Jurnal cdimm nr.4 Europe Direct Maramures Aprilie 2010

4

Click here to load reader

Transcript of Jurnal cdimm nr.4 Europe Direct Maramures Aprilie 2010

Page 1: Jurnal cdimm nr.4 Europe Direct Maramures Aprilie 2010

Anul XVI, Nr. 4/ Aprilie 2010

Jurnal CDIMMBuletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş

FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: [email protected]; http://www.cdimm.org/

JustIţIe şI securItAte INterNă îN ue: Avantaje pentru cetăţeni şi întreprinderi

Un nou plan de cooperare pe probleme de jus-tiţie şi securitate internă în Uniunea Europeană a fost propus pentru următorii cinci ani. Planul are în vedere domenii diferite, cum ar fi: criminalitatea in-formatică, controlul la frontiere, azilul şi dreptul la un proces corect.

Ţările UE şi-au intensificat, în ultimele decenii, cooperarea în această direcţie, a justiţiei şi securită-ţii interne. Totuşi, diversitatea sistemelor juridice ale celor 27 de state membre îi împiedică, adesea, pe europeni să trăiască şi să lucreze în alte ţări decât cele din care provin. De exemplu, multe dintre actele civile nu sunt recunoscute peste hotare.

Planul urmăreşte nu doar eliminarea unor astfel de obstacole, ci şi încurajarea unei abordări la nivel comunitar în cazul problemelor care depăşesc grani-ţele naţionale, cum ar fi reacţia în caz de dezastru, imigrarea, crima organizată şi terorismul.

Planul conţine 10 iniţiative pentru protecţia cetăţenilor:securitate internă

1. Definirea unei strategii de securitate internă, care să întărească cooperarea în domeniile: poliţie, protecţia graniţelor, managementul dezastrelor, criminalitate. Lupta împotriva terorismului

2. Negocierea unui acord pe termen lung cu Sta-tele Unite pentru procesarea şi transferul datelor, care să includă garantarea protecţiei datelor.

Lupta împotriva criminalităţii 3. Crearea unui cadru comun la nivel UE pentru

ca Baza de date Passenger Name Record (EU-PNR) să poată fi utilizată în scopul aplicării legii.

4. Măsuri împotriva furtului de identitate, care afectează atât cetăţenii cât şi afacerile.

5. Protejarea cetăţenilor europeni împotriva ata-curilor produse de sistemele informatice: Comisia va propune în 2010 o nouă directivă în acest domeniu.

Politica vizelor şi securitatea graniţelor6. Întărirea securităţii graniţelor prin introduce-

rea unui sistem Intrare/Ieşire pentru deţinătorii de vize UE, care va înlocui actualul sistem de ştampilare a paşaportului, pentru şederile pe termen scurt.

Păstrarea datelor 7. Evaluarea necesităţii de modificare a directi-

vei pentru păstrarea datelor.Migraţie 8. Clarificarea condiţiilor de intrare, muncă şi re-

zidenţă pentru cetăţenii din state non UE.9. Atenţie specială în ceea ce priveşte procesul

de imigrare al minorilor neînsoţiţi.sistem comun de azil în ue10. În 2010, Comisia va stabili un mecanism de

revizuire a sistemelor naţionale de azil ale statelor membre şi identificarea problemelor privind capaci-tatea de primire a azilanţilor.

Planul include şi 10 propuneri care să vină în sprijinul europenilor care muncesc, studiază sau călătoresc în spaţiul comunitar, precum şi pentru sprijinirea activităţilor economice pe Piaţa Unică a UE:

1. Protecţia datelor personale- Directiva privind datele personale va fi moderni-

zată pentru a răspunde ultimelor dezvoltări tehnolo-gice şi pentru a integra coerent diferitele instrumente de protecţie utilizate în domeniul poliţienesc şi judiciar.

2. Drepturile sporite pentru suspecţi în ca-zuri de criminalitate, pentru protejarea categorii-lor vulnerabile (ex. copii):

- Dreptul la informare- Dreptul asistenţă şi sprijin legal- Dreptul la comunicare cu rudele şi autorităţile

consulare.3. O mai bună protecţie a cetăţenilor UE în

afara graniţelor:- protecţie diplomatică şi consulară în ţări non UE.- în Europa sunt peste 500.000 de accidente

transfrontaliere anual, iar cetăţenii se confruntă cu confuzii multiple în ceea ce priveşte termenele de de-punere a formularelor pentru asigurări. Comisia va propune armonizarea acestor limite pentru asigurări.

- Directiva privind Pachetele de călătorie. În pre-zent, în jur de 56% dintre europeni îşi organizează ei înşişi vacanţele şi astfel, la tot mai puţini cetăţeni le sunt protejate drepturile în călătorii.

Page 2: Jurnal cdimm nr.4 Europe Direct Maramures Aprilie 2010

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Maramureş

Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 4/2010

Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

4. O simplificare a procedurilor legale în ca-zul căsătoriilor internaţionale:

Cuplurile ar putea alege ţara ale cărei proceduri să fie aplicate în caz de divorţ, precum şi în caz de diviziune a proprietăţilor comune.

5. reducerea sarcinilor administrative pen-tru cetăţeni

Europenii care vor dori să se căsătorească, să adopte un copil sau să-şi schimbe statutul civil, nu ar trebui să facă faţă unor proceduri administrative suplimentare dacă se află în afara ţării. Comisia va propune o lege pentru recunoaşterea mutuală a do-cumentelor de stare civilă.

6. sprijinirea afacerilor să opereze transfrontalier

În prezent, companiile recuperează numai 36% dintre creanţele transfronatliere, în timp ce peste 60% dintre creanţele transfrontaliere nu pot fi exe-cutate. Comisia va propune o reglementare privind un „ataşament” european pentru conturile bancare, care să asigure că banii datoraţi nu dispar.

Certitudinea legalităţii este esenţială pentru mo-tivarea afacerilor transfrontaliere. Vor rămâne 27 de regimuri contractuale, însă Comisia pregăteşte un instrument contractual adiţional şi opţional, asemă-nător cu US Uniform Comercial Code.

7. Combaterea violenţelor împotriva femei-lor. Dacă un judecător acordă protecţie pentru o fe-meie abuzată, ea trebuie să poată călători într-un alt stat membru, protecţia fiind valabilă oriunde în UE.

8. Reguli mai bune în ceea ce priveşte drep-turile victimelor.

9. Protecţia copiilor. Copiii şi părinţii trebuie să poată solicita ajutor rapid şi gratuit, în caz de nevoie, atunci când călătoresc în spaţiul european. Numărul cazurilor de dispariţii de copii a crescut foarte mult în ultimii ani. De aceea Comisia a acţio-nat şi a rezervat la nivel naţional, numerele de tele-fon de şase cifre care încep cu 116 pentru liniile de telefon la care copiii pot solicita sprijin: 116000 - li-nie de telefon pentru copii dispăruţi şi 116111 - linie de telefon pentru ajutor solicitat de copii. Comisia va propune un regulament pentru liniile de telefon destinate copiilor dispăruţi.

10. O mai bună aplicare a justiţiei în EuropaReţeaua de procurori, magistraţi sau ofiţeri de

poliţie din UE, Eurojust, a fost înfiinţată pentru o mai bună cooperare între statele membre în cazul investigaţiilor. Comisia va propune ca Eurojust să poată iniţia direct investigaţii.

Cum se va proceda în continuare?Planul propus de Comisie va trebui aprobat politic

de Parlamentul European şi de Consiliu. Conform Tra-tatului de la Lisabona, majoritatea politicilor privind justiţia şi afacerile interne vor fi elaborate de Comi-sie, vor fi aprobate de Parlament şi votate de Consiliu prin vot cu majoritate calificată, în loc de unanimita-te, cum era până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Scopul este ca aceste măsuri să fie implementate până la sfârşitul anului 2014.

Mai multe informaţii:http://ec.europa.eu/news/justice/100420_ro.htm

Margareta căPîLNeANcoordonator centrul europe Direct Maramureş

Comisia Europeană lansează o campanie de informare privind marcajul de conformita-te CE, creat pentru a facilita libera circulaţie a bunurilor în Europa şi pentru a-i informa pe consumatori.

Produsele cu marcajul CE, indiferent dacă sunt fabricate în Europa sau în afara ei, respectă norme-le UE în materie de securitate, sănătate şi protecţie a mediului.

Cu toate că acest marcaj există de mai mult de 15 ani, mulţi nu ştiu ce reprezintă simbolul CE, crezând că acesta indică faptul că un produs a fost fabricat în Europa.

Campania de informare vizează întreprinderile, în egală măsură. Marcajul CE a fost creat, pe de o parte, din raţionamente de securitate pentru utili-zatori şi, pe de altă parte, pentru a facilita libera circulaţie a bunurilor pe piaţa unică europeană.

MArcAJuL euroPeAN De coNforMItAte

Logoul CE este o garanţie a securităţii, un pa-şaport care le permite produselor să circule liber în Spaţiul Economic European (din care fac parte cele 27 de state membre ale UE, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia). Permite reducerea formalităţilor ad-ministrative şi a costurilor, garantând totodată un grad ridicat de securitate.

Fabricantul care înscrie simbolul CE pe produ-sele sale îşi asumă întreaga responsabilitate cu

privire la respectarea normelor europene aplicabile.

Acest logo este obligatoriu pentru co-mercializarea anumi-tor produse în UE (ex. calculatoare, jucării, aparatură electrică), reprezentând mai mult

de 30% din producţia industrială. Detalii despre Marcajul CE:

http://ec.europa.eu/news/business/100419_ro.htm

Page 3: Jurnal cdimm nr.4 Europe Direct Maramures Aprilie 2010

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Maramureş

Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 4/2010

Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

ştIrI euroPeNe

◊ Noutăţi privind siguranţa produselor

Anul trecut, ţările europene au utilizat sistemul de alertă rapidă (RAPEX) pentru a transmite aver-tismente cu privire la 1993 de produse periculoa-se, cifră cu 7% mai mare decât cea înregistrată în 2008. Dintre produsele notificate, 1699 au fost considerate o ameninţare gravă la adresa consu-matorilor, a mediului sau a securităţii publice. 20% din totalul produselor au fost fabricate în Europa şi 60% în China.

Creşterea numărului produselor notificate, de la 1866 în 2008, la 1993 în 2009, se datorează unui cumul de factori, printre care se numără o mai bună informare cu privire la standardele în materie de siguranţă, controale mai numeroase şi mai efi-ciente şi o mai bună cooperare între ţări.

Statele care utilizează sistemul RAPEX comu-nică măsurile pe care le iau pentru a preveni sau restricţiona comercializarea produselor considerate periculoase - interzicerea vânzării, retragerea de pe piaţă sau informarea consumatorilor cu privire la riscuri.

Potrivit raportului din 2009 al UE privind siste-mul de alertă rapidă (RAPEX), jucăriile au repre-zentat 28% din produsele notificate. Au fost con-siderate deosebit de periculoase, în special pentru copiii mici, jucăriile formate din părţi detaşabile sau având în componenţă metale grele toxice.

În anul 2009, inspectori din 13 ţări europene au controlat 14.000 de jucării pentru a stabili în ce măsură au fost respectate standardele europe-ne de siguranţă în materie de părţi componente şi conţinut de metale grele.

Din 576 de produse cu părţi componente de mici dimensiuni, 200 (35%) au fost considerate pericu-loase. Testele pentru stabilirea conţinutului de me-tale grele s-au dovedit mai încurajatoare, deoarece doar 17 produse din 227 (aproximativ 7,5%) nu au respectat limitele legale.

În prezent, 30 de ţări europene (cele 27 de state membre, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) folosesc sistemul RAPEX pentru a se informa reci-proc cu privire la produsele nesigure. Cu excepţia alimentelor, produselor farmaceutice şi aparaturii medicale, toate celelalte tipuri de produse sunt monitorizate de sistem.

De la crearea acestuia, în 2004, numărul notifi-cărilor a crescut de patru ori.

Mai multe despre protecţia consumatorilor:http://ec.europa.eu/consumers/index_ro.htm

◊ comisia lansează o consultare publică referitoare la viitorul industriilor culturale şi creative

Consultarea este legată de o nouă carte verde care evidenţiază ca element-cheie nevoia de a îmbu-nătăţi accesul la finanţe, în special pentru micile în-treprinderi, pentru a permite sectorului să se dezvol-te şi să contribuie la creşterea durabilă şi inclusivă.

Sectorul care include arta spectacolului, artele vizuale, patrimoniul cultural, industria cinemato-grafică, televiziunea şi radioul, muzica, publicarea, jocurile video, noile mijloace media, arhitectura, designul, creaţia de modă şi publicitate, asigură slujbe de calitate pentru 5 milioane de persoane din UE.

Contribuţia acestuia la PIB-ul european este de 2,6%, ceea ce reprezintă un rezultat mai bun decât cel al altor industrii manufacturiere. Totodată, in-dustriile culturale şi creative se dezvoltă mai rapid decât majoritatea sectoarelor economice.

Digitalizarea şi globalizarea deschid noi opor-tunităţi de piaţă, în special pentru micile întreprin-deri. Însă, aceste întreprinderi se confruntă foarte adesea cu obstacole în calea realizării potenţialului lor deplin.

Consultarea publică va încuraja factorii intere-saţi, precum şi pe alţi actori să reflecteze asupra unor întrebări cum ar fi:

Cum putem facilita accesul la finanţare pentru micile întreprinderi şi microîntreprinderi al căror unic avantaj îl reprezintă creativitatea?

Cum poate UE să asigure combinarea optimă a aptitudinilor creative cu cele de management în aceste sectoare?

Cum putem încuraja mai bine inovarea şi expe-rimentarea, inclusiv utilizarea mai amplă a tehno-logiilor de informare şi comunicare?

Industriile culturale şi creative contribuie, de asemenea, la competitivitatea şi coeziunea socială a oraşelor şi regiunilor noastre.

Page 4: Jurnal cdimm nr.4 Europe Direct Maramures Aprilie 2010

Centrul Europe Direct MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: [email protected]; www.europedirect.cdimm.org Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.Program cu publicul: 9.00-16.00

Fundaţia CDIMM MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: [email protected]; www.cdimm.orgConsultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afacerişi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPÎLNEANRadu BIGMirel MIHALIMihai PĂTRAŞCU

ISSN - 1454 -7007

Incubatorul de afaceri Str. Melodiei 2, Baia Mare; tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; e-mail: [email protected]ţii pentru închiriere; consultanţă; instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, pază, parcare păzită.

Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm

Capitalele culturale europene, precum Lille, Liverpool şi altele arată că investiţiile în acest sec-tor crează locuri de muncă şi contribuie la trans-formarea imaginii oraşelor. Deşi, mai întâi, se dez-voltă pe plan local şi regional, industriile culturale şi creative au un potenţial de extindere globală, contribuind la asigurarea unei prezenţe europene pe mapamond. Sprijinul provenit din mediul lor lo-cal şi regional poate să le ofere o rampă de lansare pentru a avea succes la nivel global.

Industriile culturale şi creative pot, deopotrivă, să aibă efecte benefice care să se repercuteze asu-pra unei game ample de alte întreprinderi şi asu-pra societăţii în general. Designerii, de exemplu, au devenit treptat o parte esenţială în echipele de management ale multor societăţi mari.

Consultarea publică lansată de cartea verde du-rează până la sfârşitul lunii iulie.

Informaţii suplimentarehttp://ec.europa.eu/culture/our-policy-develop-ment/doc2577_en.htm

◊ Antitrust: comisia adoptă norme revi-zuite în materie de concurenţă pentru distri-buţia bunurilor şi serviciilor

Comisia Europeană a adoptat un regulament de exceptare pe categorii a acordurilor dintre produ-cători şi distribuitori pentru vânzarea produselor şi serviciilor. Regulamentul şi orientările de însoţire iau în considerare evoluţiile din ultimii zece ani în ceea ce priveşte internetul ca forţă motrice pentru vânzările online şi pentru comerţul transfrontalier, lucru pe care Comisia doreşte să îl promoveze în-trucât contribuie la o mai mare posibilitate de ale-gere pentru consumatori şi la o mai mare concu-renţă la nivelul preţurilor.

Principiul de bază rămâne libertatea întreprin-derilor de a alege modul de distribuţie a produselor, cu condiţia ca acordurile să nu conţină restricţii pri-vind fixarea preţurilor sau alte restricţii grave şi ca atât producătorul cât şi distribuitorul să nu deţină o cotă de piaţă de peste 30%. Distribuitorii agreaţi pot vinde pe internet fără limitări în ceea ce priveş-te cantitatea, amplasarea clienţilor sau restricţii în materie de preţ.

Noile norme vor intra în vigoare în iunie şi vor fi valabile până în 2022, cu o fază tranzitorie de un an.

Mai multe informaţii:http://ec.europa.eu/romania/news/norme_de_concurenta_distributie_bunuri_si_servicii_ro.htm

◊ comisia lansează o cerere de propuneri de proiecte pentru afaceri ecologice

Comisia Europeană a lansat o cerere de propu-neri de proiecte pentru ecoinovare în valoare de 35 de milioane de € care urmează să fie finanţate prin Programul pentru Competitivitate şi Inovare.

Cererea de proiecte se referă la patru domenii principale:

- reciclarea materialelor- materiale de construcţii durabile- sectorul alimentelor şi băuturilor- afaceri ecologiceCererea de propuneri de proiecte este adresa-

tă în mod special IMM-urilor care au dezvoltat un produs, proces sau serviciu ecologic care este fiabil din punct de vedere tehnologic dar nu a reuşit să se impună pe piaţă.

Se acordă cofinanţare directă prin subvenţii care acoperă până la 50% din costul total al pro-iectului. Aproximativ 50 de proiecte pot fi alese pentru finanţare.

Perioada de depunere a proiectelor se termină pe 9 septembrie 2010.

Documentaţia relevantă legată de cererea de propuneri de proiecte:

http://ec.europa.eu/environment/eco-innovati-on/application_en.htm

Zile de informare naţionale organizate în di-ferite state membre:

http://ec.europa.eu/environment/eco-innovati-on/events_en.htm