 Serial: Dexter04.30 Ştirile05.00 La Maruţă06.15 Ştirile

07.00 Ştirile

10.05 Teleshopping

10.20 Serial: Tânăr şi nelinştit

11.00 Film: Globul ucigaş

13.00 Ştirile

13.45 Teleshopping

14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit,

ep. 4633

15.00 Film: Henry Poole

17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin

17.30 La Maruţă

19.00 Ştirile

20.45 Serviciul Roman de Comedie,

ep. 10

21.30 Serial: Tanti Florica, ep. 10

22.30 Ştirile

23.00 Serial: Dexter, ep. 9, an 8


00.30 O seară perfectă

01.30 Fabricat în Moldova

03.30 Serviciul Roman de Comedie

04.30 Ştirile

05.00 La Maruţă

06.15 Ştirile

07.00 Ştirile

10.05 Teleshopping

10.20 Serial: Tânăr si nelinistit

11.00 Film: Henry Poole

13.00 Ştirile

13.45 Teleshopping


ep. 4634

15.00 Film: O mare cumpana


17.30 La Maruţă

19.00 Ştirile

20.45 Film: Copii de sacrificiu

22.30 Ştirile

23.00 Film: Alte 48 de ore




03.30 Serial: Tanti Florica

04.30 Ştirile

05.00 La Maruţă

06.15 Ştirile

05.00 Доброе утро07.00 Prima Ora09.00 Primele stiri (rom)09.15 Teleshopping09.40 Жить здорово!10.55 Модный приговор12.00 Primele stiri (rom)12.10 Новости12.25 Контрольная закупка12.50 Время обедать!13.20 Доброго здоровьица!14.00 Другие новости14.30 Понять. Простить15.00 Primele stiri (rom)15.10 Новости15.30 Они и мы16.20 В наше время17.10 Наедине со всеми18.00 Primele stiri (rus)18.10 Новости18.55 Давай поженимся!19.55 Пусть говорят21.00 Primele stiri (rom)21.40 Время22.15 Т/с Оттепель00.20 Primele stiri (rus)00.35 Вечерний Ургант01.00 Новости01.10 В одном шаге от Третьей

мировой. 3 ч.02.00 Prima Ora03.40 Истина где-то рядом03.55 Давай поженимся!

05.00 Доброе утро07.00 Prima Ora09.00 Primele stiri (rom)09.15 Teleshopping09.40 Жить здорово!10.55 Модный приговор12.00 Primele stiri (rom)12.10 Новости12.25 Контрольная закупка12.50 Время обедать!13.20 Доброго здоровьица!14.00 Другие новости14.30 Понять. Простить15.00 Primele stiri (rom)15.10 Новости15.30 Они и мы16.20 В наше время17.10 Наедине со всеми18.00 Primele stiri (rus)18.10 Новости18.55 Давай поженимся!19.55 Пусть говорят21.00 Primele stiri (rom)21.40 Время22.15 Т/с Оттепель00.20 Primele stiri (rus)00.35 Вечерний Ургант01.00 Новости01.10 Политика02.05 Prima Ora03.45 Истина где-то рядом04.00 Давай поженимся!

05.00 Доброе утро07.00 Prima Ora09.00 Primele stiri (rom)09.15 Teleshopping09.40 Истина где-то рядом10.00 Ежегодное послание

Президента РФ В. В. Путина Федеральному Cобранию

12.00 Primele stiri (rom)12.10 Жить здорово!13.10 Модный приговор14.05 Контрольная закупка14.30 Время обедать!15.00 Primele stiri (rom)15.15 Они и мы16.10 В наше время17.05 Наедине со всеми18.00 Primele stiri (rus)18.10 Новости18.55 Давай поженимся!19.55 Пусть говорят21.00 Primele stiri (rom)21.40 Время22.15 Т/с Оттепель00.20 Primele stiri (rus)00.35 Вечерний Ургант01.00 Новости01.10 А. Коновалов. Человек,

который спасает02.05 Prima Ora03.45 Истина где-то рядом04.00 Давай поженимся!

05.00 Politica06.15 Обзор. Чрезвычайное

происшествие06.30 Сotidian (rom)07.00 НТВ утром08.30 Сегодня в Молдове09.00 Сегодня09.20 Квартирный вопрос10.10 До суда11.05 Суд присяжных12.00 Сегодня12.30 Суд присяжных.

Окончательный вердикт13.30 Дело врачей14.20 Чудо техники14.50 Обзор. Чрезвычайное

происшествие15.00 Сегодня15.25 Прокурорская проверка16.30 Говорим и показываем17.15 Обзор. Чрезвычайное

происшествие17.30 Сotidian (rom)18.00 Сегодня18.30 Т/с Шеф-220.30 Сегодня в Молдове21.00 Politica22.30 Сotidian (rom)23.00 Сегодня. Итоги23.25 Т/с Пятницкий. Глава третья01.00 Сotidian (rom)01.30 Прокурорская проверка02.25 Суд присяжных03.15 Суд присяжных.

Окончательный вердикт04.10 Обзор. Чрезвычайное

происшествие04.30 Сotidian (rom)


происшествие06.30 Сotidian (rom)07.00 НТВ утром08.30 Сегодня в Молдове09.00 Сегодня09.20 Очная ставка10.10 До суда11.05 Суд присяжных12.00 Сегодня12.30 Суд присяжных.

Окончательный вердикт13.35 Дело врачей14.30 Главная дорога15.00 Сегодня15.25 Прокурорская проверка16.30 Говорим и показываем17.15 Обзор. Чрезвычайное

происшествие17.30 Сotidian (rom)18.00 Сегодня18.30 Т/с Шеф-220.30 Сегодня в Молдове21.00 Politica22.30 Сotidian (rom)23.00 Сегодня. Итоги23.25 Т/с Пятницкий. Глава третья01.00 Сotidian (rom)01.30 Прокурорская проверка02.25 Суд присяжных03.15 Суд присяжных.




происшествие06.30 Сotidian (rom)07.00 НТВ утром08.30 Сегодня в Молдове09.00 Сегодня09.20 Дачный ответ10.10 До суда11.05 Суд присяжных12.00 Сегодня12.30 Суд присяжных.

Окончательный вердикт13.30 Дело врачей14.30 Спасатели15.00 Сегодня15.30 Прокурорская проверка16.35 Говорим и показываем17.30 Сotidian (rom)18.00 Сегодня18.30 Т/с Шеф-220.30 Сегодня в Молдове21.00 Politica22.30 Сotidian (rom)23.00 Сегодня. Итоги23.25 ЧП. Расследование:

засланцевый газ00.00 Т/с Пятницкий. Глава третья01.25 Сotidian (rom)01.50 Прокурорская проверка02.50 Суд присяжных03.40 Суд присяжных.

Окончательный вердикт04.30 Сotidian (rom)

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo

08.55 Ia-mă acasă de Crăciun! Campanie

09.00 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 53


10.30 Distractis - Distilat de comedie

11.30 Film: Charlot chelner12.00 Maşini, teste şi verdicte12.30 Tribuna partidelor parla-

mentare13.00 EURO polis13.55 Ia-mă acasă de Crăciun!

Campanie14.00 Telejurnal Sport Meteo14.55 Clubul celor care muncesc în

România15.00 Teleshopping15.30 Maghiara de pe unu16.50 Beneficiar România17.25 Serial: Legendele palatului:

Regele Geunchogo, ep. 7718.05 Serial: Legendele palatului:

Regele Geunchogo, ep. 7818.45 Clubul celor care muncesc în

România18.50 Interes general19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo20.55 Clubul celor care muncesc în

România21.00 Studio UCL21.40 Fotbal. Liga Campionilor

2013-201423.50 Rezumatele UCL01.20 Interes general02.10 Beneficiar România02.35 Nocturne03.25 Telejurnal Meteo





10.30 Fotbal. Liga Campionilor 2013-2014

12.30 Vreau să fiu sănătos!13.00 Opre Roma - Ora romilor13.55 Ia-mă acasă de Crăciun!


România15.00 Teleshopping15.30 Convieţuiri16.50 Europa mea17.25 Serial: Legendele palatului:



România18.50 La vârf19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo20.55 Clubul celor care muncesc în

România21.00 Dosar România22.00 Dispăruţi fără urmă22.30 Biziday23.20 Oameni care au schimbat

Lumea23.30 Film: Soarele negru01.10 Garantat 100%02.00 La vârf02.50 Dispăruţi fără urmă03.15 Oameni care au schimbat

Lumea





10.30 Dosar România11.30 Dispăruţi fără urmă12.00 Europa mea12.30 Tribuna partidelor parla-

mentare13.00 De joi până joi13.55 Ia-mă acasă de Crăciun!


România15.00 Teleshopping15.30 Akzente16.50 Lozul cel mare17.45 Dispăruţi fără urmă18.15 Maşini, teste şi verdicte18.45 Clubul celor care muncesc în

România18.50 Ora de business19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo Omologarea

tragerilor Joker, Loto 5/40, Loto 6/49 şi Noroc

20.55 Clubul celor care muncesc în România

21.00 O dată-n viaţă22.00 O dată-n viaţă. Partea a II-a23.00 O dată-n viaţă. Partea a III-a00.00 Legenda vişinie Un sport -

show dedicat echipei Rapid Bucureşti

00.35 Distractis - Distilat de comedie

01.30 Europa mea01.55 Ora de business02.45 In grădina Danei


magaz in

apropo

programe tvJurnal TV

Jurnal TV

Jurnal TV

ProTV

ProTV

ProTV

TVr1

TVr1

TVr1

TVr2

TVr2

TVr2

Pervîi Canal

Pervîi Canal

Pervîi Canal

Moldova 1

Moldova 1

Moldova 1

TV7-nTV

TV7-nTV

TV7-nTV

PrograMe TV // Vineri, 13 decembrie

PrograMe TV // SâMBĂTĂ, 14 decembrie

PrograMe TV // DUMiniCĂ, 15 decembrie

06:00 Jurnalul orei 0606:30 Deşteptarea!06:55 Earth TV07:00 Jurnalul orei 0707:05 Deşteptarea!07:55 Earth TV08:00 Jurnalul orei 0808:05 Deşteptarea!08:55 Earth TV09:00 Dr. House, Serial TV S04E0509:45 Documentar 10:30 Teleshopping10:45 Patrula Jurnal TV11:45 Pastila de ris11:55 Earth TV12:00 Ora expertizei12:55 Earth TV13:00 Jurnal extern13:30 Serial TV O familie modernă, 13:55 Earth TV14:00 Mesaje de dincolo Serial TV14:45 Acasă Devreme15:58 Earth TV16:00 Bones, Serial TV, S01E1016:45 Teleshopping16:55 Earth TV17:00 Jurnalul orei 1717:15 Прямой Разговор18:55 Meteo18:58 Earth TV19:00 Jurnalul orei 1919:40 Jurnal Sportiv19:50 În mintea criminalului, Serial TV20:30 Film Omul de oţel 322:55 Earth TV23:00 Film Vineri 1300:30 Прямой Разговор R02:00 Film Omul de oţel 304:00 Documentar05:00 Ora expertizei05:55 Earth TV

06:00 Jurnalul orei 0606:30 Film de animaţie Tinker Bell

(2008) Clopoţica07:55 Earth TV08:00 Deşteptarea de week-end08:55 Earth TV09:00 Deşteptarea de week-end09:55 Earth TV10:00 Teleshopping10:15 Film de animaţie Zambezia 11:50 Mai pe scurt11:55 Earth TV12:00 Film Cel mai bun stăpîn 13:55 Earth TV14:00 A fost odată ca niciodată,

Serial TV14:55 Earth TV15:00 Chuck (2007), Serial TV

S02E1015:45 Teleshopping15:55 Earth TV16:00 Film Last Holiday (2006)

Ultima vacanţă17:55 Earth TV18:00 Patrula Jurnal TV18:55 Earth TV19:00 Jurnalul orei 1919:30 Film Limitless (I) (2011),

Dincolo de limite21:30 Păpuşefii21:45 Film Ultima redută23:45 Film Traficul de arme01:45 Film, Dincolo de limite03:30 Film Ultima redută05:30 Documentar 05:55 Earth TV

06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Film de animaţie Pinocchio07:55 Earth TV08:00 Deşteptarea de week-end08:55 Earth TV09:00 Deşteptarea de week-end09:55 Earth TV10:00 Teleshopping10:15 Asfalt de Moldova - Reve-

nirea acasă10:55 Earth TV11:00 Documentar 11:55 Earth TV12:00 Film Minus 25 grade13:55 Earth TV14:00 A fost odată ca niciodată,

Serial TV14:55 Earth TV15:00 Chuck (2007), Serial TV 15:45 Teleshopping15:55 Earth TV16:00 Concert Justin Timberlake -

LoveShow (2007)17:55 Earth TV18:00 Paparazzi18:55 Earth TV19:00 Jurnalul orei 1919:30 Film The Break-Up (2006)

Despartiti, dar impreună21:15 Ora de ras22:15 Film Parker (2013) 00:15 Film Pandorum (2009)02:15 Film The Break-Up (2006)

Despartiti, dar impreună04:15 Film Parker (2013) 05:55 Earth TV





09.00 În Pirinei, la şcoala de ciobani10.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 2111.10 În Ţara minunilor12.30 SOS - Salvaţi Pământul



Campanie14.30 Cultura minorităţilor Maghiara

de pe doi15.00 Rezistenţa prin cultură16.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 2217.00 Videoterapia18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport19.00 Băcanul ambulant din Letonia20.10 Film: Toată muzica din inimă

Partea a V-a20.55 Clubul celor care muncesc în

România21.00 Gala Crucea Roşie23.10 Film: Fiica dispărută00.50 Minunile naturale ale Europei01.50 Oameni care au schimbat

Lumea01.55 Calea europeană02.10 Băcanul ambulant din Letonia03.05 Videoterapia04.00 Serial: Trei regate, ep. 9604.50 Ia-mă acasă de Crăciun!

Campanie

07.00 Poate nu ştiai07.15 Teleshopping07.30 Ferma08.30 Magazin UEFA Champions

League 2013 - 201408.55 Domnului Beligan, cu

dragoste!09.00 Zon@ IT09.30 Motomagia10.00 Domnului Beligan, cu

dragoste!10.10 8 într-o barcă11.30 Drumul succesului11.55 Domnului Beligan, cu

dragoste!12.00 Cap compas Moscova, doar

o privire12.30 5 x 5 minute de istorie13.00 Popasuri folclorice13.50 Teatru Harvey de Mary Chase15.55 Domnului Beligan, cu

dragoste!16.00 Memorialul Durerii17.00 Festivalul de Film: al Europei

Centrale de la Mediaş17.55 Domnului Beligan, cu

dragoste!18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport18.30 Lumea azi19.00 Tăietorii de lemn din Canada20.00 Domnului Beligan, cu

dragoste!20.10 Film: Toată muzica din inimă

Partea a VI-a21.50 Domnului Beligan, cu

dragoste!22.10 Film: Agenţia de casting23.45 Ia-mă acasă de Crăciun!

Campanie23.50 Domnului Beligan, cu

dragoste!23.55 Serial: Terapie de cuplu00.45 Film: Agenţia de casting

07.00 Poate nu ştiai07.15 Teleshopping07.30 Cap compas08.00 Popasuri folclorice08.55 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie09.00 Ferma09.55 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie10.10 În curtea bunicilor12.00 Serial: Pistruiatul, ep. 912.45 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie13.00 Pescar hoinar13.30 Natură şi sănătate13.55 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie14.10 Film: Mere roşii - România,

197615.45 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie16.00 Rezistenţa prin cultură17.00 D’ale lu’ Mitică17.55 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport18.30 Sport Plus. Magazin sportiv19.00 Academicienii20.10 Film: Secvenţe - România,

198221.55 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie22.00 Serial: Lumini şi umbre,

ep. 1123.10 Teatru00.35 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie00.40 Film: Mere roşii - România,

197602.15 Film: Secvenţe - România,

198203.55 Pescar hoinar04.20 Ia-mă acasă de Crăciun

Campanie

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 - ŞTIRI.

6.15, 1.00 De la Cehograd în Moldova.

6.45 Tezaur.7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!8.30 Domnului să ne rugăm.

Transmisiune de la Cat-edrala Naşterea Domnului din Chişinău cu ocazia sărbătorii Sf. Andrei.

9.30 Serial. AGRODOLCE (Italia). 10.00, 17.15 Serial. O LUME

DISPĂRUTĂ (Canada). 10.45, 0.10 Un sfert de vorbă cu

Ilona Spătaru.11.05, 4.30 Moldova în direct.12.00 Destine de colecţie.12.30 Poftiţi la masă.13.10, 18.00 Cine vine la noi. Pro-

gram de divertisment.14.10, 3.10 Serial. SECRETARUL

(Columbia, 2011). 14.55, 2.40 Dor. Program muzical.15.25 Ring Star. Concurs muzical.16.30 Stil nou.17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).19.00, 4.00 MESAGER.19.40 Povestea.19.55 Bună seara! Talk show.21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Fii tânăr!23.05 Serial. SIMULATORII (Ar-

gentina). 0.30 Natura în obiectiv.5.35 Reporterul de gardă.

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI.6.15 Documentar. La drum.6.45 Festivalul Două inimi gemene.

Gala Laureaţilor.9.00 Documentar. Teoria

improbabilităţii.9.30 Documentar. Atlasul lumii

animale.10.00 Ştiinţă şi inovare.10.30, 3.30 Documentar. .11.00 Casa mea.11.30 Stil nou.12.00, 1.00 Avangaraj.13.00 Ştiri pozitive.13.20 Parteneriate pentru fiecare

copil.13.45 Speranţă pentru viaţă.

Agenţia de transplant.14.00 Cântecul lebedei. Spectacol

al Teatrului Vasile Alecsandri din Bălţi

15.15 Europa în concert. Plusch. Elveţia.

16.00 Documentar. Euroboxx.16.30, 5.30 Eliza Botezatu.17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).17.15 Art-club (rus).17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs.19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.19.50 O seară în familie.21.25 Dor. Valeriu Negruţa, Artist

Emerit al RM.22.20 Serial. CRIMINI (Italia).0.10 Fii tânăr!2.00 Aniversări. Veaceslav Madan.2.45 Europa în concert. Imany.

Franţa.4.30 Bună seara! Talk show.

6.05, 21.00, 0.10 - ŞTIRI.6.15 Documentar. Euromaxx.7.15 Cuvintele Credinţei.8.00 Aniversări. Veaceslav Madan

la 65 de ani.8.40 Dialog social.9.00 Poftiţi la masă.9.30 Documentar. Colecţia design.10.00 Ring Star. Concurs muzical.11.00 Părinţi şi copii.11.35 La datorie.12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv.13.00 Documentar. Secretul unui

wiskey deosebit.14.00 Baştina. Magazin agricol.14.45 Tezaur.15.00 Documentar. .15.30, 19.55 Festivalul Maria

Tănase.16.30 World stories - lumea în

reportaje.17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).17.15 Cultura azi.18.00 La noi în sat.18.40 Loteria Milioane pentru

Moldova.19.00, 4.00 MESAGER.19.35 Povestea.21.20 Fotbal non-stop.22.20 Film. MĂRE|UL HAR (Marea

Britanie).0.20 Serial. SIMULATORII.1.15 Erudit-cafe. Concurs.2.00 Cântecul lebedei. Spectacol. 3.15 Europa în concert. Plusch.

Elveţia.4.30 O seară în familie.5.30 Dor. Program muzical

07.00 Ştirile

10.05 Teleshopping

10.20 Serial: Tânăr si nelinistit

11.00 Film: O mare cumpana

13.00 Ştirile

13.45 Teleshopping


ep. 4635

15.00 Film: Învaţă să iubeşti


17.30 La Maruţă

19.00 Ştirile

20.45 Film: Singur acasă 2: Pierdut

în New York

23.00 Film: Congo



02.45 În Profunzime


05.00 La Maruţă

06.15 Ştirile

07.00 Ştirile

10.00 Teleshopping

10.15 Ce se întâmplă, doctore?

10.35 I like IT

11.00 Promotor

11.30 În Profunzime

13.00 Ştirile

13.15 Teleshopping

13.30 Film: O noapte cu regele

16.00 Film: Singur acasă 2: Pierdut

în New York

19.00 Ştirile

20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu

20.30 Vocea României



02.15 Film: O noapte cu regele



07.00 Ştirile

10.00 Teleshopping

10.15 După 20 de ani

11.00 Film: Ai grijă ce-ţi doreşti!

13.00 Ştirile

13.05 Teleshopping

13.20 Apropo Tv


18.00 România, te iubesc!

19.00 Ştirile


20.45 Film: Looper: Asasin în viitor

23.00 Ştirile



02.30 Film: Looper: Asasin in viitor



05.00 Доброе утро07.00 Prima Ora09.00 Primele stiri (rom)09.15 Teleshopping09.40 Жить здорово!10.55 Модный приговор12.00 Primele stiri (rom)12.10 Новости12.25 Контрольная закупка12.50 Время обедать!13.20 Доброго здоровьица!14.00 Другие новости14.30 Понять. Простить15.00 Primele stiri (rom)15.10 Новости15.30 Они и мы16.20 В наше время17.05 Человек и закон18.00 Primele stiri (rus)18.10 Новости18.55 Давай поженимся!19.55 Поле чудес21.00 Primele stiri (rom)21.20 Время21.40 Moldova are Talent23.25 Универсальный артист01.10 Primele stiri (rus)01.25 Вечерний Ургант02.10 Viva Forever - история

группы Spice Girls03.15 Х/ф Заложница04.40 Истина где-то рядом04.55 Ивар Калныньш. Роман с

акцентом

06.00 Новости06.10 Леонид Быков. Улыбка

маэстро07.00 Х/ф Аты-баты, шли

солдаты...08.40 Teleshopping09.00 Умницы и умники09.45 Слово пастыря10.00 Новости10.15 Moldova are Talent12.00 Новости12.15 Идеальный ремонт13.05 Ледниковый период15.45 Т/с Два цвета страсти17.30 А. Макаревич. Изменчивый

мир18.00 Новости18.15 А. Макаревич. Изменчивый

мир. Продолжение19.20 Минута славы. Дорога на

Олимп!21.00 Primele stiri (rom)21.25 Время21.50 Сегодня вечером23.35 Успеть до полуночи00.10 Что? Где? Когда?01.20 А. Макаревич и Оркестр

Креольского танго02.35 Х/ф Алешкина любовь04.00 Х/ф Морской характер05.35 Контрольная закупка

06.00 Новости06.10 Х/ф Нахаленок07.05 Х/ф Утренние поезда08.30 Армейский магазин09.00 Здоровье10.00 Новости10.15 Teleshopping10.30 Непутевые заметки10.45 Пока все дома11.30 Фазенда12.00 Новости12.20 К 400-летию царской

династии. Романовы13.25 Свадебный переполох14.15 Как не сойти с ума15.20 Х/ф По семейным

обстоятельствам18.00 Три жизни Евгения

Евстигнеева19.00 Replica20.00 100 de moldoveni au zis21.00 Sinteza saptamanii (rom)21.40 Воскресное Время22.45 Ледниковый период01.40 Повтори! Пародийное шоу03.40 Х/ф Особенности

национальной охоты в зимний период


происшествие06.30 Сotidian (rom)07.00 НТВ утром08.30 Сегодня в Молдове09.00 Сегодня09.20 Ты не поверишь!10.10 До суда11.05 Суд присяжных12.00 Сегодня12.30 Суд присяжных.

Окончательный вердикт13.35 Дело врачей14.30 Медицинские тайны15.00 Сегодня15.30 Прокурорская проверка16.30 Говорим и показываем17.20 Обзор. Чрезвычайное

происшествие17.30 Сotidian (rom)18.00 Сегодня18.30 Жизнь как песня: Андрей

Губин20.30 Сегодня в Молдове21.00 Следствие вели...22.00 Reporter in misiune22.30 Сotidian (rom)23.00 Сегодня23.30 Т/с Пятницкий. Глава третья01.15 Сotidian (rom)01.45 Прокурорская проверка02.40 Суд присяжных03.30 Суд присяжных.



05.05 Т/с Патруль06.30 Смотр07.00 Сегодня07.30 Сегодня в Молдове08.00 Reporter in misiune08.30 Сotidian (молд.)09.00 Сегодня09.25 Главная дорога10.00 Кулинарный поединок11.00 Квартирный вопрос12.00 Сегодня12.25 Т/с Игра16.15 Я худею17.15 ДНК18.05 Холод. Научное

расследование Сергея Малоземова

19.00 Центральное телевидение19.55 Следствие вели...20.50 Очная ставка21.55 Остров23.25 Виктор Зинчук. Юбилей в

Кремле00.30 Авиаторы01.00 Т/с Игра03.55 Холод. Научное

расследование Сергея Малоземова

04.45 Т/с Патруль

05.30 Т/с Патруль07.00 Сегодня07.25 Их нравы КНР, Гонконг.

Норвегия. Румыния08.00 Спасатели08.30 Готовим с Алексеем

Зиминым09.00 Сегодня09.25 Первая передача09.55 Чудо техники10.30 Поедем, поедим!11.00 Дачный ответ12.00 Сегодня12.25 Т/с Бомбила17.15 Очная ставка18.30 ЧП. Обзор19.00 Сегодня19.55 Виктор Вещий. Исцеляющий

плоть20.50 Новые русские сенсации21.45 Ты не поверишь!22.45 Х/ф Шхера 1800.20 Луч света00.50 Школа злословия. Петр

Щедровицкий01.30 Авиаторы02.00 Т/с Бомбила





10.30 37°C. Partea I11.20 ANDOnevralgicul de sâmbătă11.25 37°C. Partea a II-a12.00 România deşteaptă12.30 Tribuna partidelor parla-

mentare13.00 Legenda vişinie13.25 M. A. I. aproape de tine13.55 Ia-mă acasă de Crăciun!


România15.00 Teleshopping15.30 Oameni ca noi16.00 Parlamentul României16.50 Finanţe şi afaceri Un talk-

show care17.25 Serial: Legendele palatului:



România18.50 Calea europeană19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo20.55 Clubul celor care muncesc în

România21.10 Film: Cartouche23.15 Film: Fiica dispărută00.55 Minunile naturale ale Europei01.55 Calea europeană02.45 Finanţe şi afaceri

06.00 Oameni care au schimbat Lumea

06.10 Exclusiv în România06.55 Zestrea românilor07.30 Dosar România08.30 Clubul desenelor animate

Ciocănitoarea Woody08.55 Ia-mă acasă de Crăciun!

Campanie09.00 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie

McDowd, ep. 1209.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie

McDowd, ep. 1310.00 Beneficiar România10.30 Parteneri de week-end11.00 Fotbal Liga 2 la TVR13.00 Ora regelui13.55 Ia-mă acasă de Crăciun!

Campanie14.00 Telejurnal Sport Meteo14.35 37°C. Partea I15.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă15.30 37°C. Partea a II-a16.00 De la A la infinit18.00 Exclusiv în România18.50 Teleenciclopedia19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo21.10 Film: Simţuri23.00 Profesioniştii...00.10 Film: Rătăcitorii01.50 Parteneri de week-end02.15 Sport02.30 Telejurnal Meteo03.20 Viaţa satului05.30 Teleshopping

06.00 Teleenciclopedia06.55 Zestrea românilor07.30 Universul credinţei. Prima

parte08.20 Simbolica08.30 Universul credinţei. Partea

a II-a09.25 Ia-mă acasă de Crăciun!

Campanie09.30 Pro patria10.00 In grădina Danei10.35 Viaţa satului11.50 Minutul de agricultură12.00 Viaţa satului13.00 Ultima ediţie13.55 Ia-mă acasă de Crăciun!

Campanie14.00 Telejurnal Sport Meteo14.30 Superconsumatorul15.00 Tezaur folcloric16.00 Duminica în familie19.00 Lozul cel mare19.45 Sport20.00 Telejurnal Meteo20.45 Preţuieşte viaţa!00.00 Garantat 100%01.00 Duminica în familie03.35 Oameni care au schimbat

Lumea03.45 Universul credinţei. Prima

parte04.30 Simbolica04.35 Universul credinţei. Partea

a II-a05.30 Teleshopping

18magaz in

apropo


moNDeN

Victoria Bivol,22 de ani, studentă„Sunt o fire ambițioasă, dinamică şi sociabilă”

Ce ai de câştigatdacă eşti

„Fata dinultima

pagină”?Premii şi şansa

de a te face remarcată

Te-am convins? Trimite pozele tale, cât mai sexy, însoţite de o scurtă descriere şi un număr de telefon pe [email protected] sau str. Vlaicu Pârcălab 63, bir.306, Chişinău, redacţia „apropo”.La sfârşitul fiecărei luni, „apropo” va desemna „Fata lunii”, care va beneficia de o schimbare de look la un salon de lux în capitală.

Fata din APROPO Mai multe poze pe

www.apropomagazin.md

www.andreicocieru.mdtel. (+373)68-002-449

Mariana Şura va avea fetiţă!

Peste trei luni, Mariana Şura va deveni pentru prima dată mămică. Artista şi soţul ei au aflat deja sexul copilului: vor avea o fetiţă. Viitoarea mămică îşi doreşte ca fiica ei să aibă un singur prenume, românesc.

Lena NEGRU

Însărcinată în şase luni, Mariana Şura a fost invitata colegilor de la „Veranda”, Jurnal TV, unde a vorbit despre cel mai important eveni-ment din viaţa sa – sar-cina. Artista a dezvăluit că s-a gândit deja la un nume pentru fetiţa ei, doar că preferă să nu-l dezvăluie din simplu motiv că s-ar putea să se răzgândească în privinţa alegerii sale. „Multe cunoştinţe mi-au spus că atunci când şi-au ţinut copilul în braţe pentru prima dată, le venea muza să-i schim-

PREMIERĂ! Zdubii vor cânta alături de o orchestră simfonică

În urmă cu câteva săptămâni, în presă s-a vehiculat că Ionel Istrati ar fi filmat un videoclip în care apare şi Xenia Deli. Atunci, contactat de APROPO, artistul ne spunea că „nu poate să comenteze informaţiile

născocite de cineva şi nu poate să vorbească despre ceea ce nu exis-tă”. Astăzi însă a schim-bat macazul şi a recu-noscut că „informațiile eronate” sunt, de fapt, veridice. Interpretul ne-a răspuns că „a fost

Ionel Istrati a minţit referitor la Xenia Deli!

Băieţii de la Zdob şi Zdub ne pregătesc o surpriză. În ajunul sărbătorilor de iarnă, pe 18 decembrie, la Palatul Naţional „N.Sulac”, artiştii organizează un concert inedit. Zdubii vor evolua, în premieră, alături de o orchestră simfonică.

„Niciodată nu am cântat împreună cu o orchestră simfonică, așa că acest concert este o mare provocare pen-tru noi. Vom interpreta piese lirice, neobișnuite pentru Zdob şi Zdub. Vor fi piese despre haiduci, despre isto-ria Moldovei, piese de

Crăciun și de poveste, dar şi melodii care sunt binecunoscute publicu-lui. Va fi un concert de iarnă, frumos și poate chiar un pic magic”, a declarat Roman Iagu-pov pe site-ul oficial al formaţiei. „De 10 ani tot port cu mine această idee… se pare că acum a venit momentul ca ea să de-vină realitate. De-a lun-gul timpului, formația a evoluat în componențe diferite, am cântat ală-turi de artiști din Româ-

nia, Ucraina, Rusia, am cântat cu bunica Lidia Bejenaru, însă e pentru prima oară când vom ieși pe scenă într-o com-ponenţă de peste 50 de oameni. Nu știu cum va

fi, îmi vine greu să-mi imaginez, dar sunt sigur că va fi ceva special și vesel. Dacă la filmările spotului promo a fost atât de distractiv, atunci la ce să ne așteptăm de la concert? Apropo, în sfârșit, am avut ocazia să cânt la contrabas, cu mare greu m-am despărțit de el…”, spune Mihail Gîncu, bass-chi-taristul trupei.

Prețul biletelor vari-ază între 150 și 600 lei.

L.N.

Acum o săptămână Ionel Istrati jura că nu are nicio legătură cu cea mai populară basarabeancă de la Victoria’s Secret, iar zilele acestea l-am prins cu mâța în sac. Artistul a încercat să dreagă busuiocul şi ne-a spus ce îl leagă de îngeraşul sexy, Xenia Deli.

be numele. Important acum e să am o sarcină uşoară, iar micuţa să fie sănătoasă. Ea va avea un nume frumos, ro-mânesc. Aş vrea să nasc acasă, iar soţul preferă România ori Germania”, a declarat Mariana Şura în cadrul emisiunii.

Cum bărbatul ei, cetăţean român, locuieş-te peste Prut, artista face deseori naveta Chişinău-Bucureşti. Cei doi pla-nifică să sărbătorească Revelionul în România şi nu exclud posibilitatea să meargă la munte pentru câteva zile.

„Soţul vrea să nasc în România ori în Germania”

„Soţul nu vrea să apară în mass-me-dia, mi-a spus că în familie este de ajuns să avem o persoană publică. Noi doi ne-am cunoscut mai demult,

o bună perioadă am fost prieteni, după care ne-am dat seama că ne leagă mai mult decât o simplă prietenie. Pe el îl deranjează faptul că bârfele care mai

apar prin presă pot să mă afecteze”, a mai spus viitoarea mămi-că, precizând că este susţinută şi încurajată de soţ şi în cariera sa de interpretă.

nevoit să mintă” despre colaborarea cu Xenia Deli pentru că... „surpri-za este surpriză”.

„Am filmat vide-oclipul la melodia de dragoste „Wake me up”. Producătorul acesteia este artistul din Româ-nia, Randi. În videoclip Xenia joacă rolul iubitei mele. Am avut parte de o colaborare super tare şi foarte veselă. Am ales-o pe ea pentru că e simpatică rău. Totuşi, Xenia nu este primul model care apare în vi-deoclipurile mele”, ne-a declarat Ionel Istrati.

Ideea videoclipului îi aparţine interpretului. El a fost cel care ales atât ţinutele sale, cât şi pe cele ale Xeniei Deli.

Filmările clipului au avut loc în R. Moldova şi peste hotare, iar premi-era acestuia va avea loc pe 13 decembrie.

L.N.

18magaz in

apropo

ANUL IV, NR. 45 (230)MARTI, 10 DECEMBRIE 2013,

MONDEN

Victoria Bivol,22 de ani, studentă„Sunt o fi re ambițioasă, dinamică şi sociabilă”


„Fata dinultima



Te-am convins? Trimite pozele tale, cât mai sexy, însoţite de o scurtă descriere şi un număr de telefon pe [email protected] sau str. Vlaicu Pârcălab 63, bir.306, Chişinău, redacţia „apropo”.La sfârşitul fi ecărei luni, „apropo” va desemna „Fata lunii”, care va benefi cia de o schimbare de look la un salon de lux în capitală.





Peste trei luni, Mariana Şura va deveni pentru prima dată mămică. Artista şi soţul ei au afl at deja sexul copilului: vor avea o fetiţă. Viitoarea mămică îşi doreşte ca fi ica ei să aibă un singur prenume, românesc.

Lena NEGRU



În urmă cu câteva săptămâni, în presă s-a vehiculat că Ionel Istrati ar fi fi lmat un videoclip în care apare şi Xenia Deli. Atunci, contactat de APROPO, artistul ne spunea că „nu poate să comenteze informaţiile





Crăciun și de poveste, dar şi melodii care sunt binecunoscute publicu-lui. Va fi un concert de iarnă, frumos și poate chiar un pic magic”, a declarat Roman Iagu-pov pe site-ul ofi cial al formaţiei.„De 10 ani tot port cu mine această idee… se pare că acum a venit momentul ca ea să de-vină realitate. De-a lun-gul timpului, formația a evoluat în componențe diferite, am cântat ală-turi de artiști din Româ-


fi , îmi vine greu să-mi imaginez, dar sunt sigur că va fi ceva special și vesel. Dacă la fi lmările spotului promo a fost atât de distractiv, atunci la ce să ne așteptăm de la concert? Apropo, în sfârșit, am avut ocazia să cânt la contrabas, cu mare greu m-am despărțit de el…”, spune Mihail Gîncu, bass-chi-taristul trupei.


L.N.


be numele. Important acum e să am o sarcină uşoară, iar micuţa să fi e sănătoasă. Ea va avea un nume frumos, ro-mânesc. Aş vrea să nasc acasă, iar soţul preferă România ori Germania”, a declarat Mariana Şura în cadrul emisiunii.

Cum bărbatul ei, cetăţean român, locuieş-te peste Prut, artista face deseori naveta Chişinău-Bucureşti. Cei doi pla-nifi că să sărbătorească Revelionul în România şi nu exclud posibilitatea să meargă la munte pentru câteva zile.






„Am fi lmat vide-oclipul la melodia de dragoste „Wake me up”. Producătorul acesteia este artistul din Româ-nia, Randi. În videoclip Xenia joacă rolul iubitei mele. Am avut parte de o colaborare super tare şi foarte veselă. Am ales-o pe ea pentru că e simpatică rău. Totuşi, Xenia nu este primul model care apare în vi-deoclipurile mele”, ne-a declarat Ionel Istrati.



L.N.



Împreună cu alți colegi care învață pes-te hotare, ne vom întoarce în Republica Moldova. Ne-am propus să revenim și să contribuim la ridicarea nivelului cultural de acasă. Cultură

„La Cluj, suntem consideraţi nişte studenţi talentaţi şi muncitori”– Când a apărut pianul în

viața ta, dragă Marcel Lazăr?Muzica nu este o tradiție

de familie, părinții mei nu sunt muzicieni. Dar, într-o bună zi, pianul a apărut în apartamentul nostru de la etajul 9, așa că pe la vârsta de 7 ani am început să cânt. La început, a fost un hobby, apoi am mers la o școală cu profil muzical de lângă casa noastră. Până la 13 ani, am urmat cursurile Școlii de Arte ,,Alexei Stârcea”. Am participat la două concur-suri, unul la Piatra-Neamț, unde am luat premiul II, și altul la București, unde am câștigat premiul I. După aceste concursuri, am hotă-rât să mă transfer la Liceul de Muzică „Ciprian Porum-bescu” din Chișinău, în clasa profesoarei Gaiană Teseo-

glu. Ea a fost, cred, profe-soara de care aveam nevoie atunci, era dură, mă punea la punct, dar în același timp mă înțelegea, ajutându-mă să lupt cu capriciile și lenea.

– Cât de stresante pentru un copil sunt concursu-rile internaționale?În anii de liceu, am mai

participat la câteva con-cursuri naționale și la unul internațional, la Iași, unde am obținut premiul I. Doam-na profesoară Teseoglu con-sideră că uneori concursurile sunt mai periculoase decât utile pentru un copil. La unul dintre concursuri nu am luat niciun premiu, iar acest fapt a fost pentru mine o traumă morală. Am avut nevoie de mult timp ca să-mi revin.

– De câțiva ani studiezi la

Academia de Muzică de la Cluj. Cum e atmosfe-ra muzicală la Cluj?Am avut foarte multe de

învățat la Cluj, acolo e o altă

atmosferă, total diferită de a noastră. Sunt pianiști mult mai buni, mai multe concer-te, iar dragostea de muzică și de artă e mai mare decât la

noi. Am avut ocazia să cânt în Sala Mare a Academiei de Muzică, unde publicul e foarte atent, dar și sever.

– Profesorii clujeni sunt mulțumiți de studenții basarabeni? La Cluj, în special la Aca-

demia de Muzică, basara-benii au o reputație foarte bună. Suntem considerați studenți foarte talentați și muncitori. Dintre pedagogi aș vrea să-l menționez pe profesorul meu de estetica jazz-ului, Virgil Mihaiu, care promovează activ jazz-ul din România și Basarabia.

– Ai evoluat recent la Chișinău în cadrul unor concerte ale tinerilor muzicieni. Crezi că tine-rii artiști se pot afirma și în orașul lor natal?

Am participat anul acesta la un concurs de compoziție, am interpretat împreună cu ansamblul de corzi al Chișinău Youth Orchestra o piesă compusă de Cristian Spataru, el a luat premiul I.

Noi, tinerii, încercăm să fa-cem ceva, organizăm diferite concerte. Proiectul Chișinău Youth Orchestra este unul de succes, această orchestră a evoluat în mai multe orașe din Moldova și din România. Deși îmi fac studiile la Cluj, nu intenționez să rămân în Româ-nia. Împreună cu alți colegi care învață peste hotare, ne vom în-toarce în Republica Moldova. Ne-am propus să revenim și să contribuim la ridicarea nivelu-lui cultural de acasă.

– Mulțumesc și mult succes!

Interviu de Irina Nechit

Interviu cu Marcel Lazăr, pianist, Academia de Muzică de la Cluj

ARC ne oferă antologia de proză cehă „Coama leului pe pernă”

lanSare

Am toată încrederea în gustul celor care au realizat selecţia şi traducerea – Helliana Ianculescu şi Lidia Našincová. Astfel, textele celor paisprezece autori, de vâr-ste diferite, cu stiluri variate, cu specificul ironico-tragic parafat în dilemele vieţii cotidiene, au fost prezentate cititorilor de limbă ro-mână. Povestirile scriitorilor Emil Hakl, Markéta Hejkalová, Magda-lena Wagnerová, Jirří Hajíček, Ra-dka Denemarková apropie oame-nii spaţial, conceptual, temporal. Or, în unele proze se întrevăd şi aspecte cunoscute de cititorii din Republica Moldova, care mai ţin minte epoca restricţiilor, a cenzu-rii, a interdicţiei, a revoltelor şi a aspiraţiilor spre libertate.

Această carte a apărut în viaţa mea exact în anul când am fost invitată de Libuše Valentová de la Facultatea de Litere, Universita-tea Carolină, Praga, la Colocviul Internaţional de Studii Româneşti din Cehia şi Slovacia „Ficţiune şi non-ficţiune în literatură” (23 oc-tombrie 2013). Praga mi s-a des-chis şi graţie autorilor din antolo-gie Roman Ráz, Jiří Kratochvíl şi Vratislav Maňák.

O intersecţie a timpurilor, tă-iată de foarfeca amintirilor, e re-

velată de Nataša Reimanová prin melodia emisă de clapele pianului „Bösendorfer &Weinbach”. Dato-rită acestor simboluri, valorificate concentrat de autoare, am trăit tra-gismul eroinelor: „Datoriile creş-teau, bărbatul meu nu se mai uita strâmb la „Weinbach”, ci îl pipăia pur şi simplu, cum face ţopârlanul cu vitele la târg. Mi-am sugerat că trebuie să accept vânzarea şi am zis „da” cu ochii închişi”.

Partea oraşului vechi e con-stituită din arcurile circulare ale străzilor. Orologiul din centrul orașului are o valoare semiotică. Traducătoarea Lidia Našincová mi-a povestit legenda arhitectului-ceasornicar ce a construit orolo-giul și a fost „răsplătit” prin orbire. Referinţele mele se împletesc şi cu imaginile care apar în proza lui Jáchym Topol: „Printre mulţimile de oameni veniţi din toată lumea, care se plimbă pe străzile de aici şi se înghesuie în micile pieţe, se mai târăsc ici şi acolo ultimii locuitori bătrâni din Malá Strana. Aceşti disidenți murdari din lumea lui Huxley, sărăciei şi bătrâneţii, sunt îmbrăcaţi îngrozitor. Este de mi-rare că unii dintre ei sunt încă în viaţă. Şi turiştii îi fotografiază, la fel cum fotografiază statueta care

Antologia de proză cehă contemporană „Coama leului pe pernă”, apărută cu sprijinul financiar al Ambasadei Republicii Cehe în Republica Moldova în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova la Editura ARC, 2013, mi-a parvenit în această toamnă. Aş fi spus că e o toamnă ca oricare alta. Dar cărţile, asemenea oricăror întâlniri, nu sunt întâmplătoare.

reprezintă moartea de la Orolo-giul Staré Město”. Corespondenţa dintre edificii şi locuitori reliefează problema de comercializare a isto-riei.

După revenirea din Praga mai păstrez în buzunarul paltonu-lui o coroană, o monedă pe care sclipește figura leului semeţ, ri-dicat în două picioare. Povestirea „Coama leului pe pernă” vine într-o antiteză cu emblema de pe mo-nedă. Moneda e o siglă, depăşeşte timpul, imaginea nu poate îmbă-trâni, spre deosebire de persona-jul lui Jáchym Topol: „Trupul care a reuşit să supraviețuiască printre ruinile îngheţate şi ascunzători-le din pădure zace acum ghemuit sub pături. Unde are mâinile? Aha, este legat. Acum a mai rămas din el doar un cap mare pe pernă. Un cap cu o coamă de leu, cu fire de păr cărunte şi murdare”. Îmbătrânirea leului sugerează schimbarea con-ceptelor, neacceptarea adaptării.

Esteticul e valorificat din per-spectiva alegerii pe care i-o oferă Jiří Kratcvíl personajului narator, iar Michal Ajvaz distinge esteticul din optica nimicului. Prozatorul Patrik Ouředník ne oferă un soi de jurnal artistic, „Europeana. O istorie succintă a secolului al XX-lea”. Într-o cheie sarcastică sunt abordate doctrine politice, artisti-ce, psihologice, economice etc. – e un joc al percepţiei.Proza selec-tată balansează de la magie spre desacralizare. Aspectul misterios e determinat de doleanţele perso-najului din textul lui Petr Šabach,

dar împrejurările materializează dorinţa într-un mod neadecvat, provocând situaţii în care apar perspective ironice, sarcastice: „De Crăciun, copiii ar trebui să stea cât mai departe de adulţi. Deşi vor-besc de fapte bune, dar vorbesc, iar dacă îi credeţi, dacă faceţi o faptă bună, atunci nu o apreciază şi până la urmă tot voi rămâneţi părăsiţi şi fără un sfanţ. Aşa că uneori n-aveţi încotro decât să vă luaţi după re-gulile lumii interlope din simplul

motiv că trebuie să supravieţuiţi, deşi în fond sunteţi exact ceea ce păreţi – adică o fetiţă atât de cu-minte, că alta la fel ar trebui să că-utaţi cu lumânarea”.

Labirinturile interioare nu sunt subestimate în secolul globalizării. Ambiguitatea uneori e proprie re-acţiei sociale, politice, economice.

Victoria FONARI, poet, critic literar, doctor conferenţiar,

Universitatea de Stat din Moldova

poeta Victoria Fonari și traducătoarea lidia našincová la praga

18magaz in

apropo

ANUL IV, NR. 45 (230)MARTI, 10 DECEMBRIE 2013,

MONDEN

Victoria Bivol,22 de ani, studentă„Sunt o fi re ambițioasă, dinamică şi sociabilă”


„Fata dinultima



Te-am convins? Trimite pozele tale, cât mai sexy, însoţite de o scurtă descriere şi un număr de telefon pe [email protected] sau str. Vlaicu Pârcălab 63, bir.306, Chişinău, redacţia „apropo”.La sfârşitul fi ecărei luni, „apropo” va desemna „Fata lunii”, care va benefi cia de o schimbare de look la un salon de lux în capitală.





Peste trei luni, Mariana Şura va deveni pentru prima dată mămică. Artista şi soţul ei au afl at deja sexul copilului: vor avea o fetiţă. Viitoarea mămică îşi doreşte ca fi ica ei să aibă un singur prenume, românesc.

Lena NEGRU



În urmă cu câteva săptămâni, în presă s-a vehiculat că Ionel Istrati ar fi fi lmat un videoclip în care apare şi Xenia Deli. Atunci, contactat de APROPO, artistul ne spunea că „nu poate să comenteze informaţiile





Crăciun și de poveste, dar şi melodii care sunt binecunoscute publicu-lui. Va fi un concert de iarnă, frumos și poate chiar un pic magic”, a declarat Roman Iagu-pov pe site-ul ofi cial al formaţiei.„De 10 ani tot port cu mine această idee… se pare că acum a venit momentul ca ea să de-vină realitate. De-a lun-gul timpului, formația a evoluat în componențe diferite, am cântat ală-turi de artiști din Româ-


fi , îmi vine greu să-mi imaginez, dar sunt sigur că va fi ceva special și vesel. Dacă la fi lmările spotului promo a fost atât de distractiv, atunci la ce să ne așteptăm de la concert? Apropo, în sfârșit, am avut ocazia să cânt la contrabas, cu mare greu m-am despărțit de el…”, spune Mihail Gîncu, bass-chi-taristul trupei.


L.N.


be numele. Important acum e să am o sarcină uşoară, iar micuţa să fi e sănătoasă. Ea va avea un nume frumos, ro-mânesc. Aş vrea să nasc acasă, iar soţul preferă România ori Germania”, a declarat Mariana Şura în cadrul emisiunii.

Cum bărbatul ei, cetăţean român, locuieş-te peste Prut, artista face deseori naveta Chişinău-Bucureşti. Cei doi pla-nifi că să sărbătorească Revelionul în România şi nu exclud posibilitatea să meargă la munte pentru câteva zile.






„Am fi lmat vide-oclipul la melodia de dragoste „Wake me up”. Producătorul acesteia este artistul din Româ-nia, Randi. În videoclip Xenia joacă rolul iubitei mele. Am avut parte de o colaborare super tare şi foarte veselă. Am ales-o pe ea pentru că e simpatică rău. Totuşi, Xenia nu este primul model care apare în vi-deoclipurile mele”, ne-a declarat Ionel Istrati.



L.N.



„Dacă, prin analogie cu şcolile, am admite că şi anga-jaţii altor instituţii publice îşi pot suplimenta salariile din plăţile efectuate de către beneficiarii de servicii presta-te de instituţiile respective, atunci ar trebui să plătim în mod „legal” angajaţilor din primării, spitale, poliţie, procuratură, judecată etc”, conchid autorii studiului.Învăţământ

SonDaJ

Au crescut taxele oficiale şi neoficiale în şcoli

Datele studiului sociologic, realizat în anul 2012, arată că cheltuielile formale şi informale ale părinţilor pentru educaţia copiilor lor au fost de circa 1,71 miliarde de lei, fiind în creş-tere cu 31 milioane de lei faţă de cheltuielile suportate în anul 2006. Datele lucrării arată că instituţiile de învăţământ colectează bani nu numai pentru buna lor funcţionare, dar şi bani a căror utilizare contravine moralei şi eticii profesionale.

Victoria Popa

Astfel, la fiecare leu alocat de către stat pentru învăţă-mântul primar şi secundar ge-neral, părinţii mai contribuie cu încă un leu, arată datele sondajului. În studiu se men-ţionează faptul că cheltuielile părinţilor includ atât plăţi for-male, cât şi neformale.

Din categoria de plăţi formale fac parte: arenda manualelor, cărţi, caiete su-plimentare, rechizite şcolare, îmbrăcăminte, încălţăminte pentru şcoală, transport şco-lar, luarea mesei la şcoală, activităţi extracurriculare.

Cheltuielile neformale re-prezintă lecţiile particulare, cadourile pentru cadrele di-dactice, reparaţiile în şcoală, în auditorii, încălzirea (asis-tenţă tehnică, reparaţie) în şcoală, lecţiile suplimentare în grup, plata pentru o notă bună.

Elevi „mai scumpi” la oraş decât la sat

Studiul demonstrează că, după mediul de reşedinţă, cheltuielile suportate de că-tre părinţii din oraşe sunt de două ori mai mari decât cele suportate de către părinţii din sate – circa 6742 de lei per elev în mediul urban şi 3308 lei în mediul rural.

Totodată, plăţile neforma-le pentru un elev în mediul urban sunt de 1500 de lei pe an, în timp ce la sat suma este

de patru ori mai mică şi con-stituie în medie 365 de lei pe an.

Studiul mai arată că cei mai mulţi bani în cazul chel-tuielilor formale sunt alocaţi pentru procurarea uniformei solicitate de instituţia de în-văţământ şi rechizitele şco-lare, dar şi pentru procurarea materialelor didactice supli-mentare, deseori la insistenţa profesorilor.

În cazul cheltuielilor ne-formale, cele mai mari plăţi se fac pentru lecţiile particu-lare, desfăşurate în mod par-ticular sau în grup.

Pentru ce sunt utilizaţi banii plătiţi

de părinţi?

Conform datelor sonda-jului, banii colectaţi de la părinţi sunt cheltuiţi pentru reparaţia şcolilor, oferirea de cadouri cadrelor didactice, plata orelor suplimentare pre-date de către cadrele didacti-ce în afara orelor de program, procurarea de bunuri în şcoa-lă, suplimentarea salariilor profesorilor şi a celor mana-geriale.

Datele studiului arată că instituţiile de învăţământ colectează bani nu numai pentru buna funcţionare a lor, dar şi bani a căror uti-lizare contravine moralei şi eticii profesionale. Aici sunt incluse taxele de înscriere, care, indiferent de motivele invocate în procesul colec-

Acest fenomen îl atestă studiul „Plăţile formale şi neformale achitate de către părinţi în instituţiile de învăţământ preuniversitar”

tării de către administraţiile şcolare, pun părinţii într-o situaţie umilitoare; cadourile pentru cadrele didactice şi cele de conducere, care nu trebuie tolerate în instituţiile publice; plăţile pentru ore-le suplimentare predate de acelaşi cadru didactic care ar trebui să-l înveţe pe elev în timpul orelor.

Suplimente salariale vs

obiectivitatea profesorilor

În lucrarea sociologică la care ne referim se mai notea-ză: „Un alt aspect, aflat la li-mita legalităţii şi în contradic-ţie cu normele morale şi cele de etică profesională, sunt suplimentele salariale plătite cadrelor didactice şi celor de conducere. Dacă aceste cadre nu ar fi implicate în evaluarea curentă, sumativă şi finală a

elevilor, plăţile respective nu ar pune sub semnul întrebării obiectivitatea şi relevanţa no-telor luate de elevi”.

Potrivit informaţiilor din studiu, faptul că salariile actuale plătite de către stat sunt sub aşteptările cadrelor didactice şi ale celor de con-ducere nu poate servi drept o justificare pentru practica de a plăti suplimente salariale din banii colectaţi de la pă-rinţi întrucât copiii lor depind în mod direct de atitudinea şi comportamentul celor ce beneficiază de suplimentele respective.

„Dacă, prin analogie cu şcolile, am admite ca şi angajaţii altor instituţii pu-blice îşi pot suplimenta sa-lariile din plăţile efectuate de către beneficiarii de ser-vicii prestate de instituţiile respective, atunci ar trebui să plătim în mod „legal” angajaţilor din primării,

Peste 60% din cauzele penale intentate pentru corupţie vizează funcţionariPeste 60% din cauzele pe-nale de corupţie intentate în acest an au fost pornite în privinţa conducătorilor instituţiilor publice de diferit rang. Directorul Centrului Naţional An-ticorupţie (CNA), Viorel Chetraru, a declarat, în cadrul Conferinţei Na-ţionale Anticorupţie, că fenomenul corupţiei este prezent aproape în toate domenii de activitate, transmite IPN.

„Cazurile care au vizat funcţio-

nari de rang înalt au creat emoţii în rândul opiniei publice, deoarece, până acum, prezenţa unor astfel de persoane era un lucru neobişnuit. Astăzi, avem mai mulţi funcţionari de rang înalt trimişi în judecată sau în faza finală a procesului penal, iar societatea aşteaptă o judecată co-rectă a acestor dosare”, a menţionat directorul CNA.

Viorel Chetraru a mai spus că Republica Moldova este privită ca un stat puternic afectat de fe-nomenul corupţiei. Ţara este încă departe de obiectivul de a avea mecanisme suficient de eficiente ca să blocheze actele de corupţie

din faza de intenţie. „Pentru acest lucru este nevoie să oferim încă multe exemple în societate în ceea ce priveşte sancţionarea celor care comit acte de corupţie”, a menţio-nat directorul CNA. Viorel Che-traru a subliniat că nu se doreşte să fie umplute puşcăriile cu funcţio-nari, poliţişti sau judecători, ci ca indivizii corupţi să nu se mai regă-sească vreodată în sistemul public.

Prezent la eveniment, premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că, dacă nu vor fi elimi-nate focarele de corupţie din toate instituţiile, se va pune în pericol modernizarea ţării şi procesul de

integrare în UE. „A venit timpul unor măsuri mult mai insistente, cu mai mare coerenţă şi rezulta-te importante. Astfel, vom putea asigura un viitor mult mai stabil. Oamenii nu se vor simţi niciodată protejaţi într-o ţară dominată de corupţie, nu vor avea o viaţă de-centă, educaţie, sistem de ocrotire a sănătăţii. Oamenii nu vor avea venituri după merite şi competen-ţă într-o ţară unde există mită şi nepotism”, a spus premierul.

Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a spus că, în ultimii 20 de ani, au fost multe schimbări în Republica Moldova,

dar acestea nu au dus întotdeauna la o democraţie transparentă. Oficialul european a menţionat că acest flagel trebuie să fie combătut pentru ca Acordul de Asociere parafat la Vil-nius să poată fi implementat. Pirkka Tapiola a subliniat că pentru elimi-narea corupţiei este nevoie de voinţă politică deoarece corupţia la nivel înalt aduce pierderi enorme ţării.

Conferinţa a fost organizată de către CNA cu ocazia Zilei in-ternaţionale de luptă împotriva corupţiei, stabilită prin Rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite din 9 decembrie 2003.

IPN

spitale, poliţie, procuratu-ră, judecată etc”, conchid autorii studiului.

Motivele care determină părinţii să achite plăţile cerute

Circa 55,7% din părinţi au declarat că ei plătesc pen-tru că ceilalți plătesc; circa 33,7% din părinţi consideră că plăţile făcute de ei îmbu-nătăţesc condiţiile fizice din şcoală şi doar 26,6% din pă-rinţi consideră că aceste plăţi contribuie la îmbunătăţirea calităţii studiilor; 8,8% din părinţi spun că au fost obli-gaţi să plătească de către administraţia şcolii; 16,1% consideră că dacă nu achită taxele copiii lor ar putea avea anumite probleme şi 21% din respondenţi achită taxe nefor-male din teama ca copiii să nu fie izolaţi; doar 11,1% nu achită taxe în fondul şcolii. În procesul de colectare a da-telor au fost identificate mai multe instituții de învățământ în care colectarea și gestio-narea banilor se face în mod transparent, prin intermediul asociațiilor de părinți.

Poziţia ME

Viceministrul Educaţi-ei, Igor Grosu, a menţionat, după prezentarea studiului la

6 decembrie curent, că Mi-nisterul Educaţiei, în parte-neriat cu Programul Naţiuni-lor Unite pentru Dezvoltare, va lansa pentru o perioadă de doi ani un proiect care pre-vede identificarea soluţiilor pentru asigurarea transpa-renţei în procesul educaţio-nal în şcoli.

Marja de eroare este de 3%

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1107 respon-denţi şi este reprezentativ la nivel naţional. Metodologia studiului a inclus metode ca-litative şi cantitative: sondaje de opinie în rândul elevilor, părinţilor şi cadrelor didacti-ce; discuţii în grup cu părin-ţii şi elevii claselor a 12-a şi cadrele didactice; interviuri aprofundate cu experţii; fişe completate de directorii insti-tuţiilor de învăţământ.

Studiul „Plăţile formale şi neformale achitate de că-tre părinţi în instituţiile de învăţământ preuniversitar”, realizat de Institutul de Po-litici Publice şi Compania Sociologică CBS-AXA, sub îndrumarea metodologică a ME şi cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, a fost făcut public pe 6 decem-brie 2013.

„Nu întâmplător mai mulţi respondenţi au indicat faptul că notele elevilor ai căror părinţi plătesc ore suplimentare sunt mai mari decât ale celor ce nu plătesc”, studiul „Plăţile formale şi neformale achitate de către părinţi în instituţiile de învăţământ preuniversitar”

Foto

: Nad

ea R

oşco

vanu



Te poţi alătura şi tu, sună la nr. de telefon 069456968 şi spune cu ce ne poţi ajuta. Campanie

Scrie-i Moşului!Ziarul „Jurnal de Chişinău” a lansat campania „Scrie-i Moşului”. Cei 25 de copii de la Centrul de Reabilitare şi Integrare Socială a Copiilor cu Dizabilitaţi „Cris Cultum” din Stăuceni, mun. Chişinău, i-au scris Moşului, rugându-l să le facă şi lor un cadou de Crăciun. Vă prezentăm cât de talentaţi sunt aceşti copii consideraţi de majoritatea neputincioşi, însă nu şi de părinţii lor.

Svetlana Panţa

Câţiva metri de aţă şi câ-teva sute de mărgeluşe, dacă nimeresc în mâinile lui Eu-gen, se pot transforma, prin muncă migăloasă, în chipul Sfântului Nicolae. Împreună cu mama lui, tânărul a lucrat la icoană nopţi în şir pen-tru ca, într-un sfârşit, să ne prezinte rodul muncii sale. „Eu am făcut-o”, ne spune mândru băiatul. A fost di-agnosticat de la naştere cu retard mintal, însă dizabili-tatea nu-l împiedică să facă lucrări impresionante.

Pentru copiii deosebiţi de la Centrul de Reabilitare şi Integrare Socială a Copiilor cu Dizabilitaţi „Cris Cultum” din Stăuceni, ajunul sărbă-torilor este o posibilitate în plus să-şi manifeste talentul de meşteri adevăraţi. Când au văzut pentru prima dată de ce sunt capabili copiii lor, părinţii nu au putut să-şi stăpânească lacrimile.

O felicitare cu aplicaţii puse cu grijă, însoţite de un mesaj emoţionant, nu te poate lăsa indiferent. „Să vedeţi cât de fericite au fost mamele când, de 8 martie, au primit în dar câte o eşar-fă făcută de copiii lor”, ne-a mărturisit Ala Fodor, direc-toarea Centrului.

Pot, dar nu au cu ce

Graţie activităţilor în care sunt implicaţi la Centrul de Reabilitare, unii dintre co-pii au obţinut cunoştinţele necesare pentru a se integra în şcolile obişnuite. Alţii însă aşteaptă cu sufletul la gură să fie integraţi în rândul se-menilor lor. Cu regret însă, materialele pe care copiii le transformă în lucrări artisti-ce sunt costisitoare, iar Cen-

trul nu dispune de resurse financiare necesare pentru a le procura.

JURNAL vă îndeamnă să faceţi un mic cadou pentru aceşti copii și tineri deose-biţi. Veţi fi uimiţi când veţi vedea ce minunăţii pot face aceştia din câteva foi colora-te şi o bucată de carton.

„Acesta este un tablou cu trandafiri făcuţi din hârtie colorată. Cred că ar putea să-şi găsească locul pe pe-retele oricărei case. E foarte frumos”, ne prezintă direc-toarea una dintre lucrările copiilor. Mai mult, Centrul a fost dotat cu războaie de ţesut, maşină de cusut şi alte utilaje. „Pentru un copil care suferă de autism, lucrul la războiul de ţesut dezvoltă coordonarea mişcărilor. Re-zultatele sunt de-a dreptul uimitoare. Ei sunt mândri când îşi pot ajuta familia cu un venit în plus, chiar dacă acesta este unul modest. Unele lucrări realizate de co-pii le-am expus la Târgul de Crăciun organizat în incinta guvernului. Din păcate, nu au fost mulţi cumpărători”,

spune dezamăgită Fodor. Anul trecut, de exemplu,

pentru a-i face pe politici-eni să cumpere mai multe lucrări, au recurs la metode neobişnuite. Astfel, covoa-rele verzi ţesute de copii

s-au bucurat de populari-tate. Preşedintele PLDM a scos câţiva lei din buzunar pentru a cumpăra mai mul-te covoraşe. În acest an însă, copiii şi-ar dori să facă mai multe lucrări impresionante, însă nu au cu ce.

Directoarea Centrului a întocmit o listă de lucruri de care au nevoie copiii pen-tru a-şi manifesta talentele. E vorba de câteva seturi de hârtie colorată, foarfece, accesorii pentru felicitări, sudor termic pentru apli-carea cleiului, mărgeluşe, aţă, acuarele, guaş etc. Par a fi nişte nimicuri pentru cineva, însă pentru cei 25 de copii de la Centrul „Cris Cultum” este un motiv de bucurie, deoarece li se oferă posibilitatea să-l convingă pe Moş Crăciun că au învă-ţat ceva şi merită şi ei să pri-mească un cadou.

Vă imaginaţi ce ar fi dacă

fiecare dintre cei care vor citi acest articol ar face un gest de caritate şi ar cumpă-ra măcar unul dintre lucru-rile de care au nevoie aceşti copii deosebiţi pentru a ară-ta lumii întregi că sunt ta-lentaţi? Credem în minune!

„Alo, JURNAL? Eu vreau să fiu Moş

Crăciun!”

JURNAL va publica în ediţia de vineri alte cinci scrisori emoţionante adre-sate lui Moş Crăciun. Tu poţi fi Moş Crăciunul lor. Dacă vrei să îndeplineşti dorinţa unui copil, sună la redacţia JURNALULUI de Chişinău şi spune visul cărui copil ai vrea să-l realizezi. Grăbeşte-te!

Cadourile vor fi colectate până la 24 decembrie.

De Crăciun ne puteţi însoţi la Centrul de Reabi-

litare şi Integrare Socială a Copiilor cu Dizabilitaţi „Cris Cultum” din Stăuceni pentru a înmâna personal cadourile. Ne bucură faptul că oamenii cu inimă mare au reacţionat şi au anunţat ce cadouri vor pune în sa-cul lui Moş Crăciun care va vizita copiii de la Centrul „Cris Cultum”.

Un tânăr din Chişinău ne-a contactat şi ne-a co-municat că vrea să fie Moş Crăciun pentru Eugen, tână-rul care de 20 de ani visează la un papagal. „Vreau să fiu Moş Crăciun pentru Mari-ana şi Maxim. Le voi aduce cadourile dorite: plapuma şi maşina cu telecomandă”, ne-a adus vestea bună Ve-ronica.

Te poţi alătura şi tu, sună la nr. de telefon 069456968 şi spune cu ce ne poţi ajuta.

Îndeplineşte dorinţa unui copil deosebit!

lucrările deosebite, confecţionate de copiii deosebiţi. lucrul manual face minuni. pentru ei aceste ocupaţii sunt terapii menite să le dezvolte capacităţile intelectuale şi locomotorii

Tatiana, un copil deosebit de la centrul „cris cultum”, prezintă la târgul de crăciun lucrările confecţionate de prietenii ei

s-a găsit un moş crăciun pentru maxim! băieţelul de cinci ani va primi în dar o maşinuţă cu telecomandă



Vă atenţionăm că redacţia JURNALULUI de Chişinău nu poartă răspundere pentru conţinutul anunţurilor apărute la rubrica PUBLICITATE. Cititorii care apelează la serviciile acestor „vraci” îşi asumă întreaga responsabilitate.Divertis

DiFiciL

SUDokU

inTegraMĂ

SiMPLu

afiș

TEATRE

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”11.12 „Cântec de leagăn pentru bunici” (Teatrul „Venia-

min Apostol”, Soroca), ora 18.00.13.12 „Pomul vieții” de Dumitru Matcovschi, ora 18.00.

Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu”17.12 „Trubadurul”, operă în patru acte de Giuseppe Ver-

di, ora 18.00.

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”15.12 „Sus, la munte!”, ora 11.00

SĂLI DE CONCERT

Sala cu Orgă12.12 Concert de Crăciun. Tradițional organizat de Am-

basada Germaniei la Chișinău, ora 18.00.

CINEMACentrul Cultural Gaudeamus, str.V. Alecsandri 4, în

colaborare cu Camera de Comerț Americană din RM, pre-zintă marți, 10 decembrie, ora 18.30 filmul „Hugo”, regie Martin Scorsese. Tradițional, pelicula va fi prezentată în versiune originală. Intrarea liberă în limita locurilor dis-ponibile.

Centrul Cultural Gaudeamus, în colaborare cu Alianța Franceză în RM, prezintă pe data de 11 decembrie 2013, ora 18.30, în cadrul CINÉ-CLUB-ului comedia Comme des frères de Hugo GELIN. Intrare liberă.

anUnț

REPARAŢIA APARTAMENTELORTel.: 078 059 684

RELEUL TENSIUNE –

Protecţie sigură a aparatelor de uz

casnic şi de birou la supratensiune.

Tel.: 069 30 35 34.

aViz

PROTEJĂM, NU REPARĂM!!!

dacă aveţi probleme de sănă-tate, financiare sau în afaceri, nu disperaţi, clarvăzătoarea şi tămă-duitoarea cu puteri miraculoase, Dna Maria, vă poate ajuta.

Dna Maria vă poate vindeca de patima alcoolului, aduce spor în afaceri, vindecă depresia, dez-leagă blesteme, vindecă deochiul, prezice viitorul, ajută la rezolvare

problemelor în dragoste şi în familie, dezleagă cununii. Ea vă va oferi diferite talismane de protecţie şi care atrag norocul şi sporul în toate.

Dna Maria vă poate rezolva orice tip de problemă doar prin poză şi date personale chiar si de la distanţă cu ajutorul diferitor rugăciuni şi obiecte magice. tel: 022-75-16-63, 069012953.

PUBliCiTaTeCiTaţie PUBliCĂ

Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, citează CCL-221, cu adresa: str. Iazului 2/4, mun. Chişinău, la şedinţa de judecată din 28.01.2014, ora 08:45, în bir. 20, str. Kiev 3, mun. Chişi-nău, în cauza civilă la acţiunea înaintată de RED Union Feno-sa către Dvs., privind încasarea sumei.

Judecător - Gh. V. Bîrnaz

PUBliCiTaTe

Mama alina, o forţă divină vine în ajutorul persoanelor cu probleme.dacă vă simţiţi bolnavi, fără chef de viaţă şi de muncă, nu aveţi spor şi întelegere în familie, dacă sun-teţi despărţiţi de persoana iubită, mama Alina vine în ajutorul dvs. cu harul sfânt. Apelati cu încredere! dezlegări de cununie, blesteme, farmece, mama Alina rezolvă orice problemă garantat.Verificări gra-tuite.

MuLţuMiriOlga din raionul Şoldăneşti: „mul-ţumesc pentru că m-a ajutat să mă căsătoresc la vârsta de 38 de ani. multumesc pentru dezlegarea cununiei”.Victoria din chişinău: „mii de mul-ţumiri mamei Alina pentru că mi-a scăpat soţul de viciul alcoolismu-lui, apelaţi cu încredere, mama Alina are har sfânt”.serghei din raionul Teleneşti: „mulţumesc pentru că m-a ajuat

să salvez firma de la faliment”. Ana din soroca: „mulţumesc că mi-a dezlegat farmecele şi după o despărţire de doi ani de soţul meu, acum datorită mamei Alina suntem împreună”.

apelaţi cu încredere garantată: 0040745337526.



Potrivit gradina-mea.com, în sezonul rece al anului, este bine să se lucreze solul, iar pri-măvara, în urma dezgheţului, solul va căpăta o structura excelentă şi poate fi lucrat în totalitate cu uşurinţă. Grădina ta

agriCUlTUrĂ

Pregătirea grădinii pentru iarnă

Cum recunoaştem plan-tele atinse de îngheţ? Primul semn este ofilirea, apoi or-gane sau întreaga plantă se înnegreşte şi se deformează treptat. La nivelul frunzelor apar primele simptome ale îngheţului, din cauza îmbi-bării cu apă, ele se vor înmu-ia. Totuşi, dacă dezgheţul se produce lent, unele plante vor supravieţui, însă au nevoie de un mic ajutor pentru a reveni la normalitate.

Pentru a proteja plantele, mulţi grădinari apelează la tăierea plantelor perene ofi-lite din toamnă şi îndepăr-tarea acestora fără să ştie că tulpinile înalte ale plantelor asigură protecţie şi mai ales protejează seminţele de pă-sări. Tulpinile înnegrite, frun-zele şi florile sunt îndepărtate pentru a preveni posibilitatea găzduirii unor agenţi pato-geni sau ouă de insecte. Cren-guţele putrezite ale arborilor şi arbuştilor se vor tăia pentru a menţine sănătatea, în aceas-tă perioadă rănile plantelor se vindecă mai repede. Plantelor ce vor rezista peste iarnă este bine să le dăm o mână de aju-tor, acoperindu-le cu zăpadă.

Atenţie, zăpada poate avea un rol dublu! Un strat bun de

zăpada protejează solul la fel de bine ca un strat de material organic. Pe când zăpada grea adunată pe crengile arborilor poate să provoace ruperea lor.

Tulpinile plantelor tinere se vor proteja contra rozătoa-relor, precum şi contra înghe-ţului, legând în jurul acestora diferite materiale protective. Plantele mereu verzi, mai ales cele cu frunze mari, tre-buie protejate împotriva vân-tului uscat.

În general, iepurii sunt nişte animale foarte simpati-ce, nu însă când rod pomii din livadă. În iernile geroase, cu multă zăpadă, coaja pomilor fructiferi devine o delicatesă pentru urecheaţii sălbatici, pe care aceştia o consumă cu mare plăcere. Însă acest lucru înseamnă moartea pomului, dacă porţiunea roasă este până la lemn şi de jur împre-jurul trunchiului. În scoarţa pomului sunt localizate vase-le prin care circulă seva pre-parată din frunze, când pomul se află în vegetaţie.

Aşadar, agronomii atenţi-onează că iepurele care roade coaja taie „venele” pomului. După un atac produs de 10 iepuri timp de o noapte pot fi distruşi sau grav afectaţi

SfaTUri

Cum udăm plantele de apartament?

Grădina are nevoie de ajutorul nostru pentru a trece cu succes de lunile reci şi a se menţine în formă pentru un început curajos de primăvară. Unele plante sunt destul de puternice şi vor rezista la temperaturile reci din timpul iernii, în timp ce altele necesită o protecţie.

până la 1000 de pomi. Para-disverde.ro vă propune câte-va reguli pentru a evita acest scenariu nedorit. O livadă si-gură e cea împrejurată cu un gard de doi metri care nu are orificii mai mari de 4-5 cm. În iernile cu zăpadă abunden-tă şi cu viscol, îndepărtaţi cât mai repede posibil zăpada ce se acumulează lângă garduri, ca iepurii să nu poată trece pe deasupra.

Dacă livada este amplasată în câmp şi nu există posibili-tatea împrejurării, sunt şi alte soluţii. Înveliţi trunchiul po-

mului cu coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui sau nuiele bine fixate. Puteţi să înfăşuraţi trunchiul cu mate-rial plastic. Legăturile trebuie făcute strâns, astfel încât ie-purii să nu poată deplasa ma-terialele acoperitoare.

Badijonarea (acţiune de ungere a tulpinii cu o soluţie specială pentru a distruge in-sectele şi ouăle lor ori pentru a-l proteja iarna de atacul ro-zătoarelor) cu produse rău mirositoare cum ar fi lapte de var amestecat cu balegă de porc are un efect „iepurifug”.

De asemenea, puteţi să înveliţi tulpina cu folie de aluminiu folosită de obicei în bucătărie. Pentru badijonare este indica-tă şi untura de porc, o metodă foarte populară în special pen-tru protecţia pomilor tineri. Tulpina trebuie protejată până la înălţimea la care iepurele nu ar putea ajunge nici dacă s-ar căţăra pe labele din spate. Mai reţineţi că, în cazul badijonă-rii, ploile ori ceţurile prelungi-te pot anula efectul substanţe-lor aplicate.

Dacă totuşi s-a întâmplat ca iepurii să vă roadă pomii,

Este bine să cunoaştem necesităţile individuale ale plantei. Sunt plante care preferă o umiditate constan-tă, altele – ca stratul supe-rior de sol între udări să se usuce, şi sunt plante pentru care stratul de sol e nece-sar de menţinut permanent umed. Cactuşii şi suculen-tele au cerinţe specifice în irigări pe parcursul cicluri-lor sezoniere de creştere şi e bine cunoscut că pentru aceste plante stratul de sol între udări trebuie să se usu-ce, iar pe timp de iarnă se menţine aproape că uscat.

Udarea plantelor în exces duce la putrezirea rădăci-nilor, pe când în cazul unei

insuficienţe îndelungate de apă, acestea se ofilesc şi pot pierde o cantitate de frunze. Plantele care au perişori pe frunze, cum sunt violetele, se udă în farfurie, deoare-ce picăturile care cad pe frunze sau flori vor provoca pete sau arsuri în prezenţa luminii solare. Umiditatea solului poate fi cu uşurinţă controlată cu degetul. Plan-tele care au cerinţe moderate faţă de sol vor fi verificate în profunzimea solului la 5 cm pentru prezenţa sau absenţa umidităţii. Plantele la care stratul de sol e uscat com-plet, sau la care apa se scur-ge în farfurie fără a umecta substratul pot fi scufundate

Câtă apă veţi turna la o plantă depinde de mai mulţi factori. Specia plantei şi mărimea acestea sunt un factor important, dar pe lângă aceasta e bine să luaţi în consideraţie şi condiţiile de creştere, cum sunt: lumina, umiditatea, tipul solului şi mărimea ghiveciului.

în vase cu apă ca acestea să absoarbă atâta apă de câtă au nevoie.

Câteva referinţe ce ţin de calitatea apei pentru udatul plantelor de apartament:

- udaţi plantele cu apă de temperatura camerei, apa rece le provoacă stres plan-telor;

- lăsaţi apa să stea în jur de 24 de ore, ca clorul şi flu-orul să iasă din aceasta;

- plantele de apartament nu agreează apa dură, care conţine o cantitate mare de calciu. Un filtru de apă ar fi o soluţie, la fel apa de ploaie este perfectă pentru udatul plantelor;

- verificaţi stratul de sol la umiditate şi udaţi plante-le când acestea au nevoie de apă în loc de a le uda con-form unui program presta-bilit.

pansaţi zona rănită cu băle-gar proaspăt pentru a stimula cicatrizarea. Această metodă este aplicabilă în cazul în care iepurii au reuşit să roadă doar 1/3 din coajă. Dacă a fost deteriorată mai mult de ju-mătate din suprafaţa cojii, iar pe alocuri întreruptă, fie re-nunţaţi la pom, fie îi tăiaţi de tot sub zona roasă, acoperiţii tăietura cu vopsea şi formaţi un nou pom. Acesta va creşte mai repede decât unul tânăr, având la dispoziţie rădăcini viguroase. Nu ezitaţi să con-sultaţi totuşi un specialist.

Potrivit gradina-mea.com, în sezonul rece al anului, este bine să se lucreze solul, iar primăvara, în urma dez-gheţului, solul va căpăta o structura excelentă şi poate fi lucrat în totalitate cu uşu-rinţă. Nu uitaţi de ustensilele de grădinărit, izolaţi ţevile de apă din exterior pentru a evita îngheţarea celor din interior sau chiar mai rău, crăparea lor. Furtunurile de udat, bu-toaiele de apă le goliţi de apa din ele şi le depozitaţi într-o magazie unde să fie bine us-cate şi păstrate. Nu este atât de complicat. Aşa cum îţi schimbi alimentaţia şi stilul de viaţă odată cu venirea ano-timpului rece, la fel trebuie să faci schimbări şi la nivelul grădinii. Pregătirea grădinii pentru iarnă este o activitate de rutină, simplă şi nu foar-te dificil de realizat, notează gradina-mea.com.

Foto

: Nad

ea R

oşco

vanu



Vârf la toate

Ai strâns o vreme tot amarulŞi, după legea sa firească,Atunci când ți s-a umplut paharul,Duşmanul vine să ciocnească!...

GheorGhe Bâlici

MonDen

„Nu voi mai defila pe podium în lenjerie inti-mă. Cred că acest lucru nu mă mai face să mă simt în largul meu”, a afirmat Hei-di Klum într-un interviu acordat publicaţiei Access Hollywood, informează contactmusic.com, citat de mediafax.ro.

Cu toate acestea, top-

modelul, care este ima-ginea emisiunii-concurs „Germany’s Next Top Mo-del”, susţine că nu doreşte să îşi dezamăgească fanii şi că va realiza în continuare „pictoriale pentru coperte (ale revistelor, n.r.) şi cam-panii publicitare”.

Heidi Klum, care este mamă a patru copii, a afir-

ZigzagHeidi Klum se retrage de pe podiumul prezentărilor de lenjerie intimă

Top-modelul german Heidi Klum, care a împli-nit 40 de ani în luna iunie, a anunţat că se va re-trage de pe podiumul prezentărilor de lenjerie intimă ale casei de modă Victoria’s Secret.

mat de asemenea că nu are de gând să apeleze la chirurgia plastică, pentru corectarea ridurilor de ex-presie.

„Nu am avut nicio ope-raţie estetică. Mi-a fost mult prea teamă, ca să fiu sinceră. Mi-e teamă că, dintr-odată, te schimbi prea mult, faţa ţi se schim-bă, nu ştiu. Mi-ar fi greu să mă uit în oglindă şi să văd un chip cu care nu sunt obişnuită. Mi-ar fi teamă”, a spus Heidi Klum.

Heidi Klum, devenită ce-lebră şi pentru participarea la reality show-ul „Project Runaway”, a obţinut în pe-rioada mai 2011 – mai 2012 venituri de 20 de milioa-ne de dolari. Ea s-a situat vreme de mai mulţi ani pe primele cinci locuri în to-pul „Forbes” al celor mai bine plătite manechine din lume. În 2012, editorii re-vistei nu au mai luat-o în considerare în realizarea topului, pentru că au fost de părere că Heidi Klum este „mai mult o femeie de afaceri şi o celebritate mul-timedia decât un model”.

Heidi Klum a fost căsă-torită cu cântăreţul Seal, de care a divorţat în 2012, după şapte ani de căsnicie. Cei doi au împreună trei copii – Lou, în vârstă de patru ani, Johan, în vârstă de şase ani, şi Henry, în vârstă de opt ani. Top-mo-delul mai are o fiică, Leni, în vârstă de nouă ani, dintr-o căsnicie anterioară.

http://contactmusic.com

Anul XIV, numărul 92 (1301) 10 dEcEmbrIE 2013...

Documents

Transcript of Anul XIV, numărul 92 (1301) 10 dEcEmbrIE 2013...