Mihai Ghimpu din oglindă

MARŢI, 28 septembrie 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

€ 16,32 �$ 12,12

ANUL X, NUMĂRUL 70 (984)

PETRU BOGATU

CAMPANIE JURNAL DE CHIŞINĂU

VREM TVR1! >P7

Consecinţele întâlnirii lui Filat cu Smirnov >P6

Va scăpa basma curată?

„Surpriză” de la „Franzeluţa” SA pentru Guvernul Filat

LEGISLATIV // Lipsirea de imunitate a lui Voronin se amână

Comisia parlamentară juri-dică pentru numiri și imu-nităţi, care ar fi trebuit ieri să ia decizia privind retra-gerea imunităţii deputaţilor comuniști Vladimir Voronin și Anatolie Popușoi, a decis să amâne examinarea aces-tei chestiuni pentru două zile. Motivul: problemele prezentate de Procuratura Generală sunt insufi ci-ente. De altfel, demersul Procuraturii Generale (PG) de ridicare a imunităţii lui Vladimir Voronin ridică mai multe semne de întrebare. De ce PG a venit abia acum cu această solicitare și de ce a decis pornirea urmăririi penale pe numele fostului președinte abia pe 18 sep-tembrie? De câte imunităţi se bucură Vladimir Voro-nin? Cât de serioase sunt argumentele PG pentru retragerea imunităţii lide-rului PCRM?>P3

SCANDAL // În preajma alegerilor, „Franzeluţa” SA, condusă de Eugeniu Baleca, un apropiat al omului de afaceri Vlad Plahotniuc, a pus în vânzare pâine la preţuri majorate. Premierul Filat doreşte să afl e dacă „este vorba de nepăsare sau de altceva”>P5

Fotografi e de Elena Grozavu // JURNAL de Chişinău

www.jurnal.md MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 2 | Actualitatea

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREŞEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDACŢIA:

DIRECTOR: Aureliu Cornescu

aureliu.cornescu@jurnal.md

REDACTOR�ŞEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDACTOR�ŞEF ADJUNCT: Mariana Raţă

mariana.rata@jurnal.md

EDITORIALIŞTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Svetlana Panţasvetlana.panta@jurnal.md

REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

EDITOR FOTO: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

DESIGN: Alex Marchitan

alex.marchitan@jurnal.md

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

DIRECTORAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNICArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

DIRECTOR PUBLICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATEVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Ion Calmîş

ion.calmis@jurnaltv.md

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL FM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFORMA ADVERTISING”.

ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Ziar finanţat de Guvernul României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 702

„Drumul vinului” este un proiect turistic comun care va lega România de Republica Moldova, Moldova de România și de Europa, a declarat sâm-bătă, la Staţiunea viti-vinicolă Pietroasele, ministrul Turis-mului din România, Elena Udrea (foto).

Ministrul Elena Udrea a parti-cipat la lansarea unui nou produs turistic, culesul tradiţional al strugurilor, la care a luat parte și ambasadorul Republicii Moldova la București, Iurie Reniţă.

„Pe lângă promovarea turis-mului viti-vinicol și a traseelor de turism viti-vinicol, tip "Drumul cramelor" sau "Drumul vinului", ne-am gândit că ar fi nemaipome-nit dacă și reprezentanţii Republicii Moldova, prin dl ambasador, ar fi

„Drumul vinului”, un proiect turistic comun

care va lega România de R. Moldova

aici, pentru că «Drumul vinului» poate lega România de Moldova, Moldova de România și de Europa”, a mai spus Elena Udrea.

Ea a amintit că săptămâna aceasta au fost puse bazele colabo-rării dintre Ministerul Turismului al României și Agenţia de turism

din Republica Moldova pentru a crea acest produs turistic, „Drumul vinului”.

Ministrul Dezvoltării Regiona-le și Turismului, Elena Udrea, a de-clarat, pe 23 septembrie, că dorește crearea unei destinaţii turistice comune România-Republica Moldo-va pentru promovarea turismului în cele două state.

Udrea a precizat, la Chișinău, că în ambele state există un mare potenţial turistic și se va atrage atenţia asupra creării unor circuite turistice comune.

În acest sens, ea a menţionat proiectul „Drumul vinului” între România și Republica Moldova, spunând că se va încerca posibi-litatea de a găsi fi nanţare pentru un asemenea proiect din fonduri europene, în programul de coope-rare România-Republica Moldova. (Agerpres)

Revenirea TVR 1 în R. Moldova: impas legal

BLOCAJ // Deşi autorităţile susţin că TVR 1 ar putea reveni în R. Moldova până la sfârşitul anului 2010, cadrul legal actual nu permite retrocedarea frecvenţei postului românesc de televiziune,

utilizată în prezent de postul de televiziune „2 Plus”

Amintim că dosarul SRTV contra R. Moldova se afl ă pe rol la Curtea Europeană pentru Drepturile Omu-lui. „Este în interesul guvernului să evităm o condamnare la Curtea Euro-peană și este în interesul cetăţenilor retransmiterea TVR 1”, a declarat Alexandru Tănase în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.

Soluţii confi denţialeAstăzi, fostul director „2 Plus”,

Răzvan Paveliu, acuză actuala guver-nare că nu întreprinde nimic pentru a întoarce TVR 1 acasă. Anterior, Corina Fusu, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, învă-ţământ și mass-media, a declarat pentru JURNAL de Chișinău că sunt două căi pentru revenirea TVR 1 în R. Moldova. Prima ar fi ca Guvernul R. Moldova să găsească soluţionarea problemei pe cale amiabilă, astfel în-cât TVR 1 să emită pe frecvenţa care i-a fost luată, adică pe frecvenţa care îi aparţine acum postului „2 Plus”, iar cealaltă posibilitate ţine de lansarea televiziunii digitale în R. Moldova. „Digitalizare în R. Moldova? Acest lucru nu e posibil în următorii cinci ani. În România, nu se reușește de ani de zile să se emită digital, chiar dacă sunt bani și posibilităţi, iar România e ţară membră UE ”, declară Răzvan Paveliu.

Cealaltă cale pentru revenirea TVR 1 în R. Moldova pare a fi la fel de irealizabilă. „Este un caz unic de felul

său. TVR 1 are licenţă până în 2011, dar a fost lipsită de frecvenţă”, spune Alexandru Tănase. Revenirea SRTV în spaţiul mediatic al R. Moldova este posibilă dacă va fi retrasă frecvenţa de la compania „2 Plus”. „Actualii titulari ai frecvenţei au la rândul lor o licenţă care se prezumă a fi valabilă din simplu motiv că a trecut contro-lul judiciar și există o decizie irevo-cabilă a Curţii Supreme de Justiţie în acest sens. Prin urmare, nu există un instrument legal de a o retrage”, a subliniat ministrul Justiţiei Alexan-dru Tănase. De asemenea, ministrul ne-a asigurat că există mai multe propuneri de soluţionare a problemei revenirii TVR 1 în R. Moldova, însă acestea nu pot fi divulgate, deoarece este o informaţie confi denţială.

Senatorul român Viorel Badea, afl at în vizită la Chișinău, consideră că va fi complicat de soluţionat pro-blema respectivă, deoarece TVR 1 a fost lipsit de frecvenţă pe cale ilegală. Acesta a confi rmat că autorităţile din R. Moldova nu sunt indiferente de problema respectivă și întreprind pași concreţi pentru a readuce TVR 1 acasă. Președintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului României, senatorul Titus Corlăţean, după întrevederea cu ministrul Afa-cerilor Externe și Integrării Europe-ne al R. Moldova, Iurie Leancă, și mi-nistrul Justiţiei, Alexandru Tănase, pe care a avut-o la fi nele săptămânii precedente, a declarat că semnalele pozitive în această problemă îl face să

Problema revenirii TVR 1 în R. Moldova rămâne un subiect de interes major pe agenda publică. Astfel, ministrul Justiţiei Ale-xandru Tănase continuă să caute soluţii și insistă că retragerea frecvenţei TVR 1 este una din cele mai crase ilegalităţi comise de fosta guvernare comunistă. Ministrul susţine că Răzvan Paveliu, ex-directorul „2 Plus”, postul de televiziune care a pre-luat frecvenţa TVR 1, a fost cel care a executat această ilegalita-te, iar misiunea Ministerului Justiţiei este să găsească metode de soluţionare a problemei pe cale amiabilă.

spere că TVR 1 va reveni în R. Moldo-va până la fi nele anului 2010.

Cinci din nouă au votat „pro”

Operaţiunea de expulzare a TVR din R. Moldova a demarat în luna iunie 2007, când la adresa Consiliului Coordonator al Audiovizualului a venit o scrisoare de la Întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii” în care se solicita retragerea licenţei TVR 1 pen-tru datorii pe care Societatea Română de Televiziune le-ar fi avut faţă de Ministerul Dezvoltării Informaţiona-le și ÎS „Radiocomunicaţii”.

„Chiar dacă am invocat șase moti-ve prin care CCA nu ar avea de ce să re-tragă frecvenţa TVR 1, că licenţa acestui post de televiziune este valabilă până în 2011, în plus TVR 1 se angajase să achite toate datoriile, la 19 septembrie 2007, cu votul a cinci din nouă, frecvenţa TVR 1 a fost retrasă”, spune Vlad Ţurcanu, fost membru CCA.

Frecvenţa a doua de stat, frec-venţă acordată la scurt timp SRTV pentru translarea TVR 1, a fost trans-misă unei alte companii, și anume postului de televiziune „2 Plus” care și-a asumat obligaţiunea că va difuza 70 la sută programe TVR 1 și 30 la sută programe de producţie autohtonă.

Însă, după două luni de la obţine-rea celei de-a doua frecvenţe de stat, nici urmă de TVR 1 pe „2 Plus”. Fostul director al postului TV „2 Plus”, Răz-van Paveliu, a declarat recent că el a fost instrumentul în mâinile omului de afaceri Vlad Plahotniuc care i-a promis investiţii substanţiale în „2 Plus” și că postul va retransmite în continuare TVR 1. „Transmiterea TVR 1 pe teritoriul Republicii Mol-dova a fost sistată nefondat, iar în spatele acestei ilegalităţi stă Vlad Pla-hotniuc, din biroul căruia, de câteva ori, l-am văzut ieșind pe Gheorghe Gorincioi (foto), președintele CCA”, a mărturisit Paveliu.

Bogdan CIOBANU

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3

HP a organizat la Chișinău un seminar dedicat Infrastructurii Convergente

- Dle Diaz, ce ofertă de produse noi lansaţi cu această ocazie pe piaţa

din RM?

- HP BladeSystem Matrix, care unește resursele de calcul, stocare și re-

ţea. Acest sistem va ajuta clienţii noștri la ajustarea instantanee la cerințele în

creștere ale pieței. Fiecare HP BladeSys-tem Matrix este prefi gurat și instalat de

profesioniștii HP pentru a adapta o plat-formă partajată de servicii adaptată pentru

afaceri.Sistemele HP Integrity, bazate pe arhi-

tectura revoluționară Blade Scale, asigură o

Infrastructură Convergentă cu misiune critică chiar azi - oferind o bază fl exibilă pentru mediul IT de mâine. Infrastructura ajută în mod efi cient la trecerea de la mediul IT „unul-pentru-toți” spre o infrastructură care asigură toate procesele, ofe-rind drept rezultat o platformă comună, modula-ră, de la sistemele x86 până la Superdome.

- La eveniment aţi prezentat pe larg HP Lefte-hand Storage, ce avantaje prezintă el pen-tru clienţii Dvs?

- HP Lefthand Storage a devenit tot mai popular în contextul virtualizării serverului. Virtualizarea serverului oferă clienţilor noștri o

La Chișinău a avut loc un seminar dedicat Infrastructurii Conver-gente – eveniment organizat de HP pentru clienții și partenerii săi

de afaceri, în cadrul căruia au fost evidenţiate cele mai noi oferte de produse, tendinţe și soluţii în vederea echipării partenerilor locali

pentru a putea face faţă nevoilor și cerintelor pieței. La eveniment au participat oameni de afaceri, reprezentanţi ai instituţiilor bancare, companiilor IT și din domeniul telecomunicaţiilor. Tema evenimen-

tului a fost Infrastructura Convergentă HP, care, construită în baza arhitecturii de generație IT nouă, combină computerizarea, stocarea și rețelistica virtualizată cu facilităţile într-un mediu unic, comun, de

servicii optimizate pentru orice volum de lucru.Unul dintre executivii companiei HP, Patrick Diaz, e de părere că piaţa

din Republica Moldova, prezintă un potenţial bun pentru implementarea acestor noi tehnologii, fi ind mai deschisă decât piaţa din România sau

chiar cea din Federaţia Rusă.

infrastructură IT mai efi cientă, mai fl exibilă, dar, în același timp, schimbă cerințele față de stocare. Tradiționalele SAN, bazate pe controler, adesea vă pot stopa în valorifi carea întregului potențial al virtualizării. Soluțiile HP LeftHand iSCSI SAN pot ajuta la eliminarea blocajelor asociate cu mediile serverului virtualizat, oferă disponibilitate și recuperare în caz de defecțiuni, reduc costurile pe măsură ce crește efi cienţa de stocare.

În context, vreau să subliniez avantajele vastului portofoliu HP de servicii adaptate ne-voilor specifi ce ale clientului, pentru a-l ajuta să localizeze ofertele prin care acesta poate proiec-ta, construi, integra, gestiona și evolua mediile sale IT pentru o administrare mai efi cientă a cheltuielilor sale de afaceri.

Combinând 3Com, H3C, TippingPoint, rețelistica HP și soluțiile de securitate, HP creea-ză o umbrelă mondială, care permite o procedură simplifi cată și un sistem de fabricație mult mai fl exibil.

Vreau să remarc compania de virtuali-zare VMWare care permite unei companii să perfecționeze infrastructura sa IT prin soluţii tehnologice de virtualizare VMWare. Scopul este de a spori utilizarea hardware-ul existent și reduce costurile capitale și operaţionale ale companiei. Clienţii sunt exigenţi în integrarea cât mai durabilă între mediile virtuale și fi zice pentru a simplifi ca experienţa de utilizare și a asigura un control sporit asupra infrastruc-turii printr-o interfață simplă, familiară. HP

Insight Control pentru Serverul vCenter de la VMWare va permite administratorilor să gesti-oneze mai efi cient și mai ușor atât componen-tele fi zice, cât și cele virtuale ale infrastruc-turii virtualizate prin intermediul consolei VMware vCenter.

- Cât de costisitor este, de exemplu, un ser-ver optimizat și la ce volum de vânzări vă așteptaţi?

- Un server de acest gen costă circa 3000 dolari. Vindem în jur de 500 de servere anual pe piaţa din Republica Moldova. Vânzările oscilează în funcţie de anumite circumstanţe, de exem-plu, în preajma alegerilor acestea scad deoarece clienţii noștri sunt în așteptare, să vadă cum vor evolua alegerile. Așteptăm de la anul viitor un volum mai mare de vânzări. În comparaţie cu România sau Rusia, aici e un potenţial mai bun pe piaţă. HP este renumit pentru calitatea, fi abilitate și spiritul său inovativ. Clienţii noștri știu că se pot baza pe produse tehnologice și soluții HP care urmează să fi e coloana vertebra-lă a operaţiunilor lor de zi cu zi, lăsându-i să se concentreze pe proiectare și furnizare de servicii efi ciente, oricare ar fi ele. Acesta este scopul nos-tru, să facem viața clienților noștri mai ușoară, la nivel personal sau profesional.

- Vă mulţumim.

Interviu realizat de Cristina BACIU

Lipsirea de imunitate a lui Voronin se amână

LEGISLATIV // Demersul Procuraturii Generale de ridicare a imunităţii lui Vladimir Voronin ridică mai multe semne de întrebare

Comisia parlamentară juridică pentru numiri și imunităţi, care ar fi trebuit ieri să ia decizia privind retragerea imunităţii deputaţilor comuniști Vladimir Voronin și Anatolie Popușoi, a decis să amâne examinarea acestei chestiuni pentru două zile. Motivul: problemele prezentate de Procuratura Generală sunt insufi ciente. De altfel, demersul Procuraturii Generale (PG) de ridicare a imunităţii lui Vladimir Voronin ridică mai mul-te semne de întrebare. De ce PG a venit abia acum cu această solicitare și de ce a decis pornirea urmăririi penale pe numele fostului președinte abia pe 18 septembrie? De câte imunităţi se bucură Vladimir Voronin? Cât de serioase sunt argumentele PG pentru retragerea imunităţii liderului PCRM? Răspunsurile la aceste întrebări sunt multiple.

Potrivit majorităţii juriștilor și experţilor în drept constituţional, Vla-dimir Voronin are o singură imunitate, cea de deputat. Cât privește imunitatea de membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), această imunitate nu există, susţine doctorul în drept constituţional Nicolae Osmo-chescu. „Voronin nu e deputat euro-pean. Nu există noţiunea de deputat al APCE. Imunitatea pe care i-o oferă calitatea de membru al APCE nu se răsfrânge asupra R. Moldova. Această imunitate îi oferă anumite privilegii diplomatice posesorului, dar doar în cadrul ședinţelor APCE”, explică Osmo-chescu.

Juristul Vlad Gribincea susţine însă că numărul de imunităţi de care se bucură Voronin depinde de modul în care interpretăm o hotărâre a Curţii Constituţionale din 1999. Acea hotărâre a Curţii se referă la imunitatea deputa-ţilor și spune că, în timp ce deputatul și-a exprimat opiniile în exercitarea mandatului, imunitatea pentru opinii-le sale nu se termină odată cu manda-tul, ci continuă.

Vladimir Voronin este acuzat acum pentru niște acţiuni pe care le-ar fi făcut pe când era președinte. Rămâne de văzut cum va interpreta acum CC hotărârea sa din 1999. Dacă Curtea va decide că aceeași regulă se aplică și acţiunilor președintelui, apoi, pe lângă imunitatea parlamentară, deputaţii

vor trebui să-i retragă lui Voronin și imunitatea de președinte. Lucru care se face nu cu 51 de voturi, ci cu 2/3.

De câte imunităţi se bucură Vladimir Voronin?

Dar nici asta nu e totul. După dizolvarea Parlamentului, odată cu începerea campaniei electorale, Voronin obţine o nouă imunitate, cea de candidat (asta dacă liderul PCRM va candida pentru alegerile din noiembrie – n.r.). Referindu-se la această imuni-tate, juristul Vlad Gribincea susţine că ea poate fi retrasă doar cu acordul Comisiei Electorale Centrale.

După alegerile anticipate, dacă ajunge din nou în Parlament, Vladi-mir Voronin obţine o nouă imunitate parlamentară. Asta însă nu-l salvea-ză, crede Osmochescu. „Hotărârea adoptată acum de Parlament se va răsfrânge și asupra viitoarei imuni-tăţi de deputat. Adică, dacă acum se va decide retragerea imunităţii lui Voronin pentru acest caz, noua imu-nitate nu îi va oferi acoperire pentru cazul dat. Hotărârea Parlamentului de retragere a imunităţii își pierde pute-rea doar în momentul încetării urmă-ririi penale sau a achitării defi nitive a deputatului”, mai spune doctorul în drept constituţional.

Există temei pentru retragerea imunităţii lui Voronin?

Și la această întrebare părerile experţilor sunt împărţite. Nicolae Osmochescu consideră că argumen-tele PG pot fi combătute cu ușurinţă. „Voronin este acuzat că nu a convocat Consiliul Suprem de Securitate (CSS). Este undeva stipulat în Constituţie când se convoacă CSS? Nu este. Da ce e CSS? Este o instituţie consultativă, fără drept de a decide. Eu nu văd logica de a acuza președintele pentru că nu a convocat CSS”, susţine Osmochescu.

Un alt doctor în drept, Constantin Lazăr, fost membru al CSS, afi rmă că CSS trebuia convocat pe 6 aprilie 2009 chiar dacă e un organ consultativ. „Din această instituţie face parte SIS-ul care în virtutea funcţiilor sale trebuie să știe ce urmează să se întâmple în următoarele zile. Dacă SIS-ul venea cu un raport în cadrul CSS și vorbea des-pre posibilele pericole, puteau fi luate unele măsuri de prevenire. Voronin nu a încercat să prevină evenimentele

din 7 aprilie, deși avea toate pârghiile”, spune Lazăr.

Vinovăţia trebuie demonstrată

Juristul Vitalie Nagacevschi este sceptic și în ceea ce privește acuzaţia adusă de PG lui Voronin pentru ordinul pe care acesta l-a dat de sistare a legă-turii telefonice mobile în perimetrul clădirilor Parlamentului și Președin-ţiei. „Trebuie demonstrat faptul că, în urma ordinului dat de Voronin, au fost cauzate prejudicii care intră sub incidenţa Codului Penal”, spune Naga-cevschi, precizând că, din informaţiile de care dispune el, ex-președintele mai degrabă și-a depășit atribuţiile de servi-ciu pe 7 aprilie decât a comis neglijenţă în serviciu (un alt capăt de acuzare înaintat de PG – n.r.).

Juristul Teo Cârnaţ este sigur însă că Voronin poartă răspundere pentru cele întâmplate pe 6-7 aprilie. „După acele evenimente, Voronin a declarat pentru presa din Federaţia Rusă că a lăsat pentru o zi cele două clădiri în mâinile protestatarilor, pentru a se

simţi învingători. Cine i-a dat însă lui acest drept? Cele două clădiri nu-i apar-ţineau”, afi rmă Cârnaţ.

Și totuși, toţi juriștii și experţii contactaţi de JURNAL afi rmă că pro-curaturii îi va fi foarte complicat să demonstreze vinovăţia lui Vladimir Voronin. „Dacă se dorea pedepsirea fostului președinte, puteau fi alese alte învinuiri, în alte cauze. Presa e doldora de cazuri pentru care Voronin putea fi cercetat penal. S-a ales însă un dosar obscur”, opinează Naga-cevschi. Părerea lui este împărtășită și de ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

Imunitatea l-a mai salvat pe fostulpreşedinte

Menţionăm în context că este în premieră în R. Moldova când se solicită ridicarea imunităţii unui fost preșe-dinte. În schimb, se cunosc mai multe cazuri când la solicitare PG parlamen-tul a dispus ridicarea imunităţii unor deputaţi (Serafi m Urechean, Vasile Colţa).

În ceea ce-l privește pe Vladimir Voronin, pe parcursul celor opt ani de guvernare comunistă, au existat mai multe încercări de a-l chema în instanţă pe fostul președinte pentru defăimare. Niciuna dintre acţiuni însă nu a fost acceptată pe motiv că Voronin se bucura de imunitate. Niciun judecă-tor nu a încercat însă să verifi ce dacă declaraţiile de defăimare au fost făcute în exercitarea mandatului.

În prezent, la CEDO sunt examina-te cel puţin două dosare care îl vizează pe Voronin.

Un alt dosar care se referă la decla-raţiile defăimătoare făcute de Voronin se afl ă acum pe rol în instanţele naţio-nale. Fostul președinte a fost acţionat în judecată de actualul șef interimar de stat Mihai Ghimpu pentru acuzaţiile de tentativă de lovitură de stat pe 7 aprilie.

Mariana RAŢĂ

www.jurnal.md MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 4 | La marginea Europei

Victimele referendumului

Mai mulţi angajaţi ai unei reţele de staţii PECO din republică au fost obligaţi să scrie cerere de concediere pentru că au votat la referendum. La două săptămâni de la referendum, angajaţii au fost chemaţi de administratorul staţiilor de alimentare cu petrol și rugaţi să prezinte buleti-nul de identitate. Cei care aveau ștampila „Votat” în fi șa de însoţire au fost îndemnaţi să plece de bună voie de la serviciu.

În alte localităţi ale republicii, autorităţile locale i-au stimulat fi nanciar pe cei care au ignorat referendumul. Iar autorităţile nerecunoscute de la Bender le-au oferit chiar ajutoare sociale pensionarilor care au spus „Nu” referendumului.

Peste 20 de angajaţi ai unei reţele de staţii PECO din r. Soroca au fost ameninţaţi că vor fi concediaţi pentru că au în buletinele lor de identitate ștampila „Votat” la referendumul din 5 septembrie 2010. „Soţul meu a fost chemat la serviciu cu buletinul de identitate. După ce i s-au verifi cat documentele, i s-a spus să scrie cerere de concediere pentru că a participat la referendum”, ne spune soţia lui Valentin Pârlog, unul dintre bărbaţii ame-ninţaţi. Femeia susţine că soţul ei și ceilalţi colegi ai săi de serviciu au fost preveniţi să nu se ducă la referendum, iar acum sunt pedepsiţi pentru că nu s-au conformat or-dinului. Același lucru este confi rmat și de soţia lui Vasile Hriniuc, un alt angajat al aceleiași reţele de staţii PECO.

Ordin de susSpre deosebire de soţiile lor, bărbaţii refuză să vor-

bească cu presa despre cele întâmplate. „Noi am scris un demers pe numele deputatului Alexandru Cimbriciuc. Așteptăm să vedem ce va face dumnealui. În plus, zilele trecute a fost la noi și procurorul. Nu aș vrea să spun nimic până nu văd ce o să decidă ei”, ne-a spus Pârlog. Acesta susţine că ameninţarea cu concedierea vine de la un nivel mai înalt al companiei, deși le-a fost comunicat de adjunctul directorului staţiilor PECO, Dumitru Staviţa.

În încercarea de a afl a de la cine vine totuși indicaţia, am telefonat la ofi ciul central al companiei petroliere. Se-cretara directorului companiei ne-a declarat că șeful nu e în birou, dar ne anunţă răspunsul de îndată ce vorbește cu el.

Procuratura investighează cazul

Deputatul Cimbriciuc căruia i s-au adresat cei amenin-ţaţi afi rmă că spusele angajaţilor staţiei PECO se confi r-mă. „Avem informaţii că patronii aceleiași reţele de staţii PECO au concediat în Ocniţa mai mulţi angajaţi pe același motiv. La Soroca, deocamdată, nu a fost nimeni concediat, doar ameninţat”, ne spune Cimbriciuc. Deputatul a sesizat despre acest caz și procuratura r. Soroca. Procurorul-șef al raionului, Sergiu Cibotari, ne-a declarat la rândul său că investighează cazul. „Noi nu am primit nicio cerere din partea angajaţilor staţiilor de alimentare cu petrol. Și re-prezentanţii staţiei PECO resping acuzaţiile, dar se pare că ameninţări au existat”, afi rmă procurorul.

Ajutoare pentru boicotÎn timp ce la Soroca persoanele care au participat

la referendum au fost intimidate, în alte localităţi cei care au ignorat referendumul au fost răsplătiţi. Spre exemplu, Gheorghe Bocșăneanu, un pensionar din s. Varniţa, r. Anenii Noi, suburbie a orașului Bender, ne-a comunicat că mai mulţi pensionari din această localitate, care primesc pensia în stânga Nistrului, au fost invitaţi la Bender, mulţumindu-li-se pentru că nu au votat la referendum. „Pensionarii au primit în calitate de ajutor social câte 5 kg de ceapă, 5 kg de cartofi și 5 litri de ulei. Am fost și eu să primesc acest ajutor, dar am fost refuzat. Mi s-a spus că nu mi se cuvine nimic pentru că am votat la referendum”, afi rmă Bocșăneanu. Potrivit bărbatului, din toţi cei peste 700 de pensionari din Varniţa, doar vreo 20 au votat la referendum.

Contactat de JURNAL, primarul de Varniţa, Tudor Serbov, a confi rmat spusele pensionarului. „Comuniștii, prin intermediul separatiștilor, i-au corupt pe pensi-onari”, ne-a declarat primarul fără a oferi mai multe detalii.

Încercările noastre de a contacta autorităţile de la Bender au eșuat, de aceea nu știm cum explică ofi cialii din stânga Nistrului cele întâmplate.

Despre aceste incidente Comisia Electorală Centrală nu știe nimic. Solicitat de JURNAL, secretarul CEC Iurie Ciocan a declarat că instituţia nu a fost sesizată despre asemenea încălcări.

Mariana RAŢĂ

„Premierul a ales o cale cu caracter de confruntare. Nici miniștrii nu au înţeles iniţiativa sa. Toţi repre-zentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) erau gata să voteze modi-fi cările la Legea Bugetului pentru 2010. S-a ales o cale prin care Guvernul e pus în faţa Parlamentului, ceea ce nu e normal. Aceste mo-difi cări sunt rodul muncii tuturor componentelor AIE”, a declarat pentru jurnal.md Dumitru Diacov.

Diacov spune că nu ţine

argumentul premierului, care a spus că și-a dorit ca acest proiect de lege să nu fi e unul de dispută cu carac-ter electoral în Parlament, de aceea Guvernul a și apelat la prevederile art. 106/1 alin. (1) din Constituţia Repu-blicii Moldova. „Tocmai că Partidul Liberal Democrat din Moldova folosește acest proiect în scop electoral”, a precizat liderul de onoare al PD.

Deputatul democrat a mai spus că „unii așteaptă să fi e demiși, dar vor fi deza-

Guvernul a alocat, supli-mentar, peste 300 de mi-lioane de lei pentru com-pensaţii sociale pentru perioada rece a anului 2010, construcţia caselor pentru sinistraţi, învăţă-mânt și subvenţii pentru agricultură. Proiectul de modifi care a Legii Bugetului pentru 2010, aprobat ieri de Executiv, nu va fi prezentat spre aprobare în Parlament, deoarece „Guvernul își poate angaja răspunde-rea în faţa Legislativului asupra unui program, unei declaraţii de politică generală sau unui proiect de lege”, a declarat pre-mierul Vlad Filat.

„O pătrime din deputaţi pot să depună o moţiune de cenzură pe adresa Guver-nului, iar dacă e respinsă de majoritatea deputaţilor, atunci proiectul se consideră adoptat. În caz contrar, sunt gata să-mi prezint demisia”, a precizat prim-ministrul Vlad Filat. Potrivit premie-rului, „unii fac unele iniţi-ative în preajma campaniei electorale”, dar Guvernul adoptă hotărâri bazate pe calcule concrete și acoperite din punct de vedere fi nan-ciar.

„Având în vedere situaţia în care ne afl am, dar mai cu seama având în faţă doar o

Diacov: „Premierul Filat a ales

o cale cu caracter de confruntare” Președintele de onoare al Partidului Democrat (PD), Dumitru Diacov (foto), e stupefi at de faptul că pre-mierul Vlad Filat a ales ca proiectul de modifi care a Legii Bugetului pentru 2010, aprobat astăzi de Execu-tiv, să nu treacă prin Parlament, deoarece „Guvernul își poate angaja răspunderea în faţa Legislativului asupra unui program, unei declaraţii de politică ge-nerală sau unui proiect de lege”.

măgiţi de decizia Parlamen-tului”. „Nu vă bateţi capul. Parlamentul nu va vota demi-terea Guvernului, iar mulţi vor rămâne dezamăgiţi”, a punctat Diacov.

„O pătrime din deputaţi pot să depună o moţiune de

cenzură la adresa Guvernu-lui, iar dacă e respinsă de ma-joritatea deputaţilor, proiec-tul se consideră adoptat. În caz contrar, sunt gata să-mi prezint demisia”, a declarat, astăzi, premierul Vlad Filat. (jurnal.md)

Pensionarii vor benefi cia de compensaţii sociale

GUVERN // Filat ameninţă cu demisia dacă Parlamentul nu va susţine Proiectul de modifi care a Legii Bugetului

pentru 2010 prezentat de Guvern

ședinţă a Parlamentului, rog să susţineţi acest proiect, ca să oferim posibilitatea într-un termen restrâns să fi e aplicat”, le-a transmis Filat miniștrilor. Proiectul a fost supus votului. „Pentru” au votat toţi membrii Cabine-tului.

Pensionarii vor primi un ajutor de 130 de lei

Prin modifi cările făcute, Guvernul a repartizat 112,8 milioane de lei pentru com-pensaţiile sociale în perioa-da rece a anului, începând cu luna octombrie curent.

Pensionarii, fără limită de vârstă, cu venituri mai mici de 900 de lei vor primi un ajutor de 130 de lei. Anterior, de ajutor de la stat benefi ciau doar pensionarii în vârstă de până la 65 de ani și cu pensii mai mici de 700 de lei. „83 la sută dintre toţi pensionarii vor primi compensaţia de 130 de lei. Este vorba de 521 de mii de pensionari, 30 de mii de familii vulnerabile și 60 de familii de bugetari”, a menţionat premierul.

Suplimentar, Executivul a repartizat 36 de milioane de lei pentru întreţinerea căminelor, iar 100 de milioa-ne de lei vor fi alocate pentru subvenţionarea producăto-

rilor agricoli. De asemenea, 138,5 milioane de lei vor fi alocaţi pentru construcţia caselor sinistraţilor, iar 4 milioane pentru construcţia unor locuinţe sociale.

Potrivit articolului 106 din Constituţie, Guvernul își poate angaja răspunderea în fata Parlamentului asupra unui program, unei declaraţii de politică generală sau unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă moţiunea depusă în termen de 72 de ore este votată de Parlament. Dacă Guvernul nu este demis, proiectul de lege se consideră adoptat.

Vitalie HADEI

PENSIONARII, fără limită de vârstă, cu venituri mai mici de 900 de lei vor primi un ajutor de 130 de lei

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 www.jurnal.md Observator | 5

ANUNŢ DE ANGAJARE

Ambasada SUA în Chişinău, Republica Moldova, caută o persoană pentru serviciul casnic în calitate de Bucătar.

Pentru textul deplin al anunţului rugăm să vizitaţi: http://romanian.moldova.usembassy.gov/vacancies.html

ОБЬЯВЛЕНИЕ О НАЙМЕ НА РАБОТУ

Посольство США в Молдове ищет Повара заинтересованного в работе на дому.

Полный техт обьявления можно найти на сайте:http://romanian.moldova.usembassy.gov/vacancies.html

Centrul Lingvistic American

vă invita la cursurile de limbă engleză.

Grăbiţi-vă să vă înscrieţi în grupele de dimineaţă (9:00 și 10:00)

precum și în cele de la 16:00.

Avem și cursuri intensive!!!

Tel.: 22-58-60 (ne aflăm lângă USM)

Vă așteptăm!

Ion Sturza, în topul

„Forbes 500

de miliardari”

din România

Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, se afl ă printre cei mai bogați 500 de români. Cu o avere estimată la 95 de milioane de euro, Ion Sturza a intrat în ediţia 2010 a catalogului „Forbes 500 mi-liardari”, lansată în România.

Ion Sturza, care deţine 20% din compania „Rompetrol Re-publica Moldova”, cooperează cu omul de afaceri Dinu Patriciu, dar mai are acţiuni la aproape 20 de companii din Europa. Sturza este și proprietarul unui proiect în domeniul on-line (o librărie). Plat-forma elefant.ro este o investiţie de 1,2 milioane euro.

Topul Forbes îi prezintă nu numai pe cei mai bogaţi 500 de români, dar arată și aspecte din viaţa lor personală. Ce proprie-tăţi și mașini au, unde își petrec vacanţele sau ce colecţii, biju-terii sau obiecte de artă deţin. Este descris și modul în care cei bogaţi își administrează averile. (jurnal.md)

"Scorpions" vin la Chișinău

„Bătrânii revin pe scenă pen-tru că mai pot!”. Declaraţia îi aparţine chitaristului Rudolf Schenker, membru al legen-darei trupe "Scorpions", care vor aduce adierea vântului schimbării ("The wind of change") și la Chișinău, la 14 octombrie, într-un concert de adio. Este pentru prima dată când o trupă de așa o ta-lie a inclus Republica Moldo-va în traseul turneelor.

Gazda concertului va fi sta-dionul Zimbru, care va fi reutilat parțial cu scopul satisfacerii necesi-tăţilor tehnice pentru desfășurarea concertului. Vor fi aduse din Româ-nia plăci de protecţie, care nu vor permite deteriorarea gazonului din cauza cantităţii mari de aparataj.

„Vrem să organizăm un concert la nivel cu celelalte ţări europene. Echipamentul tehnic antrenat și show-ul de lumini, care va însoţi prestaţia trupei, sunt destul de complicate pentru Republica Moldova și sunt cu to-tul deosebite de tot ce-a fost până acum în Chișinău”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Artur Suhih, directorul compa-niei „Bis concert”. În acest scop, a fost implicată în proiect și una dintre cele mai importante case de producţie din România.

Biletele pentru concert vor fi puse în vânzare din data de 29 septembrie într-un număr de 20 de mii, atât în tribunele stadio-nului Zimbru, cât și în zona ame-najată în faţa scenei. (jurnal.md)

„Surpriză” de la „Franzeluţa” SA pentru Guvernul Filat

SCANDAL // În preajma alegerilor, „Franzeluţa” SA, condusă de Eugeniu Baleca, un apropiat al omului de afaceri Vlad Plahotniuc,

a pus în vânzare pâine la preţuri majorate. Premierul Filat doreşte să afl e dacă „este vorba de nepăsare sau de altceva”

În timp ce fosta guvernare comunistă ne păcălea cu pâine ieftină în preajma campani-ilor electorale cu susţinerea evidentă a conducerii SA „Franzeluţa”, la un an de la învestirea Guvernului Filat, în toiul luptei contra scum-pirilor la anumite produse de importanţă socială majoră, SA „Franzeluţa” elimină de pe rafturi două soiuri de pâine ieftină, pe care o înlocuiește cu pâini, mai scumpe cu 30 și 80 de bani. Întâmplător sau nu, la 25 septembrie, în ziua când Guvernul Filat marchea-ză un an de activitate, orășe-nii discută despre scumpirile la pâine.

Pâinea „Orășenească”, care costă 2,40 lei și cea „Preferată” care costă 3 lei, a dispărut sâmbătă de pe rafturi fi ind înlocuită cu pâinea „Lungă”, de 3,20 lei și pâinea „Grai” de 3, 30 lei. Ca urmare, directorul general al SA „Franzeluţa”, Eugeniu Baleca, a fost convocat de urgenţă la Guvern. La ședinţă s-au întrunit responsabilii de la CCCEC, IPFS, de la Ministerul Agriculturii și Indus-triei Alimentare. Viorel Chetraru, directorul CCCEC, a ţinut mai întâi să explice că pâinea nu s-a scumpit, precum s-a creat impresia, ci dato-rită faptului că a fost scoasă din uz una din cele 20 de linii de produce-re a acestor tipuri de pâine pentru efectuarea unei revizii tehnice, acestea n-au ajuns în vânzare. „Do-uă tipuri de pâine au fost substitu-ite prin altele două, mai scumpe. Drept urmare, a apărut această confuzie”, a afi rmat Chetraru.

Statul deţine 52,5%din „Franzeluţa” SA

„În mod normal, astfel de ac-ţiuni se comunică din timp. Acum puteţi spune multe despre măsu-rile de profi laxie, puteţi prezenta analize, alte argumente. Dar cert este că s-a creat o situaţie nedori-tă. Urmează să vedem dacă a fost vorba de nepăsare sau de altceva”, a obiectat premierul. Acesta a dat indicaţia să fi e reluată livrarea pâinii „Orășenească” și „Prefera-

tă”, să se revină la normalitate la nivelul preţurilor, ofertei și la nivel de calmare a spiritelor în rândul populaţiei. Premierul a ţinut să precizeze că Guvernul a fost capabil să ajungă la o înţelegere la capitolul scumpirea pâinii cu conducerea întreprinderilor de panifi caţie din Ștefan-Vodă, Căușeni, Bălţi, între-prinderi private care nu benefi ciază de contribuţia statului. În cadrul SA „Franzeluţa” statul deţine cota parte de acţiuni în valoare de 52,5%. Filat a amintit de circa 33 milioane de lei rezervaţi în acest an pentru dezvoltarea Combinatului de pani-

fi caţie „Franzeluţa” și de grâul din rezerva de stat care va fi distribuit producătorilor, inclusiv SA „Fran-zeluţa”, pentru a evita creșterea preţului la pâine.

În context, premierul i-a so-licitat ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare să efectueze o amplă analiză a celor întâmplate și să-l informeze personal despre rezultate. Solicitat de JURNAL, Valeriu Cosarciuc a declarat că pe

moment se investighează acest in-cident. „Nu este exclus că a coincis testarea tehnică a acestei linii de producere cu ziua în care Guvernul a marcat un an de activitate, dar nu excludem nici faptul că acest lucru ar fi avut loc cu anumite scopuri”, a spus el.

Anterior, ministrul Agricul-turii Valeriu Cosarciuc a declarat că Guvernul va încerca să evite creșterea preţului prin distribuirea a 15 mii de tone de grâu, sau circa 25% din rezerva de stat, către pro-ducători. Potrivit lui, preţul la grâu, cotat pe piaţa internaţională, crește în baza speculaţiilor și jocurilor de bursă.

Nostalgii după „pâinea electorală”

De numele SA „Franzeluţa” au fost legate campaniile din perioada guvernării comuniste supranumite de presă „pâinea electorală” când, la indicaţia șefului statului, condu-cerea SA „Franzeluţa” reducea cu mult tam-tam mediatic preţurile la câteva tipuri de pâine în preajma campaniilor electorale. Astfel de acţiuni au fost stimulate în 2008 printr-o decizie secretizată prin ca-re din fondul de rezervă al statului Guvernul Greceanâi a distribuit 9 mii de tone de grâu către SA „Fran-zeluţa” și Combinatul de pâine din Bălţi, decizie criticată dur de reprezentanţii actualului Guvern, care au solicitat restituirea grâului proprietate a statului.

Despre directorul SA „Franze-luţa”, Eugeniu Baleca, ex-directorul întreprinderii, Spiridon Danilescu, demis din funcţie odată cu venirea comuniștilor la putere, a declarat recent, în cadrul unei conferinţe de presă, că ar fi un apropiat al omului de afaceri Vlad Plahotniuc. Baleca deţine, de asemenea, funcţia de vicepreședinte al Consiliului de ad-ministraţie al BC „Victoriabank” SA, unde Vlad Plahotniuc este președin-te al Consiliului de administrare. Baleca a confi rmat anterior pentru JURNAL că îl cunoaște pe Vlad Pla-hotniuc încă din perioada când erau studenţi la Institutul Politehnic.

Svetlana COROBCEANU

ÎNTÂMPLĂTOR sau nu, la 25 septembrie, în ziua când Guvernul Filat marchează un an de activitate, orăşenii discută despre scumpirile la pâine.Fotografi e de Elena Grozavu // JURNAL de Chişinău

www.jurnal.md MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 6 | Politică

BANII VORBESC $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

cu Nicolae NEGRU

Alb și negru

Scrisori din casa de nebuni

OBSERVATOR

Filat nu se pune

în pielea lui Lupu

Din punct de vedere legal, premierul Filat a avut tot dreptul să procedeze așa cum a procedat: să-și angajeze răspunde-rea în faţa Parlamentului asupra proiec-tului de lege privind modifi carea bugetu-lui de stat în vederea alocării a peste 300 de milioane de lei pentru compensaţii so-ciale pe perioada rece a anului, construc-ţia caselor pentru sinistraţi și subvenţii pentru agricultori.

Însă, privit în contextul acţiunii de săp-tămâna trecută a fracţiunii PD, care a părăsit ședinţa parlamentului, cerând ca pe ordinea de zi să fi e inclus proiectul de lege privind majorarea pensiilor, gestul lui Filat seamănă a răzbunare măruntă. Acesta oricum nu „șterge” efectul demersului deputaţilor democraţi, dar varsă o lumină nu tocmai favorabilă asupra premierului, care astfel apare nu tocmai mărinimos, înţelegător, ci orbit de refl exe, de rivalitate meschină.

Filat nu se pune în pielea lui Lupu, al cărui destin politic depinde în mai mare măsură de plata pensiilor decât ale celorlalţi lideri ai Alianţei, cu excepţia lui Urechean, dat fi ind că în RM pensi-onarii înclină să voteze cu partidele de stânga. Nici nu ar fi nevoie de aceasta dacă nu ar exista pericolul comunist, dar acesta există și Filat de-monstrează încă o dată, ca și în perioada referen-dumului, că nu conștientizează acest fapt.

Paul BORZAC

LUMI PARALELE

Mahmoud Abbas: Israelul

trebuie să aleagă

între pace şi

continuarea colonizării

Israelul trebuie să aleagă între pace și continuarea colonizării, a declarat pre-ședintele palestinian, Mahmoud Abbas, într-o intervenţie susţinută sâmbătă la Adunarea Generală a ONU, cu o zi îna-intea expirării moratoriului israelian asupra construcţiilor în colonii.

"Este rezultatul unei mentalităţi de expan-siune și dominaţie, care continuă să controleze ideologia și actele politice ale Israelului, ocupan-tul", a spus Abbas, conform versiunii în limba engleză a discursului de la ONU.

"Mâinile noastre rănite pot încă să ţină o ramură de măslin, care vine din copacii pe care ocupaţia îi dezrădăcinează în fi ecare zi", a adău-gat el, pe o notă mai lirică.

Moratoriul asupra construcţiilor în coloniile evreiești se încheie duminică, la miezul nopţii, însă atât partea palestiniană, cât și Statele Unite cer guvernului israelian prelungirea acestuia.

Președintele american, Barack Obama, a insistat în mod special asupra acestei solicitări în discursul susţinut joi la ONU. Administraţia de la Washington s-a mobilizat la cel mai înalt nivel sâmbătă pentru a evita blocarea negocieri-lor de pace, relansate la 2 septembrie sub egida Statelor Unite.

Un înalt ofi cial israelian a declarat vineri că "Israelul este dispus să ajungă la un compro-mis agreat de toate părţile", însă a precizat că activităţile de construcţie nu pot fi suspendate complet.

Abbas a precizat însă că refuză orice com-promis care nu garantează "oprirea totală" a colonizării, chiar cu riscul de a pune în pericol continuarea negocierilor directe de pace cu Isra-elul. (mediafax.ro)

Pentru o campanie electorală de o zi

Ieri am discutat despre cam-pania electorală. Unii spuneau că e nevoie de o campanie cât mai lungă, iar alţii – de o campanie cât mai scurtă. Alţii spuneau că durata nu contează.

„O campanie electorală trebu-ie să fi e cât mai lungă, pentru ca alegătorii să poată face cunoștinţă cu toţi concurenţii. Într-o lună nu reușești să-i cunoști pe toţi”, - spu-se sanitara Vera. - Mie de exem-plu îmi plac politicienii înalţi, și ultima vreme apar noi politicieni înalţi și asta-i bine, asta înseamnă că ai de unde alege, dar trebuie timp, să nu alegi cu ochii închiși”, - preciză ea îngrijorată de iniţia-tiva guvernului Filat de a reduce campania electorală până la 30 de zile”. „Așa e - o susţinu Cozonac - o campanie electorală e ca și sexul.

E nevoie de un preludiu cât mai lung”. „Eu consider că campania nu trebuie să fi e nici prea lungă, nici prea scurtă. Un sex de treizeci de zile mi se pare sufi cient și poate chiar în plus”, interveni Sobcor.

„Unde să ne grăbim, stimaţi colegi? - se revoltă Scurtoi - 30 de zile de pregătire pentru sex, adică pentru alegeri, îi puţin. Las’ să fi e 45 de zile, ca data trecută. N-a fost bine data trecută?” – se interesă el. „De ce să nu lăsăm 60 de zile? – se interesă moș Dumitru. – Abia începi să pricepi ce spun partidele, și se termină”.

„Eu cred că dacă PCRM îi împotriva reducerii, înseamnă că trebuie să reducem cât mai mult, dacă îi pentru reducere, înseamnă că nu trebuie să reducem” - spuse Caltânăr, fl uturându-și cravata ver-de pătată cu tomate roșii. „Dacă un

comunist spune că plouă și noi ne uităm pe fereastră și vedem că într-adevăr plouă, nu putem spune că nu plouă”, – replică Bengurione Croșca. „Nu putem. Dar putem să închidem fereastra, răspunse Arhanghel Schi-nu. - Propun să reducem campania electorală până la 10 zile. De fapt și 10 îi mult. Hai să reducem la 2-3 zile sau chiar la o zi”.

„Nu o să reușim într-o zi. O zi îi nevoie pentru înregistrare la CEC, și pe alocuri nu rămâne timp pentru campania electorală” – re-plică Cozonac. „Lasă să se înregis-treze până la amiază, după-masă lasă să facă agitaţie electorală, iar a doua zi venim la alegeri” – insis-tă Schinu. „În ziua precedentă alegerilor nu e permisă campania electorală” - replică Cozonac.

„Lăsăm două zile. În prima zi

se face înregistrarea și campania electorală, a doua zi, adică penul-tima e pace, și a treia zi – alegeri. Dacă reușim în 30 de zile, reușim și în două zile” – insistă Schinu. - Lui Dumnezeu i-au trebuit 7 zile să facă universul, dar noi să nu reușim să organizăm niște alegeri? Punem la vot...”. S-a pus la vot și, cu majoritate de voturi, propu-nerea lui Schinu a fost respinsă, menţionându-se cu toate acestea originalitatea ideii.

Acuma stau și mă gândesc: în loc să-i ascult pe alţi candidaţi, de ce nu aș forma eu propriul partid, ca să fi u și eu candidat și să mă ascult pe mine însumi?

Al vostru scruturn,

observatont, polittehnolom,

Ion BURAGA

Consecinţele întâlnirii lui Filat cu Smirnov

Fiind cu ochii pe centrul scenei politice, hipnotizată de „peripeţiile” politicienilor, de ma-nevrele partidelor în luptele pre-electorale, mass-media pare să scape din vedere ce se întâmplă pe la „margine”, în culisele puterii, pe unele direcţii mai puţin spec-taculoase, care nu par să aibă impact imediat asupra viitoarelor alegeri anticipate. Ne referim în cazul dat la ceea ce se petrece pe direcţia transnistreană, la întâlni-rile de rutină, simbolice, dintre cei implicaţi în rezolvarea conflic-tului, la starea relaţiilor actuale dintre Chișinău și Tiraspol, care, surprinzător, par să evolueze. Mai rămâne de văzut dacă sensul e pozitiv sau negativ, dar faptul în sine este demn de atenţie.

Noul mecanism de export

Poate fiindcă nu se așteptau la o asemenea întorsătură tocmai în timpul acestei guvernări, jur-naliștii au tratat „din mers”, su-perficial, vizita premierului Filat la Tiraspol. Abia acum iese la iveală scopul acesteia. Întâlnirea sa, pe stadionul local, cu liderul sepa-ratist Smirnov a avut apoi drept consecinţă completarea unei hotărâri a Guvernului (nr. 1001 din 19 septembrie 2000) privind exportul produselor din raioanele de est ale Republicii Moldova. Acuzat de presa comunistă că face concesii în detrimentul interesului naţional, premierul Filat a răspuns că, după aces-te completări, întreprinderile transnistrene vor continua să activeze în câmpul legal al RM, dar nu vor mai trebui să suporte

cheltuieli suplimentare, transpor-tând produsele exportate pe căi ocolitoare, prin punctul vamal situat la nordul RM, la frontiera moldo-ucraineană controlată de autorităţile de la Chișinău, ci vor avea posibilitatea să le exporte prin sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Conform declaraţiilor vi-cepremierului Victor Osipov, regi-mul vamal introdus pentru agenţii economici din regiunea transnis-treană în anul 2006, prin acordul moldo-ucrainean, rămâne în vi-goare. „Noul mecanism de export al mărfurilor din regiune pe căile ferate este unul universal, care schimbă doar coridoarele de export și introduce în schimb noi elemente de verificare a ieșirii din ţară a acestor eșaloane cu marfă, e un mecanism pentru toate întreprinderile producătoare din regiune, care păstrează toate elementele de control vamal ale Republicii Moldova asupra aces-tor exporturi”, a precizat Osipov.

Rămâne de văzut însă dacă acest „mecanism”, elaborat, ni se spune, cu participarea experţilor europeni, va funcţiona așa cum crede guvernul actual, dacă, având la dispoziţie alte „coridoare de export”, companiile trans-nistrene vor mai binevoi să ia în seamă autorităţile vamale ale RM.

Strategia proprie În continuare, în contextul

„măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului” se planifică relu-area în timpul cel mai apropiat a circulaţiei trenurilor Chișinău – Odesa pe segmentul transnis-trean. Nici în cazul dat însă nu

sunt suficient de clare conse-cinţele, nu se știe dacă reluarea circulaţiei nu poate fi interpreta-tă ca o recunoaștere de facto a așa-zisei „căi ferate transnistre-ne”, și dacă acţiunea se înscrie în cadrul constituţional al RM ca stat unitar. E nevoie de mai multă transparenţă, de mai mul-tă informaţie ca să putem trage niște concluzii sigure în acest sens. Ar fi păcat dacă „măsurile de consolidare a încrederii” s-ar face de dragul măsurilor în sine, cu concesii unilaterale din par-tea Chișinăului. RM nu își poate restabili integritatea teritorială fără implicarea Occidentului, dar aceasta nu înseamnă că Chiși-năul nu trebuie să aibă propria strategie și să nu urmărească dacă recomandările instituţiilor europene nu vin în contradicţie cu interesul nostru naţional.

Graba strică treabaDeparte de noi ideea că

actuala guvernare ţintește, ca Voronin, să obţină niscaiva dividende electorale sau încearcă să îmblânzească „ursul” rusesc, supărat rău în ultima vreme, to-tuși ar fi bine să nu se grăbească în chestiunea transnistreană, căci graba strică treaba. Trebuie să se pună capăt „tradiţiei” păgu-boase de a semna documente importante în preajma alegerilor, cum făcea liderul comunist, chiar dacă în cazul de faţă este vorba de implicarea unor instituţii eu-ropene. Experienţa ne sugerează că reprezentanţii Europei nu sunt întotdeauna jucători imparţiali. Problematica transnistreană trebuie scoasă de sub presiunea electoralului, ca asupra acorduri-lor respective să nu planeze nicio suspiciune că ar fi fost încheiate în deficit de timp de gândire sau din interes meschin.

Pe de altă parte, fiindcă atenţia pentru problema trans-nistreană în exterior s-a accen-tuat în ultima vreme, după ce cancelarul Germaniei s-a angajat

public, în numele Uniunii Euro-pene, să contribuie la aplanarea conflictului, Chișinăul nu trebuie să se „relaxeze”, ci, dimpotri-vă, să monitorizeze mai strâns evoluţia negocierilor dintre UE și Rusia. Rusia poate ajunge la o înţelegere cu UE privind federa-lizarea RM, dacă Chișinăul nu va fi atent la detalii. Exercitând pre-siuni asupra Moscovei, Occiden-tul devine „vulnerabil” la rândul său în faţa iniţiativelor ruse, a intenţiilor Kremlinului de a repu-ne pe masa negocierilor planul Kozak. Întâmplător să fi declarat recent Teodor Baconschi, minis-trul de Externe al României, că Bucureștiul respinge orice plan de federalizare a RM? Diploma-ţia moldovenească are obiectivul să amintească în permanenţă Germaniei și UE că federaliza-rea, care este pozitivă în sine, ar echivala în cazul nostru cu transnistrizarea RM, cu rămâne-rea ei la cheremul Rusiei.

În câmp de bătaieÎn afară de implicarea Ger-

maniei, există și alte semne că RM devine un câmp de bătaie important în regrupările de forţă pe continentul european. În ciuda „restartării” relaţiilor cu Rusia, SUA și aliaţii săi nu uită de prezenţa trupelor ruse pe te-ritoriul RM. Evenimentele se pre-cipită, dacă Merkel a ajuns să-i propună lui Medvedev ridicarea vizelor pentru ruși în schimbul retragerii trupelor ruse din RM. La recenta întâlnire a Consiliului NATO-Rusia, secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, a declarat că Georgia și RM trebuie să aibă dreptul să decidă de sine stător dacă acceptă sau nu trupe străine pe teritoriul său. Toate acestea fac și mai urgentă impli-carea activă, bazată pe propria strategie, a diplomaţiei noastre în problematica transnistreană, dacă nu dorim să ne trezim cu soluţii surprinzătoare, neplăcute, inacceptabile pentru RM.

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Pet ru BOGATU

Bogat și sărac

Mihai Ghimpu din oglindă

Despre ce a mers bine sau rău la Congresul de duminică al Parti-dului Liberal se vor spune, probabil, cât în lună și-n stele. Pe mine unul însă m-a interesat altceva. Mi-am propus să urmăresc la faţa locului un câștig cert înregistrat de liberali de la venirea lor la putere încoace. Acest câștig se cheamă Mihai Ghimpu.

Meandrele percepţiei publice

Nu am de gând să-i cânt osa-nale liderului PL. Nu este mese-ria mea. La asta chiar că nu mă pricep. Unde mai pui că este vorba nu atât despre Mihai Ghimpu, cât

despre imaginea lui din oglindă. Dar nu din cea agăţată pe perete, ci de reprezentarea proiectată în percepţia publică. În mintea și inimile oamenilor.

Haideţi să ne amintim cum era văzut Mihai Ghimpu acum trei ani, când PL a ieșit din anonimat și s-a relansat pe scena noastră politică, învingând, prin Dorin Chirtoacă, în cursa extrem de disputată pentru primăria capitalei. În 2007, chiar și pentru mulţi dintre alegătorii anti-comuniști, liderul liberal părea un politician depășit de timp. Un fel de dinozaur care nu se știe cum și nu se știe de ce a supravieţuit pe scena politică de la noi și a intrat în modernitate.

Situaţia s-a complicat și mai mult odată cu alegerea liderului PL în funcţia de președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Avansarea sa parcă a pus gaz pe foc. Ghimpu a fost taxat fără me-najamente de opoziţia comunistă și privit cu multă circumspecţie nu doar de partenerii de coaliţie, ci chiar și de unii colegi de partid.

Iluzii optice Era puternic contestat nu numai

pentru maniera-i de comunicare și stilu-i de lucru, ci și pentru felul său de a fi. Adesea maliţios, capabil să contraatace devastator pentru a respinge atacurile oponenţilor de tot felul, Ghimpu părea de nesufe-rit. Toată lumea se văita că moșul Mihai nu face altceva decât să-l compromită pe nepotul său Dorin.

În cele din urmă, Ghimpu a căzut zgomotos din jilţul de pre-ședinte al Consiliului Municipal. Sondajele susţineau la unison că

ar avea carismă negativă. Ratingul îi era la pământ și cu puţine șanse de a se ridica-n picioare.

Părea chiar că steaua politică a lui Mihai Ghimpu va apune în scurt timp. Că se va vedea silit să se dea la o parte pentru a-i ceda postul de președinte al partidului lui Dorin Chirtoacă. După alegerile anticipate din iulie 2009, lucrurile însă au luat o turnură surprinzătoare pentru cei care s-au grăbit să-i cânte proho-dul politic. S-a constatat că ceea credea lumea până atunci despre liderul PL n-a fost decât o prejude-cată. Sau poate că o iluzie optică.

Acelaşi Ghimpu, altă imagine

În calitatea sa de președinte al Parlamentului, cu toate că a rămas același tip colţos de odinioară, Ghimpu s-a comportat ca un lup-tător și ca un om de acţiune. Nu afirm că a fost fără cusur. Și nici

că alţii în locul lui nu ar fi putut să se dovedească mai eficienţi decât el. Vreau să spun doar că, deși a gafat nu de puţine ori, a demon-strat că poate fi până la urmă omul potrivit la locul potrivit și în momentul potrivit.

În consecinţă, imaginea sa din oglinda interpretărilor publice, odi-nioară deformată și, în aparenţă, iremediabil șifonată, s-a descreţit. Ceea ce părea o piatră de moară legată de gâtul PL, este perceput acum ca o nouă locomotivă, alta decât cea numită Dorin Chirtoacă, care poate să tragă partidul după sine.

Dar fiţi atenţi, s-a schimbat nu Mihai Ghimpu, ci părerea alegăto-rilor despre el. Bun, rău, liderul PL nu se trădează pe sine. Percepţia generală însă poate fi preconce-pută. Sau falsă. Nu-i exclus ca opinia publică să mai greșească o dată faţă de Ghimpu. În ce mă privește, nu cred, dar nici nu mă pun cu gura lumii.

"Secretele sinistre" ale TransnistrieiAVERTIZARE // “Transnistria poate să pară un stat din benzile desenate, dar, la disperare,

liderul său ignorat, Igor Smirnov, care are la îndemână materiale nucleare, nu este chiar o glumă”Transnistria, regiunea sepa-ratistă din estul Republicii Moldova, „rămasă să trăias-că într-un timp deformat”, dispune de sufi cient material nuclear cât să poată construi o bombă murdară, afi rmă în publicaţia britanică „The Times” ziaristul Roger Boyes, într-un reportaj de la Tiraspol. El invocă în sprijinul acestei ipoteze descoperirea, recent, a 2 kg de uraniu radioactiv-238 într-un garaj din Chișinău. Potrivit poliţiei moldovene, uraniul provenea din regiunea transnistreană.

Agenţiile occidentale de in-formaţii suspectează că unele din marile întreprinderi din Transnis-tria, înconjurate de sârmă ghimpa-tă, nu sunt de fapt decât o acoperire pentru trafi cul de arme. Chiar dacă orașul este mic, fi ind străin la Tiraspol, este ușor să te rătăcești, deoarece este extrem de difi cil să găsești o hartă a urbei, iar hărţile care se mai găsesc în circulaţie sunt în proporţie de 40% mâzgălite pentru a proteja importante obiec-tive militare.

„Circa 60% din industria fostei republici sovietice Moldova se afl ă pe malul stâng al Nistrului. Noi confecţionăm încălţăminte pentru italieni, piese vestimentare pentru designerii din Vest, fabricăm pro-duse din oţel și produse ingine-rești. Realitatea noastră este un capitalism de exploatare” - declară jurnalistul transnistrean Andrei Smolenski, 23 de ani, coautor al unei cărţi despre Transnistria și un fel de vedetă la un post local de radio. Boyes remarcă faptul că, degajat, într-o cămașă deschisă până la brâu, cu ochelari de soare, ziaristul transnistrean face notă discordantă faţă de restul compa-trioţilor săi excesiv de prudenţi și vigilenţi.

„Apocalipsa acum”

Transnistria „ţine capul deasupra apei” numai pentru că poate oferi societăţilor occidentale echivalentul salariului de sclav, de aproximativ 130 de euro pe lună, consideră reporterul „The Times”.

„În apariţia Transnistriei au ju-cat un rol important doi factori: des-trămarea URSS și scenariul fi lmului lui Francis Ford Coppola „Apoca-lypse Now” - constată scriitorul rus Vladimir Kaminer, care trăiește în prezent la Berlin. La fel ca enclava de indigeni de sub comanda lui Marlon Brando, Transnistria, spune Kaminer, reprezintă un „amestec de ideologie, fărădelege și oameni dez-amăgiţi, care au pierdut totul peste noapte, inclusiv Republica Sovietică Socialistă Moldova”.

Indiferent cât va dura acest statu quo al Transnistriei, o soluţie diplomatică la problema transnis-treană este inevitabilă, apreciază co-respondentul „The Times”. Republica Moldova știe că nu poate să devină membră a Uniunii Europene până când nu va ajunge la un acord cu re-giunea rebelă, scrie el, constatând că unii oameni politici de la Chișinău sunt de părere că cea mai scurtă cale spre UE ar fi pentru Republica Mol-dova unirea cu România. În acest caz, se menţionează în articolul citat, Transnistria va fi transferată Ucrainei, iar Ucraina, la rândul ei, ar putea ceda Bucovina de Nord și sudul Basarabiei, teritorii care au fost oda-tă parte a României (!?).

O societate excesiv de militarizată

Cu toate acestea, scrie în continuare autorul, locuitorii Transnistriei – un amestec de ruși, moldoveni și ucraineni – nu doresc să fi e înghesuiţi pe harta Europei de Răsărit. Ei consideră că trăiesc într-un stat chiar dacă acesta nu corespunde niciuneia din condiţiile

normale ale statalităţii. Muzeul de istorie din faţa palatului preziden-ţial este împânzit cu fotografi ile transnistrenilor care și-au dat viaţa pentru independenţă. Flacăra de foc simbolică, înconjurată de dale de marmură, arde în memoria „lup-tătorilor pentru libertate în anul 1991-1992” - înainte de semnarea acordului privind încetarea focului cu Republica Moldova.

În ciuda cămășii descheiate și a ochelarilor de soare ai ziaristului de la Tiraspol, Transnistria rămâne o societate excesiv de militarizată, mai constată corespondentul „The Times”. Fiecare pas făcut de Repu-blica Moldova în direcţia apropierii de UE sporește riscul reizbucnirii violenţelor sângeroase pe Nistru, apreciază el. Acesta este motivul pentru care uraniul descoperit într-un garaj din Chișinău ar trebui să fi e tratat cu seriozitate de toată lumea, consideră Roger Boyes. Transnistria poate să pară un stat din benzile desenate, dar, la dispe-rare, liderul său ignorat, care are la îndemână materiale nucleare, nu este chiar o glumă, susţine cores-pondentul „The Times”, referindu-se la pretinsul președinte transnis-trean Igor Smirnov. (Agerpres)

www.jurnal.md MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 8 | Observator

Cabinetul Filat: „Am reuşit într-un an cât comuniştii în opt”

Astăzi se împlinește un an din momentul în care Guvernul, condus de prim-ministrul Vlad Filat, a primit votul de încrede-re al Parlamentului. În această perioadă multe s-au întâmplat – și mai bune, și mai puţin bune. Dar un lucru este incontestabil. Acest Guvern a reușit într-un an cât nu au reușit comuniștii în opt, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

Domeniul social-economic

Asigurarea supravieţuirii ţării. Crearea bazei necesare pentru

dezvoltarea în continuare a RM ca stat democratic, de drept, cu o economie de piaţă funcţională.

Rectifi carea bugetului de stat pe 2009 în termene record, cu asigurarea integrală a plăţilor de ordin social și cu reducerea ponderii defi citului bugetar în PIB de la 15% la 6,4%.

Elaborarea în termene record a politicii bugetar-fi scale și a bugetului pe 2010.

Elaborarea și implementarea parţială a Programului de stabilizare și relansare economică a RM pe anii 2009-2011.

Negocierea Acordului-Memo-randum de colaborare dintre Guvern și Fondul Monetar Internaţional pentru 2010-2012 în valoare de 574,4 milioane de dolari SUA plus asistenţa fi nanciară în valoare de circa 180 mil. dolari SUA pentru fi nanţarea necesităţilor bugetare și asigurarea stabilităţii macroeconomi-ce. La 29 ianuarie 2010, acest Acord-Me-morandum a fost aprobat de Consiliul de directori al FMI.

Îmbunătăţirea cadrului legal ce vizează activităţile economice. Astfel, a fost simplifi cată procedura de impozitare cu TVA la cota zero a mărfurilor intro-duse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în regim vamal; a fost creată Zona Economică Liberă „Bălţi”; pentru liberalizarea pieţei energiei electrice, a fost adoptată Legea cu privire la energia electrică; a fost adoptată Legea cu privire la gazele naturale; a fost reformată insti-tuţional Agenţia pentru Reglementare în Energetică; a fost elaborat proiectul de lege cu privire la efi cienţa energetică etc.

A fost elaborat „Programul de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1”, care prevede mobilizarea resurselor umane și fi nanciare ale migranţilor moldoveni în dezvoltarea economică a RM.

În primul semestru al anului 2010, Produsul Intern Brut a însumat 31720 milioane lei în preţuri curente de piaţă, în creștere - în termeni reali - cu 5,6% faţă de aceeași perioadă a anului 2009.

Volumul impozitelor pe produse (inclusiv cele de import) colectate la bugetul public naţional a depășit nivelul perioadei respective a anului precedent cu 14,8%, infl uenţînd cu 2,4% creșterea PIB.

Consumul fi nal total s-a majorat cu 3,6%, comparativ cu perioada cores-punzătoare a anului precedent, în special pe seama creșterii, cu 4,3%, a consumu-lui fi nal al gospodăriilor populaţiei.

Exportul și importul de bunuri și servicii s-au majorat respectiv cu 4% și 10,4% faţă de perioada respectivă a anului precedent.

În primele 8 luni ale anului 2010, la bugetul de stat pe toate componentele au fost acumulate venituri în valoare totală de 10 miliarde 118,4 mil. lei, ceea ce reprezintă 100,1% faţă de indicii prevă-zuţi în buget pentru perioada raportată. În comparaţie cu perioada respectivă a anului 2009, veniturile s-au majorat cu 1 741,3 mil. lei (cu 20,8%). Totodată, în primele 8 luni ale anului 2010, din buge-tul de stat au fost efectuate cheltuieli în valoare totală de 11 miliarde 597,9 mil. lei. În comparaţie cu aceeași perioadă a

anului 2009, cheltuielile s-au majorat cu 1 347,4 mil. lei (cu 13,1%).

Prognoza iniţială a defi citului bugetar, raportat la PIB, pentru 2010 a fost diminuată de la 7% la 5,4%.

A continuat implementarea Pro-gramului Naţional de Abilitare Econo-mică a Tinerilor. În cadrul componentei I „Instruire și consultanţă antrepre-norială” au fost consultaţi 1017 tineri și instruiţi 198 de tineri. În cadrul compo-nentei II „Obţinerea creditelor în valoare de până la 300.000 lei”, au fost fi nanţate 82 de proiecte de afaceri cu porţiune de grant pentru tineri. Valoarea creditelor acordate a însumat 21,087 mil. lei, iar suma porţiunii de grant a constituit 8,435 mil. lei.

A fost aprobat Planul de acţiuni pentru anul 2010 privind implementarea Strategiei de atragere a investiţiilor și promovare a exporturilor.

A fost elaborat proiectul Progra-mului Naţional pentru efi cienţă energe-tică pe anii 2010-2020.

A continuat implementarea Programului de susţinere și dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlo-cii, destinat pentru procurarea echipa-mentului necesar dezvoltării micilor industrii din sectorul rural (cu suportul Japoniei). În 2010, 30 agenţi de economici au obţinut o fi nanţare în valoare totală de 48 mil. lei.

În zonele economice libere, au fost înregistraţi noi rezidenţi în dome-niul fabricării producţiei industriale, care intenţionează să investească în producere mai mult de 5,3 mil. euro.

A fost asigurată, cu începere de la 1 septembrie 2009, majorarea salariilor (tranșată în trei etape) cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ preuniver-sitar în medie cu 24 la sută, iar a corpului profesoral din instituţiile de învăţământ superior – cu 55%. Astfel, în urma imple-mentării primei etape a noului sistem de salarizare a cadrelor didactice și a cor-pului profesoral, salariul mediu lunar al cadrelor din învăţămîntul preuniversitar în 7 luni ale anului 2010 a atins 3180 de lei sau cu 302 lei mai mult decât salariul mediu pe economia naţională (2878 lei). Respectiv, salariul mediu lunar al unei persoane din corpul profesoral universi-tar a atins 4683 de lei;

Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost majorat de la 900 de lei la 1100 de lei pe lună, ceea ce va duce la o majorare a salariilor majorităţii salariaţilor din sectorul real cu circa 7-8%.

Salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională în ianu-arie-iulie 2010 a crescut faţă de perioada similară a anului precedent cu 6,8 % și a atins 2877,8 lei.

A demarat reformarea sistemului de asigurare cu pensii în vederea unifi -cării acestuia și excluderea condiţiilor privilegiate din sistemul public de asigu-rări sociale.

S-au creat condiţii necesare pen-tru creșterea numărului benefi ciarilor de poliţe medicale de asigurare. Costul acestora pentru anul 2010 a fost redus cu 160 de lei și constituie acum 2478 de lei. Totodată, pentru proprietarii de terenuri agricole costul poliţei a fost stabilit la nivelul de 619,5 lei.

Pensiile au fost majorate cu 4,3%. Din 1 ianuarie 2010, în RM se im-

plementează un nou sistem de asistenţă socială, care prevede majorarea alocări-lor în acest sens cu peste 36%, compara-tiv cu anul 2009.

A fost majorat venitul lunar minim garantat al familiei de la 430 de lei la 530 de lei.

Cuantumul indemnizaţiei unice la nașterea copilului a fost majorat faţă de anul 2009 cu 300 de lei: pentru primul copil el constituie 1700 delei, iar pentru fi ecare copil următor - 2000 de lei, iar indemnizaţia lunară la îngrijirea copilului până la 1,5 ani pentru persoane neasigurate de la 150 (2008-2009) la 250 de lei (2010).

A fost menţinut nivelul de fi nan-ţare al sistemului de sănătate în condiţi-ile impactului crizei fi nanciare interna-ţionale. Ca rezultat, bugetul consolidat al ocrotirii sănătăţii precizat în anul 2009 a constituit 3820,7 mil. de lei, ceea ce este cu 512,9 mil. de lei mai mult comparativ cu bugetul anului 2008.

Pentru anul 2010 a fost majorat cuantumul resurselor fi nanciare din bu-getul de stat transferat în fondurile asi-gurării obligatorii de asistenţă medicală cu circa 32,2% faţă de nivelul precizat pentru anul 2009, ponderea acestora fi -ind 59,3% din totalul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

A fost majorat cuantumul re-surselor fi nanciare destinat asistenţei medicale primare până la 1 mlrd. lei, ceea ce reprezintă 31% din fondul de bază al fondurilor asigurării de asistenţă medicală pe anul 2010. Aceasta constituie o majorare semnifi cativă cu 82 mil. de lei sau 8,9% faţă de anul 2009.

Pentru anul 2010 au fost majorate alocaţiile pentru medicamente parţial și/sau integral compensate cu 51,2% (sau cu 37,9 mil. lei) faţă de anul 2009 și reprezin-tă suma de 112 mil. lei.

A fost extinsă lista medicamen-telor compensate de la 53 denumiri comerciale internaţionale în anul 2009 la 84 în anul 2010.

Integrarea europeană

Au fost lansate negocierile pe marginea Acordului de Asociere între RM și Uniunea Europeană la 12 ianuarie la Chișinău. Până în prezent, au avut loc trei runde de negocieri, cea de-a patra fi -ind preconizată pentzru luna următoare.

În contextul Acordului de Asociere, a fost iniţiată lansarea a trei procese de di-alog – cu privire la liberalizarea regimului de vize (la 15 iunie la Luxembourg), crea-rea Zonei de Comerţ Liber și Aprofundat, și dialogul structurat privind drepturile omului. În octombrie, RM va primi foaia de parcurs privind liberalizarea regimu-lui de vize, îndeplinirea căreia va face posibilă libera călătorie a cetăţenilor RM în Europa peste circa 18 luni. În toamna acestui an, RM urmează să treacă și la faza de negocieri cu UE pe marginea Acordului de Comerţ Liber și Aprofundat.

Dialogul bilateral dintre RM și UE a fost impulsionat de vizita la Bruxelles a delegaţiei Guvernului RM în perioada 23-28 martie, cu ocazia reuniunii Gru-pului Consultativ al Donatorilor din 24 martie. În cadrul reuniunii, partenerii de dezvoltare ai RM s-au angajat să ajute RM cu asistenţă fi nanciară în volum de 2,6 miliarde dolari SUA.

La 17 martie 2010, la Viena a avut loc ceremonia ofi cială de semnare a protocolului de aderare a RM la Tratatul Comunităţii Energetice. Acest pas este semnifi cativ pentru RM în implementa-rea standardelor UE în domeniul energe-tic, precum și pentru a spori capacităţile investiţionale pentru Moldova.

Gestionarea efi cient[ a situaţiei legate de inundaţiile din vara anului curent.

Relaţiile cu statele vecine, dar şi cu alte ţări

Revenirea la normalitate în relaţi-ile cu vecinii.

Imediat după preluarea guver-nării, a urmat relansarea relaţiilor cu România. Într-un răstimp relativ scurt, a fost semnat Acordul privind micul trafi c la frontieră, Acordul cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre România și RM, Protocolul de amendare a Acordului privind promova-rea și protejarea reciprocă a investiţiilor. Au fost deschise noi misiuni consulare. A fost semnat Acordul privind acordarea Republicii Moldova a 100 mil. euro. A fost dat în exploatare podul Rădăuţi-Lipcani etc.

În relaţiile bilaterale cu Ucraina, s-au înregistrat progrese în ceea ce ţine de: demarcarea frontierei de stat, dina-mizarea procesului de recunoaștere a proprietăţilor RM pe teritoriul Ucrainei, dezvoltarea relaţiilor economice, inclusiv reluarea activităţii Comisiei intergu-vernamentale moldo-ucrainene pentru colaborare comercial-economică.

În relaţiile cu Federaţia Rusă, s-a manifestat o intensifi care a dialogului la nivel înalt prin intermediul vizitelor la Chișinău ale lui Alexei Cudrin, Igor Șuvalov, Andrei Fursenko, dar și a între-vederilor la nivel de premieri de la Yalta și Sankt-Petesburg. Au fost soluţionate mai multe probleme importante, cum ar fi : prelungirea termenului de înregistra-re a cetăţenilor moldoveni în Rusia de la 3 la 30 de zile, eliminarea restricţiilor la importul de fructe și legume moldove-nești, avansarea în negocierile privind deschiderea terminalelor suplimentare pentru importul de vinuri moldovenești.

Dialogul moldo-american a înregistrat o efervescenţă fulminantă, înregistrându-se astfel de acţiuni ca: vizita Premierului Vlad Filat în SUA, în perioada 19-23 ianuarie, în timpul căreia a fost semnat Acordul de fi nanţare depli-nă din fondurile Corporaţiei Provocările Mileniului (Compact) pentru proiectele Tranziţia la o agricultură performantă și Reabilitarea reţelei de drumuri, în valoare de 262 milioane de dolari SUA, precum și Memorandumul de principii și proceduri între Republica Moldova și Sta-tul Carolina de Nord cu privire la dorinţa de a întări bunele relaţii. A fost încheiată înţelegerea privind facilitarea regimului de vize între RM și SUA (în vigoare din 4 iunie 2010).

S-a reușit consolidarea reală a dialogului moldo-german. Unul din principalele rezultate ale vizitei ofi ciale pe care am întreprins-o în Germania ar putea fi considerată plasarea confl ictu-lui transnistrean în centrul iniţiativei Merkel-Medvedev privind confl ictele îngheţate.

În opt luni de guvernare, s-a constatat o intensifi care sporită a rela-ţiilor bilaterale cu statele membre ale UE: Olanda, Finlanda, Suedia, Norvegia, Austria, Portugalia, Spania etc.

Reintegrarea ţării

Promovarea procesului de regle-mentare a confl ictului transnistrean a cunoscut progrese importante în această perioadă. Guvernul RM a atribuit procesului de reglementare a confl ictului

transnistrean o importanţă politică mai mare ca în trecut, punând dosarul în cauză, pentru prima dată după 1992, în sarcina unui viceprim-ministru, asistat de un Birou pentru Reintegrare creat în cadrul Cancelariei de Stat.

Chiar dacă constatăm că până în prezent nu s-a reușit practic relansarea ofi cială a negocierilor în formatul „5+2”, totuși au avut loc câteva evenimente re-levante de natură să contribuie la crearea premiselor propice pentru desfășurarea procesului de reglementare a confl ic-tului transnistrean. Vom menţiona, în particular, cele câteva reuniuni nefor-male în formatul „5+2” cu participarea reprezentanţilor transnistreni care s-au desfășurat la Viena și Tiraspol. Totodată, s-a convenit asupra imprimării unui caracter regulat și frecvent reuniunilor în formatul „5+2” – câte una în trimestru, precum și asupra relansării negocierilor formale în acest an.

De asemenea, s-a reușit reluarea contactelor și dialogului dintre Chiși-nău și Tiraspol la nivel de reprezentanţi politici, prin organizarea unor întâlniri lunare, în scopul identifi cării unor mo-dalităţi practice de soluţionare a proble-melor cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului. Până în prezent au avut loc reuniuni ale grupuri-lor de lucru pentru întărirea încrederii în domeniul sănătăţii și protecţiei sociale, asistenţei umanitare, dezvoltării in-frastructurii drumurilor și căilor ferate, agriculturii și mediului, economiei și comerţului, combaterii criminalităţii.

Au fost promovate în continuare măsurile de întărire a încrederii și sprijin a populaţiei, în particular, prin prelun-girea pe un termen nedefi nit a procedu-rilor de declarare a mărfurilor de către agenţii economici din regiune, precum și a documentării în mod gratuit a locuito-rilor din raioanele de est ale ţării.

În vederea readucerii în câmpul legal a activităţii comerciale externe a agenţilor economici din stânga Nistrului și sporirii controlului asupra trafi cu-lui de mărfuri prin această regiune, a fost continuată înregistrarea agenţilor economici din regiune la Camera Înre-gistrării de Stat. De remarcat faptul că întreprinderile transnistrene care s-au înregistrat în conformitate cu legislaţia naţională benefi ciază de preferinţele comerciale oferite Republicii Moldova de UE și CSI. Au fost relansate negocierile privind relansarea curselor de tren Chi-șinău-Moscova și Chișinău – Odesa prin segmentul transnistrean.

A fost continuată cooperarea cu Misiunea Uniunii Europene pentru Asis-tenţă la Frontieră (EUBAM) în vederea sporirii efi cienţei controlului și întăririi securităţii pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene, inclu-siv prin antrenarea experţilor europeni în activităţile de demarcare pe acest segment.

S-a reușit o ridicare a statutului și importanţei soluţionării confl ictului transnistrean ca problemă de securitate la nivel european. Dialogul Medvedev-Merkel este o bună confi rmare a acestui fapt.

Guvernul a pledat în continuare pentru retragerea trupelor ruse de pe teritoriul RM în conformitate cu deciziile relevante ale Summitului OSCE de la Is-tanbul și pentru transformarea actualei operaţiuni de pacifi care într-o misiune multinaţională de observatori civili cu mandat internaţional.

Guvernul și-a propus drept obiec-tiv elaborarea unei Strategii naţionale de reglementare a confl ictului transnis-trean și reintegrare a ţării, cu antrenarea în acest exerciţiu a forţelor politice, societăţii civile, precum și a partenerilor noștri externi interesaţi.

Serviciul de presă al

Guvernului Republicii Moldova

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 www.jurnal.md Privirea | 9

Centrul de Informaţii Universitare anun-ţă concursul Burse de Merit – 2010 pentru cei mai buni studenţi ai ţării, organizat sub egida Consiliului Rectorilor din Republica Moldo-va (CRRM), cu suportul fi nanciar al BC Moldova Agroindbank SA şi al Companiei „Orange Moldova”.

Programul oferă în bază de concurs burse anuale:

de gradul III – în valoare de 5000 MDLde gradul II – în valoare de 8000 MDLde gradul I – în valoare de 12000 MDL La concurs pot participa studenţii (frec-

venţă la zi) în ultimul an de studii (ciclul licenţă – anul absolvirii 2011), inclusiv studentii-maste-ranzi (frecvenţă la zi) în ultimul an de studii (anul absolvirii 2011), de la toate specialităţile, care îşi fac studiile la una din instituţiile de învăţământ universitar din RM având media notelor pentru toţi anii de studii nu mai mică de 9 – domeniile şti-inţelor social-umaniste, 8,5 – domeniile ştiinţelor exacte, tehnice şi medico-biologice şi 8 în cazul studenţilor cu dizabilităţi şi/sau orfani.

Studenţii, care au câştigat burse în ca-drul concursurilor de nivel naţional (inclu-siv Burse de Merit) pe perioada anilor 2009

– 2010 (până la momentul aplicării în cadrul programului) nu sunt eligibili concursului BM 2010.

Participanţii la concurs vor prezenta formularul de înscriere completat (acesta poate fi ridicat la se-diul Centrului de Informaţii Universitare sau accesat de pe pagina www.eac.md) şi următoarele acte:

• Curriculum Vitae • Certifi cat/sau adeverinţă – studenţi şi

masteranzi, care confi rmă înmatricularea în ulti-mul an de studii;

• Certifi cat academic – studenţi (vizat de către decanatul facultăţii cu indicarea notei medii pentru fi ecare semestru, inclusiv rezultatele din sesiunile de iarnă – vară 2010 şi nota medie ge-nerală pentru întreaga perioadă de studii;

• Certifi cat academic – masteranzi (co-pia xerox a diplomei de licentă, inclusiv certifi catul academic pentru studii de masterat vizat de către decanatul facultăţii cu indicarea notei medii pen-tru fi ecare semestru, rezultatele din sesiunile de iarnă – vară 2010 şi nota medie generală pentru întreaga perioadă de studii/masterat;

• Un eseu (pe tema din formular);• O scrisoare de recomandare din partea

unui cadru didactic care cunoaşte activitatea stu-

dentului. Scrisoarea va fi semnată, autentifi cată de către serviciul personal din cadrul universităţii, şi anexată la dosar.

• Copiile materialelor – pentru ultimii doi ani de studii (ciclu licenţă sau masterat) ce confi r-mă participarea la conferinţe şi seminare ştiinţifi -ce, concursuri sau olimpiade studenţeşti etc. (cele mai relevante pe perioada dată).

• Lista articolelor ştiinţifi ce cu datele bi-bliografi ce complete. Publicarea articolelor va fi confi rmată prin copii xerox ale primei pagini de articol, a copertei şi cuprinsului tipăriturii care a inserat materialul pretendentului.

• Un plic (format A4) timbrat cu adresa de contact.

• Copie de pe buletinul de identitate in-clusiv de pe fi şa de însoţire

• În cazul studenţilor cu dizabilităţi/or-fani se vor anexa acte doveditoare, eliberate de către instanţele împuternicite

Dosarele incomplete nu vor fi examinate.Dosarele nu se restituie.Dosarele admise pentru concurs vor fi exami-

nate de către Consiliul de Experţi independenţi şi Consiliul Donatorilor.

Rezultatele concursului sunt defi nitive şi nu pot fi supuse contestării.

ATENŢIE!!!Concursul constă din două etape de selecţie a

candidaţilor – dosare şi interviu. Data limită de prezentare a dosarelor

este 15 noiembrie 2010, ora 14:00.Dosarele prezentate după data limită nu

vor fi examinate.Doar candidaţii selectaţi vor fi invitaţi

pentru interviu. Rezultatele concursului vor deveni cunoscute

la data de 6 decembrie 2010. Dosarele complete vor fi depuse la sediul

Centrului de Informaţii Universitare, bd.Ştefan cel Mare 148, of.22, tel: 221167; 221172, www.eac.md (Burse de Merit, Formular)

SPONSORI GENERALI: BC „Moldova Agro-indbank” SA şi Compania „ORANGE”.

PARTENERI MEDIA: Compania Teleradio Moldova, Комсомольская Правда в Молдове, Săptămîna, Jurnal de Chişinău, Timpul, Info-Prim Neo şi Agenţia de publicitate Echim Art.

Program de Burse

Concursul „Burse de Merit” 2010

A trăit doar două zile, deoarece nu avea organe interne

ANOMALII // Când viaţa li se părea cea mai frumoasă şi se pregăteau de a-l întâmpina pe cel de-al treilea membru al familiei, suferinţa a pus stăpânire pe viaţa şi fericirea lor. Tânăra familie a primit vestea şoc, bebeluşul lor nu avea şanse să trăiască. După două zile de chin, a decedat

Tragedia a avut loc luna tre-cută într-o familie de tineri din raionul Glodeni. Căsătoriţi de curând, visau la momen-tul când vor deveni părinţi, de aceea vestea că tânăra a rămas însărcinată a adus multă bucurie în familia lor. Pe parcursul celor nouă luni de sarcină, nimic nu preves-tea nenorocirea ce avea să se întâmple după naștere. Ca și celelalte femei însărcinate, tânăra a mers la toate controa-lele medicale, a urmat sfaturi-le și recomandările medicului ginecolog și ale medicului de familie. Viitoarea mămică, în vârstă de 23 de ani, a năs-cut prin cezariană, deoarece, după ce se chinuise vreo 23 de ore, și de teama ca bebelușul să nu se sufoce, medicii au decis să o opereze. La prima vedere, bebelușul prezenta câteva malformaţii la exteri-or, acesta avea slab dezvoltate organele genitale, la picioare și mâini avea câte șase degete, iar gura era formată din trei buze, una inferioară și două superioare.

După cum relatează medicul ginecolog Nicolae Rusu, bebelușul era de genul masculin, cântărea 3 kg și măsura 50 cm. Deoarece tânăra mamă era în starea post-an-estezie și nu avea voie să alăpteze, medicii au încercat să-l hrănească pe bebeluș, însă acesta nu a luat nicio înghiţitură, chinuindu-se două zile, după care a decedat. Conform expertizei medico-legale, s-a depistat că organele interne ale micuţului nu erau dezvoltate, iar

unele în genere lipseau, acesta nu avea nicio șansă de supraveţuire. După cum ne relatează medicul gi-necolog Nicolae Rusu, care a asistat nașterea, asemenea cazuri nu au mai avut loc în practica sa de me-dic. “În cazul acesta trebuie luaţi în consideraţie mai mulţi factori, în primul rând, factorii genetici, apoi trebuie examinate condiţiile de trai și starea de sănătate a mamei din copilărie până în prezent, precum și sănătatea tatălui, și multe altele. Un răspuns fi nal nu vă pot da, vă pot spune doar că, împreună cu colegii mei, am făcut tot ce ne stă în puteri, păcat că nu putem face minuni”, ne spune doctorul Nicolae Rusu.

Pe marginea acestui caz s-a

constituit o echipă de medici pro-fesioniști, care îl vor examina, iar concluziile vor fi gata aproximativ în două luni.

Bebeluşul a fost înmormântat creştineşte

Timp de două zile cât a tră-it copilul, mama acestuia nu l-a văzut, medicii împreună cu familia soţului au hotărât ca aceasta să nu-l vadă, i-au spus doar că fătul nu a supravieţuit la naștere. În acest timp, rudele au mers la biserică și, cu acordul preotului, l-au încreș-tinat, iar la câteva ore, pruncul a decedat. A două zi, acesta a fost

înmormântat creștinește, de către tatăl său și câteva rude, departe de ochii lumii.

La o săptămână de la moartea bebelușului, mama care l-a adus pe lume a afl at adevărul. “De la început, nu am înţeles despre ce e vorba, în maternitate vorbea lumea că cineva a născut un copil mal-format, dar nu credeam că eu eram aceea, a fost un șoc mare, în plus mă simţeam rău după operaţie, credeam că visez și nu este adevă-rat tot ce mi se spune. Doar după ce medicii mi-au explicat totul, am înţeles, însă e foarte dureros să știi că ai purtat nouă luni sub inimă un copil pe care apoi nu-l vei ve-dea, să-l simţi și apoi să-l știi mort. Nu învinuiesc pe nimeni, așa a

dorit Dumnezeu, dar mi-i frică pe viitor să mai am copii”, ne spune cu durere tânăra.

“Am fost avertizată să nu fac copii”

Până a rămâne însărcinată, tânăra a urmat un tratament medicamentos puternic, deoarece suferă de tensiune intracraniană. “Când am fost la medic și mi s-a dat tratamentul, medicul m-a prevenit ca în următoarele șase luni să nu rămân însărcinată, însă eu nu am ţinut cont de această avertizare, și chiar după o lună am afl at că sunt însărcinată. Sunt vinovată că nu am respectat recomandările medicilor, dacă le urmam, poate tragedia asta nu s-ar fi întâmplat, mă simt responsabilă de moartea bebelușului meu, însă medicii mi-au spus că asta nu poate fi o cauză, trebuie să fac și eu și soţul investigaţii, ca pe viitor să nu se mai întâmple așa ceva”, ne spune tânăra.

Potrivit explicaţiilor neurolo-gului Aurica Nechitos, medicamen-tele care se utilizează la tratarea tensiunii cerebrale, intracraniane nu le pot cauza nou-născuţilor asemenea malformaţii, atât în exterior, cât și la organele inter-ne. În prezent, tânăra mamă este observată de medicii din raionul Glodeni, ea trebuie să urmeze un tratament riguros și nu are voie timp de doi ani să rămână însăr-cinată. Tânăra familie așteaptă cu nerăbdare rezultatele expertizei, ca să înţeleagă în sfârșit ce s-a întâmplat și de ce bebelușul lor s-a născut cu atâtea malformaţii, ca pe viitor să numai treacă prin aseme-nea suferinţe.

Carolina CHIRILESCU

www.jurnal.md MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 10 | Cultură

„Voiam să-i mai prind cât timp se iubeau, până nu-și începeau cearta de o viaţă”, lasă să-i scape Jeremy, protagonistul romanului Câinii negri, de Ian McEwan, Poli-rom, 2006, ajuns pe panta descen-

dentă a naraţiunii, când povestea de dragoste a socrilor săi – pentru el, orfan de la vârsta de 10 ani, adevăraţi părinţi – se transformă într-o frescă de epocă ce cuprinde anii 1946–1989. La începutul aces-

cu Emilian Galaicu-Păun

Carte la pachet

Ian McEWAN, Câinii negriteia, June și Bernard pleacă în luna de miere în Italia și Franţa, după ce tocmai s-au înscris în Partidul Comunist din Marea Britanie.

„Ori de câte ori discutam despre lumea înconjurătoare, ajungeam la comunism. Comunismul era obsesia noastră numărul doi”, își amintește, pe patul de suferinţă, June – după patru decenii. Se întâmplă însă, la doar câteva luni de la înscrierea în partid, să trăiască o experienţă cumplită – este atacată, în munţi, de doi câini negri, aceeași câini negri ai Gestapo-ului, dresaţi special, care

o violaseră pe biata Danielle –, expe-rienţă pe care June o rezumă astfel: „Am întâlnit răul și l-am descoperit pe Dumnezeu”. După care părăsește partidul și se îndepărtează de soţ.

Mai raţionalist, Bernard trebuie să trăiască o serie de decepţii, înain-te de a-i urma exemplul. „Am ieșit în ’56, era cât pe-aici să ies în ’53, dar ar fi trebuit s-o fac în ’48”, i se confe-sează el ginerelui, asistând ambii la căderea Zidului berlinez. Peste ani, bătrânul se va întoarce mereu la acea ruptură: „Asta-i diferenţa dintre mine și June. Ea a ieșit din partid cu

mult înaintea mea, dar de clacat, n-a clacat niciodată, fi indcă nu făcea o distincţie clară între fantezie și rea-litate. N-a făcut decât să schimbe un gen de utopie cu altul. Preoteasă sau politiciană, totuna pentru ea.”

Închei aici, chit că întrebarea lui Bernard nu are să mă lase să închid un ochi: „Ce lucru bun mai putea ieși din continentul euro-pean (…), când a uita era inuman și periculos, iar a-ţi aminti însemna un chin perpetuu?”.

Pentru Radio Europa Liberă

„Contrafort”

despre „Două moduri

de a "executa" o carte”

În nr. 7-8 al revistei „Contrafort”, spiritul polemic se întâlnește cu notele critice, cu refl ecţiile per-tinente asupra evoluţiilor culturale basarabene, în context european, și cu poezia, și proza auto-rilor tineri și a celor consacraţi. Eugenia Bojoga în editorialul „Limba moldovenească – diversiuni pe Internet” observă: „Izgonită pe ușă – graţie lingviștilor onești, oamenilor de cultură și politi-cienilor devotaţi valorilor naţionale – limba „mol-dovenească” pătrunde prin... fereastra reţelei electronice globale”.

CONSTANTIN CHEIANU semnează un emoţionant ar-ticol cu titlul „Două moduri de a «executa» o carte. (Un fel de scrisoare deschisă colegului Mircea V. Ciobanu, președintele Juriului Premiilor USM pentru anul 2009)”, în care se referă la lipsa de responsabilitate a juriului Premiilor Uniunii Scriitorilor din R. Moldova pe 2009 care a trecut cu vederea romanul său „Sex & Perestroika”, apreciat de criticii literari care au publicat recenzii în cele mai importante reviste de pe ambele maluri ale Prutului și foarte căutat de cititori (prima ediţie s-a epuizat fulgerător, iar a doua a apărut în colecţia „Cartier popular”, fi ind de asemenea pe cale să se epuizeze): „Am încetat de ani buni să mai aștept semne în-curajatoare în acest sens de la o organizaţie bolnavă precum e Uniunea Scriitorilor, al cărei juriu, iată, nu apreciază ci «execută» cărţi. Mă mâhnește, însă, să descopăr că nu poţi avea parte de o dreaptă judecată nici din partea unor colegi al căror scris altminteri îl apreciez. Dă-mi voie să spun că nu văd nicio diferenţă între «execuţia» operată de juriu și aceea de a fi trecut la capitolul «nimic demn de reţinut»”.

LILIANA ARMAȘU se întreabă „Când sunt necesari tinerii scriitori?” în articolul său despre Conferinţa Tine-rilor Scriitori din iulie 2010, o conferinţă care s-a dovedit a fi până la urmă „o întrunire a mai multor conducători de cenaclu care, probabil, trebuiau să vorbească despre cât de talentaţi sunt cei pe care îi diriguiesc”. Liliana Armașu spune, în concluzie: „E prea puţin ca tinerii să fi e luaţi în seamă doar în preajma alegerilor parlamentare sau (re)alegerii președintelui USM”.

„CONTRAFORT”-UL ne mai oferă note de călătorie de Vasile Gârneţ și Vitalie Ciobanu cu genericul „O săptămâ-nă la Roma”, cronici literare consistente de Grigore Chiper (la cele două volume „Texistenţe” de Alexandru Burlacu) și Aura Maru (la volumul de poezie al lui Emilian Galaicu-Pă-un „Arme grăitoare”), eseuri ale Tamarei Cărăuș („Adrian Marino și „succesul ideologic”), Alexandru-Florin Platon („Istoria culturală i reprezentanţii săi”), Iulian Boldea („Raţionalitatea și rigoarea criticii literare”), Cosmograme de Leo Butnaru, Scrisori pariziene de Lucreţia Bârlădeanu, „Panseuri călătoare” de Claudia Partole, cronică muzicală de Virgil Mihaiu despre formaţia „Trigon”, noi pagini din Jurnalul american al lui Vitalie Sprânceană, experimente de Octavian Eșanu („O plimbare prin piaţa centrală. Chi-șinău, vara 2009”), un „Scurt tratat asupra inocenţei femi-nine” de Igor Ursenco, trenduri de Marcel Gherman, un interviu cu istoricul Ioana Voicu-Arnăuţoiu, răspunsuri la chestionarul „De ce își pune omul întrebări? (Răspund: Aureliu Busuioc, Liliana Corobca, Vlad Grecu), pagini de li-teratură germană (inclusiv un interviu cu scriitoarea Ulla Unseld-Berkewicz, directoarea editurii „Suhrkamp”).

Am remarcat, de asemenea, prospeţimea poemelor lui Victor Ţvetov (debut reușit la „Contrafort”), o pagină de poezie vitalistă, energică a Ecaterinei Bargan și un text foarte ingenios, „Ce faci în fi ecare zi”, al tânărului scriitor Alex Cosmescu.

Irina NECHIT

Suita de întrebări cu care debutează monologul eroinei, afl ată la un moment de răscruce al existenţei sale, se înscrie în contextul încercărilor ei de a-și explica frica de partener, frica de forţele obscure ce intervin în destinul ei, frica de viaţă în general.

Personajul, interpretat foarte emotiv și credibil de Diana Decuseară, retrăiește experienţa practicilor abuzi-ve pe care le-a suportat din partea oamenilor apropiaţi, dar și a celor care alcătuiesc anturajul ei social. Refrenul „Oamenii se împart în buni și răi, frumoși și urâţi, slabi și grași, fricoși și curajoși, proști și deștepţi, periculoși

și nepericuloși” sună mai mult a suspiciune și intero-gaţie decât a certitudine și afi rmaţie.

Experienţele psihice traumatizante ale protago-nistei care confundă regis-trele temporale și mintale transcriu un dosar psiholo-gic feminin care adună cu fi ecare amintire repovestită argumente ale ratării ei pe plan social și personal. Ea suferă eșec în eforturile sale desperate de a se opune perfecţiunii aparente și min-ciunii cu pretenţii de adevăr ale vieţii familiale, în care i se impune: „Rabdă... Rabdă și iartă”. Marea încărcătură emoţională a monologului pune în valoare arta actriţei.

Cui (nu) îi este frică de Marea Neagră?TEATRU // Personajul retrăieşte experienţa practicilor abuzive

pe care le-a suportat din partea oamenilor apropiaţi

DIANA DECUSEARĂ în spectacolul „Mi-e frică de Marea Neagră” în regia lui Vitalie Drucec. Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”.Fotografi e de Elena Grozavu // JURNAL de Chişinău

Premiera spectacolului „Mi-e frică de Marea Nea-gră” după piesa „Nudiștii” de Irina Nechit ne-a etalat abolirea teatrului unei singure voinţe, cea a autorului, prin colaborarea fericită dintre drama-turg și regizorul Vitalie Drucec, scenografa Tatiana Popescu și protagonista acestei monodrame, tânăra actriţă Diana Decuseară. E o experienţă rar practi-cată la noi montarea uneia din piesele câștigătoare într-un concurs de dramaturgie, „Nudiștii”, luând unul din premiile UNITEM-ului în 2009.

Aceasta reușește să sensibi-lizeze spectatorii și îi invită la o participare catharctică, stabilind o comunicare du-blă: cu publicul și cu propriul eu. Criza de personalitate i se intensifi că odată cu conști-entizarea fortunii labilis ce se scurge ca într-o clepsidră odată cu nisipul din buzuna-re pe care „îl cerne din palmă în palmă”.

Chiar și codul de simbo-luri vegetale și acvatice este pus în relaţie cu trăsăturile intime ale eului feminin. Bineînţeles că unul din mo-tivele-cheie este apa. Eroina cere cu exasperare: „Apă... Mi-aţi adus un pahar cu apă? Se poate? Nu? Apă...”.

Chiar dacă acest spec-tacol nu este încadrat într-o campanie feministă, Irina Nechit le dă femeilor acea „gură de apă” de care au nevo-ie, eroina având îndrăzneala de a rupe tăcerea și de a lua atitudine critică, infi rmând atât imaginile tradiţionale, asociate feminităţii, cât și atitudinea misogină într-o societate patriarhală ca a noastră. Această monodra-

mă ne convinge de faptul că, într-adevăr, mintea femeii, sensibilitatea ei, orizontul și viziunea sa asupra lumii sunt diferite și complementare și că această alteritate e mult mai relevantă din cauza... fricii.

O frică arhetipală de acel „ceva întunecat” sau de acel „bulgăre întunecat din piept” de care se teme chiar și soţul eroinei? Sau o frică în faţa unei mări de întrebări fără răspunsuri și de situa-ţii imprevizibile cărora nu vom fi capabili să le facem faţă? Sau poate jocul actriţei izolate pe o insulă imaginară ne transmite ideea că frica este o boală care roade logica și pune sub semnul întrebării umanismul oamenilor?

Dorina Khalil-Butucioc,

cercetător știinţific, Academia

de Știinţe a Moldovei,

Institutul

Patrimoniului Cultural

P.S. Spectacolul „Mi-e frică de Marea Neagră” se va juca astăzi, 28, și mâine, 29 septem-brie, în Sala Mică a Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”.

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 www.jurnal.md Sport | 11

Lăcătuș a mai antrenat Steaua în două rânduri, între 2007 și 2008 și în 2009. Anul trecut a antrenat FC Vaslui, iar la fi nalul campi-onatului a plecat în Spania. A fost convins de patronul Stelei să revină la echipă, iar astăzi va sosi în România.

„Am avut o discuţie cu Gigi. Eu am spus de mult că de fi ecare dată când se apelează la servici-ile mele voi răspunde prezent. Depinde și de circumstanţe. Eu plecasem cu un gând la drum, dar în momentul în care s-a apelat la mine am observat ce se întâmplă și nu am putut refuza. Tot ce va depinde de mine voi face, dar asta

nu înseamnă că dacă vine Lăcătuș se va rezolva totul. I-am spus că sper să nu fi u mantaua de vreme rea și după două-trei etape să plec. Vom trage linie la fi nalul cam-pionatului și dacă sunt rezultate vom continua. Nu am convingerea că voi rămâne până la fi nal. Eu nu mi-am îndepărtat suporterii niciodată. Sper să nu-i aduc în situaţia de a-i determina să strige demisia pentru că vă daţi seama ce ar însemna pentru mine. Este o bucurie că mă întorc la Steaua. Jucătorii trebuie să fi e fi are, nu eu. Eu voi încerca să-i determin să aibă o atitudine pozitivă”, a spus Marius Lăcătuș.

În alte partide din etapa a X-a a Diviziei Naţionale s-au înregistrat următoarele rezultate: FC Găgău-zia – FC Olimpia 1-2, FC Nistru – FC Tiraspol 4-2, Academia UTM – FC Zimbru 0-1, FC Dinamo – FC Rapid 0-1 și FC Dacia – FC Iskra 0-0.

În clasament continuă să con-

ducă Iskra și FC Dacia cu câte 22 de puncte, FC Olimpia, FC Milsami – câte 21 de puncte, FC Zimbru – 19, Academia UTM – 18, FC Sheriff – 18, FC Rapid – 13, FC Tiraspol – 9, FC Costuleni – 8, FC Nistru – 7, Sf. Gheorghe – 5, FC Găgăuzia și FC Dinamo – câte patru puncte. (V.H.)

Halterofi lul moldovean Valeriu Calancea (29 de ani) (foto)își pregătește pașii pentru podiu-mul de la Londra 2012. După ce, anul trecut, a revenit în com-petiţii cu un bronz mondial, acum Calancea a dublat meda-liile. Sâmbătă seara, în Anta-lya, la categoria 94 kg, acesta a devenit campion mondial la aruncat, 220 kg, și a cucerit bronzul, la total, 397 kg.

Dublul campion mondial în 2003 și-a regăsit drumul de aur. După ce a lăsat în urmă o perioadă nefastă, doi ani, în care a efectuat o suspendare pentru dopaj, Valeriu Calancea a reînnodat șirul perfor-

manţelor de vârf. Mult mai moti-vat decât la Mondialele din 2009, scăpând și de tracul concursului de revenire, halterofi lul originar din Chișinău a săltat, după șapte ani, pe primul loc în lume. Calan-cea s-a impus la stilul său preferat, aruncat, unde a dominat categoric concursul.

Aproape califi cat la Londra 2012

Basarabeanul s-a jucat cu gre-utăţi de trei și patru kilograme în plus faţă de urmăritorii pe podium. A ridicat de fi ecare dată cel mai mult – 215 kg la prima încercare și 220 kg la cea de-a doua – cu care și-a

FC Sheriff a câștigat cu 4-0 me-ciul cu Sf. Gheorghe și are un moral bun înaintea meciului din grupele Europa League cu granzii de la Dinamo Kiev. Viespile au reușit să treacă peste umilinţa administrată de tinerii de la Academia UTM, iar atacantul leton Edgars Gauracs, care bifează al treilea meci pentru FC Sheriff , a reu-șit să marcheze trei goluri.

Antrenorul FC Sheriff Andrei Sosniţki a menţionat că e mulţumit de evoluţia echipei, chiar dacă, din primele minute, elevii săi au fost puţin nervoși. „Băieţii mai suferă din cauza înfrângerii cu Academia UTM, dar după ce au marcat cel de-al doilea gol s-au liniștit și au în-deplinit indicaţiile foarte bine. Im-portant e că nimeni nu s-a acciden-tat, mai ales că avem în faţă meciul cu Dinamo Kiev. Este adevărat că fotbaliștii mei sunt obosiţi, dar vom reuși să ne recăpătăm forţa până la ora meciului”, a spus Sosniţki.

Gauracs a reuşit primul hattrick

Tehnicianul viespilor a avut numai cuvinte de laudă la adresa atacantului leton Edgars Gauracs care s-a remarcat cu un hattrick în meciul cu „sfi nţii” de la Suruceni. „Gauracs a fost luat pentru a întări atacul. Acesta s-a pregătit și a mar-

„Mourinho” Stoica, la prima

victorie în Divizia Naţională

Ștefan Stoica a bifat prima victorie în calitate de antrenor prin-cipal al FC Milsami Orhei. Gruparea din Orhei a spulberat cu un sec 7-0 nou-promovata FC Costuleni, iar atacantul Gheorghe Boghiu a marcat un poker în poarta celor din Costuleni. Evo-luţia bună din ultimele meciuri l-ar putea propulsa la echipa naţională, acolo unde Gabi Balint are probleme în linia de atac.

Al treilea descălecat al Fiarei! Marius Lăcătuș este o legendă pentru Steaua, club pentru care a jucat între 1983 și 1989 și 1993 și 2000. A câștigat zece titluri cu clubul roș-albastru, o Cupă a Campionilor Europeni și Super-cupa Europei. Pentru Steaua a marcat peste 100 de goluri.

Pe Marius l-am convins imediat! I-am zis că trebuie să fi e fi ară cu jucătorii. I-am spus să nu fi e aşa blând cum a fost în mandatele precedente

Gigi Becali, finanţator Steaua

Probabil că va lua nişte măsuri să fi e mai bine ca data trecută. Eu îi doresc succes din tot sufl etul meu

Emeric Ienei, fost antrenor Steaua

Nu sunt Mesia şi să nu credeţi că dacă vine Lăcătuş succesul este garantat. E un risc pe care mi-l asum

Marius Lăcătuș, antrenor Steaua

30 DE VICTORII a obţinut antrenorul Lăcătuş cu Steaua în Liga I şi a pierdut de opt ori

1 SUCCES are Lăcătuş cu Steaua în cupele europene şi patru înfrângeri

Revenirea basarabeanului: CaLANCEA de oţel

adjudecat aurul.Cu o strategie perfectă la

smuls, unde a ridicat pe rând 168 kg, 174 kg și 177 kg, dinamovistul a agăţat și bronzul la total. „Medaliile obţinute de Valeriu ne dau speranţe pentru viitor. Să nu uităm că mai avem un an și ceva până la Londra. În acest timp, poate progresa și își poate depăși rezultatele de până acum”, a punctat Nicu Vlad, preșe-dintele forului de specialitate.

Cele două medalii cucerite în Turcia i-au adus lui Calancea și primele puncte pentru prezenţa la Londra 2012. Mondialele din acest an constituie primul reper pentru concursul olimpic.

Halterofi lii moldoveni au dezamăgit

Halterofi lii din Republica Moldova au avut o evoluţie ștearsă la Campionatul Mondial din Turcia. Ghenadie Dudoglo s-a clasat pe lo-cul 18, categoria 56 kg, iar bălţeanul Igor Grabucea a reușit să ridice la proba smuls 110 kg; la aruncat, nu a reușit nici greutatea iniţială.

Au dezamăgit Alexadru Dudo-glo și Andrei Bârcă, la categoria 77 kg. Alexandru s-a clasat pe locul 11, iar Andrei – pe poziţia a 14-a.

Iurie Dudoglo s-a clasat pe locul 16 la categoria de până la 62 kg. Acesta a reușit la proba smuls 121 kg, iar la aruncat 145 kg.

Viespile vor să-i înţepe pe granzii de la Dinamo Kiev

FOTBAL // FC Sheriff are un moral foarte bun înaintea partidei din Europa League

cat trei goluri pentru FC Sheriff II, iar acum a marcat un hattrick pen-tru echipa mare. Venirea lui Edgars e importantă și din motivul că va crea o concurenţă bună între ata-canţii noștri. Franca și alţii acum știu că în lot mai este un atacant de valoare și vor fi mai responsabili de acum în colo”, a precizat belorusul.

Motivaţi pentru meciul cu Dinamo Kiev

Fotbaliștii FC Sheriff sunt motivaţi pentru meciul cu Dinamo Kiev, mai ales că nu au acumulat niciun punct în meciul cu AZ. „Va fi un meci foarte greu. Motivaţie avem din plin, vom juca cu tribunele pline până la refuz. Totuși există o temere vizavi de faptul cum vom putea

rezista psihologic presiunii unui ase-menea meci”, a punctat Sosniţki.

Şevcenko&Co vin pe 29 septembrie

Delegaţia Dinamo Kiev va face deplasarea în Republica Moldova în dimineaţa zilei de 29 septem-brie. Aceștia vor sosi la Chișinău cu o cursă charter și se vor caza la un hotel din capitală. În a doua jumătate a zilei, ucrainenii vor merge la Tiraspol, unde vor efectua antrenamentul ofi cial. Antrenorul Valeri Gazaev va susţine conferinţa de presă la ora 23.15 la hotelul unde va fi cazată echipa.

Meciul dintre FC Sheriff și Dinamo Kiev va avea loc joi, începând cu ora 22.00.

EDGARS GAURACS a marcat trei goluri „sfi nţilor” din Suruceni şi spune că mai are forţe de a marca şi celor de la Dinamo Kiev

www.jurnal.md MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 12 | Il paradiso

FORMULAR DE ÎNSCRIERE1. DATE DESPRE PARTICIPANT:• NUME__________________________________• PRENUME __________________________________• VÂRSTĂ__________________________________• NAŢIONALITATE__________________________________• OCUPAŢIE __________________________________• ADRESĂ ________________________________________________________________________________________________________________________________________• COD POȘTAL __________________________________• EMAIL ____________________________________________________________________• TELEFON DE ACASĂ __________________________________• TELEFON DE SERVICIU__________________________________• TELEFON MOBIL__________________________________• CONTACT ADIŢIONAL____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________2. AM TALENT DE:• INTERPRET (VOCE) • INTERPRET INSTRUMENTIST• MAGICIAN • PARODIST (MIM, IMITATOR)• DRESOR DE ANIMALE• ACROBAT • COMEDIANT • JONGLOR • VENTRILÓC• GIMNAST • ALTE TALENTE________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. PRIN CE SE DEOSEBEȘTE NUMĂRUL MEU DE ALTELE(DETALII DESPRENUMĂRUL PROPUS):___________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. NUMĂRUL DE PERSOANEANTRENATE LA NUMĂRULPREZENTAT, NUMELE ȘI ROLUL LOR:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. AI PARTICIPAT LA VREOEMISIUNE TELEVIZATĂ?DACĂ “DA”, SCRIE DETALIIPE ADRESA:Str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj. 3,bir. 303, Jurnal TV, ChișinăuSau la email talente@jurnaltv.md

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Formularele vor fi expediate pe adresa: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, birou 303, Centrul Skytower, cod poștal 2012,

Chișinău, Republica Moldova sau prin e-mail: talente@jurnaltv.md

Mai multe informaţii găsiţi pe www.talente.jurnaltv.md

LA JURNAL TV demarează UN CONCURS de talente Bărbaţii se însoară

mai repede în oraşele

cu puţine femeiS-ar zice că bărbaţii fug de însurătoare ca duhurile rele de apa sfi nţită, dar nu se întâmplă mereu așa. Conform statisticilor, în orașele în care se găsesc mai puţine femei singure, bărbaţii nu stau prea mult pe gânduri să-și pună pirostriile.

Băiat cu sufl et mare

Mă numesc Vlad, am 31 de ani, sunt simpatic, blond, cu suflet mare. Aș dori să fac cunoștinţă cu o domnișoară cu vârsta între 28 și 31 de ani pentru o relaţie serioasă și de durată. (517)

Modestă şi credincioasă

Mă numesc Emilia, anul nașterii 1943, sunt o fire modestă, credincioasă, ador na-tura și respect tradiţiile poporului nostru. Mă interesează bărbatul cu numărul 495. (518)

Plină de viaţă

Mă numesc Zina, am 44 de ani, zodia Taur, brunetă cu ochi albaștri. Sunt o fire optimistă, plină de viaţă, cu simţul umo-rului, îmi place sportul. Nu sunt căsătorită și nu am copii, locuiesc în Chișinău și îmi doresc o relaţie serioasă pentru a întemeia o familie. Mă interesează bărbatul cu nu-mărul 492. (519)

Gospodină fără prejudecăţi

Mă numesc Aliona, sunt din Ștefan-Vo-dă, am 30 de ani, aș dori să fac cunoștinţă cu un bărbat cu vârsta între 30 și 40 de ani. Sunt o fire liniștită, gospodină și fără preju-decăţi, dornică de fericire și înţelegere din partea unui bărbat. (520)

Domn din Germania îşi caută sufl etul pereche

Edi, 47 de ani, 1.70 m, 68 kg. Hobby, muzica și sportul. Caut o parteneră pen-tru crearea unei familii fericite. Rog doamnele care sunt interesate de

persoana mea să-mi trimită poze. (521)

Singur şi neliniştit

Simion Coarjă, 66 de ani, singur și neliniștit. Poate sunt acel bărbat pe care îl cauţi. (522)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI și VINERI ale JUR-NALULUI și în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei și de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găsești sufletul-pereche.

Iubito, trezindu-mă din umbra nopţii, am văzut în raza soarelui imaginea ta, de aceea aș vrea să imprim cuvintele mele cu litere de aur în inima ta.

E greu să mă gândesc că totul s-ar sfârși și că iubirea nu este veș-nică, dar am jurat în adâncul mării iubirea eternă și chiar de s-ar crapă pământul și m-ar trimite la celălalt capăt al lumii, o să iubesc aceeași ochi negri și plini de mister. Îţi jur iubirea ce va stăpâni întreaga mea viaţă și va depăși și viaţa de după moarte, rupând umbra înspăi-mântătoare și nesfârșita negură a morţii, iar noi doi o să stăpânim

totul – cerul, soarele, lacurile, viaţa – și o să luminăm moartea ce nu ne poate despărţi.

Ești prezentă în orice clipă a vieţii mele, de tine îmi amintesc marea, muntele, câmpiile și dea-lurile. Cu bunătatea și blândeţea ta se poate învinge orice greutate, în umbra trupului tău mă simt în siguranţă și înţeleg din privirea ta ceea ce este bine și îmi dau seama că ţie îţi pasă de mine. Sting ţigara cu gândul că mă poate ucide și m-ar îndepărta de tine. Ești totul pentru mine – apa, aerul și lumina –, de aceea îţi spun că TE IUBESC!

Al tău iubit...

Declaratii de dragoste,

Conform unui studiu realizat de experţii de la Uni-versitatea din Michigan, dacă vor să se mărite, femeile ar trebui să se mute în zone în care numărul domnișoarelor este mult mai mic decât cel al bărbaţilor. Astfel, când văd că au competiţie, masculii se umfl ă în pene și devin mai serioși în ceea ce privește o relaţie. De teama ca aleasa inimii să nu fi e cucerită de altcineva, ei fac pe cocoșii. Astfel, tind să își ceară prie-tena de nevastă pentru a apă-rea macho în faţa celorlalţi bărbaţi, care rămân singuri.

Din păcate, studiul a fost realizat în SUA, așa că nu putem spune care sunt orașele cele mai bune pentru măritiș din Moldova, dar vi le prezentăm pe cele de peste Ocean. Așadar, în Las Vegas, San Diego, Salt Lake City,

Austin și Phoenix, numărul femeilor e mult mai mic decât cel al bărbaţilor, iar aici relaţiile tind să fi e mai scur-te din momentul întâlnirii până când el îi cere mâna. Pe de altă parte, femeile sunt mai multe decât masculii în Birmingham, Memphis, New Orleans, Richmond, New York City, Philadelphia și Washington D.C., motiv pentru care nunţile sunt mai rare și apar după mult timp de la iniţierea unei relaţii.

Cele mai ciudate 25 de concluzii despre relaţiile amoroase

AVENTURĂ // Idilele la locul de muncă se datorează proximităţii – factorul decisiv care declanşează sentimentul de iubire

Cercetătorii ne uimesc mereu cu studii care mai de care mai amuzante și mai ciudate. Multe din astea poate că îţi sunt cunoscute.

Iată cele mai recente 25 de con-cluzii despre relaţia de cuplu:

1. Bărbaţii care își sărută iubitele dimineaţa trăiesc mai mult cu cinci ani faţă de ceilalţi.

2. Una din cinci relaţii dura-bile începe în timp ce unul dintre parteneri este implicat în altă relaţie de cuplu.

3. 78% dintre femei vor refuza o partidă de sex la începutul unei relaţii, dacă nu s-au epilat.

4. Semnele stresului cauzate de o frică pronunţată sunt aceleași cu cele cauzate de iubire: dilatarea pupilelor, palme transpirate și ritm alert al bătăilor inimii.

5. Doamnele și domnișoarele feministe sunt mai predispuse să se afl e în relaţii serioase de cuplu.

6. Două treimi dintre

oameni s-au îndrăgostit de o persoană pe care o știau de ceva timp, comparativ cu cineva abia cunoscut.

7. Părul facial al unui bărbat crește mai repede dacă acesta anti-cipează să facă sex.

8. Starea de îndrăgostire contribuie la dezvoltarea termina-ţiilor nervoase, ceea ce ajută inclu-siv la îmbunătăţirea memoriei.

9. Conform unei formule matematice, ar trebui să avem în jur de 12 relaţii pasagere înainte de a alege un partener pentru o relaţie serioasă. Așa avem cele mai mari șanse să facem alegerea corectă.

10. Scanări ale creierului arată că, în momentul în care vedem o fotografi e cu persoana iubită, avem senzaţia de poftă.

11. În unele triburi, femeile sunt căsătorite chiar de la naștere.

12. Un serviciu de telefonie mobilă „Love detector” analizează convorbirile avute cu partenerul de viaţă. Astfel, în funcţie de diverse infl ecţiuni ale vocii, ţi se raportea-

ză prin mesaje text dacă acesta a fost sincer, atent la ce spui și ţi-a vorbit cu afecţiune.

13. 11% dintre femei s-au do-cumentat online cu privire la per-soana cu care au ieșit la o întâlnire, comparativ cu 7% dintre bărbaţi.

14. Într-un cuplu, personali-tăţile celor doi tind să fuzioneze în timp, iar partenerii să fi e tot mai asemănători.

15. Cel mai vechi cântec de dra-goste datează de acum 4000 de ani.

16. Tradiţia inelului de logodnă s-a conturat în secolul al XV-lea.

17. 43% dintre femei preferă să nu primească felicitări de dra-goste, dacă partenerul nu e gata să își ia un angajament.

18. Atunci când ești proaspăt îndrăgostită produci din ce în ce mai puţină serotonină, iar nivelul hormonului ajunge atât de scăzut ca în cazul maladiei obsesiv-com-pulsive. De aceea, ai uneori senza-ţia că te obsedează cel de care ești îndrăgostită. Senzaţia se amelio-

rează cu timpul. 19. Potrivit unui sondaj

online, aeroportul „Philadelphia International” s-a clasat pe locul I la crearea de legături amoroase.

20. În fi ecare an, de Valentine's Day, în Verona sosesc în jur de 1.000 de scrisori destinate Julietei.

21. Oamenii sunt mai pre-dispuși să încline capul în partea dreaptă în timpul unui sărut. Mai precis, 65% dintre ei fac acest lucru.

22. O perioadă după ce ai fost părăsită, încă îl iubești pe fostul la fel ca înainte de despărţire, arată scanările cerebrale.

23. Familiaritatea naște, pe lângă confort sau intimitate, și romantism. Rutina are alte cauze.

24. Există un bun motiv pentru care se nasc idile la locul de muncă: proximitatea este factorul decisiv care declanșează sentimen-tul de iubire.

25. Ambele sexe sunt mai fericite când au o relaţie de cuplu. Cu cât este mai mare angajamen-tul, cu atât crește fericirea

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 www.jurnal.md Povești adevărate | 13

cu Lidia BOBÂNĂ

La noi acasă

S-a furișat în viaţa lor ca un șarpe

Berbec Ar fi bine să acceptaţi ajutorul

oferit de prieteni pentru că numai așa

puteţi rezolva tot ce v-aţi propus pentru

astăzi. De unul singur, nu aveţi șanse de

reușită. Sfaturile unei femei mai în vârstă vă ajută să

dezamorsaţi un conflict latent în familie.

Taur Se pare că sunteţi cam confuz și

nu este recomandabil să luaţi decizii im-

portante. De asemenea, vă sfătuim să

amânaţi activităţile care necesită un efort

intelectual deosebit.

Gemeni Sunteţi hotărât să demaraţi o

activitate nouă. Organizaţi-vă cât mai

bine și nu vă pierdeţi timpul cu activităţi

care nu sunt strict necesare! Este o zi

favorabilă schimbărilor în cămin și drumurilor scur-

te în interesul familiei. S-ar putea să cumpăraţi un

obiect de valoare pe care vi-l doriţi de mult timp.

Rac Aveţi tendinţa să vă ocupaţi numai

de problemele personale și să neglijaţi

relaţiile sentimentale. Riscaţi să aveţi dis-

cuţii cu partenerul de viaţă. Chiar dacă

situaţia financiară nu vă mulţumește, vă sfătuim să

nu riscaţi nimic și să evitaţi speculaţiile de orice fel.

Leu Aveţi șanse mari să găsiţi un nou

loc de muncă, așa cum vă doriţi. Farme-

cul personal vă ajută să rezolvaţi une-

le probleme pe cale diplomatică. Aveţi

tendinţa să vă pierdeţi în detalii. Organizaţi-vă tim-

pul cât mai eficient!

Fecioară Este posibil să aveţi dificultăţi pe

plan sentimental din cauza stării de emo-

tivitate care vă împiedică să vă exprimaţi

deschis și clar. Nu evitaţi comunicarea! În

relaţiile cu prietenii, vă sfătuim să vă temperaţi orgo-

liul. În caz contrar, există riscul să vă treziţi singur.

Balanţă În decursul dimineţii, s-ar putea

să fiţi indispus din cauza unor neplăceri

pe plan sentimental. Totul se rezolvă în

scurt timp, cu ajutorul unui prieten. Du-

pă-amiază, sunteţi decis să faceţi modificări în că-

min. Membrii familiei vă susţin ideile și vă ajută.

Scorpion Starea de melancolie pe ca-

re o resimţiţi se datorează problemelor

sentimentale. Astăzi, ar fi bine să vă

ocupaţi de activităţi casnice: reparaţii în

locuinţă, zugrăvit, mutat mobila etc.

Săgetător În prima parte a zilei, sunteţi

foarte emotiv și este posibil să aveţi dificul-

tăţi de comunicare. Încercaţi să vă ordo-

naţi ideile și nu refuzaţi comunicarea! Dacă

sunteţi invitat la o petrecere, ar fi bine să nu vă eschivaţi.

Aveţi prilejul să faceţi cunoștinţă cu o persoană care va

juca un rol important în cariera dumneavoastră.

Capricorn Chiar dacă anturajul vă

apreciază ideile originale, ar fi bine să

ţineţi cont și de ideile lor. Astăzi, nu este

recomandabil să vă implicaţi în activităţi

importante. Vă sfătuim să vă relaxaţi mai mult.

Vărsător În prima parte a zilei, s-ar pu-

tea să întâmpinaţi mici dificultăţi în re-

laţiile sentimentale. Puteţi rezolva totul

foarte ușor, cu calm și cu o vorbă bună.

Chiar dacă situaţia financiară a familiei nu este toc-

mai bună, nu este cazul să vă îngrijoraţi. Banii vor

veni la momentul oportun.

Pești Dimineaţa, s-ar putea să fiţi cam

confuz. Nu răspundeţi la provocările par-

tenerului de viaţă! Dacă reușiţi să evitaţi

o discuţie aprinsă, în scurt timp, situaţia

se va îmbunătăţi de la sine. Spre seară, o vizită la

prieteni readuce armonia în relaţiile parteneriale.

Horoscop 28 septembrie 2010

VIOL // Nicoleta avea 12 ani când fratele său mai mare i s-a băgat în chiloţi. Ca să îi închidă gura, i-a dat câţiva lei şi o mână de bomboane

Mama Nicoletei rămase văduvă de tânără. Fetiţa împlinise la moartea tată-său opt anișori și trăia la bunică-sa la ţară. Mamă-sa, Ana, umbla cu gândul să-și aranjeze viaţa. S-a tot plimbat în căutarea fericirii când prin Ucraina, când prin Rusia, dar tot în Moldova s-a măritat. Lucra asistentă medicală la un spital din Chișinău, locuia în gazdă și mergea cu regularitate în localurile unde ar fi putut agăţa un bărbat.

Era tânără, frumoasă și avea un trup sănătos. Nu e de mirare că prin patul său trecuseră mai mulţi bărbaţi.

O violau frate-său şi tată-său

Dumitru i-a plăcut mai mult decât alţii, ar fi vrut să fi e al său pâ-nă la sfârșitul vieţii. Însă acesta îi spunea că îi însurat și că își iubește nevasta. Și-atunci ea se întreba: „Dacă își iubește soţia, ce caută la mine de trei ori pe săptămână?”. Abia mai târziu a afl at că a pus-o la încercare și că era văduv. Avea un băiat de 20 de ani care făcea o facultate. Peste câteva luni, s-au căsătorit.

Nicoleta împlinise atunci 12 anișori. Frate-său a violat-o la vârsta asta din gelozie și răzbunare, după cum a spus la judecată. Nu se aștepta ca taică-său să se însoare la niciun an de la decesul mamei. Nu asta însă i-a uimit pe judecători, ci mărturisirile copilei. Fata era gravidă în luna a șasea și nu știa cu siguranţă cine e tatăl copilului – frate-său sau tată-său. O violau ambii cu nerușinare.

Mamă-sa, care era în sala de judecată, a afl at despre asta prima dată la proces. „De ce nu i-ai spus mamei?”, a întrebat-o judecătoarea. „Nu vroiam să o întristez, era așa de fericită și-apoi o să-mi nască poate o surioară. Și ea e gravidă, vedeţi?” Judecătoarea se uita la co-pila naivă și îi întrezărea viitorul. Aproape toate păţitele la vârsta asta ajung să se prostitueze mai târziu. În cel mai bun caz, mama fetiţei ar fi putut crește ambii

copii, însă o măcina o problemă de conștiinţă.

Ceea ce s-a bănuit s-a adeverit de-a binelea

Mă veţi întreba cum s-a afl at despre relaţia fetei cu fratele său și cu tatăl său vitregi? Simplu. Copila mergea la școală și la o oră de edu-caţia fi zică, profesoara, cu ochii ei de femeie, a observat schimbarea în silueta fetei și i-a spus directorului să o ducă la un examen ginecologic. Ceea ce s-a bănuit s-a adeverit de-a binelea. L-a început, credeau că vreun coleg din clasele mai mari a îndrăznit la fată, dar, încetul cu încetul, au afl at adevărul. Nici nu i-au dat voie să se întoarcă acasă, au anunţat imediat poliţia și o organi-zaţie de protecţie a copiilor.

Tata și fi ul au fost arestaţi în aceeași zi. Mama Nicoletei a afl at în sfârșit ce se întâmpla sub acoperi-șul casei sale. Vă daţi seama ce era în sufl etul femeii care credea că e fericită? Fetiţa era permanent sub controlul medicilor. Între timp, procesul a fost fi nalizat. Tatăl și fi ul au ajuns la pușcărie, iar mama fetei a cerut să i se întoarcă copila. Zicea că va avea grijă să aibă de toate la naștere.

Supliciul Anei

Mustrările de conștiinţă însă o obsedau pe Ana. Se gândea că Nicoleta nu va avea viitor, că rudele și străinii nu vor dori să o cunoas-că. Nu mai vorbesc de mama Anei care nu avea ochi să o vadă. Ori de câte ori venea la Chișinău, o chema pe Nicoleta undeva în oraș. Se

întâlneau la gară și vorbeau despre toate. Ar fi luat-o la ea în sat, dar știa că fetele de seama acesteia ar putea să o jignească. Însă, într-un oraș mare, ceea ce se întâmplă se uită mai repede.

Mama Nicoletei, când i-a venit sorocul, a născut un băiat. Credeţi că s-a bucurat femeia de venirea pe lume a acestui copil? Deloc. Când plângea, Nicoleta era cea care sărea să-l ia în braţe și să-l primenească. Ana a apucat calea alcoolului, de necaz și rușine, zicea ea. Pe zi ce trecea, tot mai rău se deda viciu-lui. Într-o bună zi, a ieșit din casă,

chipurile până la magazin. Nu s-a întors o zi, două, trei. La a patra, poliţia a anunţat-o pe Nicoleta că mamă-sa e la morgă, nimerise într-un accident rutier. Pentru că nu avea experienţă, bani și timp, Nicoleta a chemat-o pe bunică-sa și pe unchii săi și au petrecut-o pe ultimul drum pe Ana.

Nicoleta, moştenitoarea unei afaceri

Bunica Nicoletei a rămas la Chișinău să-și ajute nepoata. Ni-coleta a născut o fată. A botezat-o

Ana, în amintirea mamei. Între timp, primea scrisori de la tatăl-său și de la frate-său care o rugau să-i ierte că abia acum își dau seama că au făcut un păcat de neiertat. Nu le-a răspuns niciodată.

Când a împlinit 15 ani – fetiţa sa avea opt luni, iar fratele – zece –, o întâmplare i-a schimbat viaţa. Mama sa a primit o scrisoare din străinătate. În răvaș se spunea că Xenia, verișoara mamei sale, mări-tată în Grecia prin 1996, a decedat și că puţina sa avere a lăsat-o drept moștenire Anei. Averea acesteia era o casă pe malul mării și o mică afacere – un salon de frumuseţe în localitatea unde își sfârșise viaţa. După moartea Xeniei, bărbatul acesteia a emigrat în SUA. Deci, Nicoleta, ca moștenitoare de drept a mamei sale, s-a trezit cu avere. Dar pentru că bunică-sa era tutore de drept al Nicoletei și al pruncilor, aceasta stăpânea ceea ce îi revenea nepoatei sale prin testament.

Bunică-sa a sfătuit-o să termi-ne școala și să înveţe greaca. Ea îi plătea cursurile. „Dacă plecăm în Grecia, trebuie să te înţelegi cu oa-menii ceia.” Printr-un barou de avo-caţi, au anunţat că moștenitoarea e minoră și că, până la majoratul acesteia, baroul va apăra interesele fetei.

Acum, la 19 ani, Nicoleta e gata să plece din Moldova, dar nu poate să-și scoată fratele și fi ica fără con-simţământul taţilor lor. E în proces judiciar cu aceștia pentru a-i lipsi de drepturile părintești. Bunica și-a vândut deja gospodăria de la ţară.

www.jurnal.md MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 14 | Lumea

Cum a început Universul? Unii cred că între-barea respectivă nu are răspuns, că s-ar afl a dincolo de limitele raţiunii umane. Alţii cred că întrebarea are un răspuns, dar că nu ţine de raţi-une, ci de credinţă, scrie fi lozoful Roger Scruton, semnatarul articolului publicat de „Wall Street Journal” în ediţia de vineri.

Ceea ce aproape nimeni nu crede este că nu există o teorie unică, raţional știinţifi că, care să ne spună cum a apărut Universul din nimicul primordial. Cum se poate așa ceva? Când Isaac Newton a propus legile gravităţii, a făcut-o în spirit de respect și veneraţie în faţa simplităţii și frumuseţii lumii fi zice. El nu se îndoia că un proiect atât de perfect a implicat un creator și mai perfect.

Immanuel Kant, care credea că legile gravitaţiei lui Newton nu sunt pur și simplu adevărate, ci în mod nece-sar adevărate, a susţinut că noi, oamenii, suntem lipsiţi de capacitatea de a înţelege Universul ca întreg și, prin urmare, nu putem construi un argument valabil pen-tru un creator. Gândirea noastră ne poate duce dintr-un punct în altul de-a lungul lanţului evenimentelor, dar nu ne poate duce într-un punct din afara lanţului, din care putem pune problema unei cauze originale.

Într-adevăr, întrebarea cum a început Universul nu are sens. Conceptul de cauză se aplică obiectelor expe-rienţei care leagă trecutul de viitor prin legi universale. Când ne întrebăm despre Univers ca întreg încercăm să mergem dincolo de experienţa posibilă spre un tărâm în care conceptul de cauză nu are sens, iar actul raţiunii nu funcţionează.

Kant a avut dreptate

Toţi fi zicienii de la Kant încoace au fost infl uenţaţi de acest argument. Unii recunosc problema, cum ar fi Albert Einstein, dar alţii, precum Stephen Hawking, exprimă problema pe limba lor. Hawking dorește să rupă cu acest consens și să susţină că știinţa de fapt are un răspuns la întrebarea legată de origini. Putem ști cum a fost creat Universul, sugerează acesta, deoarece legile fi zicii implică faptul că există condiţii care limitează, în care universurile au apărut prin funcţionarea acestor legi certe. Nu există loc pentru Creator, deoarece nu este nevoie de El. Legile fi zicii fac totul singure.

Hawking, desigur, ne orbește cu descoperirile sale știinţifi ce, subliniază semnatarul articolului. Einstein a rupt-o cu viziunea comună despre lume când a decis să trateze timpul ca a patra dimensiune, pe picior de egali-tate cu celelalte trei dimensiuni ale spaţiului. Hawking ne dă o dimensiune după alta, presupunând că, deoarece fi ecare continuu poate fi înghesuit în axiomele unei geo-metrii, nu există nicio limită la numărul de dimensiuni în care noi, oamenii, ne afl ăm suspendaţi. Și nu există nici vreo limită la numărul de universuri, chiar dacă se întâmplă să locuim doar în unul din ele, iar celelalte s-ar putea să ne fi e pe veci inaccesibile.

Dar ce a creat legile fi zicii?

Legile fi zicii încetează rapid să mai fi e legi ale Uni-versului și devin legi ale unui „multivers”. Până când oamenii vor absorbi toate aceste schimbări, nu vor avea puterea să se dezică de viziunea că „legile gravitaţiei și teoriei cuantice le permit universurilor să apară spontan din nimic” sau să pună sub semnul îndoielii concluzia dlui Hawking că, prin urmare, nu este nevoie de Dum-nezeu.

Dar ce anume s-a schimbat? Am depășit oare poziţia expusă de Kant? Ne-am ridicat într-adevăr deasupra a tot și peste tot și am dobândit viziunea de nicăieri care ne spune cum au început lucrurile? Dacă Hawking are drep-tate, răspunsul la întrebarea „Ce a creat universul?” este „legile fi zicii”. Dar ce a creat legile fi zicii? Cum se face că aceste legi ciudate și puternice și numai aceste legi se aplică lumii? Există cei care vor spune că întrebarea nu are răspuns, că acesta se afl ă dincolo de limitele gândirii umane. Și sunt cei care vor spune că aceasta are un răs-puns, dar că acesta nu este dat de raţiune, ci de credinţă. În fi nal este aceeași poziţie. Este ceea ce Kant credea. Puteţi afl a limitele înţelegerii știinţifi ce, a spus acesta. Și dincolo de limitele respective se afl ă tărâmul moralităţii, al angajamentului și al încrederii.

Kant, care a distrus toate sistemele de metafi zică și a săpat groapa teologiei, care a fost de asemenea un credin-cios, care, după cum a spus chiar el, a atacat pretenţiile raţiunii pentru a face loc pretenţiilor credinţei, a avut dreptate, crede semnatarul articolului. (Agerpres)

Există încă loc

pentru Dumnezeu

În noua sa carte „The Grand Design” („Mărea-ţa arhitectură”), lansată la 9 septembrie , cele-brul cosmolog Stephen Hawking (foto) a lansat o nouă teorie care a provo-cat deja discuţii aprinse în Occident. Conform acesteia, divinitatea nu a jucat niciun rol în crearea Universului. În cartea scrisă împreună cu fi zi-cianul american Leonard Mlodinow, Hawking sus-ţine că, „întrucât există legi ale fi zicii precum cea a gravitaţiei, Universul poate și se va putea crea singur din nimic”. „Cre-aţia spontană este mo-tivul pentru care există ceva în loc de nimic, pen-tru care Universul există, pentru care noi existăm. Chiar nu este necesar să-l invocăm pe Dumnezeu”, susţine savantul.

În cartea sa „The Grand Design” (Marele Design), fi zi-cianul în vârstă de 68 de ani afi rmă că, datorită gravitaţiei, Universul are capacitatea de a se crea singur. „Gravitaţia și teoria cuantică permit Uni-versului să se creeze singur, spontan și din nimic. Știinţa oferă din ce în ce mai multe răspunsuri la întrebări care, până acum, au fost apanajul religiei”, a motivat fi zicianul reacţiile puternice stârnite de cartea sa, în care afi rmă că nu Dumnezeu a creat lumea. „Explicaţia știinţifi că este su-fi cientă. Teologia nu mai este necesară”, a adăugat acesta. În centrul cărţii sale se afl ă ceea ce el numește „teoria M”, conform căreia Universul s-a creat singur din nimic.

„De ce suntem aici?”

Afi rmaţia celebrului om de știinţă Stephen Hawking, conform căreia divinitatea nu

„Dumnezeu poate exista, dar știinţa neagă ideea unui creator”

DISPUTĂ // Celebrul om de ştiinţă Stephen Hawking a lansat teoria conform căreia „Universul poate şi se va putea crea

singur din nimic”. Papa Benedict al XVI-lea a replicat că „ştiinţa nu poate explica sensul vieţii”

a avut niciun rol în creaţie, agită feţele bisericești. Afi r-maţiile sale au stârnit nemul-ţumirea feţelor bisericești, care au condamnat vehement teoria omului de știinţă.

Papa Benedict al XVI-lea a declarat că „știinţa nu poate explica sensul vieţii”, făcând referire la cartea pu-blicată de Stephen Hawking în care se arată că Universul nu a fost creat de Dumnezeu. Suveranul Pontif s-a întâlnit cu o serie de lideri religi-oși în timpul vizitei sale în Marea Britanie și i-a răspuns omului de știinţă Stephen Hawking.

Potrivit Papei, știinţa nu poate oferi un răspuns satisfăcător la întrebarea: „De ce suntem aici?”. „Nu poate satisface cea mai mare dorinţă a inimii, aceea de a explica originea și desti-nul nostru, motivul pentru care existăm și nici nu ne poate răspunde exhaustiv la întrebarea de ce există ceva în loc de nimic”, a declarat Suveranul Pontif. „Religia ne aduce aminte de impe-rativul conversiei morale, a datoriei noastre de a locui în pace cu vecinul nostru și asupra importanţei trăirii unei vieţi integre”, a adăugat papa Benedict al XVI-lea.

„Credinţa în Dumnezeu nu ţine de blocarea unei ex-plicaţii privind modul în care

lucrurile sunt legate între ele în interiorul Universului”, a spus răspicat arhiepiscopul de Canterbury, Rowan Willi-ams. La rândul său, Jonathan Sacks, unul dintre cei mai importanţi rabini britanici, a declarat că „știinţa ţine de explicaţii, religia – de interpretări... iar Biblia, pur și simplu, nu este interesată de modul în care a luat fi inţă Universul”.

Potrivit acestuia, ostili-tatea dintre știinţă și religie, „un blestem al timpurilor noastre”, le afectează pe am-bele. Stephen Hawking insis-tă însă asupra faptului că în vremurile străvechi oamenii au ajuns să considere multe mituri ca adevăruri funda-mentale. Acestea nu au nevo-ie să fi e demonstrate, întrucât nu aveau habar de legile care guvernează natura, notează „The Wall Street Journal”.

„Acum însă, folosim explicaţiile știinţifi ce, mate-matica și experimentele – cu alte cuvinte, știinţa moder-nă.” Hawking și Mlodinow au interpretat și celebra afi rmaţie făcută de fi zicianul Albert Einstein: „Cel mai de neînţeles lucru despre Univers este faptul că el poate fi înţeles”. „A vrut să spună că Universul nu este doar un conglomerat de obiecte care își urmează fi ecare cursul. În Univers, totul se ghidează

după reguli, fără excepţie”, explică aceștia.

Noua teorie o contrazice pe cea newtoniană, conform căreia Universul ar fi fost cre-at de Divinitate întrucât nu ar fi putut lua naștere din haos. Suprinzător este însă, comen-tează publicaţiile de speciali-tate, că renumitul savant și-a schimbat radical punctul de vedere. În cea mai cunoscută carte a sa – „O scurtă istorie a timpului” –, apărută în 1988, Hawking nu excludea implicarea Divinităţii în cre-area Universului. Mai mult, vorbea despre conceptul de „minte a lui Dumnezeu”.

Declaraţii năucitoareOmul de știinţă Stephen

Hawking a făcut în ultima perioadă o serie de declaraţii care au provocat dezbateri aprinse. În luna aprilie a acestui an, acesta a afi rmat că civilizaţiile extraterestre există aproape cu certitudine, numai că omenirea ar trebui să evite orice contact cu acestea. „Dacă extratereștrii ne-ar vizita, rezultatul ar fi mai grav decât atunci când Columb a debarcat în Ameri-ca, cu rezultate nu prea bune pentru amerindieni”, a decla-rat omul de știinţă. Luna tre-cută, acesta a afi rmat că este momentul ca omenirea să abandoneze Pământul pentru a evita extincţia. „Va fi destul de difi cil să evităm dezastrul pe Pământ în următoarele câteva sute de ani.”

Stephen Hawking (68 de ani) este renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre Univers și gravitaţie. Atins de scleroză latera-lă amiotrofi că, o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat când avea 22 de ani, profesorul de astrofi zică se deplasează într-un scaun cu rotile și comunică prin intermediul unui computer și al unui sintetizator vocal.

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 www.jurnal.md Divertis | 15

BIG BANC

DIFICIL

SIMPLU

INTEGRAMĂ

Sudoku

Condoleanţe

În aceste clipe de grea încercare şi durere nemăsu-rată, suntem cu tot sufl etul alături de medicul Ion Dumbrăveanu, conferenţiar universitar la USMF “Nicolae Testemiţanu", rudele, prietenii îndureraţi, şi ne exprimăm regretul pentru despărţirea pentru totdeauna de cea mai scumpă fi inţă – MAMA.Dumnezeu să o odihnească în pace cu drepţii!

Catedra Urologie și Nefrologie Chirurgicală,

USMF “NicolaeTestemiţanu“, Societatea Urologilor

și Nefrologilor din R. Moldova

METEO Marţi Miercuri Joi

ChișinăuChișinău 17°C... 25°C 12°C... 26°C 14°C... 21°C

BălţiBălţi 14°C... 25°C 14°C... 26°C 13°C... 20°C

CahulCahul 16°C... 22°C 11°C... 22°C 14°C... 19°C

TEATRE

Teatrul Naţional„Mihai Eminescu”

29.09 „Mi-e frică de Marea Neagră” de Irina Nechit, Sala

Studio „Valeriu Cupcea”, ora 18.00

30.09 Tache, Ianke și Kadîr” de V.I. Popa, ora 18.00

01.10 „Tache, Ianke și Kadîr” de V.I. Popa, ora 18.00

02.10 „Tache, Ianke și Kadîr” de V.I. Popa, ora 18.00

03.10 „Amorul Dănţuie și feste joacă” după Shakespeare, ora

18.00

Teatrul Municipal„Satiricus Ion Luca Caragiale”

01.10 Premieră! „Eu pentru cine votez?” de Val Butnaru

02.10 Premieră! „Cu bunelul ce facem?” de Constantin

Cheianu

03.10 „Dictatorul” de Andrei Strâmbeanu

Teatrul Republicande Păpuşi „Licurici”

28.09 Premieră! „Luceafărul” de M. Eminescu,

ora 11.00, rom.

02.10 „Purcelușul Cioc” de M. Turover, ora 11.00, rus.

03.10 „Pomul lui Goriţă” de I. Diordev, ora 11.00, rom.

Teatrul Municipalde Păpuşi „Guguţă”

02.10 „Povestea Porcului” de Ion Creangă

03.10 „Brăţara fermecată” de N. Rusu

Teatrul Naţionalde Operă şi Balet

03.10 „Lacul Lebedelor” de Piotr Ceaikovski, balet în patru

acte

SĂLI DE CONCERT

Sala cu Orgă

29.09 „Romanian piano trio”, ora 19.30, intrare liberă

01.10 Inaugurarea festivalului „Regina vioară”, ora 19.00

02.10 „Regina vioară”, recital de vioară și pian, ora 18.00

03.10 Închiderea festivalului „Regina vioară”, ora 18.00

Afis,

Vând mașina VW Jetta, anul 2001, motor 1,8T, stare bună. 6500 euro.

Tel.: 079 66 31 45

Dau în chirie două camere, în orașul Cahul, preţul 150 de euro. Tel.: 32057

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri

tel.: 090023456.

Angajăm bonă pentru copil de doi ani. Studiile și experienţa

în domeniu sunt obligatorii. Tel. 069908333

Diva pe plajă

La mare portul fetei dă fiori

Cu un bichini lat cât două sfori,

De-aceea,-n fierbinţeli ce îi omoară,

Mai mulţi bărbaţi se lasă trași pe sfoară...

Binefacere

Nu încetez să mă tot mir

Cât de milos e cel bogat,

Când scoate banii din chimir

Și dă la toţi... din ce-a furat.

Gheorghe BÂLICIGheorghe BÂLICI

EPIGRAME

– Mamă, mamă, am văzut-o pe bunica!

– De câte ori ţi-am zis să nu sapi adânc

în nisip!

Patru bărbaţi stau de vorbă la o sticlă

de vin.

Primul: Eu fac sex cu nevastă-mea o dată

pe lună.

Al doilea: Eu de două ori pe lună.

Al treilea: Eu o dată pe săptămână.

Al patrulea: Eu de două ori pe săptămână.

La care primul: Da tu nici nu ai nevastă!

Al patrulea: Aa, nu despre a ta era

vorba?

Soţul către soţie: „Ai văzut-o,

dragă, pe tânăra ceea care zâmbea la

mine?”. Soţia: „Nu-i nimic, iubitule, și

pe mine m-a bufnit râsul când te-am

văzut prima oară...”

Avem deosebita plăcere să Vă invităm la deschiderea noii stagiuni teatrale într-un an aniversar, când Teatrul „Satiricus Ion Luca Caragia-le” rotunjește 20 de ani de la prima sa reprezentaţie scenică.

Evenimentul va avea loc pe 1 octombrie a.c. La ora 16.30, în holul teatrului va fi lansată cartea „Născut în zodia Caragiale”, semnată de criticul de teatru Dina Ghimpu, iar la 17.00 va fi prezentat în premieră spectacolul „Eu pentru cine votez?” de Val Butnaru.

Pe 2 octombrie, la aceeași oră, se va juca, de asemenea în premieră, spec-tacolul „Cu bunelul ce facem?” de Constantin Cheianu. Ca și în anii prece-denţi, la solemnitatea de deschidere a stagiunii se vor întruni personalităţi marcante ale vieţii politice, economice și culturale din R. Moldova.

Vă invităm să fi ţi alături de noi și de ceilalţi oaspeţi onoraţi ai Teatru-lui „Satiricus Ion Luca Caragiale” la această sărbătoare de sufl et.

Alexandru GRECU, director artisticSpitalul Clinic Republican angajează patru brancardieri în

secţiile IMSP. Informaţia suplimentară o puteţi obţine în

cadrul Serviciului personal, Elena Iovciu. Tel. 403 483.

www.jurnal.md MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 16 | Zigzag

Boicotează

magazinele

de animale

Pink își îndeamnă fanii să nu mai cumpere animale de ca-să, în special câini și pisici, din magazinele de specialita-te, relatează evenimentul.ro

Cântăreaţa este de părere că iubitorii animalelor de casă ar trebui, mai întâi, să le adopte pe cele abandonate și să nu bage bani în buzunarul negustorilor care nu le vând decât pentru profi t.

„Oameni buni, boicotaţi magazinele de animale. Adoptaţi câini și pisici din adăposturi, căci acolo nu mai ajung niciodată să vadă lumina zilei și să simtă grija unor stăpâni cu adevărat iubitori și grijulii. Ajung să moară chinu-iţi, neîngrijiţi și în captivitate. Scăpaţi-i!”, avertizează starul pe Twitter.

Fanii s-au arătat sensibili la mesajul vedetei și i-au promis să adopte animale, în măsura posibilităţilor. Unul din fani chiar i-a promis vedetei că va adopta o pisică, căreia îi va pune numele Pink.

Fernando Flores o acuză pe Brit-ney Spears de „avansuri sexuale nedo-rite repetate” și de hărţuire, incidente care i-au provocat stres emoţional, conform dosarului depus miercuri la un tribunal din Los Angeles. Acesta le cere cântăreţei și fostului său anga-jator, Advanced Security Concepts Corp., despăgubiri a căror valoare nu a fost făcută publică.

Într-un comunicat postat joi pe site-ul său, cântăreaţa în vârstă de 28 de ani spune că ea și avocatul ei se așteaptă ca dosarul lui Fernando Flores să fi e închis. „Acest proces este încă o încercare nefericită de a obţine foloase materiale din partea familiei Spears și de a deveni celebru”, se indi-că în acest comunicat.

Bodyguardul spune că, printre altele, Spears l-a invitat la ea în dor-mitor în timp ce era dezbrăcată. El a lucrat pentru celebra cântăreaţă din februarie până în iulie a.c.

Flores mai spune că Spears a avut o conduită neadecvată faţă de cei doi fi i ai săi și că odată i-a luat cureaua pentru a-i disciplina pe micuţi. Cei doi copii – Sean Preston, 4 ani, și Jay-

Fraţii Christian și Nick Candy au vândut apartamentul extrem de luxos din Monaco pentru 305 milioane de dolari, ceea ce le-a adus un profi t de aproximativ 291 milioane de dolari.

Se spune că persoana care a cumpărat apartamentul este un șeic din Orientul Mijlociu, potrivit „The New York Post”.

Fraţii au cumpărat apartamentul, care are 5.334 metri pătraţi și se întinde pe două etaje, în 2008, de la Lily Safra, al cărei soţ bancher, Edmond Safra, a murit

acolo într-un incendiu provocat. Edmond Safra, un fi lantrop cunoscut,

și o asistentă au murit în 1999, când un alt asistent, americanul Ted Maher, a dat foc apartamentului pentru a înscena salvarea lor și a deveni preferatul familiei. Când fl ăcările au scăpat de sub control, Safra, în vârstă de 67 de ani, care suferea de Parkinson, și asistenta Vivian Torrente au murit intoxicate.

Apartamentul are 30 de camere, un spa, un cinematograf, o bibliotecă și două terase acoperite de copaci.

Apartament de 305 milioane de dolari

Britney Spears,

un nou scandal sexual

O eurodeputată a confundat

„infl aţia” cu „felaţia” Doi britanici au făcut o avere după ce au vândut cel mai scump aparta-ment din istorie, deși acesta avea un trecut controversat.

Cântăreaţa pop Britney Spears (foto) a negat acuzaţiile de hărţuire sexu-ală aduse de un fost bodyguard, care a acţionat-o în judecată, invocând daune morale, provocate de un stres emoţional, informează Reuters.

George Clooney

se teme de armeActorul american George Clooney a mărturisit că se teme de arme, deși le utilizează frecvent în fi lmele în care joacă, informează femalefi rst.co.uk.

Actorul în vârstă de 49 de ani s-a obișnuit să mânuiască arme de foc atât în fi lme, cât și în viaţa reală, dar spune că nu se simte confortabil în preajma lor.

„Pistoale, puști – ceva înfricoșător în legătură cu ele, deși am crescut cu acestea în Kentucky și deși le-am folosit mult în fi lmele mele”, a spus Clooney.

Starul a mai mărturisit că nu îi este frică de bătrâneţe sau de faptul că nu va mai fi la fel de chipeș, pentru că, îmbătrâ-nind, i se vor oferi mult mai multe roluri diverse.

Explicând de ce nu a de-venit unul dintre actorii axaţi numai pe un anumit tip de rol, Clooney a declarat pentru ziarul german „Sueddeutsche Zeitung”: „E din cauza insuc-cesului? Nu, pe bune. Dacă ai atât de mult succes într-un anumit rol sau gen, riști să ţi se ofere numai acel tip de rol. Până acum, am avut noroc în moderaţie”, a spus acesta.

„Bineînţeles, nu mi se mai oferă roluri de erou romantic atât de des, dar la vârsta mea am parte din ce în ce mai mult de roluri de compoziţie.”

den James, 3 ani –, își petrec timpul între reședinţa din Beverly Hills a lui Britney și cea a tatălui lor, dansatorul Kevin Federline.

Eurodeputata franceză Rachida Dati (foto), membră a Uniunii pentru o Miș-care Populară (UMP) și fost ministru al Justiţiei al Franţei, a făcut duminică după-amiază o gafă monumentală într-o emisiune televizată, confundând cuvin-tele „infl aţie” și „felaţie”.

Invitată în emisiunea „Dimanche+” a postu-lui TV „Canal Plus”, Dati a fost întrebată despre un plan de concediere la compania de produse textile și lenjerie „Lejaby” din regiunea Rhone. În răspunsul său, eurodeputata UMP intenţiona să se refere și la creșterea preţurilor. Ea a spus însă „felaţie” în loc de „infl aţie”, iar gazda emi-siunii nu a observat gafa. „Îmi pare rău de felul în care vor pleca aceste femei și acești bărbaţi care și-au consacrat viaţa acestei întreprinderi. Aceste fonduri de investiţii străine nu au ca unic scop decât rate excesive ale rentabilităţii fi nan-ciare. Eu văd că sunt unii care cer o rentabilitate de 20-25% cu o felaţie cvasinulă, în particular în perioadă de criză”, a spus Rachida Dati.

Rachida Dati a comentat, fără a-și pier-de umorul, gafa pe care a făcut-o duminică, arătând că a „vorbit doar puţin prea repede”, informează cotidianul „Le Figaro”. „Mi-am dat

seama imediat. Dacă mă gândesc bine, n-am fă-cut decât să vorbesc puţin prea repede, dar n-are nimic, i-am făcut pe toţi să râdă!”, a spus râzând Rachida Dati la postul de radio „RTL”.

Masa care se deplasează

cu 180 km/hPerry Watkins, un inventator din Buckinghamshire, Marea Britanie, susţine că a stabilit un nou record mondial pentru cea mai rapidă piesă de mobilier, după ce s-a deplasat cu masa cre-ată de el cu viteza medie de 180 km/h, notează „The Telegraph”, citat de mediafax.ro

La sfârșitul săptămânii trecute, bărba-tul, în vârstă de 47 de ani, a efectuat două tururi de pistă pe un circuit din Santa Pod, Nottinghamshire, cu ineditul său vehicul. Masa, botezată „Fast Food”, a atins viteza maximă de 209 km/h, cea medie fi ind de 180 km/h, devansând astfel canapeaua care, în 2007, s-a deplasat cu 148 km/h. Cei de la Guiness Book urmează să studieze „automo-bilul” pentru a-i notifi ca eventual recordul.