PARCURILE DIN PARCURILE DIN CHISINAUCHISINAU

A realizat: Cebotari OleseaA realizat: Cebotari Olesea

T-288T-288

Cuprins

• 1.Introducere

• 2.Gradina Publica Stefan cel Mare

• 3.Scuarul Catedralei

• 4.Parcul Valea Morilor

• 5.Parcul Valea Trandafirilor

• 6.Parcul Rascani

• 7.Parcul La Izvor

• 8.Parcul Alunelul

• 9.Parcul Ghidighici

• 10.Dendrariu

• 11.Concluzie

• 12.Surse bibliografice

Introducere

A doua jumătate a secolului XX, a modificat simţitor funcţiile şi statutul arhitecturii peisajere din Republica Moldova. Dacă în secolul XIX rolul principal îl juca parcul, grădina sau livada constituită în jurul conacului sau palatului, în secolul XX, rolul principal încep să-l joace parcurile cu planimetrie neregulară constituite în zonele urbane. Cazul Chişinăului este semnificativ în acest sens. Astfel, Chişinăul modern a fost conceput de către artizanii săi ca oraş-grădină - o aşezare umană, în care spaţiile verzi alternează cu edificiile, le completează şi le pun în valoare. într-un asemenea oraş omul ar fi trebuit să se simtă mai aproape de natură cu tot ce presupune această noţiune - umbră răcoroasă în arşiţa verii, aer ozonat, verdeaţă liniştitoare, triluri matinale de păsări. Spaţiile verzi le-au dăruit cu generozitate acest confort orăşenilor decenii la rând, devenind chiar cartea de vizită a Chişinăului. In prezent, zona verde a municipiului Chişinău este constituită din 10 parcuri silvice, 6 parcuri. 4 grădini publice şi 31 de scuaruri. În total, ele ocupă circa 3500 hectare.Cele mai importante parcuri din Chisinau sunt :

Gradina Publica Stefan cel Gradina Publica Stefan cel MareMare

Parcul orasenesc Stefan cel Mare (fostul Puskin) - locul iubit pentru odihna, plimbari, intilniri pentru toti locuitorii Chisinaului de toate virstele .Este unul dintre cele mai vechi modele de arhitectură peisajeră din Basarabia,existind de peste jumatate de secol,fiind reconstruit de mai multe ori.Grădina are 7 intrări, patru havuzuri şi un ansamblu de sculptură (Aleia Clasicilor, 1958), secundată de imaginile a doi lei, sculptaţi în marmură.  Intrarea principală este flancată de doi piloni din piatră albă situată în spatele monumentului lui Ştefan cel Mare (arhitect A. Plămădeală, 1927), devenit peste ani simbol al desteptarii nationale. Aceste elemente arhitecturale se combina reusit cu copacii seculari si compozitiile florale.Sub aspect botanic,grădina publică "Ştefan cel Mare" prezintă o varietate de peste 50 de specii arboricole, arbuşti, liane, unele dintre ele considerate rare, pre-cum cedru, bunduc canadian, tufarul glicinei, ienuparvirginian. Totodata sapte arbori sunt protejaţi de statca monumente ale naturii: 3 duzi albi varsta cărora este estimată circa la 185 de ani şi 4 cedri de California.

Semnificaţie patrimonială: naţională, artistică

Stare de conservare: satisfăcătoare

Date privitoare la restaurare: restaurare în anii ‘90 ai sec. al XX-lea

Scuarul CatedraleiScuarul Catedralei

Scuarul  Catedralei este situat in centrul ora-sului, din partea de sud-vest se alipeste PieteiMarii Adunari Nationale. Fiind intemeiat in anul1836, ocupa o suprafata de 9 hectare. Parcul are 8 intrari, de la care pornesc alei drepte Spre spatiul liber din fata catedralei "NastereaDomnului". Din ansamblul Parcului Catedraleifac parte si Clopotniţa, Aghesmăta-rul, pre-cum si scuarul cu Arca de Triumf. Parcul inclu-de zone verzi: ulmi, mesteceni, brazi obisnuitisi "albastri", artari, tei, scoruse,o multime de flori si tufisuri decorative.Constituind de fapt un component architectonic al Pieţei Marii Adunări Naţionale, acest spaţiu a devenit locul principalelor manifestaţii cu prilejul sarbatorilor oficiale naţionale şi religioase. Aici se desfăşoară permanent diferite expoziţii de artizanat şi alte acţiuni de ordin cultural, aici preferă să vină mulţi orăşeni şi în zilele obişnuite.

Parcul Valea MorilorParcul Valea MorilorParcul "Valea Morilor"  este situat in partea de sud-vest a orasului Chisinau, fiind fondat in anul 1951 într-un spaţiu pitoresc de 120 ha, cu relief inedit, din care face parte şi râuleţul Durleşti. In centru se află un lac artificial.In jurul lacului este o alee circulara de o lungime de 2,5 kilometri.Scara cascadelor prezinta o reusita sinteza a mai multor componente arhitectonico-peisajere. În vârful scarii se afla un boschet circular în plan, iar scarile urca din ambele parti a cascadelor organizate în conformitate cu principiul teraselor suprapuse.Aproape o jumatate de teritoriu este acoperit de zone verzi, speciile predominante fiind: plopi piramidali canadieni, salcie alba, castan, citeva specii de artar, tei, scoruse, pini negri,  sofora japoneza.Parcul are 4 intrari.La intrarea centrală, reprezentată de o scară etajată, atrag atenţia 6 pini negri, protejaţi de stat ca monumente ale naturii, varsta lor depsind 100 de ani. Parcul este de profil larg. Aici se afla teatrul de vara cu 5 mii locuri, cinematograful "De zi", parcul de distractii “Aventura”, plaja, arenda barcilor, terenuri de volei si badminton, pavilionul de sah si  joc de dame, oraselul pentru copii "Andries". Pe teritoriul parcului este situata zona libera de antreprenoriat "Moldexpo".Tot aici iubitorii de natura pot admira o originală grădină artificială şi o bogată colecţie de trandafiri.

 

Parcul Valea TrandafirilorParcul Valea Trandafirilor

Începutul Parcului "Valea Trandafirilor" a fost pus în 1968, într-o zonă pitorească din sud-estul capitalei. După suprafaţa sa -148 ha - este unul dintre cele mai mari spaţii verzi din oraş. Partea centrală a parcului este remarcabilă prin cascada de lacuri, care se întinde pe o suprafaţă de 9 ha. In parc cresc aproape 50 de specii de copaci si tufisuri - stejari, pini ghimposi, salcimi albi, mesteceni, sofora japoneza s. a. în parc este construită o estradă pentru 1000 de locuri, un complex de atracţiuni cu o roată panoramică, pavilionul aparatelor de jocuri distractive, restaurantele "Doina" si "Beciul vechi", cinematograful "Columna". Din anii '70 ai secolului trecut a inceput fondarea muzeului de sculptura in stil de gradina-parc, unde sint expuse lucrarile mesterilor Moldovei, Belarusiei, Letoniei, Estoniei, Georgiei, Armeniei, Tadjikistanului.

Parcul RascaniParcul Rascani

Parcul este situat in partea de nord-est a orasului. Se afla linga microsectoarele Riscani si Ciocana. Suprafata de 32 hectare. Fondat in anul 1970 unui masiv natural de pădure. In parc predomina specii de copaci din partea locului : salcimul alb, teiul argintiu, plopul piramidal, salcia. In centrul parcului se afla un lac pitoresc de o suprafata de 12 hectare.

Parcul La IzvorParcul La Izvor

Situat in partea de nord-vest a orasului, se alipeste la partea de vest a sectorului Calea Esilor. Are o suprafata de 150 hectare, fiind fondat in anul 1972. Compozitia parcului este determinata de o cascada de lacuri care comunică prin braţe . Speciile principale de copaci: artari, salcimi, mesteceni, plopi.In parc este un fintina arteziana, de la care pe alee puteti ajungela un pod deosebit, de unde se deschide o priveliste minunata la Insula Povestilor, destinata pentru odihna si jocul copiilor.Tot aici este amplasat si restaurantul "La izvor".

Parcul AlunelulParcul Alunelul

Grădina publică "Alunelul" este amplasată în zona de vest a oraşului pe o suprafaţă de 11 ha. A fost fondată la începutul anilor '60 ai secolului trecut,pe locul sectorului vechi al cimitirului evreiesc. In centrul parcului se afla o piscina mare decorativa de forma dreptunghiulara cu fintina arteziana. Zonele verzi cuprind arbori foioşi şi coniferi: salcimi, tei, pini, castan, plopi piramidali, mesteceni si stejari. In partea de sud a parcului se afla Palatul de tenis. De asemenea, estrada de vară atrage numeroşi orăşeni.

Parcul GhidighiciParcul Ghidighici

Este situat la o distanta de 12 kilometri in partea de nord-vest a Chisinaului, pe malul lacului de acumulare Ghidighici.Este creat la inceputul anilor '60 ai secolului trecut si cuprinde o suprafata de circa o mie hectare, dintre care 124 sint ocupate de zone verzi. Parcul este de profil de asanare si sportiv (biciclete de apa, canotaj s. a.). In acelasitimp pe malul lacului pot sa se odihneasca pina la 30 mii oameni. Are un relief de cimpie-deluros. Plaja este bine amenajata, exista o baza sportiva, statie de inchiriere a barcilor, de pescuit. Din pasarile inotatoare se intilnescaici bitlanul suriu, bitlanul de balta (stircul), rata salbatica s. a. Pesti: crapul, caracuda, salaul, zglavocul s. a. Pe malul lacului este creata zona de odihna.

DendrariuDendrariu

Parcul "Dendrariu" din mun. Chişinău a fost creat în anul 1973, fiindu-i  atribuit un lot de pămînt cu suprafaţa de 83 ha în partea de vest a or. Chişinău (sectorul Buiucani) în valea rîuleţului Durleşti.

Parcul Dendrariu reprezintă suprafeţe terestre şi acvatice în limitele cărora sînt create în mod artificial colecţii de arbori şi arbuşti şi alte specii vegetale autohtone şi exotice ce prezintă interes ştiinţific aplicativ, semnificative din punct de vedere national

prin valoarea lor ecologică, ştiinţifică şi estetică deosebită, combinate în diverse modele scenice, care conferă teritoriului respectiv un aspect deosebit de atractiv, fiind supuse unui regim de administrare special, în scopul protejării şi conservării biodiversităţii. Actualmente, genofondul parcului "Dendrariu" este reprezentat prin 1820 de taxoni, dintre care arbori şi arbuşti - 1300 taxoni, plante floricole, inclusiv trandafiri, - 520 taxoni.

În perioada sa de dezvoltare a mai mult de 50 ani Dendrariu a devenit unul din cele mai principale centre din Moldova de introducere a plantelor lemnoase şi floricole din flora mondială, datorită căreia în anul 1997 a fost primit în Asociaţia Internaţională a Grădinilor Botanice de Conservare a mediului cu sediul la Richmond, Virginia.

Datorită faptului, că primii arbori şi arbuşti au fost plantaţi la începutul anilor cincizeci ai secolului trecut, Dendrariu posedă de un important fond semincier de plante rare şi înalt decorative, care reprezintă în cea mai mare parte flora Americii de Nord, Europei şi Asiei, aceasta  permitind schimbul de seminţe cu mai mult de 30 de ţări ale lumii, astfel complectînd colectiile cu plante noi.

Este semnificativ faptul că în colecţiile Dendrariului cresc nouă specii de plante lemnoase din cele 13 înscrise în Cartea Roşie al RM şi şapte specii de plante ierboase din flora spontană a republicii noastre, care sunt pe cale de dispariţie şi sunt ocrotite de stat.

Dar pe lîngă aceste rarităţi tot aici cresc şi se dezvoltă plante lemnoase rare din flora mondială, în acelaşi timp relicve şi endeme. Relicvele sunt martorii vii ale mileniilor trecute ce s-au păstrat pînă în zilele noastre. Drept exemnpu clasic serveşte Ginkgo bilobal (care pentru prima dată a fost descoperit în anul 1690 în Japonia). Acesta-i unicul reprezentant al clasei ginkgo ajuns în zilele noastre din perioada triasică, se presupune că în aceste păduri milioane de ani în urmă trăiau pangolini-dinozauri.Uimesc şi atrag o mulţime de vizitatori prin exteriorul şi florile sale neobişnuite aşa vechi relicve ca Liriodendron tulipifera, Magnolia, Metasequoia, ş.a.

Pe parcursul activităţii sale ca întreprindere municipală Dendrariu şi-a mărit colecţiile sale de 1,5 ori. Necătînd la condiţiile economice grele, se efectuiază îngrijirea sistematică a plantelor, se complectează expoziţiile existente şi se crează altele noi aşa ca: rocariu, grădina cu înflorire permanentă ş.a. În această perioadă la pepinierele Dendrariului s-au înmulţit şi s-au plantat în spaţiile verzi ale republicii zeci şi sute de mii de plante decorative, majoritatea din ele şi pînă în prezent împodobesc străzile şi parcurile oraşelor noastre, printre care genuri şi specii de Beluta, Pinus, Juniperus, Spiraea, Cornus, Forthizia ş.a. În exemplare unice în zonele verzi pot fi întîlnite aşa genuri rare, introduse de către colaboratorii parcului "Dendrariu", reprezentanţi rari ai florei mondiale ca: Pinus bungeana, Pinus Koheana, Acer miyabei, Eucommia ulmoides, Cercis, Taxus baccata ş.a.m.d.

E de menţionat şi faptul că Dendrariul este unical şi prin aşezarea sa, e precum o oază verde  în inima oraşului cu un înalt nivel de urbanizare şi cu o supraîncărcare antropogenă, are o mare însemnătate ca un rezervor de oxigen şi un bun filtru natural al aerului, pe bună parte poate servi ca un templu al naturii, loc de odihnă al locuitorilor municipiului.

ConcluzieConcluzieChisinau este una dintre capitalele europene cu cele mai multe zone verzi.Dovada sunt numeroasele parcuri aflate la dispozitia orasenilor pentru agrement si motive cognitive, surprinzand prin varietate si maretia plantelor aflate aici. Din pacate, in ultimul timp ele necesita tot mai multa atentie si ingrijire din partea omului. In fond, parcurile fac parte din patrimoniul national ce trebuie pastrat cu sfintenie. Merita sa cunoasca fiecare cetatean al republicii despre aceasta comoara verde prin care “respira “ orasul alb Chisinau.

Surse bibliograficeSurse bibliografice

1. http://kishinev.info/parks_ro

2. http://www.limo.md/parks.html

3. http://www.informator.md/ro/info-turism/moldova/chisinau/timp_liber_distractie-parcuri- chisinau/

4. http://www.dendrariu.md/

5. http://www.iatp.md/arii/text/ro/arhitect/valea_morilor1.htm

6. http://www.patrimoniu.md/index.php?lng=md&catid=43&artid=65  7. http://www.monument.md/catalog/arhitectura_peisajera/ 8. http://chisinaul.blogspot.com/2009/08/chisinau-zone-verzi.html