Chiar dacă au rămas zile numărate până la alegerile parlamentare anticipate, locuitorii localităţii Mana din raionul Orhei nu au decis cu cine să voteze. Aceştia se încurcă şi dacă îi întrebi cine este preşedin-te interimar sau premier. Cu toate acestea, oamenii susţin că vor vota pe 28 noiembrie.La 45 de kilometri de Chişi-nău, locuitorii satului Ma-na îşi văd de grijile cotidie-ne. Doi bărbaţi lucrează la temelia unei case. Îi întreb ce va fi pe 28 noiembrie. „Alegeri!”, vine răspunsul, dar nu ştiu ce fel de scrutin va fi. „Alegem участковый (poliţist de sector – n.a.), parcă”, spune bărbatul, care a lăsat descumpănit lopata din mâini. „Eu aşa cred, trebuia să-i lăsăm pe comunişti la putere. Ei au furat opt ani de zile – ce cădea de la ei din buzunar ajungea la noi. Dar aşa, noi repede i-am schimbat şi i-am adus pe aceştia la putere! Acum ce trebuie să facem, să aşteptăm până se vor îmbogăţi aceştia?”, ne întreabă Ion.

MARŢI, 23 noiembrie 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

16,36 ▼ 11,94 ▼

ANUL X, NUMĂRUL 86 (1000)

>P5

PETRU BOGATUJURNAL 1000

George Friedman: Unirea este o soluţie >P6

„Tu Jurnal, eşti cornul de aur al zimbrului presei noastre!” ABONAREA 2011

Vladimir BEŞLEAGĂ, scriitor

Groaznica sinucidere din Partidul Democrat >P7

>P3

ELECTORALĂ // Deşi alegerile bat la usă, unii locuitori ai satului Mana, raionul Orhei, nu ştiu cu cine să voteze

Alegerile în Mana lui Goma

MOŞ NICOLAE ŞI MĂTUŞA ECATERINA discută despre candidaţii electorali (Foto: Marina Liţa // Jurnal de Chişinău)

www.jurnal.md Marţi, 23 noieMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 2 | Viaţa în direct

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREŞEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDACŢIA:

REDACTOR-ŞEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDACTORI-ŞEFI ADJUNCŢI: Raisa Lozinschi-Hadei

raisa.lozinschi@jurnal.md

Mariana Raţămariana.rata@jurnal.md

EDITORIALIŞTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Carolina Chirilescucarolina.chirilescu@jurnal.md

REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

EDITOR FOTO: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

DESIGN:

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

DIRECTORAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNICArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

DIRECTOR PUBLICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATEVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Ion Calmîş

ion.calmis@jurnaltv.md

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL FM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFORMA ADVERTISING”.

ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 1423

Votează-ţi favoritulJURNAL TV // Vineri, 19 noiembrie, a avut loc cea de-a şaptea ediţie a emisiunii

„Concert la Pălărie”, cei opt participanţi aşteaptă să-i votezi

01 Eduard Cernat

04 “Piunezele”

07 Vladimir Carpov

02 Marian şi Adrian Ivanov

05 Natalia Duminică

08 Trio de Acrobaţie

03 Nicolae Melnic

06 Doina Bordeianu

Emisiunea “Concert la Pălă-rie” ne demonstrează încă o dată că avem atâtea talente ascunse în Moldova. Talente ascunse spun, deoarece multe dintre acestea nu au posibi-litatea să se afirme sau poate nu au curajul, sau situaţia financiară nu le permite să o facă. Majoritatea participanţi-lor sunt bucuroşi că a apărut o asemenea emisiune ce le oferă prilejul de a se descoperi pe ei înşişi, de a-şi etala talentele, deoarece o nouă experienţă este un pas înainte, susţin ei. În ediţia de vineri au evoluat opt participanţi din diferite colţuri ale ţări. Invitată speci-ală a fost interpreta de etno-jazz, Geta Burlacu.

Pentru a vota participantul fa-vorit, trimiteţi un sms la numărul 2120 din reţelele Orange, Moldcell şi Unite, cu textul care conţine codul de participare al concurentu-lui. La fel puteţi telefona la numă-rul 0900007xx, ultimele două cifre fiind codul de participare al fiecă-rui concurent. Televotingul începe imediat după prezentarea fiecărui participant şi durează până la începerea următoarei ediţii, când cele două prezentatoare, Corina şi Mirabela, spun “Stop televoting”. Pentru a-i cunoaşte mai bine pe participanţii primei ediţii, vă oferim câteva detalii mai jos, plus numărul de participare, pentru a putea fi votaţi.

1. Eduard Cernat, Chişinău, ac-tor, cod de participare (01). Eduard are 22 de ani, este student. Pasionat de tot ce este frumos, numărul cu care s-a prezentat în emisiune este bine pus la punct şi lucrat mult timp. “Am văzut la un actor străin un dans cu un obiect, de fapt el dansa steep, mi-a plăcut mult şi mi-a venit ideea să fac şi eu aşa ceva”, ne spune tânărul actor.

2. Marian şi Adrian Ivanov, Chişinău, breake-dance, cod de participare (02). Marian şi Adrian sunt gemeni şi au 30 de ani. Din anul 1997, au început să practice break-dance-ul, în 1999, împreună cu o echipă formată din mai mulţi tineri, au participat pentru prima oară la un campionat de break-dan-ce la Moscova. În prezent, cei doi fraţi au o echipă nouă, câţiva tineri din Iaşi, România. Împreună au participat la vreo zece campionate de break-dance în diferite zone ale României.

3. Nicolae Melnic, Călăraşi, instrumentist, cod de participare (03). Nicolae are 59 de ani şi este de meserie medic terapeut. De 50 de ani cântă cu vocea şi se acompania-ză bătând în masă, această îndelet-nicire a învăţat-o de la nişte vecini pe când era mic. Acum este sufletul

oricărei petreceri, cântă şi bate în masă fiind aplaudat şi susţinut de cei ce-l înconjoară.

4. “Piunezele”, Sângera, mun. Chişinău, acrobaţie, cod de partici-pare (04).

5. Natalia Duminică, Chişinău, dans oriental, cod de participare (05). Natalia are 30 de ani şi este coregraf. A început să danseze de când avea trei ani, acest talent l-a moştenit de la mama sa, care i-a fost antrenoare, conducător artistic şi impresar. De la o vârstă destul de fragedă, a cutreierat lumea în lung şi în lat, ajungând în Maroc, Tanza-nia, Spania, Italia, Franţa, Bulgaria şi România.

6. Doina Bordeianu, Cojuşna, interpretă voce, cod de participare (06). Doina este elevă, are 16 ani, îi place să cânte, şi face acest lucru dintotdeauna. La vârsta de 13 ani,

Doina a început să participe la diverse concursuri naţionale la care a luat premii importante. Es-te vorba despre concursul “Micul Prinţ”, unde a luat Premiul Mare, iar la concursurile “Două inimi gemene” şi “Faces of friends” de la Cahul, Doina a câştigat câte un premiu special.

7. Vladimir Carpov, Chişinău, medium, cod de participare (07). Vladimir are 59 de ani şi este de meserie medic anesteziolog. Cu ceva timp în urmă, el a parti-cipat în Ucraina la o emisiune despre fenomene paranormale, în calitate de expert. El ne spune că nu există puteri paranormale, este totul foarte simplu, omul trebuie să ştie cum să-şi contro-leze emoţiile negative şi emoţiile pozitive. Oamenii trebuie să ştie că emoţiile negative provoacă cele mai grave maladii, susţine medicul.

8. Trio de Acrobaţie, Chişinău, cod de participare (08). Arina Globa, Natalia Galiuc şi Elena Petrovscaia sunt eleve, maestre ale sportului. Aceste trei domnişoare s-au clasat în 2006 pe locul şase la campiona-tul Europei.

Carolina CHIRILESCU

Jurnal de Chişinãu Marţi, 23 noieMbrie 2010 www.jurnal.md Realitate | 3ELECTORALA 2010

Achitat din fondul electoral al PLDM

JURNAL 1000FIDELITATE // Profesoara Parascovia Paladi

citeşte ziarul nostru de 11 ani

pe care le citesc cu drag nu-mi sunt indiferente paginile de sănătate, Il Paradisio, poveşti-le adevărate, Zigzag, Flagrant, programele, pe care le urmăresc,

fiindcă astfel mai ştiu ce emisiuni mai sunt la televizor”, îmi spune doamna profesoară. Domnia sa zi-ce că toată familia adoră să citească ziarele – unica fiică şi nepotul Hans Cristian, care îşi face studiile la un colegiu din capitală.

Munca şi lectura o ţin în viaţă

Deşi este originară din satul Si-reţi, raionul Străşeni, locuieşte la Chi-şinău din 1963, de pe timpul când îşi făcea studiile la facultate, după care a

format şi o familie. Are 70 de ani şi 53 de ani vechime în domeniul învăţă-mântului. A lucrat învăţător la clasele primare şi profesor de istorie, iar de două decenii predă la Şcoala Medie „G. Coşbuc” din Chişinău, la clasele primare. „Merg acasă la copiii care din motive de boală nu pot frecventa orele. Acum am doi copii pe care îi in-struiesc la domiciliu: Andrei Bulgaru, care se află în scaun cu rotile, şi Iuli-ana Colţa, cu retard mintal. Îmi plac copiii. Ei sunt totul pentru mine şi tot ei îmi dau puteri. Şi le spun mereu elevilor mei să citească cât mai mult”, s-a confesat învăţătoarea.

Potrivit ei, munca şi lectura o ţin în viaţă. „Citesc cu cea mai mare plăcere ziarele şi cărţile. Mă alimen-tează energetic şi faptul că merg la aceşti copii neajutoraţi. Am învăţat în viaţa mea mii de copii, care azi sunt ingineri, medici, profesori, mă

mândresc cu profesia mea, cu ceea ce am făcut până acum şi continui să fac. Nu mi-a fost uşor niciodată şi nici acum nu-mi este uşor să mă descurc cu toate, dar nu mă plâng de nimic. Deşi acum locuiesc singură, mereu fac ceva, numai să nu stau locului”, spune doamna Paladi. Are peste cinci decenii vechime de mun-că, dar are o pensie de aproximativ o mie de lei, la care se mai adaugă şi salariul de învăţător de o mie de lei.

Solicitată să spună ce le-ar dori cititorilor ziarului „JURNAL de Chişinău”, acum, când ziarul a ajuns la editarea numărului 1000, învăţătoarea a declarat: „Să citească JURNALUL de Chişinău, pentru că este o bogăţie a omului. Prin ziare aflăm ce se petrece în lume şi la noi în republică. Presa este pentru noi un lucru indispensabil”.

Victoria POPA

Pronosticul s-a adeverit

Aşa cum se bănuia, Vlad Plahotniuc a fost inclus pe lista electorală a PD în ceasul al doisprezecelea, vineri seara, ca urmare a deciziei şedinţei biroului politic al formaţiunii. Astfel, condu-cerea partidului a decis că „nou-venitul” merită, nici mai mult, nici mai puţin, locul doi de pe listă, ocupat până nu demult de secre-tarul formaţiunii Valeriu Lazăr, care a coborât acum pe locul trei. Menţionăm că Plahotniuc nu este membru

al PD. Luni în şir conducerea partidului a negat orice fel de legătură cu businessma-nul, iar nu demult a anunţat că acesta este unul dintre finanţatorii formaţiunii.

Candu şi Filip,mai jos pe listă

Împreună cu Plahotniuc, în lista PD a intrat şi Valeriu Guma, inclus pe locul 14. În schimb, din listă au zburat Victor Timotin, vicepreşe-dintele unei instituţii banca-re din Moscova, şi Iurie Carp. Igor Corman a fost transferat de pe locul 8 pe 4, iar Andri-

Liste vechi cu nume noiSTATISTICI // Schimbări pe ultima sută de metri în listele electorale ale partidelor

La sfârşitul săptămânii trecute, mai multe forma-ţiuni care participă la alegerile din 28 noiembrie au introdus sau au exclus candidaţi din liste. Cele mai multe discuţii le-a provocat Partidul Democrat (PD), pe listele căruia a fost inclus controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc. În schimb, de pe listele Partidului Liberal Democrat (PLDM) a fost exclus un businessman – Călin Vieru. Chiar dacă modificările au fost precedate de anunţarea rezultatelor cam-paniei „Parlamentul curat”, niciunul dintre cei 30 de candidaţi compromişi identificaţi de iniţiativa civică nu a fost scos de pe listă.

an Candu a fost coborât de pe locul 3 pe 7. Candu este urmat de Valentina Buliga, care a urcat de pe locul 10 pe locul 8. Candidatura lui Pavel Filip s-a transferat de pe locul 4 pe locul 9 în listă, iar a Raisei Apolschi – de pe locul 7 pe locul 12.

Vieru nu maicandidează

Şi lista liberal-democra-ţilor a suferit mici schim-

bări. În ultimul moment, PLDM a decis să renunţe la candidatura deputatului Călin Vieru, în folosul minis-trului de Stat Victor Bodiu. Potrivit vicepreşedintelui formaţiunii, Mihai Godea, schimbarea a fost făcută după evaluarea desfăşurării campaniei electorale. La rân-dul său, Călin Vieru susţine că decizia de a se retrage din liste îi aparţine. „Decât la oraş codaş, mai bine în sat fruntaş”, a comentat can-didatul. Călin Vieru ocupa

poziţia 27 pe lista electorală. Victor Bodiu a fost inclus pe locul 36.

Miniştrii liberalirevin pe listă

Modificări mai puţin surprinzătoare au făcut şi liberalii. Formaţiunea i-a introdus în listă pe miniştrii Anatolie Şalaru, Gheorghe Şalaru, Vitalie Marinuţa şi Ion Ciobanu. Ministrul Transporturilor şi Infras-tructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, va ocupa locul 2 în lista PL, ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, va ocupa locul 22, ministrul Apără-rii, Vitalie Marinuţa, 23, şi ministrul Tineretului şi Sportului, Ion Ciobanu, 24.

În urma modificărilor operate în listă, candida-ţii Nina Jocot, Victor Lai, Valentina Chisca şi Octavian Galateanu au fost excluşi.

Lista neagră

Din păcate, niciun par-tid nu a dat curs iniţiativei

civice pentru un Parlament Curat promovată de un grup de ONG-uri din R. Moldova. Concurenţii electorali au re-fuzat să-i excludă din listele lor pe candidaţii care nu întrunesc criteriile de inte-gritate morală – 22 candidați de pe lista PCRM, 3 – de la PLDM, 2 persoane de la PDM şi PL şi un candidat de pe lista AMN. Iată nume-le acestora: PCRM – Iurie Muntean, Zinaida Grecea-nâi, Maria Postoico, Mark Tkaciuk, Igor Dodon, Vadim Mişin, Vladimir Vitiuc, Anatoli Zagorodnîi, Violeta Ivanova, Vasili Şova, Oxana Domenti, Zinaida Chistru-ga, Oleg Reidman, Miron Găgăuz, Alexandr Banni-cov, Vasile Panciuc, Gheor-ghe Popa, Eduard Muşuc, Artur Reşetnicov, Anatolie Popusoi, Vasile Iovv, Petru Porcescu. PLDM – Vladimir Hotineanu, Simion Furdui, Ion Butmalai. PD – Dumitru Diacov, Petru Axenti. PL – Mihai Moldovanu, Ştefan Urâtu. AMN – Alexandru Oleinic.

Mariana RAŢĂ

„Nu pot fără presă”, sunt primele cuvinte ale profe-soarei Parascovia Paladi în timp ce discutăm despre importanţa ziarelor azi, când trăim într-o eră în care noile tehnologii informaţi-onale sunt cele mai solicita-te. Potrivit chişinăuencei, orice mijloc de informare în masă este util, „dar când iei în mână un ziar, cu poze, cu subiecte actuale şi intere-sante pe orice temă, îl par-curgi din scoarţă în scoarţă cu mare plăcere, neobser-vând când ajungi la ultima pagină”. „Astfel se întâmplă când citesc JURNALUL de Chişinău, de când a apărut şi până în prezent”, zice doamna Paladi şi înţele-gem că efortul nostru nu e zadarnic.

„Nu pot fără presă”, sunt primele cuvinte ale profesoarei Parascovia Paladi în timp ce discutăm despre importanţa ziarelor azi, când trăim într-o eră în care noile tehnolo-gii informaţionale sunt cele mai solicitate. Potrivit chişinăuencei, orice mijloc de informare în masă este util, „dar când iei în mână un ziar, cu poze, cu subiecte actuale şi interesante pe orice temă, îl par-curgi din scoarţă în scoarţă cu mare plăcere, neobservând când ajungi la ultima pagină”. „Astfel se întâmplă când citesc JURNALUL de Chişinău, de când a apărut şi până în prezent”,

zice doamna Paladi şi înţelegem că efortul nostru nu e zadarnic.

Pe Parascovia Paladi am întâl-nit-o de Ziua Abonatului, 29 octom-brie, la Oficiul Poştal Central. S-a apropiat de masa JURNALULUI de Chişinău şi cu zâmbetul pe buze mi-a spus să-i completăm o fişă pentru un an de zile. „Vă citesc de când aţi apărut şi îmi sunteţi tare dragi toţi cei care lucraţi la acest ziar. Îmi place JURNALUL pentru că aici orice informaţie este bună şi utilă. În plus, poţi să-ţi mai alini şi sufletul cu unele subiecte. În afară de articolele de actualitate

www.jurnal.md Marţi, 23 noieMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 4 | Observator

Curtea de Apel i-a interzis lui Ion Berlinski să mai foloseas-că titlul de „Moldova Suve-rană” pentru ziarul pe care îl editează. Decizia instanţei vine la nouă luni după ce Gu-vernul a acţionat în judecată patronii publicaţiilor „Mol-dova Suverană” şi „Nezavisi-maia Moldova”, pe motiv că utilizează ilegal aceste mărci înregistrate de stat. Cu cinci ani în urmă, Executivul a anunţat despre deetatizarea celor două ziare guvernamen-tale, cu toate acestea publica-ţiile nu au fost vândute unor noi proprietari, aşa cum ar fi fost normal. Guvernul a decis lichidarea întreprinderilor de stat care editau gazetele, iar în locul lor, ca prin minune, au apărut noi firme care au preluat „brandul abandonat”. Astăzi, statul îşi vrea înapoi proprietăţile cedate cu uşu-rinţă pe timpul guvernării comuniste.

O şmecheriePotrivit deciziei de judecată

din 9 noiembrie 2010, de aproape două săptămâni ziarul „Moldova Suverană” nu ar mai fi trebuit să fie editat. Patronii publicaţiei, Ion Berlinski şi Î.M. „Noile Idei Televi-zate”, ar fi trebuit să îşi caute un alt nume pentru ziar. Judecătorii au decis că marca „Moldova Suverană” aparţine statului. Juriştii Cance-lariei de Stat afirmă că Berlinski şi patronii postului de televiziune „NIT” nu au avut niciodată drep-tul de a edita „Moldova Suverană”. Acest drept aparţine Î.S. „Publi-caţia Periodică Ziarul „Moldova Suverană”, care continuă să existe şi astăzi. Paradoxul este că admi-nistratorul întreprinderii de stat este tot Ion Berlinski. Cu cinci ani în urmă, ca urmare a solicitării Partidului Popular Creştin Demo-crat de deetatizare a publicaţiilor guvernamentale „Moldova Suve-rană” şi „Nezavisimaia Moldova”, Guvernul a recurs la o şmecherie. În loc să vândă ziarele, el a dispus lichidarea lor, proces care nu a fost finisat. Descoperind încălcarea, actualul executiv a luat decizia de a reetatiza publicaţiile. Noii patroni ai acestora au atacat în judecată această decizie a Guvernului.

Procuratura tace

De asemenea, Guvernul a cerut Procuraturii Generale să verifice legalitatea finanţării de la stat a srl-urilor care au editat după 2005 încoace cele două ziare. Potrivit ministrului de Stat Victor Bodiu, în anii 2005-2006, din fondul de rezervă al Guvernului a fost alocat peste un milion de lei pentru plata indemnizaţiilor lucrătorilor şi stingerea datori-ilor întreprinderilor „Moldova Suverană” şi „Nezavisimaia Moldova”. Mai mult, în timp ce se iniţiase procedura de lichidare a celor două întreprinderi de stat, Camera de Înregistrare a înscris

„Moldova Suverană” a rămas fără brandDEETATIZARE // Patronilor ziarului „Moldova Suverană” li s-a interzis să mai folosească acest nume

cele mai multe publicaţii locale finanţate de la stat sunt folosite mai degrabă în calitate de instrument de lustruire a imaginii autorităţilor care le editează. Nu vrem ca banii publici să fie folosiţi de partide în acest mod. Nu vor fi scoase la privatizare doar Monitorul Oficial şi mai multe reviste de specialitate asupra cărora va decide Guvernul”, ne-a anunţat deputata Corina Fusu, autor al proiectului legii.

Monitorul Oficialnu se vinde

Amintim că legea a provocat nemulţumirea administraţiei „Monitorului Oficial” tocmai pentru că iniţial se crezuse că şi această publicaţie va fi scoasă la privatizare. Experţii care au lucrat la textul proiectului ne asigură însă că acest lucru nu se va întâmpla. „Guvernul va întoc-mi un registru în care va include titluri de publicaţii care nu vor fi supuse deetatizării. Monitorul Oficial se va afla cu siguranţă în acea listă. În rest, ziarele raionale trebuie deetatizate. Nu e nor-mal ca statul să irosească anual câte 150-170 de mii de lei pentru editarea unor ziare fără impact”, crede juristul Eugen Râbcă. Directorul executiv al Asocia-ţiei Presei Independente, Petru Macovei, afirmă că legea prevede mai multe metode de deetatizare – fie privatizarea publicaţiilor, fie transformarea lor în monitoare oficiale locale, fie lichidarea aces-tora dacă timp de doi ani nu se întreprinde niciuna din acţiunile anterioare.

Cristina BACIU

în Registru întreprinderi private noi cu numele celor de stat care se lichidau, ceea ce este interzis prin lege. Deşi a trecut mai bine de jumătate de an, procuratura nu a anunţat încă despre rezultatele investigaţiilor. Contactat de JUR-NAL, procurorul care a cercetat cazul a refuzat să vorbească, iar serviciul de presă al Procuraturii Generale ne-a anunţat scurt că „nu comentează”. Singurul lucru pe care am reuşit să-l aflăm este că în prezent nu există niciun dosar penal în legătură cu încălcă-rile semnalate de Bodiu.

Judecăţilevor continua

Litigiul dintre stat şi cele două ziare va continua. Noii

patroni ai „Moldovei Suverane” intenţionează să atace cu recurs decizia Curţii de Apel privind interzicerea utilizării denumirii publicaţiei, dar şi decizia prin care Curtea de Apel le-a respins acestora cererea de anulare a Ho-tărârii Guvernului „Cu privire la încetarea procedurii de lichidare a întreprinderi de stat „Moldova Suverană”.

Directorul publicaţiei, Ion Berlinski, consideră că Guvernul încearcă astfel să „închidă gura” unor ziare care nu împărtăşesc poziţia actualelor autorităţi de la Chişinău şi ameninţă că se va adresa la CEDO.

Menţionăm că, după schim-barea patronilor ziarului, „Mol-dova Suverană” a intrat oficial în trustul media procomunist din care mai fac parte posturile de te-

leviziune „NIT” şi „N4”, portalul „Omega” şi ziarele „Puls”, „Comu-nistul”, „Nezavisimaia Moldova”.

Ziarele raionalevor fi deetatizate

Totuşi, după ce îşi va întoarce cele două publicaţii, statul va fi nevoit să le înstrăineze din nou. De această dată, doar prin privati-zare. Această condiţie se conţine în noua Lege privind deetatizarea publicaţiilor periodice publice, apărută recent în Monitorul Oficial. Actul prevede deetatizarea tuturor publicaţiilor editate de autorităţile centrale şi cele locale, cu excepţia monitoarelor oficiale. „Vor fi scoase la privatizare ziarele raionale şi mai multe publicaţii editate de Guvern. Din păcate, practica a arătat că

Achitat din fondul electoral al AMN

Jurnal de Chişinãu Marţi, 23 noieMbrie 2010 www.jurnal.md La marginea Europei | 5

Alegerile în Mana lui GomaELECTORALĂ // Deşi alegerile bat la usă, unii locuitori ai satului Mana, raionul Orhei,

nu ştiu cu cine să voteze

Chiar dacă au rămas zile numărate până la alegerile parlamentare anticipate, locuitorii localităţii Ma-na din raionul Orhei nu au decis cu cine să voteze. Aceştia se încurcă şi dacă îi întrebi cine este pre-şedinte interimar sau premier. Cu toate acestea, oamenii susţin că vor vota pe 28 noiembrie.

„Ei sunt mulţi acolo şi toţi vor să fie aleşi”

La 45 de kilometri de Chişinău, locuitorii satului Mana îşi văd de grijile coti-diene. Doi bărbaţi lucrează la temelia unei case. Îi întreb ce va fi pe 28 noiembrie. „Alegeri!”, vine răspunsul, dar nu ştiu ce fel de scrutin va fi. „Alegem участковый (poliţist de sector – n.a.), par-că”, spune bărbatul, care a lăsat descumpănit lopata din mâini. „Eu aşa cred, trebuia să-i lăsăm pe comunişti la putere. Ei au furat opt ani de zile – ce cădea de la ei din buzunar ajungea la noi. Dar aşa, noi repede i-am schim-bat şi i-am adus pe aceştia la putere! Acum ce trebuie să facem, să aşteptăm până se vor îmbogăţi aceştia?”, ne întreabă Ion.

Bărbatul mai zice că au venit prin sat să facă agitaţie electorală, au împărţit foiţe şi gata. „Pe cine să votezi, că sunt atât de mulţi: Telefe, Melece, te încurci. Iată care este partidul meu”, ne spune bărbatul şi arată spre lopata lăsată într-o parte.

Oricine ar veni, trebuie să facă locuri de muncă pen-tru oameni, îşi dă cu părerea

săteanul. „Uite eu lucrez la stăpân din noapte până-n noapte, dar orele lucrate de mine nu vor merge în cartea de muncă. Ce pensie voi primi? De ce să nu muncesc legal, ca să pot avea o bătrâ-neţe liniştită?”, oftează băr-batul, după care pune mâna pe unealta sa de muncă şi se întoarce la lucrul ce-i asigură traiul de zi cu zi.

Lucia Saviţchi, când aude că suntem din Chişinău, ne spune că este greu să trăieşti dintr-o leafă. „Ei, ce să fie la noi? E sărăcie. Am avut un accident grav şi trăim doar din leafa soţului”, comunică femeia.

Saviţchi menţionează că nu ştie cu cine va vota, dar că va participa neapărat la alegeri. „Eu aştept să ne dea un ajutor şi nouă, pentru că suntem necăjiţi şi ne descur-căm greu”, ne împărtăşeşte Lucia necazurile sale. Între-bată dacă au venit careva candidaţi electorali ca să facă agitaţie, aceasta ne spune că nu a văzut pe nimeni. „Poate prin alte sate au fost, dar la noi nu am văzut pe nimeni”, zice femeia.

O vecină de-a sa ne spu-ne că au fost careva, au lăsat nişte hârtii, dar încă nu ştie cu cine va vota. „Ei sunt mul-ţi acolo şi toţi vor să fie aleşi.

I-aş alege pe toţi”, consideră Tamara Duminică. Femeia zice că nu se interesează de politică. „Preşedinte de cela, cum aţi spus? Da, interimar. Dar cine să fie?... Volatin... Filatin... Nu ştiu”, izbucneşte în râs Tamara. „Noi avem al-te probleme – am plătit 12 lei pe un ar, ca să ar pământul, vine iarna, nu am lemne să mă încălzesc”, îşi spune oful femeia şi intră în ogradă.

„Toţi sunt mincinoşi!”, replică Nicolae Portnoi, care se aşază pe scaunul din faţa porţii ca să vorbească cu noi. „Spun că vor face câte ceva pentru noi. Uite Mihai Ghimpu a zis că un copac dă roade după patru ani. Asta înseamnă că noi trebuie să aşteptăm patru ani, iar apoi să plece, fără să ştim dacă va da sau nu roade copacul lui Ghimpu”, ne comunică aces-ta. Bărbatul va merge totuşi la vot. „Încă nu ştiu pe cine să aleg. Mai am timp, ne vom sfătui şi vom alege”, conchi-de acesta.

Un tânăr de 16 ani ne spune că el nu poate să vote-ze, nu are încă 18 ani. „Dar dacă aş fi avut vârsta, tot nu aş fi participat, pentru că nu mă interesează politica. Tot ce fac ei – se îmbogăţesc. Dacă voi ajunge şi eu în Parlament, voi face şi eu ca ei, voi fura şi mă voi îmbogă-ţi!”, zice tânărul, după care închide portiera maşinii.

„Votăm pentru comu-nişti!”, ne comunică răspicat Grişa. „Vreau ca Lupu să fie preşedinte şi cu PCRM el va fi la putere”, a mai adăugat acesta. Deşi am menţionat că Marian Lupu face parte din alt partid, tânărul ne-a replicat că tot PCRM va vota. „Lupu îi cu trandafiru'...”, adaugă fratele lui, care în-şeauă calul.

Mama tinerilor este mai rezervată. „Nu ştiu pe cine să aleg. Voi intra acolo (cabi-na de vot – n.a.) şi voi pune ştampila pe culoarea care îmi va da din ochi, roşie, gal-ben, verde şi câte mai sunt acolo”, comunică femeia, care tocmai intră în ogradă cu o căldare de apă. Întrebată cine este preşedintele inte-rimar, după ce se gândeşte câteva clipe, rosteşte: Filat. „Premier este Ghimpu ori Chirtoacă, eu întotdeauna îi încurc”, crede Vera.

„Pe 28 noiembrie vor fi alegeri, vom vota gospoda-rul ţării noastre”, ne spune Ion Bostan, pe care îl găsim trebăluind prin grădină. Solicitat să ne spună cine este preşedinte, acesta ne răspunde că sunt mai mulţi. „Mihai Ghimpu, Marian Lu-pu şi un singur premier, Vlad Filat”, a menţionat acesta.

Bărbatul zice că nu prea au fost pe la ei cu agitaţia electorală. „Am găsit în gard gazeta „Comunistul”

şi am pus-o acolo să stea la uscat. De unde mă informez despre alegeri? De la televi-zor, mai privesc Moldova 1. Aş vrea să mă uit şi la alte canale de televiziune, căci am antenă, dar baba nu mă lasă”, se destăinuie bărba-tul, zâmbind. „De ce nu vă lasă?”, insist. „Spune că se teme pentru inima mea, arată multe fete frumoase acolo şi la vârsta mea nu se recomandă”, comunică acesta, zâmbind.

„Ei ce să fie pe 28 no-iembrie? Alegeri!”, ne spune Elena, care ara împreună cu soţul pământul la un gospo-dar din sat. „Dar nu am vă-zut pe careva să facă agitaţie electorală”, continuă femeia, care ne priveşte suspicios de după gard şi ne întreabă de la ce partid suntem. „Iaca voi sunteţi de la capitală, spuneţi-ne şi nouă cu cine să votăm, că noi nu avem timp să privim televizorul şi nu ştim multe lucruri”, ne roagă Elena. Atunci când îi

spunem că ea trebuie să de-cidă, dă alehamite din mână şi se întoarce la calul care dă nerăbdător din copite.

„Au venit, au împărţit nişte foiţe şi au plecat”

Potrivit primarului Vasile Scripnic, satul Mana are 346 de locuitori şi face parte din comuna Selişte. „Sunt 270 de alegători, iar la alegerile din iulie 2009 cele mai multe voturi le-a luat PLDM – 90 de voturi, urmat de PCRM cu 50 de voturi, PL – 40 şi PDM, care a acumulat 36”, a declarat Scripnic.

De menţionat că în localitatea Mana s-a născut în 1935 Paul Goma, cunoscut scriitor şi disident român. De altfel, toţi localnicii cu care am stat de vorbă au auzit despre marele lor consătean anticomunist.

Marina LIŢA

ION ÎNŞEAUĂ CALUL LA CĂRUŢĂ, pentru a pleca în sat la lucru. Este singurul care aduce un venit în familie

MĂTUŞA VERA nu ştie pe cine să aleagă ION: „Telefe, Melece, te încurci. Iată care este partidul meu”

www.jurnal.md Marţi, 23 noieMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 6 | Politică

BANII VORBESC $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

cu Nicolae NEGRUAlb şi negru

Scrisorile lui Buraga

Ieri am discutat despre mafie, dacă merită sau nu să fie aleasă în parlament. Unii spuneau că merită, căci parlamentul trebuie să-i repre-zinte pe toți moldovenii, alții – că mafia se află deja în parlament şi nu trebuie să ne facem griji pentru ea, căci îşi poate purta singură de grijă. Discuţia a fost precedată de o întâlnire electo-rală cu candidatul Anamarin Dingo, care rosti următorul discurs: “Stimați alegători, vin în fața dumneavostră cu o veste minunată ca for-mă şi ca conținut: bunul meu prieten şi celebru mafiot Caşalot Trahaniuc a dat curs invitației şi rugăminților noastre şi a acceptat să fie înscris în lista electorală a partidului nostru patrio-tic, onorându-ne nespus pe noi toți. (Aplauze, urale.) Partidul Patriotic se mai poate mândri şi cu faptul că îl avem pe lista candidaților în Parlament şi pe finul dlui Caşalot Trahaniuc. De acum înainte problema nu se mai pune cu cine se va alia partidul patriotic, ci cine se va alia cu partidul patriotic. Căci viitorul prim-ministru va fi al nostru, bunul meu prieten Trahaniuc, cel pe care, fiind dezinformat, l-am numit autor de scheme monopoliste, fraudu-loase, în domeniul cărnii şi produselor de carne şi în alte ramuri ale economiei naționale, fapt pentru care îmi cer încă o dată scuze. Dacă liberalii şi liberal democrații nu vor accepta candidatura dlui Trahaniuc, cel care a priva-tizat fraudulos hotelul Codru şi a pus mâna pe alte întreprinderi şi pe două frecvențe de stat cu acoperire națională, cel despre care am spus din greşeală că îi pradă pe consumatorii de carne şi de peşte, noi vom deschide poarta cetății pentru comunişti. Nu doriți comunişti, veți avea mafioți, nu doriți mafioți, veți avea comunişti. (Aplauze, urale.) Spunând că nu este interesat de politică, modificând lista în ultima zi, onegeurile care au inițiat campania pentru un parlament curat au fost păcălite lamentabil de către Trahaniuc, el demonstrând geniul său dubios. Cei care strigau “vine lupu, vine lupu” au strigat degeaba, căci lupu a venit! (Aplau-ze, urale.) Acum hai să spunem de o manieră tranşantă că, ca formă şi ca caracter, această campanie electorală este extrem de dură, neci-vilizată, depăşind toate limitele bunului-simț. Eu personal sunt ținta unor atacuri vehemen-te, agresive fără precedent cu scopul de a mă denigra, de a diminua statura mea politică. Cioroianu mă face alcoolic, spune că fără o sti-clă de votcă băută eu nu ies din casă şi că aş re-prezenta, ca formă şi ca conținut că capacitățile mele mintale sunt invers proporționale staturii mele. Opinia acestui tovarăş degradant chiar nu ne interesează, însă noi rămânem deschişi dialogului şi cu stânga şi cu dreapta, ceea ce nu înseamnă că nu ținem cont de spusele sale. În acelaşi timp, noi respingem cu aceeaşi princi-pialitate excesele, extremismele preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, care cere retrage-rea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Apelul lui către NATO este în mod evident superfluu, instigator, care interpretea-ză de o manieră aleatorie, subiectivă, rusofobă termenul de suveranitate şi integritate terito-rială, subminând, ca formă şi ca caracter, baza electorală a Partidului Patriotic. Respingem o astfel de abordare lipsită de flexibilitate, prag-matism şi toleranță la adresa sentimentelor imperiale ale partenerilor noştri din Rusia. Noi ne simțim bine cu armata rusă. Noi ne simțim bine cu mafia! (Aplauze, urale.)

Acuma stau şi mă gândesc: cât de invidioşi pot fi moldovenii, vorbind de rău mafia, care face acțiuni caritabile.

Al vostru gulivern, lilipot, jonatanț, Ion BURAGA

Vinelupu!

Despre rolul geostrategic al RM se discută ocazional, de cele mai multe ori în legătură cu problematica transnistreană. Ideea care ni se inoculează e că RM nu poate prezenta niciun interes pentru Rusia şi nu face să ne automăgulim. Cu toate acestea, Moscova nu numai că nu-şi respectă angajamentul luat la Istanbul privind retrage-rea trupelor sale, ci încearcă să impună o rezolvare a conflictu-lui transnistrean care ne-ar lega pe mulţi ani înainte de Rusia. De ce face lucrul acesta?

De ce un Stalin ar ocupa Republica Moldova?

„Basarabia este populată de ucraineni şi ei trebuie uniţi cu ucrainenii din Ucraina.” Acesta a fost pretextul inven-tat de Stalin pentru a ocupa Basarabia la 28 iunie 1940. Motivul real a fost desigur altul: importanţa strategică a Basarabiei. Frontiera de Est a Basarabiei, parte a României, era la mai puţin de 50 de mile depărtare de cel mai important port sovietic din Marea Neagră – Odesa. Râul Nistru, fiind un râu de frontieră, prezenta o formidabilă linie defensivă, în cazul în care sovieticii deci-deau să înainteze spre Vest. URSS şi-a mutat frontiera spre Prut, care e mai uşor de trecut, eliminând astfel o parte a capului de pod de unde putea fi ameninţat Kievul. Ocupând Basarabia, URSS obţinea posi-bilitatea să blocheze navigaţia pe Dunăre, scrie, în notele sale de „călătorie geopolitică”, George Friedman, fondator şi director executiv al companiei de analize geostrategice Strat-for, autor al cărţii „Următorii 100 de ani”. După ce a vizitat recent Chişinăul, el şi-a publi-cat notele de „călătorie geopoli-tică”, dedicate RM.

Din importanţa strategică a Basarabiei derivă, din punctul de vedere al lui George Fridman, şi rolul geostrategic al RM. Pute-rea crescândă a Rusiei, instala-rea la Kiev a unui guvern con-siderat prorus şi reacţia unor „entităţi occidentale” la aceste procese determină valoarea strategică, atât pentru Rusia, cât şi pentru Occident, a fâşiei de teritoriu care se numeşte RM. Deşi niciunul dintre aceşti factori nu se manifestă încă pe deplin, toate fiind în mişcare, potenţiala confruntare a mari-

lor puteri face ca RM să nu mai fie „insignifiantă”, să evolueze din punct de vedere strategic, consideră Friedman.

Rusia nu se va retrage

Din punctul de vedere al moldovenilor, cel puţin al fac-ţiunilor prooccidentale, proble-mele strategice ale RM încep şi se termină cu Transnistria. Desigur, ar fi bine ca RM să re-capete regiunea, importantă din punct de vedere industrial, cel puţin în termeni relativi. Dar, asemeni altor teritorii disputate în fosta URSS, importantă este disputa, mai mult decât valoa-rea strategică a teritoriului. Este un punct de convergenţă sau cel puţin o încercare de a găsi un asemenea punct. Este şi un temei pentru grupurile pro-occidentale să atace grupurile proruseşti, dat fiind că Rusia sprijină regiunea separatistă, scrie Friedman.

El nu crede în succesul eforturilor germane privind re-tragerea trupelor ruseşti. Chiar dacă ruşii vor încerca să le facă pe plac germanilor, Friedman se îndoieşte că Rusia va ceda controlul asupra malului stâng al Nistrului, deoarece, din punc-tul de vedere al ruşilor, forţele ostile ar putea ameninţa Odesa, şi ei nu văd motivul pentru care ar părăsi Nistrul, oricât de favorabile ar fi condiţiile de azi. Ruşii ştiu bine, din propria experienţă, că situaţia se poate schimba foarte repede. Pe de altă parte, Ucraina care încon-joară regiunea transnistreană, nu a cerut niciodată ruşilor în mod clar să înceteze a se ames-teca în problema care în mod esenţial este moldo-ucraineană. Motivul ar putea fi că ucrainenii nu doresc să fie puse în discu-ţie teritoriile care au fost luate de la RM şi date Ucrainei. Însă Friedman presupune că moti-vul e şi mai simplu: indiferent de colapsul URSS, ruşii sunt mai preocupaţi de chestiunile defensive, în timp ce ucrainenii privesc lucrurile cu mai multă detaşare.

Valoarea de pe hartă

Privită pe hartă, RM este o regiune care, în mâinile NATO sau ale altor puteri europene, ar putea oferi pârghii împotriva puterii ruse şi posibil ar întări dorinţa Ucrainei de a rezista presiunilor Rusiei. Plasând

George Friedman:Unirea este o soluţie

trupele NATO aproape de Odesa, un port ucrainesc important pentru ruşi, i-ar face pe ruşi să fie prudenţi. Problema e că ruşii înţeleg bine acest lucru şi fac tot posibilul să creeze un stat prorus în RM sau, cel puţin, un stat suficient de instabil pe care să nu-l poată folosi nimeni împotriva Rusiei, consideră Friedman.

Problema identitară

În afară de aceasta, RM se confruntă cu o gravă problemă identitară, fiind prinsă între rădăcinile sale româneşti şi trecutul sovietic, scrie analistul american. Ea nu şi-a dezvoltat o identitate independentă de aceşti doi poli (şi nici nu e posi-bilă dezvoltarea unei identităţi diferite de cea românească, vom adăuga noi).

Friedman constată că, „după 70 de ani de separare de România, Republica Moldova a devenit ceva mai mult decât o provincie românească, departe de a fi o provincie rusă şi ceva mai puţin decât o naţiune. Aici e punctul unde geopoli-tica şi realitatea socială intră în conflict”, scrie Friedman. El descoperă că spre deosebi-re de alte state est-europene, unde perioada sovietică este considerată un coşmar, iar ruşii sunt trataţi cu profundă neîncredere şi teamă, în RM există o nostalgie după perioada sovietică, similară celei din alte părţi ale fostei URSS. Asta în pofida faptului că, preocupat să nu permită reunirea moldove-nilor cu România, Stalin a pus în aplicare în Basarabia aceleaşi măsuri aplicate în alte regiuni ale URSS: deportarea populaţiei româneşti, importarea ruşilor, foametea şi teroarea, strivind spiritul moldovenilor, aşa încât s-au lăsat ademeniţi de comu-niştii care le-au oferit menţi-nerea legăturilor cu Rusia şi un sens de continuitate. Puterea comunistă nu s-a încheiat în 1992, deşi PCRM nu este un partid comunist din punct de vedere ideologic, lipsindu-i în general ideologia.

Acum nimeni nu poa-te răspunde la întrebarea ce înseamnă să fii moldovean şi ce este Republica Moldova. Există naţiuni cărora le lipseşte un stat, cum ar fi curzii. RM este un stat căruia îi lipseşte o naţiune. Construcţia statală în RM înseamnă mai mult crearea unui consens naţional privind naţiunea, decât crearea de insti-tuţii, constată Friedman.

Doritorii de a se uni cu România nu prezintă nici pe departe un grup dominant, consideră Friedman, subliniind că „lupta adevărată se dă între

cei care îi sprijină pe comunişti şi cei care optează pentru o RM independentă, orientată spre UE şi NATO”. Forţele proocidentale sunt dezavantajate de faptul că sunt divizate într-un şir de partide care diferă mai mult prin ambiţiile liderilor, decât prin ideologie. Comuniştii ar putea să nu obţină o majoritate în alege-rile din 28 noiembrie, dar ei nu au nevoie de atâţia parteneri de coaliţie ca partidele proocidenta-le. Învăţând de la Occident, Rusia finanţează un şir de organizaţii proruseşti în RM.

Unele partide proocciden-tale încearcă să acomodeze şi sentimentele proruse. Dar lucrul acesta nu e uşor şi divi-zarea rămâne. În acest sens, RM se află în blocaj. Oricine va câştiga aceste sau următoarele alegeri va guverna o societate divizată profund, cu idei foarte diferite în privinţa cum trebuie să arate RM şi cine trebuie să o guverneze.

Având o profundă criză identitară, un sistem politic profund divizat şi o economie netransparentă, este dificil să gândeşti despre RM din punct de vedere geopolitic, conchide Friedman.

El nu neagă că RM îşi poate dezvolta un sens de naţionali-tate şi identitate. Dar asemenea lucruri cer timp îndelungat şi rareori decurg în mod paşnic. Între timp, forţe puternice din exterior ar putea face crearea unei naţiuni moldoveneşti difi-cilă, dacă nu imposibilă. Istoria cunoaşte cazuri când statul creează naţiuni, şi acesta poate fi cazul RM, dacă ea ar fi mem-bră a UE şi NATO, dar UE are de rezolvat problema Irlandei, iar NATO nu are poftă să se con-frunte cu Rusia. Crearea unei naţiuni depinde de moldoveni, dar nu e clar cât timp le va oferi istoria pentru a ajunge la un consens în această privinţă, scrie Friedman.

Sfatul lui Friedman

În final, Friedman vine cu o observaţie. „Cu siguranţă, nu eu sunt acela care să le dau sfaturi moldovenilor, deoarece nu împărtăşesc soarta lor. Dar, fiindcă oricum nu voi fi ascul-tat, voi oferi această observaţie: Republica Moldova a fost odată parte a României. A fost altă dată parte a Uniunii Sovietice. Republica Moldova are mult sens ca parte a ceva. Uniunea Sovietică nu mai există. Europa se confruntă cu mai multe probleme decât poate rezolva. România există. Aceasta nu e o soluţie perfectă, şi cu sigu-ranţă nu este una pe care mulți moldoveni ar accepta-o, dar e o soluţie,” conchide Friedman.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 23 noieMbrie 2010 www.jurnal.md Politică | 7

PP

PP

cu Petru BOGATUBogat şi sărac

„Partidul Liberal Democrat din Moldova este parte componentă a familiei partidelor populare europe-ne, cea mai numeroasă şi influentă familie politică, din care fac parte 79 de partide din 39 de state.” Decla-raţia aparţine preşedintelui Parti-dului Popular European, Wilfried Martens, şi a fost lansată în cadrul unei conferinţe de presă comună cu liderul PLDM, Vlad Filat.

Apreciem mult cele realizate de pre-mierul Vlad Filat şi PLDM, a spus Mar-tens. “Aţi iniţiat reforme importante în domeniul justiţiei, liberalizării economiei, combaterii corupţiei, care sunt conforme principiilor şi valorilor UE. Actualul pro-gram electoral axat pe eradicarea sărăciei este foarte vast şi complex şi sunt sigur că veţi atinge obiectivele propuse. Să ştiţi că ne simţim parte a acestui plan şi susţinem iniţiativele voastre”, a mai spus Martens.

Preşedintele PPE şi-a declarat spriji-nul pentru Vlad Filat şi PLDM şi s-a arătat convins că după 28 noiembrie Republica Moldova va continua calea reformelor, ast-fel ca dezideratul de integrare europeană să devină o realitate. “Mesajele trimise de UE în această privinţă, documentele emise în ultimul an de instituţiile europene sunt extrem de pozitive şi favorabile ţării dumneavoastră”, a menţionat Martens, apreciind că Vlad Filat “a dat dovadă de performanţe absolut strălucite în activita-tea sa.

La rândul său, preşedintele PLDM,

Groaznica sinucidere din Partidul Democrat

Dispariţia erouluide altădată

Marian Lupu există, desigur, în realitatea obiectivă. Şi noi îi dorim sănătate şi mulţi ani înainte. De acum încolo însă el va trăi, totuşi, în altă viaţă decât cea politică.

Nu-i exclus, ce-i drept, să se mai agite prin faţa marelui pu-blic. Să se plimbe vajnic pe scena politică. Să ne vorbească mult şi bine. Să participe la alegeri şi talk-show-uri televizate. Să ne cerşeas-

că aplauze şi voturi. Nici nu-şi va da seama însă că

timpul său a trecut. Că nu mai este ceea ce a fost cândva. Că nu-i eroul de odinioară al teatrului nostru politic. Că face doar o umilă figu-raţie. Că a ajuns un fel de Braghiş cu Tarlev. Că sperie lumea aidoma unei fantome care se încăpăţânea-ză să rămână, deşi în mod normal trebuia deja să dispară.

Orice suicid, inclusiv cel poli-tic, este, bineînţeles, o dramă. De cele mai multe ori una pasională. Unii actori, ca fostul preşedinte al

Israelului Moshe Katzav, de exem-plu, îşi dărâmă cariera în focul mistuitor al unui scandal sexual. După cum Silvio Berlusconi nu-şi închipuie bătrâneţile sale fără fete harnice, minunate şi neruşinate, Marian Lupu se pare că nu poate trăi fără Vlad Plahotniuc. Ca Boris Elţîn fără pahar. Ca regele Carol al II-lea fără Lupeasca. Ca Mircea Geoană fără SOV.

Dependent de Plahotniuc

Mulţi se întreabă acum ce îl leagă pe liderul PD de controversa-tul om de afaceri. De ce se înverşu-nează să-şi pună în cârcă o povară compromiţătoare. De ce permite să fie încălecat de un personaj cu un trecut obscur care îşi cumpără indulgenţe prin acte de bineface-re? De ce doreşte să se identifice cu tot dinadinsul cu o figură odioasă în percepţia publică? De ce se comportă ca un agent adormit din

filmele SF care este trezit la viaţă doar pentru a da foc casei în care stă ca să moară împreună cu toţi camarazii săi?

Unii afirmă că i s-a urcat teribil la cap succesul electoral din iulie 2009. Alţii insinuează că ar fi făcut o tranzacţie pentru a-l instala în jilţul de premier pe cel pe care acum un an îl acuza de implicarea în scheme mafiote. Toate acestea sunt însă pure speculaţii.

Indiferent ce ar fi la mijloc, un lucru este clar. Marian Lupu se pare că suferă astăzi ca un drogat. Ca un toxicoman. Numai că el este dependent nu de marijuana, ci de Plahotniuc. Promovându-l pe listele partidului, liderul PD îşi taie craca de sub picioare. Îşi subminea-ză propria-i credibilitate. Îşi boţeşte iremediabil imaginea. Pierde adezi-unea electoratului.

Suicidul colectiv

Un controversat om de afaceri poate să-ţi ofere pomene. El însă

nu are cum să-ţi aducă voturi. Este în stare să pună în slujba ta ziare şi televiziuni. Ca oligarhul rus Gusinski. Ca mogulul român Dan Voiculescu. Sau ca Boris Berezovski care, de altfel, a fost stăpânul canalului ORT, a cărui filială moldovenească o gestionea-ză acum Plahotniuc. Şi la ce i-a folosit? A ajuns un paria şi acasă, şi în exil.

Marian Lupu, singur şi nesilit de nimeni, şi-a băgat zilele în sac. Lespedea care va coborî asupra gropii sale politice va însemna şi începutul sfârşitului pentru Par-tidul Democrat. Asemenea sectei davidiene, PD, în frunte cu liderul său, comite acum un suicid colec-tiv. Se aruncă după Lupu precum oile în prăpastie.

Dar în fine, vorba aceluiaşi Caragiale, îi bine că a scăpat bietul om de politică. Asta ar putea să-l facă mai cuminte. Mai la urmă, cine ştie ce noroc poate avea. În altă viaţă, fireşte, decât cea politică.

Întreaga ţară, după cum ar fi spus Ion Luca Caragiale, este viu emoţionată de o întâmplare senzaţională. Marian Lupu şi-a pus capăt zilelor! Nu cu arsenic. Nu cu un glonte tras în tâmplă. Şi nu sărind în gol de la etaj. El s-a sinucis cu Plahotniuc.

2 Plus îşi bate jocde TVRInterviul pe care preşedintele României Traian Băsescu l-a acordat în direct pos-tului de televiziune TVR1 joi seara nu a fost retransmis şi de 2 Plus. Deşi Băsescu a făcut declaraţii importante pentru Repu-blica Moldova, cum ar fi înlocuirea trupelor ruseşti din Transnistria cu forţe ale Uniu-nii Europene, făcând referire la „semnale de la Moscova”, responsabilii postului moldovenesc care au anunţat cu surle şi trâmbiţe retransmiterea TVR1 au şi început să-l cenzureze. În locul interviului amintit, difuzat în jurul orei 21.00 pe 18 noiembrie, 2 Plus prezenta un film documentar prelu-at tot de la TVR.

La o săptămână de la revenirea TVR în R. Moldova pe frecvenţa de stat, administrată de o companie proprietate a controversatului Vlad Plahotniuc, s-a produs ceea ce a prevăzut anterior JURNALUL – postul public românesc de televiziu-ne va fi ciopârţit. Prima „rândunică” a fost intervi-ul lui Băsescu.

Asta s-a întâmplat după ce proaspătul can-didat al Partidului Democrat la alegerile din 28 noiembrie, Vlad Plahotniuc, şi-a asumat pe deplin meritul revenirii TVR în Republica Moldova. Acesta avea, cică, „nostalgie” după vedetele şi emi-siunile postului public românesc de televiziune. Mai puţin îl interesează, însă, interesul publicului basarabean pe care a anunţat că-l va „mulţumi” numai cu 65 la sută din programele TVR, după ce până în 2007 acesta îşi difuza integral programele în partea stângă a Prutului.

Iată ce nu a permis Plahotniuc să se ştie în Republica Moldova:

„Este evident că în ultimele luni Moscova a dat semnale foarte serioase că este dispusă să discute cu UE problematica legată de soluţionarea proble-mei transnistrene”, a spus Băsescu la TVR. Între-bat dacă aceasta înseamnă retragerea trupelor, el a spus că e vorba de „cel puţin înlocuirea acestora cu forţe ale UE în Transnistria. De ce nu? De ce să nu avem voie să gândim îndrăzneţ?”. Preşedintele român a atras atenţia că nu se referă la trupe ro-mâneşti şi că, de altfel, nici nu ar fi bine ca Româ-nia să fie implicată în acest subiect. „Atenţie, nu vorbesc despre trupe româneşti. Nici nu ar fi bine ca România să fie implicată cu forţe de securitate în Transnistria exact pentru a da credibilitate unei înlocuiri a forţelor Federaţiei Ruse din Transnis-tria cu forţele UE”, a mai declarat Traian Băsescu.

Raisa LOZINSCHI-HADEI

Nu credeţi fluturaşilor!!!

Avertizăm cetăţenii asupra faptului că în ultima perioadă a apărut o serie de ma-teriale denigratoare la adresa Partidului Liberal Democrat din Moldova. Cetăţenii primesc fluturaşi şi pliante care îl înfăţi-şează pe preşedintele PLDM, Vlad Filat, alături de liderul PCRM. Precizăm că este un fals grosolan, prin care anumiţi concu-renţi electorali încearcă să ne defăimeze.

Reamintim că PLDM s-a pronunţat categoric împotriva unei alianţe cu PCRM, astfel că materiale de acest gen reprezintă

doar falsuri menite să inducă în eroare alegătorii.

Ne aşteptăm ca atacurile murdare la adresa PLDM şi a liderilor noştri să se intensifice în zilele următoare şi facem apel către cetăţeni să nu se lase influenţaţi de acest gen de atitudine promovată de unii dintre oponenţii noştri politici care, din lipsă de argumente şi viziune pentru viitor, folosesc astfel de metode.

PLDM dezaprobă orice fel de campanie electorală negativă, bazată pe manipula-

re şi minciună. Deşi încă de la începutul campaniei electorale, PLDM şi liderul său, Vlad Filat, au fost supuşi unor atacuri dure şi murdare din partea majorităţii concu-renţilor electorali, noi ne-am respectat promisiunea făcută în faţa cetăţenilor de a desfăşura o campanie electorală pozitivă, singurul nostru obiectiv fiind acela de a le prezenta alegătorilor viziunea noastră pentru viitorul ţării.

Chişinău, 20 noiembrie 2010

Chişinău, 22 noiembrie 2010

PLDM se bucură de sprijinul Partidului Popular European

Vlad Filat, a mulţumit pentru sprijinul acordat de Partidul Popular European în această perioadă complicată, ceea ce a permis obţinerea unor rezultate palpabi-le pe calea integrării europene. “Această susţinere ne obligă la responsabilitate în acţiuni la nivel de partid, dar şi în admi-nistrarea eficientă a rezultatelor pe care le vom obţine la alegerile din 28 noiembrie”,

a spus Filat. “Vom acţiona în continuare în vederea implementării unor reforme fundamentale, dezvoltării unei democraţii autentice şi asigurării drepturilor şi liber-tăţilor cetăţenilor Republicii Moldova”, a menţionat Vlad Filat.

Serviciul de presă al Partidului Liberal Democrat din Moldova

www.jurnal.md Marţi, 23 noieMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 8 | Locuri de muncă

Asociaţia Radiodifuzorilor “Reţeaua AICI”

Poziţia solicitată: Editor texte TVAsociaţia Radiodifuzorilor “Reţeaua AICI”, este o reţea de Staţii TV

susţinută de Programul Mass-Media în Moldova (MPM), implementat de Consiliul pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX) şi finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), este în căutarea unei persoane pentru funcţia de Editor texte TV pentru oficiul său din Chişinău.

Asociaţia Radiodifuzorilor “Reţeaua AICI” este formata dintr-o reţea de Staţii TV Regionale independente care constituie o sursă credibilă de informare la nivel local. Programul IREX/MPM îşi propune să îmbunătăţeas-că nivelul de profesionalism al angajaţilor posturilor TV locale, să sporească performanţele acestora de gestionare a afacerilor şi să faciliteze distribuirea ştirilor locale şi regionale pe teritoriul Republicii Moldova.

Responsabilitățile Editorului texte TV (nu se limitează la cele expuse mai jos) sunt:

Redactarea reportajelor televizate; Subtitrarea în limba română a reportajelor şi a emisiunilor televizate de limbă rusă;

Cerințe față de candidat : Experiență în subtitrare în limba română a emisiunilor şi reportajelor TV. Experienţă în calitate de redactor-traducător (rusă-română). Inițiativă şi abilități de lucru în echipă. Abilități de lucru la calculator (utilizator avansat). Cunoaşterea limbilor română şi rusă (scris şi vorbit). Cunoaşterea lim-bii engleze va constitui un avantaj.

Persoanele interesate vor depune CV-ul şi scrisoarea de motivarela wburd@irex.md, cc: opirtac@irex.md, vmitu@aicitv.md

cu titlul „Editor texte TV”. Data limită de depunere a aplicațiilor este 28 noiembrie 2010.

Association of Broadcasters “Reţeaua AICI”

Position: Web AdministratorThe Association of Broadcasters “Reţeaua AICI”, a network of local TV

Stations supported by the International Research & Exchanges Board (IREX), Media Program in Moldova (MPM), is looking for a candidate to fill the positi-on of “Web Administrator” for its office in Chisinau.

The Association of Broadcasters “Reţeaua AICI” is a network of regional independent television stations providing citizens with a sustainable source of objective local news and information. The project raises professional skills at the stations, improves their performance as well-managed businesses, and ensures distribution of local and regional news across Moldova.

Responsibilities related to the given position (not limited to the ones presented below):

Updating and editing the information on the http://www.aicitv.md ; Creating and editing banners, promos, converting and editing video files, publishing content on various web resources; Offering technical support to site users and personnel.

Requirements for the candidate: Working experience in Adobe Photoshop and/or Gimp; Good knowledge of Linux and Windows OS administration; Knowledge of PHP, MySQL, Joomla CMS, HTML; Initiative and team work abilities; Media background is a plus; Marketing and promotions background is a plus; On line sales background is a plus; Knowledge of English Romanian and Russian (oral and written).

Interested persons will send their CVs and cover letters to wburd@irex.md, cc: dganea@irex.md, vcartera@aicitv.md, and ovasiliev@irex.md

with the title „Web Administrator” until November 28, 2010.

JOB OPPORTUNITYANNOUNCEMENT

The U.S. Embassy in Chisinau, Moldova is seeking an individual for employment as a Chauffeur.

For the full text of the ad please visithttp://moldova.usembassy.gov/vacancies.html

The Association of Broadcasters “Reţeaua AICI”, a network of local TV Stations suppor-ted by the International Research & Exchan-ges Board (IREX), Media Program in Moldova (MPM), is looking for a candidate to fill the posi-

tion of “TV Text Editor” for its office in Chisinau. The Association of Broadcasters “Reţeaua AICI” is a network of regional independent television stations providing citizens with a sustainable source of objective local news

and information. The project raises profes-sional skills at the stations, improves their performance as well-managed businesses, and ensures distribution of local and regional news across Moldova.

Association of Broadcasters “Reţeaua AICI” Position: Text Editor

Responsibilities related to the position of “TV Text Editor” (not limited to the ones presented below) are the following ones: Editing TV reportages; Subtitling the TV reportages and TV programs in Romanian and Russian.

Interested persons will send their CV and cover letter to wburd@irex.md, cc: vmitu@aicitv.md, cc: opirtac@irex.mdwith the title „TV Text Editor” until November 28, 2010.

Demonstrated knowledge of media sector in Moldova Demonstrated commitment to media pro-fessionalism and credibility Professional experience in high quality te-levision journalism, including producer roles Demonstrated ability to provide mentoring

and training in television newsgathering and production Strong organizational skills including the ability to prioritize and multi-task Demonstrated initiative and ability to work individually and as part of a team Strong writing, editing and oral presenta-

tion skills in Romanian and ability to engage professionally with a wide range of counter-parts Effective written and oral communication skills in English Demonstrated leadership skills and ability to supervise and guide personnel.

Media Program in Moldova (MPM)Position: TV Production Manager

IREX is seeking to hire a TV Production Manager which will be responsible for the development and quality control of the original productions produced for and by the AICI Network. He will be a consistent IREX resource for managers and producers as they work together to upgrade their originally produced programs. In particular, the TV Production manager will provide expertise in developing different genres of TV pro-duction, identifying target audiences, estimating program audience performance and assuring that product placements and sponsorships of original productions meet the AICI Network standards. The position will also be responsible for producing promos of the original productions including the daily newscast and the weekly Trassee program and other programs on an as needed basis. Additionally, he will be responsible for monitoring the stations’ progress toward their strategic objectives and signaling when obstacles arise.

Assess editorial and technical practices at Moldovan regional television stations; Provide mentoring and training to improve the quality of the originally produced programs broadcast news and information reporting and pro-duction at targeted regional stations; Responsible for the development and quality control of the original pro-ductions produced for and by the AICI Network; Responsible for producing promos of the original productions including the daily newscast and the weekly Trassee program and other programs on an as needed basis; Work with station management and producers to implement systems that ensure regular and timely production of originally produced programs; Provide ongoing mentoring in TV production to regional stations; Coordinate delivery of a wide range of additional technical assistance from partners and consultants to ensure stations become sustainable bu-sinesses providing high quality local news and other programs; Contribute to development of regional television network through shared programming that meets agreed professional standards; Assist station managers to develop programming to target specific audi-ence demographics, such as programming on children, women's issues,

health, sports and recreation; Assist managers in building the market viability of their stations, inclu-ding through creating innovative programming that generates revenue by attracting advertising; Serve as a liaison between stations and production network manage-ment; Ensure the integration of sales products into the advertising strategy for the TV Network sustainability; Contribute to development of strategic plans by stations and annual re-views of progress toward objectives; Contribute to developing a culture that emphasizes the crucial role media have in a democracy, concentrating on professional standards for repor-ting to build audience trust in the accuracy and objectivity of information; Contribute to the Media Program in Moldova monthly activity plans and annual implementation plans; Conduct program monitoring and evaluation and provide program repor-ting as required to meet donor obligations; Represent the Media Program in Moldova in public settings as assigned. Solicit funds to donor organizations for the AICI TV Network develop-ment and sustainability.

DESCRIPTION OF RESPONSIBILITIES:

QUALIFICATIONS:

Candidates should send a cover letter and CV and reel to: wburd@irex.md, cc: hr@irex.md , cc: opirtac@irex.mdwith the title “TV Production Manager” Deadline: November 25, 2010

Experience in Romanian and Russian subti-tling of TV programs and reportages. Experience as an editor-trxanslator (Russian

- Romanian). Initiative and team work abilities. Computer literacy (advanced user).

Excellent knowledge of Romanian and Russi-an (oral and written). Knowledge of English will be regarded as an advantage.

REQUIREMENTS FOR THE CANDIDATE:

UNDP is the UN's global development network, advocating for change and connecting countries to knowledge, experience and resources to help people build a better life. We are on the ground in 166 countries, working with them on their own solutions to global and national development challenges.

Interested persons should submit their application letters and duly completed Personal History Form (P11) with the mark “221 /Pr-2010, Nati-onal Consultant for BMA in the Development of the Migration and Asylum Legal/Policy Framework” by 6 December, 2010, 16:30 (local time) to the following address: UNDP Office, 131, 31 August 1989 Street, MD-2012, Chisinau, Moldova, alternatively by email to vacancies-moldova@undp.org. Detailed Terms of Reference and Personal History Form are available at UNDP website http://www.undp.md/employment. Only those short listed will be contacted.

UNDP Moldova is seeking to employ a pro-fessional National Consultant on develop-ment of the migration and asylum legal/policy framework for the Bureau of Migration and Asylum of the Republic of Moldova under the project “Transitional Capacity Support for the Public Administration of Moldova”. Under the direct supervision of the Head of the Bureau of Migration and Asylum and Head of Policies, Strategic Planning and Foreign Aid Division of State Chancellery for substantive aspects of the assignment and under the direct supervisi-on of the Project Manager – for administrative and clearance aspects, the National Consul-tant is responsible for the following:

Summary of key functions:1. Carry out desk review of the strategic docu-ments, including National Development Stra-tegy, Activity Programme of the Government, Action Plan on Migration and Asylum (2010-2011), relevant national laws and normative

document on migration and asylum, related EU directives and recommendations, etc.;2. Identify the potential donors/donor pro-grammes interested to support MIA project ideas and develop a donor matrix;3. Support BMA staff in the development of the normative documents subordinated to the Law Nr. 200 on Legal Status of Foreigners dated 16.07.2010 (entry into force on 24.12.2010), as well as other normative documents related to the integration of foreigners and refugees, 4. Develop the draft Concept Note on Mi-gration, main guidelines for the strategy on Migration and Asylum5. Provide inputs and support the working group in drafting and concluding the Strategy on Mi-gration and Asylum, including its action plan;6. Based on the draft guidelines of the Eli-gibility Counselor, carry out a comparative analysis of international practices in establi-shment and functioning of such positions in asylum procedures;

QUALIFICATIONS AND SKILLS REQUIRED:

• Relevant higher education or MA degree in Law and/or other relevant fields;• More than 5 years of extensive experi-ence in law drafting and policy develop-ment in migration and asylum issues;• Extensive knowledge and experience in working with public administration entities (especially law enforcement bodies);• Extensive knowledge of the national and international legislative framework related to the migration and asylum (especially relevant EU directives); • Proven communications and coaching skills; • Proficiency in Romanian, Russian and English, ;• Computer proficiency, including knowledge of MS Office products (Word, Excel, Power Point);

National Consultant to support the Bureau of Migration and Asylumin the Development of the Migration and Asylum Legal/Policy Framework

Jurnal de Chişinãu Marţi, 23 noieMbrie 2010 www.jurnal.md Privirea | 9

Vineri noapte, într-un stil vă-zut doar în filmele hollywoo-diene despre mafia italiană, aşa-zisul om de afaceri Vladi-mir Plahotniuc a fost inclus pe poziția a doua în lista electo-rală a Partidului Democrat.

Deşi era un scenariu bine cunoscut încă din primele zile de campanie, introducerea lui Plahotniuc în lista electorală a democraților a şocat opinia publică. A şocat pentru că Plahotniuc a procedat în stilul „eu te-am făcut, eu te omor”. Atât Plahotniuc, cât şi portdrapelul partidului, Marian Lupu, erau conştienți foarte bine că o apariție a sa în lista electorală ar aduce prejudicii grave de imagi-ne partidului. Cu toate acestea, aşa-zisul om de afaceri a ignorat sfaturile tuturor, şi ale consilierilor săi, şi ale membrilor PD, intrând cu forța în lista electorală a unui par-tid pe care-l controlează încă din 2009, de când l-a şi făcut pe Marian Lupu lider.

Plahotniuc, prin pasul făcut vineri seară, a demonstrat că nu-i pasă câtuşi de puțin de soarta Partidului Democrat, singurul său obiectiv fiind funcția de prim-mi-nistru, pe care o ținteşte încă de pe vremea guvernării comuniste.

În aceste condiții, nu este greu de anticipat şi felul în care acesta va proceda după alegeri, atunci când partidele parlamentare se vor aşeza la masa de negocieri. Cunos-cut fiind în mediul de afaceri ca un şantajist, care e gata să calce pe cadavre pentru a-şi îndeplini obiectivul, este greu de crezut că pentru Plahotniuc sunt cunoscute noțiunile de negociere ori cedare. Mai ales că PD-ul va fi şi singurul partid care, după alegeri, se va afla în postura de a juca la două capete. Indiferent că va negocia cu PLDM-ul şi PL-ul, ori cu comuniştii, Pla-hotniuc va putea recurge la orice tertip pentru a ajunge în funcția pe care o ținteşte.

Nereușitele actualei guvernări se datorează tocmai instituţiilor ce i-au revenit lui Plahotniuc

În ultimele două zile, tot mai multe voci afirmă că Plahotniuc şi Voronin ar fi bătut deja palma pentru o coaliție de guvernare după 28 noiembrie. Scenariul va fi unul simplu, în cazul în care

PCRM şi PD vor acumula majorita-tea simplă, Plahotniuc va fi votat premier, iar Voronin va deveni preşedintele Parlamentului. Lui Lupu i-ar reveni funcția la care jinduieşte de ani buni – cea de preşedinte. Cum însă sunt şanse minime ca cele 61 de mandate necesare alegerii preşedintelui să fie întrunite de cele două partide, Lupu se va pomeni în situația din toamna anului 2009, iar Voronin va ocupa şi funcția de preşedinte interimar. Chiar dacă pare un scenariu un pic fantezist, ambe-le părți vor rămâne mulțumite: Plahotniuc îşi va îndeplini visul, iar Voronin va reveni la putere pentru a se răzbuna pe toți cei ce au guvernat în ultimul an de zile.

Cel de-al doilea scenariu care se vehiculează s-ar înfăptui în cazul în care PCRM şi PD nu ar întruni majoritatea simplă. Cum ultimele sondaje arată că dreapta (PLDM-PL) şi stânga (PCRM-PD) se află practic la egalitate, cu o uşoară înclinare a balanței spre stânga, există şanse ca după 28 noiembrie să fie întruni-tă o majoritate simplă de dreapta. Mai ales că după apariția în lista PD a lui Plahotniuc, acest partid va mai pierde câteva mandate. În cazul în care dreapta va acumula o majoritate simplă, Plahotniuc va recurge la scenariul din vara

lui 2009: „ori îmi dați ce vreau, ori merg cu comuniştii”. Atunci, de dragul „schimbării”, PLDM-ul şi PL-ul au cedat la şantajul venit din partea PD. L-au înaintat pe Lupu la funcția de preşedinte, iar lui Plahot-niuc i-au dat Procuratura Generală, CCCEC-ul şi SIS-ul. Mai mult chiar, în urma unei tranzacții destul de dubioase, până şi guvernator al Băncii Naționale a fost ales unul dintre foştii subalterni ai tipului cu aspirații de şef de guvern. Se ştie bine că o bună parte din nereuşitele actualei guvernări se datorează tocmai instituțiilor statului care i-au revenit lui Plahotniuc. În cadrul acestora, neschimbându-se absolut nimic față de perioada comunistă.

Interesant este dacă şi de această dată, aflați într-o postură mult mai bună decât în august 2009, liderii de dreapta vor ceda şantajului la care va recurge Pla-hotniuc.

O ultimă șansă

De aproape cinci luni de zile, pe blogul personal trag alarma asu-pra pericolului pe care-l reprezintă Plahotniuc pentru viitorul Repu-blicii Moldova. Şi majoritatea celor expuse acolo s-au adeverit, punc-tul culminant fiind vineri seară,

când Plahotniuc a ajuns numărul 2 în lista PD-ului. Din păcate, nici premierul Filat şi nici preşedintele interimar Ghimpu nu au luat ni-ciodată atitudine privind dezvă-luirile venite din partea mişcării „Antimafie”, catalogându-le drept reglări de conturi. Mă întreb dacă vor proceda la fel şi în ultimele zile ale campaniei electorale. Dacă vor lua atitudine față de acest individ, care, din postura de traficant de struguri şi țigări în România şi de ființe umane în Turcia, a devenit cel mai bogat om din Moldova în perioada guvernării comuniste. Vor pune oare piciorul în prag acum, pe finalul campaniei, ori vor fi părtaşii lui Plahotniuc prin tăcere? Pentru că acum este de fapt ultima lor şansă să facă acest lucru. După 28 noiembrie va fi prea târziu.

În ce mă priveşte, le acord o ultimă şansă în ultima săptămână de campanie. Dacă vor da dovadă de bărbăție şi curaj, vor merita votul meu. Dacă nu, îi voi vota pe cei curajoşi. Şi chiar dacă nu vor trece pragul, măcar voi fi mulțumit după alegeri că nu am votat cu un partid care, prin laşitatea liderilor acesto-ra, l-a făcut pe Plahotniuc premier, îngropându-mi astfel viitorul.

Alexandru COZER

Îi voi vota pe cei curajoșiOPINIE // Premierul Filat și președintele interimar Ghimpu vor pune oare

piciorul în prag acum, pe finalul campaniei, ori vor fi părtașii lui Plahotniuc prin tăcere?Este ultima lor șansă să facă acest lucru. După 28 noiembrie va fi prea târziu

LUDMILA DEMCIUC vrea să obţină în instanţă reducerea numărului de ore în instituţiile de învăţământ

Elevii-„pensionari”

Ludmila Demciuc, mama băiatului care studiază acum în clasa a noua la altă instituţie de învăţământ din Chişinău, a atacat în judecată liceul pentru alolingvii ucraineni „M. Koţiubinski” din Chişinău şi Ministerul Educaţi-ei. Femeia reclamă faptul că, din cauza regimului supraîncărcat, copilul ei era nevoit să stea până târziu la şcoală, iar, odată revenit acasă, se apuca să-şi facă temele pentru a doua zi până noaptea târziu, în detrimentul orelor de odihnă necesare. „Băiatul a învăţat la „M.Koţiubinski” din 2004 până în 2009. În toată această perioadă, copilul a dus o viaţă de pensionar. Stătea câte şapte-opt ore la şcoală, o oră pauză acasă şi pe urmă se apuca de făcut temele pentru a doua zi încă patru-şase ore. Se veştejea în ochii mei şi nu înţelegeam de ce. A început să-l doară spatele, capul, obosea. Medicii au constatat că i

s-a dereglat ţinuta din cauza că stă prea mult şi incorect aşezat la masă. Atunci mi-am dat seama că e din cauza surmenajului de la ore. M-am adresat la toate instituţiile abilitate şi peste tot se făcea referi-re la curricula aprobată de Minis-terul Educaţiei”, a declarat pentru JURNAL Ludmila Demciuc.

Şi-a transferatcopilul la alt liceu

Numai Ministerul Sănătăţii a constatat în răspunsul pe care i l-a trimis doamnei că programa aprobată de Ministerul Educaţiei în comun cu Liceul „M.Koţiubinski” este supraîncărcată şi afectează sănătatea elevilor. Conform unei hotărâri a Ministerului Sănătăţii din decembrie 2004, numărul ma-xim pe săptămână pentru clasele V-IX trebuie să fie de 25 - 29 de ore, în timp ce la liceul amintit acesta era de 33-34 de ore.

O mamă luptă cu sistemulSURMENAJ // Părinţii unui elev reclamă în instanţă programa încărcată de studii

Caz fără precedent în Republica Moldova! Părinţii unui licean din Chişinău au atacat instituţia de învăţământ în judecată pentru faptul că sănătatea acestuia a avut de suferit din cauza numărului prea mare de ore pe săptămână. Administraţia lice-ului şi cea a Ministerului Educaţiei afirmă, însă, că numărul de ore este acceptabil şi nu s-au mai confruntat vreodată cu pro-bleme de acest gen. Coincidenţă sau nu, numărul de ore a fost, totuşi, redus în ultimul an în toate instituţiile de învăţământ din R. Moldova.

rului Centru din capitală. „Ultima dată judecătorul a dispus o exper-tiză oficială care să demonstreze legătura dintre surmenajul de la şcoală şi problemele de sănătate ale copilului, dar a trecut mai bine de o lună şi nimeni nu ne-a chemat nicăieri”, acuză mama băiatului. În timp ce reclamanta solicită daune morale şi materiale de la institu-ţiile vizate, ministrul degrevat al Educaţiei, Leonid Bujor, afirmă că numărul săptămânal care ajunge la 33-34 de ore pe săptămână nu este exagerat. „Norma pe mo-ment este de la 26 la 30 de ore pe săptămână. În cazul alolingvilor poate fi şi de 31 de ore, că mai au o oră suplimentară pentru limba lor. Dacă au fost anterior 33-34 de ore pe săptămână, acest număr nu este exagerat. În toată lumea e aşa”, zice Bujor. Administraţia Liceului „M. Koţiubinski” susţine, la rândul ei, că instituţia activează numai în baza planului aprobat de minister şi în acest an numărul săptămânal de ore este mai mic în comparaţie cu anii trecuţi. „Când copilul a venit la noi în liceu, avea deja unele probleme cronice de sănătate. Părinţii au fost cei care au ales această instituţie, nu au fost obligaţi de nimeni”, a decla-rat pentru JURNAL Sofia Obreja, directorul adjunct al Liceului „M. Koţiubinski”.

Raisa LOZINSCHI-HADEI

Când a sesizat administraţia liceului despre acest fapt şi a solici-tat degajarea programei de studii în conformitate cu normele recoman-date, relaţia liceanului cu profesorii s-a înrăutăţit, iar mamei i s-a spus nu o singură dată să-şi ia copilul de la şcoală dacă nu-i convine ceva. Potrivit Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din R. Moldova care reprezintă interesele femeii în judecată, Ludmila Dem-

ciuc a fost nevoită să-şi transfere băiatul în altă şcoală. „Şi la Liceul Rus „D. Cantemir” sunt multe ore, 30 pe săptămână, dar nici chiar ca la celălalt”, ne-a spus Ludmila.

Număr mai puţin de ore

Dosarul este examinat de aproape un an la Judecătoria secto-

www.jurnal.md Marţi, 23 noieMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 10 | Cultură

— Părerile asupra configuraţiei FNT sunt împărţite: unii con-sideră că Festivalul Naţional de Teatru (FNT) din Bucureşti ar trebui să cuprindă mai multe producţii ale creato-rilor de teatru din România, alţii cred că festivalul trebu-ie să se internaţionalizeze. Aş vrea să aflu şi opinia ta, dragă Iulia Popovici.Cred că FNT trebuie să devi-

nă cât mai internaţional, dar în primul rând trebuie să înceapă prin a deveni un festival pentru că, în momentul de faţă, are mai mult un regim de festival-turneu. Festivalul Naţional nu are perso-nalitate juridică, nu e o instituţie, nu produce spectacole, nu copro-duce, având o posibilitate limitată de a acţiona. Evident că FNT nu poate fi decât internaţional pentru că suntem în Uniunea Europea-nă, nu? Acum noi ne zbatem să aderăm la spaţiul Schengen ca să călătorim în Europa ca în propria noastră ţară. Dar nu poţi să le ai pe toate – şi să călătoreşti în Euro-pa ca în ţara ta, şi să ai un festival numai românesc.

— Ai văzut toate spectacolele ro-mâneşti incluse în programul FNT 2010? Ai vrea să le revezi?Le-am văzut pe cele mai multe

dintre ele, aş revedea cu plăcere spectacolul „20/20” al regizoarei-dramaturg Gianina Cărbunariu, realizat la Studioul „Yorick” din Târgu-Mureş (o montare bazată pe mărturii şi documente despre confruntarea interetnică sânge-roasă dintre români şi maghiari numită „Martie negru”, care s-a produs la Târgu-Mureş pe 19 martie 1990 – n.n.). Regizoarea a făcut o schimbare de distribuţie în „20/20” în beneficiul spectacolului. Nu aş

revedea „Interzis accesul anima-lelor” al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara, în regia lui Rodrigo Garcia.

— Una dintre vedetele FNT a fost Romeo Castellucci, intrat în topul internaţional al regi-zorilor, montările sale „Ghil-gameş”, „Divina Comedie” fiind invitate la cele mai im-portante festivaluri din lume. Spectacolul său, „Hey Girl!”, prezentat la Festivalul Naţi-onal din Bucureşti, a stârnit diferite reacţii – de la admira-ţie, euforie, încântare, până la decepţie totală. Ce părere ai despre formulele teatrale inventate de italianul Romeo Castellucci?Îmi place foarte mult Romeo

Castellucci, dar cred că spectacolele lui variază foarte mult ca valoare, chiar dacă foloseşte aceeaşi teh-nică. Asta e, când foloseşti atât de mult mijloace vizuale, nu întot-deauna celelalte elemente – drama-turgia, actoria – ajung să câştige un spaţiu în spectacol.

— Radu Afrim rămâne în conti-nuare pe prima linie a regiei româneşti. Stilul Radu Afrim capătă noi nuanţe în montări-le din cadrul FNT 2010?Cele două spectacole ale lui Ra-

du Afrim din festival – „Herr Paul” de Tankred Dorst şi „Miriam W.” de Savyon Lebrecht – sunt foarte bune. Aş spune că „Herr Paul” e mai mult în stilul cunoscut al lui Radu Afrim, în timp ce în „Miriam W.” regizorul începe deja să aducă lucruri noi. Cred că, pentru prima dată, se întâlnesc într-un spectacol al lui Radu Afrim estetica lui pro-prie cu estetica unor texte foarte puternice.

— Ce aştepţi de la următoarele ediţii ale FNT?Aştept ca festivalul să-şi de-

cline o identitate precisă. În mod sigur, va avea un alt selecţioner şi, în plus, mai aştept să se schimbe şi formula de selecţie, mai ales că ul-timii doi ani au fost şi foarte săraci, în plan financiar.

— Consider că la fiecare ediţie a FNT trebuie invitat şi câte un spectacol din R. Moldova. Tu ce crezi în legătură cu asta?Nu e obligatoriu să fie invitat

un spectacol basarabean, dacă nu e bun. Părerea mea sinceră e că în ultimii doi ani ar fi putut veni spectacole din Chişinău la FNT. Dar pentru asta e nevoie de o schim-bare de atitudine faţă de teatrul moldovenesc care, în general, nu circulă în România, nu doar la FNT. Şi mai e nevoie, totuşi, de un soi de lămurire a relaţiei dintre teatrul ro-mânesc şi cel din Republica Moldo-va. Dacă aşteptările faţă de teatrul

din R. Moldova sunt aceleaşi ca faţă de teatrul din Franţa, Polonia sau România în materie de vocabular complex, „bucureştenesc” sau alte lucruri din astea, niciodată n-o să avem acces la cultura proprie a unui teatru care îşi are o viaţa a lui şi care nu bate la uşile includerii în teatrul naţional românesc.

— Iulia, eşti singurul critic tea-tral bucureştean care ai scris despre Teatrul „N. Aroneţka-ia” din Tiraspol. Ce te-a deter-minat să scrii articolul „Exis-tă teatru la Tiraspol”, publicat în prestigioasa revistă „Ob-servator cultural”?Am scris pentru că am fost

fascinată de ce se întâmplă acolo şi cred în mod sincer că ar trebui să ajutăm la promovarea acelui teatru. Eu cred că lucrurile care se fac acolo dintr-o serie de raţiuni, estetice, culturale, dar şi politice, ar trebui să se vadă şi în România. Iniţiativa ar trebui să fie a noastră – ei n-o să

vină peste noi, noi trebuie să mer-gem să îi aducem.

— Care este rolul teatrului în viaţa ta? De ce mergi la tea-tru?Merg la teatru pentru că asta

mi-e meseria, pentru că mă inte-resează şi pentru că am învăţat să fiu selectivă. Nu trebuie să vezi tot ca să fii critic de teatru. Cred că fiecare caută lucruri diferite la teatru – unii caută o poveste, alţii caută bucurie, o alternativă fericită la problemele vieţii lor, alţii caută o dramă, alţii vor să afle lucruri noi despre propria viaţă. Cu cât opţiunile sunt mai diverse şi sunt îndeplinite în întregime, cu atât e mai bine pentru teatru. Trebuie să avem de toate. De fapt, dacă aş şti precis ce caut în teatru, m-aş lăsa de căutat.

— Mulţumesc pentru interviu!

Interviu realizat de Irina NECHIT

„E nevoie de un soi de lămurire a relaţiei dintre teatrul românesc şi cel din R. Moldova”

FNT // Interviu cu Iulia Popovici, critic de teatru, Bucureşti

Organizat de Uniunea Teatrală din România, cu contribuţia Ministeru-lui Culturii şi Patrimoniului Naţional al României şi a Institutului Cultural Român, Festivalul Naţional de Tea-tru din Bucureşti (FNT) s-a desfăşu-rat între 30 octombrie şi 7 noiembrie, reunind producţii scenice în care se poate întrezări, nici mai mult, nici mai puţin, viitorul teatrului. Acest deziderat este punctat şi de Cristina Modreanu, selecţioner unic şi direc-tor artistic al FNT.

„Diversitatea felurilor în care artiştii vorbesc despre lumea de azi este o realitate peste tot în lume. Prin urmare, nu mai poate fi ignorată în România. Am hotărât ca, în 2010, să nu mai separăm producţiile independente de selecţia oficială”, remarcă Cristina Modreanu în caietul-program al festi-valului ajuns la ediţia a XX-a.

În cadrul FNT, Cristina Modreanu şi-a lansat volumul „Jurnal de selecţio-ner” în care relatează despre „oboseala fizică la care ajungi uneori alergând prin toată ţara”, despre unele „dezamă-giri profesionale (trupe deprofesiona-lizate, teatre lipsite de orice strategie, directori iresponsabili etc.)”, afirmând că, totuşi, experienţa de selecţioner a fost una extraordinară: „Am în minte o hartă teatrală a României destul

FNT 20, fără teatru basarabean

SECVENŢĂ DIN SPECTACOLUL „HEY GIRL!” de Romeo Castellucci, Societas Raffaello Sanzio, Italia.

de exactă, plus o bună cunoaştere a teatrului lumii şi o reţea de contacte pe care o voi folosi în continuare pentru promovarea teatrului românesc”.

Amintim că Cristina Modreanu a fost şi la Chişinău, în decembrie 2009, ca invitată la Festivalul Naţional de Teatru din capitala R. Moldova. Însă, din cele câteva spectacole văzute la festivalul nostru, nu a selectat niciunul pentru FNT 20, deoarece dreptul de a alege al directorului artistic al FNT îi

aparţine în exclusivitate. E oarecum tardiv să regretăm că

teatrul basarabean a lipsit la ediţia curentă a celui mai mare festival din România.

După părerea noastră subiectivă, în structura atât de stufoasă a FNT 20 s-ar fi găsit un loc şi pentru o montare din RM. Însă, ştiind cât de prost îşi pro-movează teatrele basarabene cele mai bune spectacole, cât de anemici sunt administratorii trupelor autohtone în

privinţa asigurării vizibilităţii interna-ţionale a producţiilor din R. Moldova, nu ne rămâne decât să deplângem absenţa teatrelor noastre la Festivalul Naţional din Bucureşti.

Au fost prezenţi, în schimb, la FNT, actriţa Teatrului „Eugene Ionesco” Ala Menşicov, cronicarii dramatici şi criticii de teatru basarabeni Valentina Tăzlăuanu, Larisa Turea, Angelina Roş-ca, Svetlana Târţău, Larisa Ungureanu şi subsemnata, urmărind, secvenţial, un maraton teatral ce a implicat sute de nume de actori, regizori, dramaturgi, comentatori ai teatrului, zeci de scene, locaţii cu destinaţie culturală.

Constituit din modulele „Romani-an showcase 3, Spectacole româneşti de top”, „Spectacole invitate din străină-tate”, „Premiere în FNT”, „Dezbateri, conferinţe”, „Lansări de carte”, „Filme, noapte, teatru, dans”, festivalul i-a avut drept protagonişti pe renumi-ţii regizori români Silviu Purcărete („Regele moare” de Eugene Ionesco), Andrei Şerban („Strigăte şi şoapte” de Ingmar Bergman), Mihai Măniuţiu („Aici, la porţile beznei” după Euripide), Alexandru Dabija („Pyramus & Thisbe 4 you” după Shakespeare), Radu Pen-ciulescu („Legenda marelui inchizitor” după Dostoievski), pe mai tinerii Radu Afrim („Herr Paul” de Tankred Dorst, „Miriam W.” de Savyon Liebrecht), Gi-

anina Cărbunariu („20/20” de Gianina Cărbunariu) şi pe creatorii de teatru Krzysztof Warlikowski din Polonia, laureat al Premiului „Europa – Noi Realităţi Teatrale”, Romeo Castellucci din Italia, coregraful şi compozitorul britanic Billy Cowie din Marea Brita-nie, Matthias Langhoff din Germania, Dominique Fataccioli din Franţa.

Lansările de carte de la librăria „Cărtureşti”, conferinţele susţinute de George Banu, Alexander Hausva-ter, Tompa Gabor la Fundaţia „George Baron Lowendal” (e interesant că pictorul, scenograful, actorul George Lowendal a activat, în perioada inter-belică, la teatrele naţionale din Chişi-nău şi Cernăuţi), precum şi conferinţa „Actorul şi măştile sale”, din ciclul „Cultura bate criza”, moderată de Sorin Alexandrescu, avându-i ca invitaţi pe regizorul Mihai Măniuţiu şi pe cunos-cuţii actori Marcel Iureş, Marian Râlea, Oana Ştefănescu şi Radu Amzulescu, eveniment găzduit de Aula Bibliotecii Centrale Universitare, proaspăt reno-vată (un spaţiu de o reală măreţie), au constituit tot atâtea oferte şi atracţii pentru artiştii şi teoreticienii partici-panţi la FNT, cât şi pentru cei care, pur şi simplu, admiră arta scenică, fără a încerca să-i explice misterul.

I. N.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 23 noieMbrie 2010 www.jurnal.md Interviu | 11

Premiile Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România

A XII-a ediţie a Galelor APLER a avut loc pe 12 noiembrie 2010, la Casa Tineretului din Câmpina. Juriul, alcătuit din scriitorul Mircea Muthu (preşedinte), criticul de artă Dorana Coşoveanu, criticul literar Vasile Spiridon şi criticul literar Radu Voinescu, a decernat următoa-rele premii pentru 2009:

– Editura Academiei Române, Editura Anului;– Leo Butnaru, Scriitorul Anului; – Gherasim Rusu Togan, Critică Literară; – Revista Hyperion, redactor-şef Gellu Dorian;– Valentin Talpalaru, Jurnalism Cultural.

Precizăm că preşedintele Traian Băsescu a oferit Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofiţer – Categoria A "Literatura", lui Adrian Alui Gheorghe, Dumitru Chioaru, Horia-Răzvan Gârbea, Nicolae Oprea, Irina Poanta (Irina Petraş), Gheorghe Pop Silaghi (George Vulturescu), Adrian-Popescu Roman şi Alexandru Vlad.

Acelaşi titlu, în grad de Cavaler, tot la Categoria A "Literatura", a fost acordat scriitorilor Adriana Babeţi, Leo Butnaru, Vasile Dan, Ale-xandru Dobrescu, Ion Bogdan Lefter şi Mircea Opriţă.

„Cei mai mulţi dintre scriitori doresc schimbarea”

Interviu cu Arcadie Suceveanu, candidatul care a acumulat cel mai mare număr de voturi din partea scriitorilor pentru funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova (USM)

— Stimate Arcadie Sucevea-nu, mai întâi să precizăm că acest interviu este realizat înainte ca Ministerul Justi-ţiei să dea vreo apreciere re-zultatelor votării din cadrul ultimei Adunări Generale a Scriitorilor. Cum te simţi în această perioadă, când, deşi ai câştigat prin numărul de voturi, contracandidatul tău, distinsul academician Mihai Cimpoi, invocă probleme de procedură şi nu recunoaşte rezultatul alegerilor?Atunci când mi-am depus can-

didatura la funcţia de preşedinte al USM, speram că voi avea parte de o competiţie democratică, echitabilă, colegială, dacă vreţi. Nici nu mi-am putut imagina că mă voi pomeni într-o situaţie atât de dificilă, atât de neordinară şi de paradoxală. În cazul în care contracandidatul meu, dl academician Mihai Cimpoi, m-ar fi devansat cu un singur vot, i-aş fi strâns mâna şi aş fi ciocnit un pahar de şampanie în cinstea vic-toriei sale – cu el şi cu toată lumea care l-a susţinut. Gândeam (naivul de mine!) că la fel se va întâmpla în cazul în care eu voi fi acela care va acumula mai multe voturi. Ei bine, n-a fost să fie! Când şi-au văzut înfrângerea, abia în momentul anunţării rezultatelor alegerii (89 de voturi pentru Suceveanu, 76 de voturi pentru dl Cimpoi), dl acade-mician şi fervenţii săi susţinători au început să caute nod în papură, cum s-ar zice, invocând „vicii” de procedură. Ceea ce a urmat ţine de domeniul în care expert poate fi doar Sherlock Holmes: înscenarea unui furt de documente din biroul preşedintelui, uşi sigilate, insinuări şi ameninţări, zvonuri şi minciu-ni bine ticluite şi lansate opiniei publice…

Ar fi puţin să spun că mă simt inconfortabil – sunt de-a dreptul frustrat, dezamăgit şi îngreţoşat de ceea ce se întâmplă.

— Ce argumente ale colegilor scriitori te-au convins să can-didezi la funcţia de preşedin-te?Scriitorii, în marea lor majo-

ritate, demult vor o schimbare la USM. Prea e anchilozată Uniunea noastră, prea „erodată”. Eram şi rămân convins că trebuie făcută o serie de transformări urgente, ma-jore. Ne-o cere timpul de-afară, ne obligă noile realităţi. Trăim un mo-ment greu, de instabilitate politică şi criză economică. Uniunea Scri-itorilor trebuie să fie un organism util membrilor săi, o instituţie care să le aducă beneficii concrete şi nu doar acea aură mitică «de om al scrisului». Acest lucru nu se poate obţine decât prin programe, prin aplicarea unor proiecte culturale şi manageriale, prin atragerea unor fonduri private.

Mi-am asumat rolul de foiţă de turnesol. Vroiam să mă conving ce

vor cu adevărat scriitorii. Prin cele 89 de voturi ce mi le-au acordat, s-a văzut că cei mai mulţi dintre ei doresc schimbarea.

— Crezi că „ţi-ai aprins paie în cap”, acceptând să vii în frun-tea Uniunii?Foarte mulţi colegi mă sus-

ţin şi mă încurajează în această acţiune. Dar sunt mulţi şi din cei care resimt o eventuală plecare a dlui Cimpoi de la conducerea USM ca pe un dezastru naţional. Unul dintre aceştia scria în „Literatura şi arta” că „niciunul dintre noi – nu că n-ar putea! – n-are dreptul să-i ia, deocamdată, locul”. Altul scrie, tot în această revistă, că la USM a avut loc „un puci”. Aşadar, iată-mă şi organizator de puci, atentator naţional, „complotând” împotriva dlui Mihai Cimpoi.

Regret mult că această Aduna-re generală ordinară, organizată, ce-i drept, foarte prost, a degenerat într-o babilonie scandaloasă. Acum nici nu mai ştiu ce-ar trebui să fac: să mă autoculpabilizez, să mă simt vinovat că am acumulat mai multe voturi? Şi eu, şi dl academician ne-am aflat în condiţii egale. Domnia sa a avut posibilitatea să câştige alegerile. Dacă nu le-a câştigat, ar trebui să-l pună serios pe gânduri acest lucru. Îl asigur că adevărata pricină se află în altă parte, nu nea-părat în „impertinenţa” mea de a-l fi concurat la această funcţie.

— Cum se împacă Arcadie Su-ceveanu, poetul, cu această

umilitoare ipostază de a fi contestat pe motive procedu-rale?După cum spuneam, nu pot

scăpa de sentimentul că am fost umilit, într-un fel chiar dezono-rat. Victoria mea în alegeri a fost împinsă în ridicol şi derizoriu. De parcă nu am trăi în democra-ţie, în secolul XXI, ci în feuda-lism. Imaginaţi-vă că rezultatele alegerilor erau în favoarea con-tracandidatului meu – credeţi că mai apăreau „erori de procedu-ră”? Fiţi siguri că nu, totul era să fie OK.

— De mai mulţi ani scriitorii pledează pentru Schimba-re, pentru o schimbare în plan social-politic a Republi-cii Moldova, dar şi pentru o schimbare în mai bine a mo-dului de funcţionare a USM. Acum se poate spune că la USM s-a produs Schimbarea?Nu, încă nu a avut loc Schim-

barea. Adevărata Schimbare abia urmează să se producă. Ea va include mai multe componente de ordin organizatoric, administrativ, social. Iată câteva dintre ele.

Restructurarea reală şi eficien-tă a USM reclamă măsuri radicale, măsuri pe care nu le poate lua decât un executiv de profesionişti, dina-mic şi reformator. De aceea, pledez pentru crearea unui Comitet Direc-tor format din 5-7 membri activi ai Consiliului, care să asigure, alături de preşedinte, conducerea efectivă a USM.

Noua conducere va adopta o politică de austeritate vizavi de administrarea şi distribuţia surselor de venit ale instituţiei. Nu vom admite irosirea fondurilor prin efectuarea de cheltuieli neregula-mentare. Cheltuielile de protocol vor fi reduse la minimum.

Se va institui o Comisie socială ce va examina periodic cererile de ajutoare sociale, solicitările privind cazurile de boală sau de deces, va stabili cuantumul şi distribuirea ajutoarelor după criterii echitabile şi transparente.

Departamentul relaţii cu pu-blicul va crea un fond financiar din sponsorizări şi subvenţii în vederea remunerării scriitorilor partici-panţi la întâlnirile cu cititorii.

Vom iniţia un program de bur-se de creaţie acordate de USM unor scriitori angajaţi în proiecte literare de anvergură. Anual, Consiliul va decide acordarea unui număr de 4-5 burse unor scriitori de valoare, nu neapărat pensionari, dar care realizează un venit lunar mai mic de 1500 de lei.

— Actualmente deţii şi funcţia de preşedinte al Filialei Chişi-nău a Uniunii Scriitorilor din România, fiind ales de către membrii USR din Republica Moldova. Aşadar, cunoşti foar-te bine mecanismul de func-ţionare a breslei scriitoriceşti de la Bucureşti. Ce nu funcţio-nează la noi la fel de bine pre-cum funcţionează la USR?Situaţia în care se află USR

diferă sub mai multe aspecte de cea a Uniunii noastre. Patrimoniul ei este mai bogat, sursele de venit sunt mult mai importante. Scriito-rii din România au în proprietatea lor un hotel, un cazino, o casă de creaţie la Neptun etc. Activitatea financiară a USR este transparentă, bugetele anuale şi semestriale sunt discutate şi adoptate la şedinţa Comitetului Director, apoi sunt

adoptate de către Consiliu. De ase-menea, Consiliul alocă din buget sumele necesare pentru întreţine-rea revistelor literare. O Comisie socială acordă ajutoare sociale scri-itorilor aflaţi în dificultate, într-un mod bine organizat, sistematizat. Toate acestea şi încă multe altele trebuie preluate şi aplicate cât mai eficient în viaţa şi activitatea insti-tuţiei noastre.

— Ai de gând să reacţionezi cum-va la calomniile ce se aduc în legătură cu obţinerea unui re-zultat atât de favorabil (13 vo-turi avans la preşedinţie)? Sau singura reacţie, poeticeşte vorbind, ar fi doar reacţia pro-priei inimi în propriul trup?Rezultatele, adică numărul

celor care m-au votat, vorbesc de la sine. Pentru mintea celor lucizi şi nepărtinitori, bineînţeles. Cât despre „propria inimă”, prin multe cazne şi cutremure mai trece ea în aceste zile, sireaca…

— În ce măsură eşti încurajat de susţinerea Consiliului nou-ales?Spre marea mea bucurie, Adu-

narea generală a ales un Consiliu competent, compus din personali-tăţi puternice. Pentru un preşedin-te ce îşi doreşte să facă mai multe schimbări, un asemenea Consiliu e o adevărată şansă.

— Mai revii la poezie în ultimele zile? Văzându-mă în jalnica ipostază

de funcţionar frustrat şi dezonorat, confiscat de problemele cotidianu-lui (atât de insignifiante, din punc-tul ei de vedere), poezia m-a părăsit în aceste zile. La plecare, am citit în ochii ei mult reproş şi o imensă mi-lă. Dar am surprins în ei şi umbra unei luminiţe ascunse, ce mă face să cred că se va reîntoarce…

Interviu de Nicolae POPA

www.jurnal.md Marţi, 23 noieMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 12 | Sport

Primul El Clasico din acest sezon va fi marcat de recorduri. Re-al Madrid, lider înainte de meciul de pe Camp Nou, are cel mai bun start de sezon din istoria clubului (32 de puncte, 10 victorii şi 2 remize), în timp ce Barcelona a obţinut cea mai mare victo-rie din deplasare din ultimii 50 de ani, 8-0 la Almeria!

Cel mai încinsBARÇA–REAL din ultimii ani!

Presa din Spania anticipează cel mai încins duel Barcelona - Real Madrid din ultimii ani. Cu o etapă înainte de marele meci, atât Barça, cât şi Real au făcut specta-col. Sâmbătă, „extratereştrii” lui Guardiola au desfiinţat-o pe Al-meria în faţa propriilor suporteri, 8-0, cea mai categorică victorie obţinută în deplasare în ultimii 50 de ani (pe 25 octombrie 1959, 8-0 la UD Las Palmas)! Eroul serii? Messi! Argentinianul a reuşit un hat-trick excepţional şi a ajuns la 101 goluri marcate în Primera Division. Nici Cristiano Ronaldo nu s-a lăsat! Tot sâmbătă, portughezul a reuşit şi el un hat-trick, în victoria obţinută de Real pe Bernabeu, 5-1 cu Athle-tic Bilbao. Ronaldo este golgheter în campionatul Spaniei, cu 15 reu-şite, cu două mai mult decât Messi.

„Să vedem dacăşi cu noi vor marcaopt goluri”

Cristiano Ronaldo nu este deloc impresionat de victoria rivalilor de la Barcelona. „Nu contează deloc că au învins cu 8-0. Niciun meci nu seamănă cu următorul. Să vedem dacă Barcelona va mai marca opt

goluri şi cu noi!”, a spus ironic por-tughezul. Replica catalanilor n-a în-târziat să apară. Cotidianul „Sport” a scris duminică: „Cristiano, eşti sigur că vrei opt?”.

Real,lider pe Camp Nou

Peste exact şase zile, Real Ma-drid va merge pe Camp Nou cu un punct avantaj faţă de Barcelona în fruntea clasamentului. Pentru a treia oară în istorie, El Clasico se va disputa în prima zi a săptămâ-nii. Autorităţile locale au decis ca meciul să nu se joace duminică pentru că atunci vor avea loc ale-geri în Catalunya.

Antrenorii au bătut mai multe recorduri

La primul sezon în Spania, Mourinho a bătut deja mai multe recorduri. Cu cele 32 de puncte ob-ţinute de Real în primele 12 etape, The Special One e antrenorul cu cel mai bun debut în istoria campiona-tului spaniol. Nici Guardiola nu stă degeaba: a ajuns la 68 de victorii pe banca catalanilor şi l-a depăşit pe legendarul Helenio Herrera.

„În primul rând, am pretenţii faţă de conducerea clubului. Ei tre-buie să le bage în cap fotbaliştilor că joacă la un club mare, cu o isto-rie bogată, că nu trebuie să păteze blazonul echipei. De asemenea, sunt nemulţumit de atitudinea fotbaliştilor care au toate condiţi-ile pentru a face performanţă”, a tunat Ciornîi.

Acesta le-a amintit celor din conducerea clubului, dar şi fotba-liştilor că investeşte anual peste un milion de euro, dar este răsplătit cu locul şase în clasament şi cu înfrân-geri ruşinoase. „Le comunic tuturor că nu este uşor să întreţii o echipă de fotbal. În fiecare an, scot din buzunar peste un milion de euro”, a fost mesajul finanţatorului.

Nicolae Ciornîi a lăsat să se în-ţeleagă că se va implica mai mult în activitatea echipei, iar în iarnă se va face o curăţenie generală. „Trebuie să facem ceva la echi-pă, mă refer la înnoirea acesteia. O soluţie ar fi promovarea unor jucători de la echipa secundă, plus aducerea unor jucători cu experi-enţă”, a conchis acesta.

FC Zimbru este pe locul şase în Divizia Naţională, cu 27 de puncte acumulate în 17 etape. Echipa an-trenată de Ivan Tabanov a înregis-trat şapte victorii, şase rezultate

Finanţatorul FC Zimbru, Nicolae Ciornîi, care a stat în um-bră în ultimul timp, lăsând echipa în mâinile ginerelui său, Andrei Cecetov, este iritat de faptul că formaţia sa este pe locul şase în Divizia Naţională. După înfrângerea de pe teren propriu cu Iskra-Staly, scor 0-1, Ciornîi a spus că nu e mulţu-mit de conducerea clubului şi de jucători.

Ciornîi pregăteşte curăţenie generală la FC Zimbru

de egalitate şi patru înfrângeri. Zimbrii au câştigat ultimul titlu de campioană în 2000. (V.H.)

CIORNÎI, nemulţumit de evoluţia FC Zimbru, anunţă curăţenia generală

FC Sheriff a câştigat cu 3-0 der-biul cu fosta lideră a clasamen-tului, FC Dacia, ocupând astfel primul loc în Divizia Naţiona-lă. Dacii, deşi erau optimişti înaintea meciului, intraţi în teren, nu au mişcat deloc. În schimb, fotbaliştii FC Sheriff au fost foarte motivaţi şi, pen-tru prima dată de la începutul sezonului, sunt lideri ai clasa-mentului cu 36 de puncte.

FC Sheriff a făcutşah-mat apărareadacilor

Înaintea meciului, dacii sperau că şi după acest meci vor rămâne pe primul loc în Divizia Naţională. Antrenorul Igor Dobrovolski a ali-niat o echipă defensivă, în speranţa că se va alege cu un punct în urma derbiului. Acest lucru i-a fost fatal pentru că apărarea a semănat cu un caşcaval. Viespile au profitat de aceste găuri şi au deschis scorul prin brazilianul Franca în minutul 12. FC Dacia nu s-a trezit după golul gazdelor, continuând să facă greşeli în apărare, lucru de care a profitat mijlocaşul rus Aleksandr Erokin. Fotbalistul s-a demarcat perfect la un corner executat de Brankovic, în timp ce fundaşul dacilor, Gamezar-daşvili, mult mai înalt decât jucăto-rul rus, a rămas ţintuit. FC Sheriff şi-a desăvârşit opera în minutul 72, când Brankovic a executat perfect o lovitură liberă de la 20 de metri.

Sosniţki: „Am făcut cel mai bun joc de până acum”

Antrenorul gazdelor, Andrei Sosniţki, radia de fericire la finalul meciului, menţionând că „lucruri-le au revenit pe un făgaş normal”. „Am pregătit foarte minuţios acest meci. Am făcut cel mai bun meci de până acum în campionatul intern.

Sheriffii au detronat-o pe Dacia lui Dobrovolski

DIVIZIA NAŢIONALĂ // Cinci echipe luptă pentru titlul de campioană a Republicii Moldova

Jucătorii mei au învăţat, în sfârşit, să aibă satisfacţie din ceea ce fac pe teren. Nu doar Erokin mi-a plăcut, ci majoritatea jucătorilor mei. S-a văzut că pun suflet în joc şi acest lucru ne-a adus victoria în faţa lide-rului”, a spus antrenorul.

„Am revenit unde ne este locul”

Atacantul Jimmy Franca a spus că e fericit că echipa sa a revenit pe primul loc în clasament, acolo unde-i este locul. „Am câştigat meciul, am revenit pe primul loc, dar nu trebuie să ne oprim aici. Sper că, la final, să fim campioni”, a spus Franca, completat de Erokin: „Suntem foarte mulţumiţi de rezultat. Nu le-am dat nicio şansă celor de la FC Dacia”.

Dobrovolski nu a vrut să dea ochii cu presa

Tehnicianul FC Dacia, Igor Dobrovolski, a refuzat să vină la conferinţa de presă de după meci, trimiţându-l din nou pe secundul Aleksandr Kamaldinov. Ultimul a criticat jucătorii săi, dar a precizat că FC Dacia nu renunţă la lupta pentru titlul de campioană. „Nu am ce comenta vizavi de meci. Cred că nimeni nu se aştepta că vom pierde aşa uşor. Fundaşii noştri nu au fost atenţi la primele două goluri. Mai sunt multe partide până la finalul campionatului şi se poate întâmpla orice. Putem fi campioni”, a menţio-

nat Kamaldinov. Patronul FC Dacia, Adlan

Shiskhanov, a venit cu un apel către fanii echipei, în speţă către cei peste 100 de suporteri care au fost în tribuna stadionului Sheriff. „Le cer scuze tuturor suporterilor. Eu sunt vinovat de această înfrân-gere. Sunt sigur că mai avem un cuvânt de spus în ceea ce priveşte lupta pentru titlul de campioană. Mai avem de disputat 22 de partide, iar jucătorii noştri se vor strădui să le câştige pe toate”, a spus Shiskha-nov care a încercat să ia presiunea de pe umerii fotbaliştilor săi.

Cinci echipe în lupta pentru titlul de campioană

Ediţia 2010–2011 a Diviziei Na-ţionale este cea mai echilibrată în ceea ce priveşte echipele cu şanse reale la cucerirea titlului de campi-oană. FC Sheriff, FC Dacia, Iskra-Staly, FC Olimpia şi FC Milsami au şanse să termine campionatul pe primul loc. Primele trei echipe au câte 36 de puncte după 17 etape disputate, iar FC Olimpia şi FC Mil-sami – câte 35 de puncte.

În ultima etapa, FC Milsami a trecut cu 2-1 de FC Găgăuzia, FC Olim-pia – FC Rapid 1-1, Sf. Gheorghe – FC Tiraspol 0-2, FC Dinamo – FC Nistru 3-2, Academia UTM – FC Costuleni 0-1 şi FC Zimbru – Iskra Staly 0-1.

Vitalie HADEI

RUSUL EROKIN, la doar 20 de ani, este noul lider al FC Sheriff

Jurnal de Chişinãu Marţi, 23 noieMbrie 2010 www.jurnal.md Il paradiso | 13

Jurnalul iubirii

Bun de însurat

Am 33 de ani, 1,58 m şi locuiesc la ţară. Am gospodărie, dar nu am gospodină. Aş vrea să cunosc o fată cu vârsta între 26 şi 32 de ani, înălţimea 1,58 m. Să fie bună la suflet, serioasă şi suplă. Poate să aibă şi un copil. (552)

Îmi caut jumătatea

Am 37 de ani, studii superioare. Aş vrea să fac cunoştinţă cu o femeie serioasă, fără vicii, care să mă respecte şi să mă preţuiască. Accept şi un copil. (559)

Bărbat de 33 de ani

Am 33 de ani şi locuiesc la ţară. Aş vrea să cunosc o doamnă, domnişoară, cu vârsta între 28 şi 30 de ani, fără vicii, pentru a întemeia o familie, unde înţelegerea şi pacea să dăinuie. (560)

Văduvă şi fără vicii

Sunt o femeie de 25 de ani, văduvă şi fără vicii. Aş vrea să cunosc un bărbat pe care să-l pot iubi şi să mă iubească, să fie gospodar bun, cumsecade. Rog seriozitate. (561)

Pentru o familie adevărată

Am 34 de ani, zodia scorpion, timid. Aş vrea să cunosc o femeie potrivită vârstei mele. Poate avea şi un copil. (562)

Bărbat de la oraş

Locuiesc şi lucrez în Chişinău. Caut o fe-meie de vârsta între 27 şi 30 de ani, poate avea şi un copil, dar să fie serioasă. (563)

Bărbat de afaceri din Germania caută sufletul pereche

Edi, 47 de ani, 1.70 m, 68 kg. Hobby, muzi-ca şi sportul. Caut o parteneră pentru crearea unei familii fericite cu vârsta între 25 şi 35 de ani. Rog doamnele să-mi trimită poze. (544)

Edy aus Deutschland

Edy 47/170/68 Geschaftsman aus Deuschland. Hob-by: Music, Sport, Reisen. Sucht eine Partnerin 25-35 für glückliche Familie. Bitte mit Bild. (edu-ard.siller@gmx.de,

0049 151 55 92 42 70) (544)

Ca să nu ne mai despărţim

Doamnă (la 20 de ani sărbătoriţi după 30) intuieşte că sufletul său geamăn, al unui domn energic, înţelegător şi generos, este undeva pe aproape. Rămâne ca soarta să bine-voiască să ne îndrepte unul spre celălalt şi să facă să ne întâlnim. Ca să nu ne mai despăr-ţim niciodată. (536)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţi-ile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufle-tul care să-ţi aline singurătatea. Tre-buie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratui-te) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne da-tele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Nici nu ştiu de unde să încep pentru că îmi este foarte greu să exprim în cuvinte această iubire, această rază de soare care îmi face viaţa minu-nată în fiecare dimineaţă.

De multe ori, m-am întrebat cum arată dragostea, ce simt oamenii atunci când sunt îndră-gostiţi. Aşa arată dragostea, aşa cum mi-ai arătat-o tu în fiecare zi, în fiecare minut petrecut împreună sau departe unul de celălalt.

Îţi aminteşti când mi-ai ri-dicat privirea din pământ, când mi-ai descreţit fruntea, mi-ai şters lacrimile şi mi-ai privit chipul? Era o zi frumoasă de primăvară şi eram împreună pe străzile vechi ale Chişinăului. Mi-ai luat mâna rece şi tremu-rândă în mâna ta caldă, protec-toare şi am plecat împreună cu capul în nori în viaţă.

Îţi aminteşti când mi-ai spus că şi atunci când dorm te iubesc? Mi-ai spus că iubirea se vede pe chipul meu atunci când te strâng în braţe şi nu vreau să îţi dau drumul până la prima rază de soare.

Îmi este dor de tine chiar şi atunci când eşti lângă mine pentru că îmi doresc să simt pri-virea ta, să îmi acoperi trupul cu braţele şi să spui că îmi vei fi mereu aproape.

Onestitate, încredere, impli-care, dragoste... Toate astea de la tine le-am învăţat. Eşti îngerul meu, am devenit dependentă de tine, de aura ta, de liniştea şi încântarea pe care o simt alături de tine. Văd acestea pe chipul tău, în fotografia pe care o am în mână. Simt liniştea şi fericirea uitându-mă la o foaie de hârtie care are chipul tău.

Eşti tot ce mi-am dorit,

chiar mai mult decât aş fi avut puterea să îmi doresc vreodată. Totul în jurul meu a prins viaţă şi parcă tot ce mă înconjoară îmi inspiră fericire.

Au fost momente în care te-am urât pentru că nu am putut să te şterg din minte, au fost clipe în care m-ai rănit şi ai pus lacrimi pe faţa mea, chiar şi atunci am ştiut că vom rămâne împreună.

Eşti o parte din mine, chiar dacă acum nu-mi eşti alături. Eşti cel pe care, uneori, mi-aş fi dorit să îl uit, cel pe care l-am iubit şi nu l-am uitat, cel pe care îl iubesc nebuneşte, deşi mi-ai frânt inima.

Îmi e dor de respiraţia ta în părul meu, de savoarea sărutului tău din fiecare seară, de mâna caldă care mă proteja, de zâmbe-tul meu atunci când îţi vedeam chipul în fiecare dimineaţă, de

plimbările nocturne pe malul mării, de cuvintele şoptite în ureche, corpul pe care îl strân-geam la piept în fiecare noap-te, duminicile în care citeam împreună aceeaşi carte, râsetele din miez de noapte. Îmi e dor de modul în care intuiai temerile mele cele mai ascunse, felul în care îmi mângâiai fiecare punct al corpului, îmi e dor să împart cu tine lacrimile de fericire.

Nu pot îngropa toate secre-tele, nici nu îmi doresc asta, le am aici, în suflet, la fel ca tine. Te simt lângă mine mai mult decât oricând, simt cum inima mea bate odată cu a ta. Îţi aud paşii care se îndreaptă spre mine, aproape că simt îmbrăţi-şarea ta, totul pare atât de real. Sunt fericită să spun că orice s-ar întâmpla, îţi voi fi alături.

Te iubesc!

Epistolă pentru iubitul meu

Soarta a făcut ca el să se despartă de ea şi atunci l-am făcut să fie cu mine. Nu a durat mult şi ne-am despărţit. Era de aşteptat. Nu eram decât doi copii care nu ştiau ce simt unul pentru celălalt.

Iubitul meuse droga

Timpul a trecut, însă dragostea mea pentru el nu a dispărut. Nu l-am putut uita niciodată, deşi eram o copilă şi nu ştiam ce înseamnă cu adevă-rat dragostea. După trei ani de zile, soarta ne-a readus din nou unul lângă celălalt. Era într-o noapte de Paşti, amândoi eram la bunici. Stând cu prietenii mei, glumind şi râzând, a apărut el. În momentul acela, ceva din mine a tresărit, inima mi-a luat-o razna, parcă vroia să-mi iasă din piept. Destinele noastre s-au unit atunci din nou.

Timpul trecea şi noi eram împreună, ne iubeam, eram fericiţi până în ziua când am aflat ceva ce mi-a schimbat radical viaţa. El, omul care era totul pentru mine şi în care credeam cum nu crezusem în nimeni până atunci, se droga. Îl vedeam cum se distrugea sin-gur. Vroiam să-l ajut, dar nu lăs pe nimeni să facă lucrul acesta. În momentul acela, mi-am pus întrebarea dacă merită sau nu iubirea mea pentru că, în tot acest timp când eram fericiţi, m-a minţit. Am stat mult pe gânduri, dar inima îmi juca feste. Conştiinţa îmi spunea că nu mai are rost, dar iubirea mea nu putea să treacă aşa de uşor. Inima nu mă lăsa să-l părăsesc tocmai în momentul când avea

DRAGOSTE // Nu ai cum să treci prin iubire dacă nu ai trecut şi prin suferinţă

Ochii care nu se vădnu se uită!

Povestea mea de dragoste a început de mult. Ne cunoaştem de când eram mici. El e cu patru ani mai mare decât mine. Când l-am văzut prima oară, a fost dragoste la prima vedere. Era împreună cu o fată de doi ani, cred că o iubea.

cea mai mare nevoie de mine. Aşa că am rămas lângă el, aju-tându-l să depăşească momen-tul acela distrugător din viaţa lui şi, împreună, am reuşit.

Distanţa îmi sfâşia inima

Trecusem prin multe şi credeam că, în sfârşit, putem fi fericiţi, că putem să ne iubim fă-ră să ne stea nimeni în cale, dar m-am înşelat. Nu a trecut mult timp şi a plecat de lângă mine.

Mama lui l-a convins să se ducă în armată, să facă o şcoală militară. Atunci când a plecat, niciunul dintre noi nu a ştiut ce ne aşteptă. A plecat departe. Doi ani de zile ne-am văzut o dată la două săptămâni, poate şi mai mult. Însă iubirea noastră a rezistat. În timpul acesta, am trecut prin multe certuri,

gelozii, dar nimic nu ne-a făcut să ne despărţim. Distanţa parcă ne unea mai mult. Au trecut cei doi ani în care a fost departe de mine şi, în sfârşit, a venit momentul în care puteam să fim amândoi. Iubirea noastră a trecut prin multe încercări. Unii chiar ne invidiau. A sosit momentul când el a venit acasă dar, din păcate, nu pentru foarte mult timp. Urma să plece din nou şi, de data aceasta, nu ştiam pentru cât timp.

Am depăşit geloziaNu mai puteam, distanţa

îmi sfâşia inima, viaţa mea nu însemna nimic fără el. Totuşi trecuse prea mult timp, îl iubeam mult. Aşa am rămas în continuare alături de el. L-am sprijinit în tot ceea ce făcea, zicându-mi că fac acest lucru pentru noi, pentru viitor.

Au trecut cinci ani. Suntem împreună după suferinţă, gelo-zie, certuri şi multe altele. Am trecut amândoi prin bune şi rele, dar iubirea noastră creşte. Am ajuns la concluzia că ochii care nu se văd NU se uită, încă îl mai aştept să vină acasă lângă mine, nu ştiu cât va mai fi până atunci. Nu ai cum să treci prin iubire dacă nu ai trecut şi prin suferinţă sau gelozie sau nopţi de lacrimi gândindu-te la el. Aşa au trecut cinci ani de zile din viaţa mea şi vor mai trece. Nu ştiu de ce am făcut toate astea. Poate că aşa e iubirea adevărată, care te face să suferi. Dar va veni şi acea zi când ştiu că vom fi fericiţi. Uneori, cred că şi distanţa asta ne-a ţinut împreună. Dacă am fi fost zi de zi amândoi, poate că, până acum, am fi fost certaţi de mult. Vrem să obţinem ceva de la viaţă, de aceea facem studii ca în viitor să formăm şi o familie bună.

www.jurnal.md Marţi, 23 noieMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 14 | Poveşti adevărate

Berbec Zi favorabilă realizărilor pe plan social şi material, dar să nu vă aşteptaţi ca rezultatele să apară imediat! S-ar putea să plecaţi într-o călătorie neplanificată. Pare a fi o deplasare în interes de afaceri care vă oferă

o şansă nesperată.

Taur Sunteţi în formă şi vă adaptaţi cu uşu-rinţă la situaţii noi. Reuşiţi să rezolvaţi câteva probleme ale familiei şi chiar să îi ajutaţi pe alţii să îşi rezolve problemele. Este o zi favo-

rabilă comunicării cu prietenii şi cu membrii familiei. Nu exageraţi cu sfaturile pe care le oferiţi!

Gemeni Sunteţi într-o formă intelectuală deosebită care vă facilitează relaţiile cu cei din jur. Sunteţi capabil să ascultaţi cu aten-ţie problemele celorlalţi şi să le oferiţi sfaturi

utile. Aveţi grijă să nu faceţi promisiuni pe care nu le veţi putea respecta! După-amiază, s-ar putea să fiţi invitat la o petrecere.

Rac Demaraţi cu bine o nouă afacere şi faceţi planuri de viitor în legătură cu o investiţie pe termen lung. Partenerul de viaţă vă susţine. Vă sfătuim să evitaţi

speculaţiile.

Leu Intuiţia şi simţul practic vă ajută să luaţi decizii inspirate în afaceri. Dacă vi se pro-pune asocierea într-o nouă afacere, nu vă grăbiţi să refuzaţi! Perspectivele sunt foarte

promiţătoare. Vă sfătuim să evitaţi discuţiile aprinse şi să vă relaxaţi mai mult.

Fecioară Vă decideţi să amânaţi o călătorie lungă în interesul familiei din cauza dificultăţilor financiare. Astăzi, însă, aveţi posibilitatea să realizaţi proiecte

ambiţioase pe termen lung şi să luaţi o decizie bună pen-tru viitor. Ar fi bine să petreceţi seara în mijlocul familiei. Relaţiile cu persoana iubită sunt deosebit de bune.

Balanţă Se conturează o zi excelentă în afa-ceri, cu întâlniri fructuoase şi planuri de viitor bine concepute. Investiţiile pe termen lung sunt favorizate. Traversaţi o perioadă în care

puteţi rezolva multe probleme financiare. După-amiază, sunteţi în centrul atenţiei în grupul prietenilor.

Scorpion Aveţi succes în activităţile desfă-şurate în cămin, dar şi în afaceri. Partenerii de afaceri vă apreciază propunerile, dar vă sfătuim să nu începeţi mai multe activităţi

simultan pentru că riscaţi să nu finalizaţi nimic. Este o zi favorabilă planurilor de viitor. Consultaţi partenerul de viaţă!

Săgetător Este o zi bună pentru a lua decizii importante în privinţa relaţiilor sentimentale şi parteneriale. Chiar dacă situaţia financiară nu vă satisface pe deplin, nu este cazul să

vă îngrijoraţi. Banii vor apărea la momentul oportun. Vă puteţi baza pe intuiţie.

Capricorn Intuiţia vă ajută să găsiţi o me-todă originală pentru a face schimbări im-portante în viaţa socială. Pentru aceasta, vă fi nevoie să faceţi un compromis cu ceilalţi

membri ai familiei, dar şi câteva drumuri scurte împreună cu un prieten. Nu rataţi această ocazie favorabilă! Puteţi obţine satisfacţii majore în viitorul apropiat.

Vărsător Aveţi un succes deosebit în activi-tăţile intelectuale şi în societate. În partea a doua a zilei, încasaţi o sumă importantă de bani dintr-o colaborare. Puteţi să faceţi pla-

nuri de viitor în legătură cu o afacere pe care intenţionaţi să o demaraţi împreună cu un prieten foarte bun.

Peşti S-ar putea să întâmpinaţi dificultăţi pe plan sentimental şi să fiţi nevoit să luaţi o deci-zie importantă. În afaceri, puteţi face proiecte de viitor şi să vă puneţi în aplicare cunoştinţele

teoretice. Aveţi şanse să obţineţi beneficii considerabile. Vă recomandăm să evitaţi speculaţiile financiare.

Horoscop 23 noiembrie 2010

cu Lidia BOBÂNĂLa noi acasă

Constantin a rămas văduv de tânăr, cu doi copii şi casa neter-minată. A reuşit să-şi clădească podul şi, cu banii care i-au mai rămas, şi-a îngropat nevasta. A căzut femeia în fântână. Pe-semne că se aplecase prea tare ca să umple căldarea şi s-a dus sărmana în gol. Au găsit-o spre seară, când oamenii au pornit a veni să ia apă. Constantin nu avea nici 40 împliniţi la vremea ceea, iată aşa a rămas cu nevoi mari în gospodărie.

Vădăoiul cu draci MUIERATIC // Cu atâtea femei harnice, Constantin a reuşit să-şi pună gospodăria la cale

Fetiţa, Irinuca, a împlinit opt anişori, iar Sănduţ – cinci. Trăiau în casa bătrânească a părinţilor. Acoperişul curgea, peretele din spate era pe ducă, nu avea gard... Într-un cuvânt, dacă se leagă ne-voile de capul tău, deschide poarta, Constantine, că ţi-o rup! Ei bine, un an de zile a luptat singur, apoi a rugat-o pe mamă-sa să-i găsească o femeie ca să poată duce gospodăria împreună.

O relaţie lâncedă

În scurt timp, o verişoară de-a lui, măritată în alt sat, l-a invitat la ea să-i arate mireasa. Era plăcută la chip femeia ceea, deşi cam trecu-ţică şi ea. Pesemne că, în satul lor, s-a terminat lumea bărbaţilor şi a trebuit să sară gardul la vecini. S-au plăcut, s-au învoit şi uite că, la o săptămână, în ograda lui Con-stantin, fâlfâia fustă de femeie. Şi bărbatul parcă s-a mai înviorat, a prins gust de viaţă şi nu-i mai pă-reau zilele scurte şi nopţile lungi.

Copiii, doriţi şi ei de o mâncă-rică mai bună, de mângâiere, se tot dădeau pe lângă femeia ceea. Tre-buie să vă spun că şi ea, în sfârşit, a găsit un rost pe lumea asta – să crească şi să educe nişte copii.

Dar ceva nu mergea totuşi în relaţia lor. Nici urâtă nu era femeia, nici leneşă, dar nu se lega între ea şi Constantin ceva durabil. Nu i se ridica mâna să o mângâie sau să o iubească cu patimă ca pe prima nevastă. Au întins-o aşa cam un an, apoi Constantin i-a zis: „Nu te supăra, Milică, dar nu mai pot. Nu eşti jumătatea mea. Mă chinui şi eu, te necăjeşti şi tu. Hai să o luăm fiecare pe drumul lui. Vreau să mă înţelegi corect, n-am nimic împo-triva ta. Eşti o femeie nemaipome-

nită, dar nu pentru mine”. Milica se obişnuise deja cu sta-

tutul de nevastă, îi erau dragi copiii lui Constantin, spera să nască şi ea unul, dar uite că bărbatul nu o mai vroia în casa lui. A plecat cu noaptea în cap ca să nu dea ochii cu oamenii din sat şi să le explice unde se duce. Ceea ce nu ştiau e că din acea ultimă noapte, când şi-au luat rămas bun ca bărbat şi femeie, ea a rămas însărcinată. A aflat când a plecat în Belarus, la fratele ei, dar nu i-a spus lui Constantin un cuvânt. Acesta a aflat că mai are un fiu abia peste ani şi ani. Dar asta e o altă poveste.

Constantin a dat de gustul muierilor

Dacă a rămas Constantin sin-gur, a dat sfoară în ţară că îşi caută din nou nevastă. Muieri, câtă frun-ză şi iarbă, una mai delicată decât alta. Avea de unde alege. A dat de gustul muierilor.

Când una, când alta înnoptau în casa lui, şi nu se îndura să se limiteze doar la una. Mare ghinion! Pentru că toate îl doreau de soţ. Copiii creşteau şi vedeau de toate la tatăl lor. S-au obişnuit de acum că femeile care căutau drum spre inima lui Constantin încercau să îi cucerească şi pe ei. Şi nu erau proşti deloc, le scurgeau pe muierile celea de bani şi lucruri.

Când vedeau bărbaţii o nouă femeie în curtea lui Constantin, exclamau cu invidie: „Mare drac! O să dea el de naiba!”. Fata lui Constantin a împlinit 18 ani şi s-a dus la facultate, mezinul era şi el pe cale să termine şcoala.

Cu atâtea femei harnice, Con-stantin a reuşit să-şi pună gospo-dăria la cale. Îşi ridicase o mamă de

casă de se uimeau vecinii. Buba era că, deşi avea multe muieri care se rânduiau în patul lui, ajuns la 50 de ani, a simţit că trebuie să se opreas-că. Uneori, îl supăra inima, alteori, îl dobora somnul când femeia de lângă dânsul ardea pălălaie şi se făcea de ruşine. „Îmi voi găsi una pentru tot restul vieţii!”

Femeia pătimaşă şi însetată de iubire

A împlinit 54 de ani când a devenit bunic, Sănduţ al lui era student la facultate. Uite atunci a întâlnit-o pe Cristina. Aceasta, de 35 de ani, divorţată, avea un copil. Lucra vânzătoare la Orhei. Ochiul experimentat al lui Constantin i-a spus că femeia asta nu mai ştie de mult de bărbat. Avea o privire neli-

niştită şi bănuitoare, mişcări repe-zite, iar glumele pe care le arunca cumpărătorilor erau provocatoare.

Constantin vroia de data asta ceva special – să aibă în patul lui o femeie pătimaşă şi însetată de iubire. A ieşit din magazin să stea de vorbă cu babele care vindeau seminţe chiar în faţa alimentarei. Cu doi lei, a aflat tot ce îl interesa, chiar şi adresa vânzătoarei. Acuma, dacă avea de gând să o cucereas-că, cel puţin o dată în săptămână, îşi făcea drum la Orhei. Nu avea nevoie de nimic, dar nu-l lăsa în pace chipul Oxanei, aşa o chema pe vânzătoare. Femeia avea un păr des, cârlionţat, buze frumoase, sâni pietroşi şi mijloc subţire. „Dacă merge după mine, nu-mi trebuie alta”, şi-a zis Constantin.

Însă, în ochii Oxanei, Constan-tin era deja un moşneag. Se observa

bine diferenţa de ani. Unde mai pui că femeia spera să se mărite şi să mai nască un copil. Şi cum a price-put că îi dă târcoale, s-a interesat de unde este şi ce hram poartă.

Nu i-a plăcut nimic din ce a auzit despre Constantin. Ştia că nici din averea lui nu îi va rămâne nimic pentru că are copii şi nepoţi, aşa că se făcea că nu-l observă. Băr-batul însă, neobişnuit să-i reziste vreo femeie, pur şi simplu, îşi ieşea din minţi de supărare. Cu cât îl îndepărta Oxana, cu atât mai mult o dorea.

Constantin o fură pe Cristina

A încercat să o convingă cu binişorul, dar în zadar. Şi uite că s-a sfătuit el cu nişte derbedei de la piaţă să o fure şi să i-o ducă acasă. Constantin se smintise atât de mult că nu vedea niciun pericol în ceea ce vroia să facă. Puşlamalele celea au pândit femeia când se întorcea, pe la 10.00 seara, de la magazin, au băgat-o cu forţa într-o maşină şi, într-o oră, au adus-o în satul lui Constantin. Cică a ţinut-o lega-tă fedeleş în noaptea ceea, dar a mângâiat-o şi a sărutat-o fără teama că o să-i smulgă părul din cap. Spre ziuă, i-a dat drumul, dar a rugat-o omeneşte: „Dă-mi voie să te iubesc cum ştiu eu mai bine şi, dacă nu vrei să rămâi, nu te mai caut nicio-dată”. Cum Oxana nu avea bărbat, şi ea era dornică de iubire. Vă spun doar că sunt împreună şi astăzi, iar Constantin mai are o fată care, nu de mult, a împlinit patru anişori.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 23 noieMbrie 2010 www.jurnal.md Divertis | 15

BIG BANC

DIFICIL

SIMPLU

Integramă

Sudoku

METEO Marţi Miercuri Joi

Chişinău 9°C... 14°C 4°C... 12°C 2°C... 7°C

Bălţi 8°C... 13°C 3°C... 12°C 1°C... 6°C

Cahul 10°C... 15°C 5°C... 12°C 3°C... 7°C TEATRE

Teatrul Naţional„Mihai Eminescu”

23.11 „Poveşti de familie” de B. Srblja-nivic, ora 18.00.24.11 „Poveşti de familie” de B. Srblja-nivic, ora 18.00.25.11 „Pomul vieţii” de D. Matcovschi, ora 18.00.

Teatrul Municipal„Satiricus IonLuca Caragiale”

27.11 Premieră! „Eu pentru cine vo-tez?” de Val Butnaru, ora 18.00.

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”

24.11 „Floarea purpurie” de S. Aksakov, ora 11.00, rus.25.11 „Luceafărul” de M. Eminescu, ora 11.00, rom.27.11 „Floarea purpurie” de S.

Aksakov, ora 11.00, rus.

Teatrul Municipalde Păpuşi „Guguţă”

27.11. „Cocoşelul neascultător” de A. Machek, ora 11.00.

SĂLI DE CONCERT

Filarmonica Naţională„Serghei Lunchevici”

23.11 Deschiderea Festivalului Teatral Internaţional „MoldFest.Rampa.Ru”, ediţia a II-a. Participă Orchestra „Fol-clor”, ansamblul de dans „Hora”, Sala Mare, ora 19.00.24.11 AMTAP la 70 de ani, Sala Ma-re, Concert de muzică academică, ora 18.00.25.11 AMTAP la 70 de ani, Sala Mare, Concert de muzică populară şi uşoară, ora 18.00.

Sala cu Orgă

25.11 „Trio Clavio Arte”, ora 18.00.26.11 „Concertino”, ora 18.00.

Afis,

Vând sau schimb apartament cu o cameră în Chişinău, pe un apartament cu o cameră în Bucureşti. Tel.: 759114, 079656456.

DE VÂNZARE teren pentru construcţie – de la 10 până la 70 de ari – în satul Româneşti, r. Străşeni, aflat sub pădure, cu acces la drum, apeduct, electricitate – 10 m; canalizare, gaz, telefon, magazin – 35-40 m. Tel.: 0237.60.276; 0695 21535.

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri

tel.: 090023456.

Efortul muncii

Lucrează-n secolul grăbit,Agonisind valută pură,Cu ziua omul cel cinstit,Cu noaptea hoţul care fură...

Unui amic

M-a lovit şi m-a durut,Însă, chiar de-i un mişel,La cât bine i-am făcut,Nu mă mai dezic de el.

Gheorghe BÂLICI

EPIGRAME

Doi hoţi, la furat găini. Proprietarul, ştiind că vor veni, se ascunde în coteţ cu o coadă de lopată în mână. Vin hoţii, primul bagă capul în coteţ şi ia o coadă de lopată în dinţi. Pune repede mâna la gură să nu-i cadă vreun dinte şi, cu ochii plini de lacrimi, îi spune celuilalt: „Intră tu primul, că pe mine mă bufneşte râsul!”.

Soţul intră în pat şi îi şopteşte soţiei la ureche: „Sunt fără chiloţi”. Soţia: „Lasă-mă să dorm, mâine am să-ţi spăl o pereche”.

O familie de viermi trăia într-un rahat. Micul vierme o întreabă pe mamă-sa:– Mamă, noi am putea trăi într-un măr?– Da, fiule, am putea trăi într-un măr.– Mamă, noi am putea trăi într-o banană?– Da, fiule, am putea trăi într-o banană.- Atunci, mamă, de ce trăim într-un rahat?- Pentru că suntem patrioţi şi asta e ţara noastră.

Spitalul Clinic Republican

Anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei vacante de

SECRETAR REFERENT

Condiţii: studii superioare, posedarea limbii engleze la nivel, cel puţin, intermediar (citit/scris/vorbit); cunoştin-ţe de operare a programelor computerizate: Microsoft Office (Word, Excel, Power Point) şi Internet.

Abilităţi: comunicare, res-ponsabilitate, punctualitate, dinamism, tact în relaţiile cu publicul, rezistenţă la stres.

Dosarul ce cuprinde următoa-rele acte se depune la serviciul personal: copiile actelor de stu-dii, copia buletinului de identitate şi CV-ul.

Telefon de contact:

+373 22 403 483

Clinică medicală dinBriceni angajează

asistente medicale medici terapeuţi medici internişti neurologi oculişti.

Pentru detaliisunaţi la numerele:069217219; 068803336.

Citaţie publică

Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, în conformitate cu prevederile articolului 108, CPC al RM, solicită prezenţa dlor Caraghiaur Anatolie Ion, a.n. 25.10.1959, şi Scorpan Viorica Pavel, a.n. 05.02.1964, la şedinţa de judecată care va avea loc pe 10.12.2010, ora 11.00, în Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, str. Kiev 3, bir. 31, în calitate de pârâţi, în cauza civilă, intentată la acţiunea ÎCS RED UNION FENOSA SA versus Caraghiaur Anatolie Ion şi Scorpan Viorica Pavel, privind încasarea da-toriei. În caz de neprezentare, cererea va fi examinată în lipsa pârâţilor.

Lilia Lupaşco, judecător

CONDOLEANŢE

Rudele familiei Martea din Văratic, Căinari, exprimă sincere condoleanţe, în legătură cu trecerea la Domnul a lui Eugen Martea, soţiei decedatului, Vera, şi fiicei acestuia, Ada.Dumnezeu să-l odihnească în pace.

AnunţFacultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldo-va şi Centrul de Studiere a Totalitarismului organizează, miercuri, 24 noiembrie 2010, ora 11.00, în incinta Universităţii de Stat din Moldova, str. Alexe Mateevici 60, blocul central, etaj 5, sala 511, conferinţa „Teroarea comunistă în RSS Moldovenească după 1956: perspectiva victimelor psihiatriei politice şi a arhivelor KGB-ului”. Raportor: conf. univ. dr. Igor Caşu, director al Centrului de Studiere a Totalitarismului. Moderator: conf. univ. dr. Igor Şarov, decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie. Invitaţi speciali: Alexei Maşec, fost medic psihiatru la spitalul din Costiujeni, Vasile Munteanu, Mihai Andronic, victime ale psihiatriei represive.

www.jurnal.md Marţi, 23 noieMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 16 | Zigzag

Scrutin cu seminţe de pătrunjelşi fete îmbrăcate sumar

TEHNICI ELECTORALE // În actuala campanie, partidele politice şi unii candidaţi independenţi au aplicat metode de PR politic utilizate în Federaţia Rusă şi România

Anostă la început, actuala campanie electorală a deve-nit mai dinamică la mijloc şi final, susţin experţii. Cam-pania se deosebeşte de cele precedente şi graţie deschide-rii unor posturi de televiziune care au organizat dezbateri libere, depăşind formatul de monolog cu care s-a obişnuit publicul, în special în anii guvernării comuniste.

Cadouri cu marca partidelor

Şi în actuala campanie s-a re-curs la cadouri oferite alegătorilor. Astfel, strategii PD s-au remarcat prin originala idee de a oferi drept cadou alegătorilor seminţe de pă-trunjel, ceapă şi morcov împacheta-te în pliculeţe cu imaginea liderului şi sigla partidului, fapt pentru care au fost sancţionaţi de CEC. Nu se duce cu mâinile goale la întâlnire cu alegătorii nici PCRM. Igor Dodon a descins în Ciocâlteni cu două icoane, Mihai Ghimpu a mers la Peresecina cu o medalie pe care a înmânat-o, în calitate de preşedin-te interimar, unui fost preşedinte de colhoz. PLDM s-a deplasat în teritoriu cu echipe mobile de medici liberal-democraţi ce au oferit con-sultaţii pentru 3000 de cetăţeni.

Nu mai puţin insolite sunt şi spoturile publicitare ale unor formaţiuni, cum ar fi cel al PRM. Experţii partidului vor să sporească încrederea votanţilor utilizând for-mele unei tinere care i se adresează iubitului cu rugămintea: „Aş vrea un partid nou care nu a fost la gu-vernare până acum...”.

Potrivit specialiştilor, dintre tehnicile de PR politic nu a lipsit nici diversiunea informaţională. Spre exemplu, cazul în care PCRM a acuzat guvernul RM că a admis inundarea intenţionată a trei loca-lităţi din RM aflate pe Prut pentru a salva un oraş aflat pe malul Dună-rii, în România.

Exploatarea religiei

Preşedintele Asociaţiei speci-aliştilor în relaţii publice, Ludmila Andronic, susţine că ar fi fost bine-venită o campanie mai bătăioasă cu mai multe intrigi deoarece oame-nii, prin ignorarea referendumului, au demonstrat dezinteresul lor pentru exerciţiul votului.

„A fost utilizat un spectru larg de tehnici de PR politic, în primul rând, tehnici preluate din străi-nătate. Se simte influenţa specia-liştilor de la Moscova, Bucureşti. Lansarea PD-ului a avut loc după modelul american, cu utilizarea efectelor speciale, lumini, sunet, mişcări regizate din timp.

Tehnologiile utilizate de staful Partidului Umanist au fost folosite anterior în Federaţia Rusă. E vorba

de utilizarea în campanie a unor valori sacre, precum confesiunea. Până acum, nimeni nu a folosit fac-torul religios în halul acesta într-o campanie electorală în Republica Moldova”, a spus Andronic.

Potrivit expertului, campania nu este lipsită nici de elementul de scandal. „Aş remarca acţiunile de devoalare a mafiei la care a recurs

Partidul pentru Neam şi Ţară şi răspunsul din partea PD care, abia spre final, l-a scos în faţă pe finanţatorul partidului, Vladimir Plahotniuc, plasându-l pe locul doi pe listă. În locul PD-ului, acum aş da o explicaţie în acest sens”, a mai spus Andronic.

Analistul politic Anatol Ţă-ranu consideră, însă, că actuala

campanie nu s-a deosebit prea mult de cele precedente. „Un element important îl constituie existenţa mai multor televiziuni care oferă dezbateri deosebite de cele pe care le-am avut. Scanda-lurile au fost parte importantă a actualei campanii, dar acestea n-au atins cote maxime. Încercarea Partidului pentru Neam şi Ţară

de a lupta cu mafia s-a axat în exclusivitate pe această tematică, ignorând celelalte teme importan-te pentru electorat. În viziunea mea, campania antimafie a fost organizată neprofesionist şi cred că rezultatele se vor dovedi pe potrivă”, a mai spus analistul.

Svetlana COROBCEANU

OREZ ŞI SĂPUN, cadourile PLDM (Fotografie de gindulmeu.wordpress.com) SEMINŢELE DE PĂTRUNJEL, CEAPĂ ŞI MORCOV ale PD

O FOTOGRAFIE CU LIDERUL PD, MARIAN LUPU, face furori pe net. În poză, Marian Lupu se află în camera de baie și pozează singur, în faţa oglinzii. „Iată narcisismul lui Marian Lupu într-o singură fotografie”, este mesajul persoanei care a expediat poza liderului PD pe adresa site-ului stireazilei.md.