Studiu Maramures

8/20/2019 Studiu Maramures

1/121


2/121

2 MAGIC – INSTRUMENTE DE COMUNICARE ŞI MANAGEMENT N DOMENIUL DEZVOLT RII SOCIO-ECONOMICE N REGIUNEA DE GRANIŢ


3/121

STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ LOCALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ


4/121

4 MAGIC – INSTRUMENTE DE COMUNICARE ŞI MANAGEMENT ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII SOCIO-ECONOMICE ÎN REGIUNEA DE GRANIŢĂ

CUPRINS

1. Descriere generală ..................................................................................................................................... 6 Scurt istoric ...................................................................................................................................................................................... 7

Localizare şi acces .......................................................................................................................................................................... 8 Structura administrativă ................................................................................................................................................................... 8 Suprafaţă şi relief ............................................................................................................................................................................ 9

Reţeaua hidrografică ..................................................................................................................................................................... 10

Clima ............................................................................................................................................................................................. 10

2. Analiza resurselor .................................................................................................................................... 11 2.1. Capitalul natural .................... ..................... ...................... ..................... ...................... ...................... ..................... ............... 12

2.1.1. Resurse naturale ............................................................................................................................................................. 12 2.1.2. Resurse energetice ......................................................................................................................................................... 16

2.2. Capitalul uman ....................................................................................................................................................................... 20 2.2.1. Situaţia demografică din judeţul Maramureş ................................................................................................................... 20 2.2.2. Situaţia educaţiei şi formării profesionale iniţiale ............................................................................................................ 28

2.2.3. Situaţia ocupării forţei de muncă ............................................................................................................................... 29 2.3. Capitalul social ............................................................................................................................................................... 33 2.4. Capitalul antropic .................................................................................................................................................................... 34

3. Competitivitate economică şi mediul de afaceri ................................................................................... 39

4. Dezvoltare urbană şi infrastructura ........................................................................................................ 46 4.1 Aspecte generale .................................................................................................................................................................... 47

4.2 Aşezări urbane – scurtă prezentare ........................................................................................................................................ 50

4.3 Infrastructura aşezărilor urbane din judeţul Maramureş .......................................................................................................... 54

4.3.1 Infrastructura de acces .................................................................................................................................................... 54 4.3.2 Infrastructura tehnico-edilitară ......................................................................................................................................... 57 4.3.3 Locuinţe ........................................................................................................................................................................... 59

4.3.4 Spaţii verzi şi zone de agrement ...................................................................................................................................... 61 5. Dezvoltare rurală şi agricultura .............................................................................................................. 64

5.1 Fondul funciar din judeţul Maramureş ..................................................................................................................................... 65 5.2 Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Maramureş ................................................................................................. 68 5.3 Producţia agricolă vegetală ..................................................................................................................................................... 69

5.4 Producţia agricolă animală ...................................................................................................................................................... 70

6. Resurse umane – educaţie, învăţământ ................................................................................................. 72

7. Dezvoltare comunitară şi socială ........................................................................................................... 78 7. Dezvoltare comunitară şi socială ........................................................................................................... 78

7.1 Sistemul sanitar ....................................................................................................................................................................... 79 7.2 Servicii sociale ......................................................................................................................................................................... 82 7.3 Protecţie socială ...................................................................................................................................................................... 83

8. Mediu ........................................................................................................................................................ 88 8.1 Schimbările climatice ............................................................................................................................................................... 89 8.2 Emisii de poluanţi atmosferici .................................................................................................................................................. 90

8.3 Apa .......................................................................................................................................................................................... 90 8.4 Solul ........................................................................................................................................................................................ 91 8.5 Deşeurile ................................................................................................................................................................................. 91

9. Turism ....................................................................................................................................................... 92

9.1 Resursele turistice ale judeţului Maramureş ........................................................................................................................... 93

9.1.1 Bisericile de lemn din Maramureş .................................................................................................................................... 93

9.1.2 Mănăstirile ........................................................................................................................................................................ 94 9.1.3 Cimitirul vesel de la Săpânţa ........................................................................................................................................... 94 9.1.4 Mocăniţa de pe Valea Vaserului ...................................................................................................................................... 94

9.1.5 Ariile protejate .................................................................................................................................................................. 95 9.1.6 Staţiunile montane şi balneare ......................................................................................................................................... 95

9.1.7 Atracţii culturale ............................................................................................................................................................... 95 9.2 Infrastructura turistică a judeţului Maramureş ......................................................................................................................... 96

9.2.1 Agenţii de turism .............................................................................................................................................................. 96

9.2.2 Centrele de informare turistică ......................................................................................................................................... 96 9.2.3 Agenţii de voiaj CFR ........................................................................................................................................................ 97 9.2.4 Alte informaţii turistice ...................................................................................................................................................... 97

9.3 Analiza ofertei turistice – structuri de primire turistică ............................................................................................................. 98

9.4 Analiza cererii turistice – circulaţia turistică în judeţul Maramureş ........................................................................................ 101

http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999654http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999654http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999654http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999661http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999661http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999671http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999671http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999671http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999672http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999672http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999672http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999680http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999680http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999680http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999680http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999685http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999685http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999685http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999685http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999685http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999685http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999686http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999686http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999686http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999687http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999687http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999687http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999691http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999691http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999697http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999697http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999697http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999691http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999687http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999686http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999685http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999680http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999672http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999671http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999661http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999654


5/121

ADDVANCES | STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMIC LOCAL A JUDEŢULUI MARAMUREŞ 5

10. Capacitate administrativă, E-guvernare, IT&C .................................................................................. 103 10.1 Capacitatea administrativă .................................................................................................................................................. 104 10.2 E-guvernare şi IT&C ............................................................................................................................................................ 105

11. Cooperare teritorială ........................................................................................................................... 107 11.1 Programe de cooperare teritorială eligibile în judeţul Maramureş ....................................................................................... 108

11.2 Relaţii internaţionale: înfrăţire şi colaborare ........................................................................................................................ 109

11.3 Implicarea judeţului Maramureş în asociaţii internaţionale ................................................................................................. 111

11.4 Comerţul internaţional ......................................................................................................................................................... 111

12. Analiza SWOT ...................................................................................................................................... 112

http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999713http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999713http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999713http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999716http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999716http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999716http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999716http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999721http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999721http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999721http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999716http://sbs/Corporate_Data/Personal_Data/Cristian.Belei/Cristi/Work/maramures/MAGIC/studii/studii%20final/predare/MAGIC%20Maramures%20-%20Studiu%20Maramures.doc%23_Toc243999713


6/121

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ


Capitolul 1

1. Descriere generală


7/121


Scurt istoric

Provincie aparent „închisă în sine” prin coordonatele sale geografice, depozitară a unei civilizaţii româneşti tradiţionale, dar şi locde interferenţe etnice, Maramureşul a jucat un rol important în ansamblul istoriei româneşti şi nu numai.

Constituit din o parte a fostelor „ţări”ale Maramureşului, Chioarului, Lăpuşului şi Codrului, actualul judeţ Maramureş are o istoriestrăveche, aşa cum au dovedit-o cercetările arheologice care au scos la iveală urme ale prezenţei omului pe aceste meleaguri încă din paleolitic, existenţa umană fiind evidenţiată pe parcursul tuturor perioadelor istorice.

Atestat documentar în anul 1199 (când se consemnează desfăşurarea unei vânători în pădurile Maramureşului la care participa ş iregele maghiar Emeric), Maramureşul a fost caracterizat, din punct de vedere al organizării politico-administrative, de cnezate şivoievodate româneşti (cnezatul Cuhea al Bogdăneştilor, cnezatul Mara, cel al Cosăului etc) a căror evoluţie a fost întreruptă decucerirea maghiară, rezistenţa în faţa acestei ofensive fiind atestată documentar cel mai sugestiv în cazul lui Bogdan de Cuhea,numit în documentele maghiare ale anilor 1342 -1343 „fost voievod” şi „infidel”. De altfel, acelaşi Bogdan trece munţii în anul 1359şi contribuie la formarea statului medieval Moldova, având, de atunci, un loc aparte în tradiţia istorică românească.

„Ţara Maramureşului” (termen întâlnit pentru prima dată într -un document din anul 1299) se remarcă după cucerirea maghiară şiintroducerea instituţiilor medievale specifice, inclusiv a comitatului, prin continuarea existenţei unei autonomii locale în care rolul

nobilimii româneşti, inclusiv în planul spiritualităţii, este bine documentat.

Astfel, în anul 1391, mănăstirii de la Peri îi este conferit statutul de stavropighie, iar egum enului de acolo prerogative cvasi-episcopale, la Peri realizându-se şi traducerea unor cărţi religioase în limba română.

În secolele următoare, Maramureşul, Chioarul sau Lăpuşul au aparţinut alternativ, din punct de vedere administrativ, fie deprincipatul Transilvaniei, fie de Ungaria, un moment important constituindu-l Unirea lui Mihai Viteazul (1599- 1600), când o mareparte a zonei, inclusiv Cetatea Chioarului, a intrat în stăpânirea sa.

Istoria politică nu poate să nu consemneze participarea cetăţenilor din zonă la momente precum revoluţia de la 1848 -1849 sau lamişcarea naţională a românilor de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Vasile Lucaciu, supranumit „Leul de l aŞişeşti” sau George Pop de Băseşti sunt doi dintre reprezentanţii remarcabili ai elitei româneşti care au pregătit, prin demersurilelor, actul Unirii de la 1918, în urma căruia Transilvania, Banatul, Crişana şi o parte a Maramureşului s-a unit cu România.

Judeţul Maramureş interbelic cuprindea doar o treime (partea de la sud de râul Tisa) din fostul comitat cu aceeaşi denumire,reşedinţa fiind la Sighet, în timp ce zona de la sudul lanţului muntos Gutâi, inclusiv oraşul Baia Mare, intrau în componenţa judeţului Satu Mare.

Organizarea administrativă a României din anul 1950, după model sovietic, a impus regiunile în locul judeţelor, regiunea BaiaMare, ulterior Maramureş, incluzând atât teritorii din actualul judeţ Maramureş, cât şi din judeţele Satu Mare şi Sălaj.

După revenirea la formula tradiţională a judeţelor (1968) s-a constituit judeţul Maramureş în structura organizatorică existentă şi înprezent, prin includerea în perimetrul său a localităţilor din depresiunile Maramureş, Baia Mare, Lăpuş şi Chioar, precum şi acâtorva de pe văile Someşului şi Sălajului.

Astf el, termenul „Maramureş” începe să definească o altă realitate administrativă decât până atunci.

Reşedinţa judeţului a devenit municipiul Baia Mare, oraş atestat documentar în anul 1329 şi care a avut o evoluţie spectaculoasă,atât din punct de vedere demografic (de la 14.000 de locuitori în anul 1930 la aproximativ 140.000 astăzi), cât şi economic, fiind uncentru urban important în această parte a ţării, cu o dezvoltare dinamică specifică.

Dacă până în 1989 industria minieră, chimică şi metalurgică au avut ponderea cea mai însemnată în economia judeţului, astăzi,activităţile tradiţionale ale zonei au fost treptat înlocuite sau completate de cele derivând din mediul concurenţial oferit de sistemulpolitic democratic şi de integrarea României în Uniunea Europeană.

Prin mărturiile trecutului şi frământările cotidiene ale prezentului, judeţul Maramureş este o structură administrativă care nedezvăluie că tradiţia şi modernitatea se pot manifesta într -o simbioză perfectă.


8/121



Capitolul 1

Localizare şi acces

Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică aRomâniei, la graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55"latitudine nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, decifoarte aproape de centrul geografic al Europei.

La nord, judeţul se învecinează cu Ucraina, la vest cu judeţul SatuMare; la sud cu judeţele Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, iar la est cu judeţul Suceava.

Distanţa dintre punctele extreme vest şi est ale judeţ ului este de160 km, iar dintre cele de nord şi sud este de 60 km, ceea ceconfer ă Maramureşului o formă alungită în direcţ ie longitudinală. În limitele geografice, judeţ ul Maramureş are o suprafaţă de 6.304km2 (2,6% din suprafaţa României).

Acces

Accesul rutier:

dinspre judeţul Suceava: DN 18: Iacobeni - Cârlibaba - Borşa - Sighetu Marmaţiei - Baia Mare;dinspre judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj: DN 17C: Salva Năsăud – Sângeorz Băi – Romuli – Moisei;dinspre judeţele Sălaj şi Satu Mare: DN 1C (E58): Uzhhorod - Mukacheve – Livada - Baia Mare – Gildau – Dej - Beclean – Suceava.

Acces feroviar. Baia mare este conectată direct, prin intermediul căilor ferate, atât de Satu Mare şi de alte puncte feroviare aleregiunii, cât şi de regiunile Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest.

Accesul aerian se realizează prin intermediul Aeroportului Internaţional Baia Mare.

Structura administrativă

Structura administrativă a judeţului cuprinde: 2 municipii (Baia Mare – reşedinţă de judeţ, Sighetu Marmaţiei), 11 oraşe (BaiaSprie; Bor șa; Cavnic; Dragomirești; Seini; Săliștea de Sus; Șomcuta Mare; Ulmeni; Tăuţii Măgherăuş, Tg. Lăpuş; Vișeu de Sus),33 de localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor, 63 comune şi 214 sate.

Din datele recensământului populaţiei desfăşurat în anul 2002, a rezultat un total al populaţiei de 515.648 locu itori, ceea cereprezintă 2,6% din populaţia totală a ţării, respectiv situarea pe locul 17 ca număr de locuitori între judeţele ţării.

Un număr de 302.884 locuitori trăiesc în mediul urban, iar restul de 212.764 locuitori trăiesc în mediul rural, cu o de nsitate mediede 82,2 locuitori/km2.

După etnie structura populaţiei se împarte astfel: români 82,04%, maghiari 9,1%, ucraineni 6,7%, rromi 1,75%, germani 0,4%, altenaţionalităţi 0,12%.

Municipiul Baia Mare, reşedinţa judeţului Maramureş, este un important centru urban din nord-vestul României. Este situat înpartea vestică a judeţului, în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al Râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m faţă denivelul mării, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică şi 23°10' - 23°30' longitudine estică.

În componenţa municipiului Baia Mare intră şi localităţile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, însumând o supraf aţă de23.471 ha. La nord se învecinează cu Munţii Ignişului, la sud cu localităţile Recea şi Groși, la est cu oraşul Baia Sprie şi la vest cuTăuţii Măgherăuş.

Maramureşul este împărţit în patru zone etnografice, fiecare cu obiceiuri şi stiluri de viaţă proprii: Ţara Lăpuşului, Ţara C hioarului,

Ţara Codrului şi Ţara Maramureşului. Ţara Lăpuşului se află în partea de sud a judeţului, Maramureşul istoric, sau ŢaraMaramureşului, este localizat în partea de SE a judeţului. Ţara Chioarului este localizată în sud şi Ţara Codrului în spaţiul dintreCulmea Codrului şi Valea Someşului, partea de sud vest a judeţului.


9/121


Suprafaţă şi relief

Cu o suprafaţă de 6.304,0 km2 judeţul Maramureş reprezintă 2,6% din teritoriul României, deși ca nivel de dezvoltare economică şi socială există un decalaj semnificativ faţă de alte judeţe, în special faţă de București - Ilfov.

Relieful judeţului Din punct de vedere al formelor de relief judeţul are următoarea structură:

Zona de șes reprezintă o suprafaţă de 7,5 %

Zona de deal reprezintă suprafaţa de 38,8 % Zona de deal – munte reprezintă suprafaţa de 53,7%

Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului este alcătuit în principal din masive muntoase şi depresiuni - unităţi ale CarpaţilorOrientali - (cca. 76,5% din suprafaţa judeţului), la care se adaugă în partea de sud şi vest unităţi aparţinând: Dealurilor Vestice(cca. 14,5% din suprafaţa judeţului), Subcarpaţilor Transilvăneni (7% din suprafaţa judeţului) şi Podișului Someșean (2% dinsuprafaţa judeţului).

Principalele trepte de relief se desfășoară între 2303 m altitudine maximă (Vf. Pietrosu Rodnei) şi 120 m altitudine minimă(Lunca Someșului, în dreptul localității Seini).

Regiunea montană cuprinde culmi şi depresiuni ce aparţin Carpaţilor Orientali, iar cele mai înalte culmi muntoase se evidenţiază în:

Munţii Rodnei - 2000m în sud-est cu înălţimi peste 2000m (Vf. Pietrosu - 2303m, Vf. Puzdrele - 2189m, Vf. Galaţiu -2048m)Munţii Maramureșului, în nord, cu înălţimi maxime în: Farcău - 1957m, Pop Ivan - 1937m, Toroioaga - 1930 m.

Depresiunea Maramureş - cuprinde cca. 13% din suprafaţa judeţului şi are un nivel colinar general cuprins între 750 – 800 m încare văile râurilor Mara, Iza şi Vișeu au tăiat bazinele depresionare la nivelul unor terase: Vișeu, Ruscova, Petrova, Rozavlea-Dragomirești, Borșa.

Munţii Gutâi aparţin lanţului vulcanic Oaș - Gutâi - Țibleș - Căliman - Harghita, situaţi pe rama vestică a cristalinului CarpaţilorOrientali. Se întind de la Pasul Huta - 587 m până în Pasul Neteda - 1039 m, cu altitudinea maximă în Vf. Gutâi 1443 m.

Munţii Țibleș reprezintă continuarea Munţilor Gutâi, făcând parte din lanţul vulcanic neogen, format în majoritate din rocisedimentare, străbătute de roci subvulcanice şi care formează principalele vârfur i - Țibleș 1839 m, Hudin 1611 m, Văratec 1349 mşi cel mai înalt, Vf. Bran 1953 m.

Depresiunea Baia Mare, este zona cea mai coborâtă, cu o altitudine medie de 200 m. Este situată în partea de vest a judeţului,fiind înconjurată la nord şi est de Munţii Gutâi, deschizându -se spre vest prin culoarul Someşului.


10/121



Capitolul 1

Subcarpaţii Transilvaniei, sunt reprezentaţi prin: Depresiunea Lăpuşului (cuprinde un nivel colinar de 450 – 550 m), CulmeaBreaza (înălţimea maximă de 974 m), Podişul Someşan (cu înălţimea de 400 – 600 m).

Dealurile Vestice cuprind: Masivul Preluca (810 m în Vf . Florii), masivul Ţicău (Prisaca 660 m), Dealurile Chioarului (se află la250 – 500 m), Culmea Codrului - Vf. Tarniţa, Dealurile Asuajului şi Sălajului (coboară de la 300 la 200 m).

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică are o lungime de 3 .100 km. Densitatea acesteia este în medie între 0,5 - 0,7 km/km2.

Cursurile de apă ale judeţului sunt reprezentate de Tisa cu afluenţii săi: Vișeu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud,Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale largă mărginită de terase, de Someșul din sud, cu afluenții: Lăpuş, Bârsău, precum şi deizvoarele cu apă minerală: Borșa, Crăciunești, Breb, Botiza. Hidrografia este întregită de lacuri naturale glaciare situate î n munțiiRodnei şi Gutâiului, de cele cu sare de la Ocna Șugatag şi Coștiui, precum şi de amenajările de la Strâmtori-Firiza, cu circa 18milioane mc apă pentru alimentarea municipiului Baia Mare, şi de cele de la Runcu-Brazi-Firiza.

Clima

Regimul climatic ce caracterizează judeţul Maramureş se încadrează în sectorul de climă continental -moderată şi cel cu climă demunte, având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitaţii atmosferice bogate.

Temperaturile aerului înregistrează valori anuale cuprinse între -1,0°C şi +9,0°C.

Cantitatea anuală de precipitaţii este cuprinsă între 700 -1400 mm, mai mare în partea nordică şi nord-vestică a judeţului.

Frecvenţa medie anuală a vânturilor se caracterizează printr -o circulaţie a aerului dinspre vest, cu o frecvenţă medie anuală decirca 18-20% şi a celui din nord cu o frecvenţă aproximativă de 10 -11% (Ocna Șugatag). Vitezele medii anuale se menţin între 3 şi3,8 m/s, iar în munţi ating peste 50 m/s.


11/121

ADDVANCES | STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ LOCALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ 11

2. Analiza resurselor


12/121

ANALIZA RESURSELOR JUDEŢULUI MARAMUREŞ


Capitolul 2

2.1. Capitalul natural

2.1.1. Resurse naturale

2.1.1.1. Arii protejate

Judeţul Maramureş are un patrimoniu natural deosebit de valoros, dispunând de 38 arii protejate, după cum urmează:-

3 rezervaţ ii ştiinţ ifice;-

1 parc naţ ional - Parcul National Munţ ii Rodnei, care este, de asemenea, rezervaţie a biosferei UNESCO, având suprafaţ ade 47.227 ha, din care 10.000 sunt incluse în teritoriul administrativ al judeţ ului Maramureş;

-

17 monumente ale naturii;-

13 rezervaţ ii naturale;- 1 parc natural - Parcul Natural Munţ ii Maramureşului, cu o suprafaţ a de 148.850 ha;-

3 arii protejate de interes local.

Datorită suprafeţ ei totale a ariilor naturale protejate, județul Maramureş se situează pe poziţ ia a doua la nivel național privindsuprafața acestora.

O mare parte din ariile naturale prote jate din judeţul Maramureş prezintă în componenţa lor zone umede, având un regim special deocrotire şi conservare, Mlaştina Iezerul Mare; Turbăria Tăul Negru; Defileul râului Lăpuş (confluenţa cu râul Cavnic); zona vârfuluiFarcău şi a lacului Vinderel; Tisa cu afluenţii principali: Vişeu, Iza şi Săpânţa; Someş cu afluenţii: Lăpuş, Sălaj şi Bârsău.

Printre cele mai importante, Parcul Naţional Munţii Rodnei, este arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind încadrat conform clasificării I.U.C.N. în categoria a II- a – Parc Naţional – Rezervaţie a Biosferei, SIT NATURA 2000 (SCI şi SPA).

Parcul Naţional Munţii Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaţilor Orientali, având o suprafaţă de 46.33 9 ha.Importanţa acestei arii protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faunăşi floră, endemite şi relicte glaciare.

În parc sunt incluse rezervaţii ştiinţifice (Pietrosu Mare – 3.300 ha, Piatra Rea – 409 ha) şi o serie de arii declarate rezervaţiinaturale:

- Rezervația mixtă „Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei” (100 ha)

-

Rezervația speologică „Peştera Cobăşel” (1 ha) -

Rezervația mixtă „Izvoarele Mihăiesei” (50 ha) - Rezervația mixtă Bila – Lala (2568 ha)-

Rezervația naturală Izvorul Bătrâna (0,5 ha) -

Rezervația Valea Cormaia (50 ha)- Rezervația botanică „Poiana cu Narcise din Masivul Saca” (5 ha)

Munţii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizându -se spre patru colectori principali: Bistriţa Aurie,Someşul Mare, Vişeu şi Iza. Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munţi, fiind situa te laaltitudinea de 1800-1950 m. Genetic se încadrează în categoria lacurilor glaciare cantonate în circurile sau văile foştilor gheţaricuaternari. Sub limita crestei principale există circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Tăurile Buhăescului,Lala Mare, Lala Mica şi Lacul Stiol.

Din întregul lanţ carpatic oriental, Munţii Rodnei păstrează cel mai bine urmele gheţarilor cuaternari. Relieful glaciar este binedezvoltat pe versantul nordic, unde există importante circuri glaciare (Pietrosu, Buhăescu, Negoescu etc.). Pe versantul sudi c,relieful glaciar este mai slab reprezentat: câteva circuri glaciare suspendate, circuri glacio-nivale şi nişe nivale. Calcarele din jumătatea sudică a Munţilor Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin câteva peșteri remarcabile: Jgheabul luiZalion, Baia lui Schneider etc.

Flora parcului este extrem de bogată, fiind semnalate peste 1.100 de specii de plante superioare. Fauna acestui parc estecaracteristică pentru Carpaţii Orientali. Râurile de aici reprezintă habitatul tipic al unor specii, precum: păstrăvul (Salmo trutta fario),lipanul (Thymallus thymallus) sau boişteanul (Phoxinus phoxinus). Dintre reptile, şopârla de munte (Lacerta vivipara) - specie relict -este semnalată în habitatele specifice. Pentru păsări sunt reprezentative în acest parc speciile de talie mare, precum cocoşul demesteacăn (Tetrao tetrix) - zona fiind una dintre ultimele din România unde mai există această specie, cocoşul de munte (Tetraourogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos) etc. Mamiferele sunt reprezentate în special de: capra neagră (Rupicapr a

rupicapra), marmota (Marmota marmota - colonizata în Munţii Rodnei), cerbul carpatin (Cervus elaphus), căpriorul (Capreoluscapreolus), mistreţul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), jderul de copac (Martes mar tes) etc.


13/121


Pe teritoriul judeţului Maramureş se găseşte Parcul Natural Munţii Maramureşului, al doilea ca întindere din România,având suprafaţa de 148.850 hectare, ceea ce reprezintă mai mult de 10 la sută din totalul ariilor protejate din ţară (cca 1,4 mil. hectare), fiind surclasat doar de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Parcul Natural Munţii Maramureşului este situat în nordul judeţului Maramureș, în zona localităţilor Borşa, Moisei, Vişeu de Sus,Vişeu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova şi Bistra, incluzând masivul Munţilor Maramureşului

până la frontiera româno-ucraineană. Munţii Maramureşului reprezintă cel mai înalt masiv montan situat pe graniţa de stat a României, punct de convergenţă al maimultor regiuni etnografice (Maramureşul românesc, Zakarpattia, Bucovina de Sud şi de Nord, Galiţia). Situaţi în partea nordică aCarpaţilor Orientali, Munţii Maramureşului se învecinează la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu Munţii Rodnei şi depresiune aMaramureşului, iar la nord cu munţii Rahiv, Cernahora şi Civcin (Ucraina).

Munţii Maramureşului au un caracter destul de clar individualizat din punct de vedere geologic, prezentând o structură extrem decomplexă. Structura geologică este caracterizată de larga dezvoltare a pânzelor de sariaj de vârstă cretacică, pânze de soclu ceaparţin Unităţii Dacidelor Mediene. Substratul geologic determină o morfologie extrem de variată a zonelor înalte, ceea ce reprezintăun unicat în Carpaţi.

În interiorul parcului există patru arii naturale protejate declarate prin Legea nr. 5/2000, acestea fiind: Stâncăriile Sâlhoi-

Zâmbroslavile – 5 ha – categoria IV IUCV; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsânii – 800 ha – categoria IV IUCV; Vârful Farcău - LaculVinderel – Vârful Mihailecu – 100 ha – categoria IV IUCV; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu – 100 ha – categoria IV IUCV.

Flora şi fauna sunt caracteristice Carpaţilor Orientali, cu o biodiversitate ridicată datorită factorilor ecologici existenţi . Din punct devedere al formaţiilor de pădure există molidişuri pure, amestecuri de molid, brad şi fag, făgete pure montane şi de deal, goruneto -făgete şi gorunete. Fauna de mamifere este, de asemenea, completă; nu lipsesc specii trecute în Cartea Roşie a Europei, precumrâsul (Lynx lynx), nurca (Mustela lutreo¬la), lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), vidra (Lutra lutra) etc., care au dispărut sau audevenit specii foarte rare, cu un areal restrâns, în fauna Europei.

2.1.1.2. Fondul funciar. Fondul forestier

Învelişul de soluri pe cuprinsul judeţului Maramureş este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali, care

condiţionează formarea sa. În regiunile deluroase din sud, ca şi în depresiunile colinare Maramureş şi Lăpuş apar solurile brune şi solurile podzoliceargiloiluvionare (Depresiunea Baia Mare). În dealurile Chioarului şi în nordul podişului Someşan, acestora li se adaugă solurilenegre de fâneaţă.

În arealul montan se succed solurile brune acide, solurile brune podzolice la altitudini mai mici iar în munţii vulcanici (Gutin, Igniş)andosolurile formate pe roci vulcanice. Solurile aluviale sunt puţin răspândite (cca. 32 ha ) în luncile Someşului, Lăpuşului , Izei, etc.

Calitatea solurilor este afectată atât din motive antropice cât şi din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului suntactivităţile de metalurgie neferoasă şi extracţia şi prepararea minereurilor neferoase. Este estimată o suprafaţă de cca. 300 00 ha deterenuri poluate. Având în vedere specificul poluării chimice a solului se poate evidenţia caracterul cumulativ şi remanent al poluăriiacestui factor de mediu. (sursa: APM Maramureş)


14/121



Capitolul 2

Situaţia fondului funciar în anul 2007 este prezentată în tabelul următor:

Fondul funciar, după modul de folosinţă, la 31 decembrie 2007

Anul 2007

Hectare %

Total 630.436 100,00%

Agricolă 310.545 49,26%

Arabilă 83.946 13,32%

Păşuni 100.113 15,88%

Fâneţ e 120.232 19,07%

Vii şi pepiniere viticole 242 0,04%

Livezi şi pepiniere pomicole 6.012 0,95%

Terenuri neagricole total 319.891 50,74%

Păduri şi altă vegetaţ ie forestier ă 288.699 45,79%

Ocupată cu ape, bălţ i 5.340 0,85%

Ocupată cu construcţ ii 11.476 1,82%

Căi de comunicaţ ii şi căi ferate 6.379 1,01%

Terenuri degradate şi neproductive 7.997 1,27%

Sursa: Institutul N aţional de Statistică

Suprafaţa agricolă reprezintă 49,26% din suprafaţa totală de a judeţului, iar suprafaţa arabilă reprezintă 13,32% din suprafaţatotală a judeţului, respectiv 27,03% din suprafaţa agricolă. Suprafaţa ocupată cu păşuni reprezintă 15,88% din suprafaţa totală a judeţ ului, respectiv 32,24% din suprafaţa agricolă. Suprafaţa ocupată cu fâneţe reprezintă 19,07% din suprafaţa totală a judeţului,respectiv 38,71% din suprafaţa agricolă.

Suprafaţa ocupată cu vii reprezintă doar 0,04% din suprafaţa totală a judeţului, doar 242 de hectare fiind cultivate cu aceastăcultură.

Suprafaţa ocupată cu livezile totalizează 6.012 hectare, reprezentând aproximativ 1% din suprafaţa totală a judeţului.

Suprafaţa agricolă judeţeană/cap de locuitor se situează la 0,60 ha, uşor sub media naţională de 0,68 ha/cap de locuitor .

45,79% din suprafaţa judeţului Maramureş este ocupată cu păduri şi altă vegetaţie forestieră. În cifre absolute, fondulforestier al judeţului Maramureş totalizează 288.699 hectare, ceea ce reprezintă 4,51% din fondul forestier al României.

204.371 hectare din fondul forestier este administrat de Direcţia Silvică Baia Mare. Acest fond este arondat după cum urmează : 15ocoale silvice cu suprafeţe cuprinse între 6.205 ha (O.S. Şomcuta) şi 32.251 ha (O.S. Vişeu); 61 districte silvice; 323 cantoanesilvice; 3 păstrăvării.

97,14% din fondul forestier al judeţului este reprezentat de păduri: 48,5% răşinoase, 51,5% foioase.

Speciile de floră şi faună sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice, de Direcţia Silvică Baia Mare sunt: ciuperci(gălbiori – 50 t, hribi – 250 t, ghebe – 300 t, altele – 60 t), fructe de pădure (afine –240 t, zmeură – 70 t, mure – 250 t, măceșe – 60t) (sursa: APM Maramureş).


15/121


Fondul cinegetic

Efective evaluate şi recoltele de vânat, Maramureş, 2007

Suprafaţa fondului cinegetic a judeţului Maramureş însumează585.725 hectare.

Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o marevarietate în funcţie de altitudine: în zona alpină de capra neagră,marmota, acvila de stâncă, în jnepeniş de cocoşul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoşul de munte, ursul brun, cerbulcarpatin şi altele.

În râurile de munte, Tisa, Vişeu, Ruscova şi Vaser, alături de păstrăvşi lipan trăieşte cea mai valoroasă specie de salmonide, lostriţa.

Sursa: INS

2.1.1.3. Resurse hidrografice

În condiţiile unui relief predominant muntos, judeţul Maramureş este caracterizat printr -o reţea hidrografică bogată, aici existând apefreatice din abundenţă care asigură în permanenţă alimentarea cu apă a râurilor mici.

În partea nord-estică a judeţului, Tisa superioară drenează toţi afluenţii care au izvoarele pe versanţii sud -estici ai MunţilorMaramureşului şi nordul Munţilor Rodnei, precum şi numeroasele pâraie care coboară din munţii Gutâi -Ţibleş.

Toate râurile gravitează spre Depresiunea Maramureşului, considerată ca o adevărată piaţă de adunare a apelor.

Vişeul izvorăşte din apropierea pasului Prislop, străbate regiunea muntoasă, după care intră în Depresiunea Maramureş. Dintreafluenţi săi cei mai importanţi amintim: Negoiescu, Izvorul Dragoş, Repedea, Ţâşla, Vaserul şi Ruscova.

Iza izvorăşte de pe versantul vestic al Pietrosului Rodnei, de sub vârful Bătrâna. Are un curs aproape paralel cu Valea Vişeului, iardintre afluenţii săi amintim: Rona, Ieudul, Slătioara şi cel mai important afluent al său, Mara cu care se uneşte la Vadu Ize i.

Someşul este cel mai mare râu care străbate partea de sud-vest a judeţului. Cei mai importanţi afluenţi sunt: Sălajul şi Lăpuşul.

Lăpuşul este colectorul aproape unic al apelor de pe versanţii sudici ai munţilor Gutâi, Ţibleş , Lăpuş şi izvor ăşte de sub vârfulVăratecul. Dintre afluenţ ii mai importanţ i: Rohia, Suciu, Cavnic, şi Săsar.

În judeţul Maramureş sunt inventariate 14 lacuri naturale situate în zone montane şi depresionare, prezentând interes turistic,precum şi 14 acumulări care, exceptând acumularea Strâmtori - Firiza, sunt de interes local, de agrement şi piscicol.

Menţionăm lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhăescu, Izvorul Bistriţei Aurii, Gropilor, lacurile naturale Vinderel, Măgura,Morărenilor, precum şi lacurile de dizolvare şi prăbuşire ale unor ocne cu exploatări străvechi de sare, care se află la Ocna Şugatagşi Coştiui. Apa este clorurată, sodică, cu concentraţii aproape de saturaţie (30 g/l) şi are proprietăţi terapeutice, la care se adaugăfenomenul de heliotermie.

Lacul Albastru, în apropiere de oraşul Baia Sprie, având un diametru de 60-70 m şi o adâncime mai mare de 5 m, este unic prinorigine (prăbuşirea într -o galerie de mină) şi compoziţia chimică a apei.

Acumulările antropice au o suprafaţă de cca 162,3 ha, lacul Strâmtori Firiza, cel mai important (cca. 17 milioane mc apă), asigurând

alimentarea cu apă potabilă şi industrială în zona Baia Mare - Baia Sprie, având ca roluri secundare atenuarea undelor de viitură şiproducerea de energie electrică. Se află în execuţie sistemul de amenajări hidroenergetice Runcu -Brazi-Firiza, cu acumulareaRuncu (cca 30 milioane mc apă î n final). (sursa: APM Maramureş)

Anul 2007Efectiveleevaluate

Recoltele devânat

Capra neagră 101 0Căprior 3.016 55

Cerb comun 1.425 7

Iepure de câmp 5.459 621

Lup 86 0

Mistreţ 1.489 147

Pisica salbatică 146 0

Râs 62 0

Urs 165 0

Viezure 331 4

Vulpe 1512 367

Cocoş de munte 438 7

Fazan 3370 480

Potârniche 995 0


16/121



Capitolul 2

2.1.1.4. Resurse naturale neregenerabile

În judeţul Maramureş acumulările de minerale au compoziţii diferite, constituite în zăcăminte de substanţe minerale utile metalifere.Cele mai importante resurse minerale de pe teritoriul judeţului sunt reprezentate de: -

minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Băiţa, Herja, Baia Sprie, Şuior, Cavnic, Băiuţ, Poiana Botizii, Ţibleş, Baia Borşa (GuraBăii, Colbu, Burloaia, Dealu Bucăţii) şi Vişeu (Măcârlău, Novicior);

-

mineralizaţiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borşa, Vişeu (Măcârlău şi Catarama); -

mineralizaţiile auro – argentifere de la Săsar, Valea Roşie, Dealu Crucii, Şuior, Băiţa; - acumulările de minereu de fier şi mangan de la Răzoare; - depozitele de bentonită de la Răzoare şi Valea Chioarului; -

acumulări de şisturi bituminoase în raza localităţilor Vişeu, Borşa, Săcel, Tg. Lăpuş; -

roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatră spartă în diverse construcţii şi ca p lacajedecorative; pietriş şi nisipuri în albiile majore ale râurilor Someş, Lăpuş, Vişeu, Ruscova; Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi.

2.1.2. Resurse energetice

Judeţul Maramureş nu are încă politici regionale energetice, dar există interes, iar până în prezent Consiliul Judeţean Maramureş ainiţiat o serie de acţiuni care vor avea ca rezultat elaborarea unei strategii energetice şi a unui plan de acţiune pentru pr omovarea

surselor regenerabile şi a eficienţei energetice. Astfel, în parteneriat cu alte instituţii a înfiinţat Agenţia de Management EnergeticMaramureş, proiect cu finanţare europeană prin care s-a constituit o structură specializată în domeniul energetic. De asemenea, aelaborat şi implementează mai multe proiecte în domeniul energiei.

În Maramureş există potenţial important pentru producerea de energie din resurse hidro şi biomasă, chiar şi potenţial geotermal,dar toate acestea necesită investigaţii mai ample

Harta resurselor regenerabile disponibile

Sursa: MEF, Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020

Legenda:I. Delta Dunării (energie solară); II. Dobrogea (energie solară şi eoliană); III. Moldova (câmpie şi podiş - microhidro, energie eoliană şi biomasă);

IV. Munţii Carpaţi (IV1 – Carpaţii de Est; IV2 – Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţii deVest ( biomasă, microhidro); V. Podişul Transilvaniei (microhidro); VI. Câmpia de Vest (energie geotermală); VII. Subcarpaţii(VII1 – Subcarpaţii Getici; VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 – Subcarpaţii Moldovei: biomasă, microhidro);VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).

2.1.2.1. Potenţialul hidroenergetic

Micropotenţialul este parte integrantă a potenţialului energetic al României şi dacă, până în prezent s -a pus accent în special perealizarea de centrale hidroelectrice cu puteri > 10 MW, România va face demersuri pentru valorificarea în continuare amicropotenţialului pentru a răspunde cerinţelor Directivei Uniunii Europene privind sursele regenerabile de energie.

Conform Institutului de Studii şi Proiectări Hidroenergetice – ISPH, dacă se are în vedere tot potenţialul hidroenergetic amenajabil princentrale hidroelectrice de mică putere, se constată că acesta echivalează cu aproape 80% din energia produsă de Porţile de Fier I, cudeosebirea că MHC-urile sunt distribuite pe întreaga suprafaţă a ţării şi că realizarea acestora ar determina creşteri economice în toatezonele ţării.

România dispune de resurse de apă relativ modeste atât ca resurse hidrologice cât şi ca potenţial hidroenergetic. Aceasta rez ultă dinfaptul că reţeaua cursurilor de apă se formează practic la altitudinea de 1400-1500 mdM şi are debite care, la punctul de vărsare în Dunăre(principalul colector al râurilor ţării) sau la ieşirea din ţară, ajung până la cca 180 m3/s.

Cum nevoile de apă pentru populaţie, industrie şi pentru irigaţii, pe de o parte cresc în timp, iar pe de altă parte, România este o ţară curesurse energetice primare clasice limitate, amenajarea potenţialului hidrologic şi hidroenergetic trebuie să se facă cu o deosebită atenţie.


17/121


Conform Institutului de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, la 31.12.2005 erau în exploatare 296 microhidrocentrale având putereainstalată Pi = 364 MW şi Em = 1082 GWh/an. De menţionat că energia produsă efectiv de aceste centrale este de cca 30% - 40%din energia de proiect.

Micropotenţialul amenajat la 1.01.2005 totalizează 380 de microhidrocentrale (MHC-uri) şi Centrale hidroelectrice de mică putere(CHEMP) având puterea instalată de 500 MW şi energia medie de proiect 1508 GWh/an. Acest micropotenţial amenajat cuprinde:

MHC aflate în exploatare şi MHC aflate în execuţie şi MHC casate.Din totalul de 380 MHC existente un număr de 209 microhidrocentrale se află în administrarea Hidroelectrica S.A., principaluladministrator al hidropotenţialului amenajat al României, 49 MHC (13% din total) sunt în execuţie şi 35 MHC (9% din total) sunt casatesau casate parţial.

În general, calculul micropotenţialului începe din zona în care cursul de apă prezintă un debit permanent tot timpul anului, având un debitmultianual de cel puţin 50 l/s şi o pantă mai mare de 10 m/km, pe râuri care nu sunt prinse în schemele mari de amenajarehidroenergetică.

Micropotenţialul tehnic amenajabil reprezintă puterea sau energia electrică care ar putea fi produsă prin amenajarea hidroenergetică acursurilor de apă cu potenţial redus.

România are o reţea hidrografică dispusă radial faţă de coroana muntoasă. Lungimea totală a râurilor (exceptând cursurile cu scurgere

temporară) este de circa 66.000 km, densitatea medie a reţelei hidrografice fiind de 0,5 km/km2.

Din punct de vedere hidroenergetic, teritoriul României a fost împărţit în 4 bazine: Olt, Mureş, Tisa-Someş şi Ialomiţa.

Cursurile de apă aparţinând bazinului hidrografic Olt (nu sunt incluse în schemele mari de amenajare) care au fost inventariate înlucrare, au o suprafaţă însumată a bazinelor lor hidrografice de 31.066 km 2 şi o lungime totalizând 5.029 km. Ponderea suprafeţei bazinaleşi a lungimii râurilor din bazinul Olt este de 45% din totalul efectuat pe cele 4 bazine. Cu toate că amenajarea hidroenergetică existentă arâului Olt este cea mai importantă de pe râurile interioare, potenţialul rămas de amenajat este semnificativ . Astfel, potenţialul teoretic liniar însumează 457.906 kW şi are o pondere de 48%.

Bazinul hidrografic al râului Mureş, situat în partea centrală şi de vest a României, este cuprins între Carpaţii Orientali, Meridionali şiApuseni, iar sectorul său inferior este amplasat în centrul câmpiei Tisei. Suprafaţa bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă inventariatedin cadrul bazinului hidrografic Mureş totalizează 15.340 km 2, iar lungimea corespunzătoare este de 3.050 km. Ponderea suprafeţei

bazinale şi a lungimii râurilor din bazinul Mureş este de 22%, respectiv 28% din totalul efectuat pe cele 4 bazine luate în calcul în aceastăetapă.

Bazinul hidrografic Someş-Tisa. Afluent al fluviului Dunărea, Tisa superioară drenează toţi afluenţii care îşi culeg izvoarele de peversanţii vestici ai Carpaţilor Păduroşi (Ucraina) şi ai Munţilor Maramureş, din nordul Munţilor Rodnei şi Lăpuşului, precum şinumeroasele pâraie nordice şi estice care sosesc din eruptivul Oaş – Gutâi - Tibleş. Toate râurile din vest gravitează spredepresiunea tectonică a Maramureşului, considerată ca o adevărată piaţă de adunare a apelor.

Având în vedere faptul că râul Someş este afluent al râului Tisa, care udă teritoriul României pe o lungime nu prea mare în r aport cutoată lungimea sa, cele două râuri au fost analizate împreună.

Suprafaţa cumulată a cursurilor de apă în bazinele hidrografice Someş -Tisa este de 21.065 km2 însumând o lungime de 2.689 km.Ponderea suprafeţei bazinale şi a lungimii râurilor din bazinul Tisa-Someş este de 30%, respectiv 24% din totalul efectuat pe cele 4

bazine luate în calcul.Potenţialul teoretic liniar al cursurilor de apă analizate totalizează 177.197 kW şi are o pondere de 19%, iar potenţialul specif icmediu al acestora este de 65,4 kW/km. Potenţialul tehnic amenajabil s-a determinat pentru sectoarele de râu cu p > 150 kW/km,rezultând dintr -un total de 311 sectoare de râuri inventariate, 35 sectoare de interes.

Astfel, potenţialul tehnic amenajabil a totalizat Pi = 38.361 kW şi Em = 223 GWh/an, care reprezintă 16% din totalul pe cele 4bazine.

Spre deosebire de alte bazine hidrografice, bazinul hidrografic Ialomiţa este mai puţin înzestrat din punct de vedere al valorificăriipotenţialului (mai ales în partea sudică) decât alte bazine hidrografice. S-au inventariat un număr de 22 de sectoare de cursuri deapă care însumează o suprafaţă a bazinelor lor hidrografice de 1.753 km, având o lungime totală de 321 km. Aceste cursuri de apăse caracterizează prin pante relativ mici 10÷50 m/km şi potenţial specific < 150 kW/km modest. Potenţialul teoretic liniar es te de

20.898 kW, reprezentând o pondere de 2% din totalul celor 4 bazine şi pmed = 57,4 kW/km.

Ca o concluzie, se poate afirma că în bazinul hidrografic Olt există destule posibilităţi de amenajare a micropotenţialuluihidroenergetic liniar, Mureşul deţine şi el o pondere de 32%, urmat de Tisa-Someş cu 16%.


18/121



Capitolul 2

Potenţialul hidroenergetic al bazinului Tisa-Someş

Ca parte a bazinului Tisa-Someş, Tisa superioară, afluent al fluviului Dunărea, drenează toţi afluenţii care îşi culeg izvoarele de peversanţii vestici ai Carpaţilor Păduroşi (Ucraina) şi ai Munţilor Maramureş, din nordul Munţilor Rodnei şi Lăpuşului, precum şinumeroasele pâraie nordice şi estice care sosesc din eruptivul Oaş – Gutâi - Țibleș.

La ieşirea din munţi, râul primeşte din stânga afluent, râul Vişeu. De aici, Tisa formează graniţa naturală între ţara noastră şiUcraina. Afluenţii principali ai Tisei sunt: Vişeu, Iza, Săpânţa şi Turul.

Râul Someş îşi are izvoarele în România, străbate România şi Ungaria şi se varsă în râul Tisa, în Ungaria. Are două izvoare î nCarpaţii Orientali şi anume Someşul Mare, care izvorăşte din Munţii Rodnei şi curge spre sud -vest, şi Someşul Mic, care izvorăştedin Munţii Apuseni (pârâurile Someşul Cald şi Someşul Rece) şi curge spre nord -est.

Someşul primeşte ca afluenţi principali: Someşul Mare, Lăpuş, Şieu, Almaş şi Someşul Mic.

Bazinul hidrografic Tisa-Someş are în componenţa sa judeţul Maramureş şi o parte din judeţele Suceava, Satu Mare, Cluj şi BistriţaNăsăud.

Amplasamentele stabilite pe teritoriul judeţului Maramureş pentru acest bazin sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

Amplasamente microhidroenergetice potenţiale

Denumire centrală ursul depă

Cădere brută (m) Debitul instalat (mc/s) Puterea instalată (MW)

EnergieMedie

(GWh/an)

Repedea Ruscova 25 10,70 1,8 8,7

Șieu Iza 40 2,90 0,8 4,3

Poienile Botiza 110 1,06 0,8 4,4

Dragomireşti Boicu 55 1,96 0,7 4,0

Breboaia Mara Mara 75 1,00 0,5 2,8

Săpânţ a Săpânţa 45 3,37 1,0 5,7

Sursa: Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice

2.1.2.2. Potenţial biomasă

Biomasa constituie pentru România, o sursa regenerabilă de energie, promiţătoare, atât din punct de vedere al potenţialului, cât şi,din punct de vedere al posibilităţilor de utilizare.

Valorificarea potenţialului energetic al biomasei ar putea să acopere aproximativ 65% din angajamentele României referitoare laaportul surselor regenerabile în energia total consumată.

energie

geotermală2%energie solară

12%

energie eoliană17%

hidroenergie

4%

biomasă65%

Potenţialul României în domeniul producerii deenergie verde

Sursa: MEF, Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020


19/121


Din punct de vedere al potenţialului energetic al biomasei, teritoriul României a fost împărţit în opt regiuni şi anume: 1. Delta Dunării – rezervaţie a biosferei 2. Dobrogea3. Moldova4. Munţii Carpaţi (Estici, Sudici, Apuseni) 5. Platoul Transilvaniei

6. Câmpia de Vest 7. Subcarpaţii 8. Câmpia de Sud

Potenţialul energetic tehnic al biomasei este estimat pentru 2010 de cca.518.400 TJ/an. 471.000 TJ/an sunt estimaţi a figeneraţi pe baza biomasei vegetale, 24.600 TJ/an sunt estimaţi a fi generaţi pe baza biogazului, iar 22.800 TJ/an sunt estimaţi a figeneraţi pe baza deşeurilor urbane.

La nivelul judeţului Maramureş, potenţialul energetic tehnic al biomasei este de 2062 TJ/an. 71,29% din acest potenţial esteestimat a fi obţinut pe baza biomasei agricole, iar 26,71% pe baza biomasei forestiere.

Biomasa este reprezentată de: reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc, deşeuri din industria de prelucrare a lemnului(rumeguş, talaj), deşeuri agricole (tulpini), biogaz, deşeuri şi reziduuri menajere.

Biomasa este principalul combustibil rural fiind folos it mai ales pentru încălzirea spaţiului şi a apei, precum şi pentru gătit. Toţicombustibilii fosili provin din biomasă şi deci biomasa poate fi cu uşurinţă transformată în combustibili solizi, lichizi sau gazoşi bazaţi

pe carbon. Biomasa din lemn reţine şi CO2 atmosferic. În viitor, cantităţi mari de biomasă vor fi transformate în combustibili maiconvenabili. De exemplu biogazul cu 60 % metan, produs fie din dejecţiile animalelor fie direct din depozitele de deşeuri, po ate fifolosit la generarea energiei electrice, la gătit sau la iluminat. Reziduul fermentatoarelor de biogaz este un excelent îngrăşământagricol.

Potrivit estimărilor Institutului Naţional de Statistică (INS), circa 45% din populaţia României (10,13 milioane locuitori) trăieşte înzonele rurale şi are ca ocupaţie de bază agricultura sau alte activităţi rurale. Deşi 98% din gospodării beneficiază de electricitate,numai 7% din acestea (0,27 din 3,81 milioane) sunt conectate la reţelele de distribuţie a gazelor naturale. Principalul combustibilpentru încălzire şi pregătirea hranei este biomasa (lemne, deşeuri lemnoase sau din agricultură) iar 98% din gospodă rii folosescsobele pentru încălzire. Numai 2% dintre gospodării sunt dotate cu sisteme de încălzire centralizată. Chiar şi acestea din urmăfolosesc la gătit, în mare măsură, sobele cu combustibilul solid (biomasa).

Cele mai convenabile resurse regenerabile (în funcţie de costurile de utilizare şi volumul de resurse) şi tehnologii utilizat e pentru

producerea energiei electrice sunt centralele hidroelectrice inclusiv microhidrocentralele, turbinele eoliene şi centrale cu cogenerarecare utilizează biomasă, iar pentru producerea de energie termică sunt biomasa şi energia solară.


20/121



Capitolul 2

2.2. Capitalul uman

Sustenabilitatea resurselor umane necesită, într -o primă fază, o evaluare cât mai precisă a capitalului uman şi a dinamicii acestuiape termen scurt, mediu şi lung. Evaluarea resurselor umane este dirijată şi de propunerile Comisiei Europene vis -a-vis de axareaCooperării Europene în Educaţie şi Formare pe patru direcţii strategice:

Punerea în aplicare a învăţării pe parcursul întregii vieţi; Îmbunătăţirea calităţii, a eficienţei şi a rezultatelor sistemelor de educaţie şi formare; Promovarea echităţii şi cetăţeniei active; Creşterea inovaţiei şi creativităţii, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educaţie şi formare.

La nivelul României a fost elaborat Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) ce stabileşte axeleprioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane. Obiectivul general al POS DRU estedezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şiasigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 depersoane.

Pentru o apreciere exhaustivă a capitalului uman din judeţul Maramureş sunt luaţi în vedere o serie de indicatori referitori la situaţ ia

demografică, situaţia educaţiei şi formării profesionale, situaţia ocupării forţei de muncă şi situaţia incluziunii sociale.

2.2.1. Situaţia demografică din judeţul Maramureş

Populaţia stabilă a judeţului Maramureş a înregistrat în perioada 2000 – 2009 un trend descendent, valoarea minimă fiind ceaaferentă anului 2008 cu 511.828 persoane. În comparaţie cu anul 2000, efectivul populaţiei judeţului Maramureş din anul 2009 ascăzut cu 19.009 persoane (-3,6%). La nivelul populaţiei stabile din mediul urban avem însă parte de o evoluţie a efectivului cu16.827 persoane (+5,9%), în timp ce la nivelul populaţiei stabile din mediul rural trendul este unul descendent: -35.836 persoane (-14,5%).

Raportându-ne la evoluţia populaţiei de sex masculin din judeţul Maramureş, în intervalul 2000 – 2009 aceasta a scăzut cu 11.097

persoane (-4,2%). O involuţie demografică mai moderată înregistrează persoanele de sex feminin, în perioada 2000 – 2009 numărulacestora scăzând cu 7.912 persoane (-2,9%).

Evoluţia populaţiei în judeţul Maramureş, pe medii şi sexe, în perioada 2000 – 2009UM: număr persoane

Total Urban Rural

Anii Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin

2000 530.955 262.845 268.110 284.256 139.396 144.860 246.699 123.449 123.250

2001 530.605 262.560 268.045 284.468 139.399 145.069 246.137 123.161 122.976

2002 520.635 256.901 263.734 275.357 134.416 140.941 245.278 122.485 122.793

2003 519.057 255.981 263.078 274.876 133.986 140.890 244.181 121.995 122.186

2004 516.562 254.692 261.870 300.136 146.305 153.831 216.426 108.387 108.039

2005 515.610 254.044 261.566 303.119 147.668 155.451 212.491 106.376 106.115

2006 515.313 253.732 261.581 303.097 147.478 155.619 212.216 107.177 105.962

2007 513.000 252.394 260.606 301.749 146.654 155.095 211.251 105.740 105.511

2008 511.828 251.667 260.161 300.778 146.032 154.746 211.050 105.635 105.415

2009 511.946 251.748 260.198 301.083 146.146 154.937 210.863 105.602 105.261

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Cea mai semnificativă modificare procentuală a efectivului populaţiei din judeţul Maramureş faţă de anul anterior a avut loc în anul2002 (-1,88%). Involuţia demografică este însă una constantă în intervalul 2000 – 2008, modificarea procentuală a populaţiei faţăde anul anterior fiind, în permanenţă, una negativă. Totuşi semnalăm evoluţia populaţiei cu 118 persoane în anul 2009 (0,02%).

Densitatea populaţiei din judeţul Maramureş a fost, de asemenea, în scădere în intervalul 2000 - 2008. Dacă în anul 2000

densitatea populaţiei era de 84,2 locuitori / km2

, în anul 2008 valoarea densităţii populaţiei se ridică la 81,1 locuitori / km2

. Acelaşitrend îl are şi densitatea populaţiei de la nivelul întregii Regiuni de Dezvoltare Nord -Vest sau de la nivelul României. În comparaţiecu densitatea populaţiei înregistrată în judeţul Maramureş, densitatea populaţiei de la nivel naţional este superioară valoric, iar ceade la nivel regional este inferioară. Cu toate acestea, în anul 2009 densitatea populaţiei din judeţul Maramureş face un salt uşor,ajungând la 81,2 locuitori / km2.


21/121


Şi în comparaţie cu densitatea populaţiei înregistrată la nivelul UE-27, densitatea populaţiei din judeţul Maramureş este mai mică.Diferenţa dintre acestea se acutizează însă în ultimii ani, pe fondul scăderii constante a locuitorilor / km2 în judeţu l Maramureş şi acreşterii uşoare a densităţii populaţiei / km2 la nivelul UE-27.

Modificarea procentuală a populaţiei faţă de anul anterior şi densitatea populaţiei / km 2 în perioada 2000 - 2008

Anii Modificarea procentuală a populaţiei faţă de anulanterior Densitatea populaţiei (Locuitori / km2)

JudeţulMaramureş

Regiunea Nord-Vest

România Judeţul

Maramureş Regiunea Nord-

VestRomânia UE-27

2000 -0,33% -0,14% -0,15% 84,2 83,4 94,2 112,2

2001 -0,07% -0,19% -0,11% 84,2 83,3 94,1 112,5

2002 -1,88% -2,88% -2,66% 82,6 80,9 91,6 112,8

2003 -0,30% -0,44% -0,28% 82,3 80,5 91,3 113,3

2004 -0,48% -0,26% -0,28% 81,9 80,3 91,1 113,9

2005 -0,18% -0,02% -0,24% 81,8 80,3 90,9 114,3

2006 -0,06% -0,49% -0,22% 81,7 79,9 90,7 114,8

2007 -0,45% 0% -0,21% 81,3 79,9 90,5 :

2008 -0,23% -0,19% -0,17% 81,1 79,7 90,3 :

2009 +0,02% -0,01% -0,13% 81,2 79,7 90,2 :

: date nedisponibileSursă: Institutul Naţional de Statistică, Eurostat, calcule proprii

Din totalul populaţiei înregistrate la 1 ianuarie 2009 în judeţul Maramureş, 49,17% sunt persoane de sex masculin şi 50,82% s untpersoane de sex feminin. Distribuţia populaţiei pe sexe este uşor mai echilibrată atât decât cea existentă la nivelul Regiunii deDezvoltare Nord-Vest (48,73% persoane de sex masculin şi 51,27% persoane de sex feminin), cât şi decât cea existentă la nivelulRomâniei (48,71% persoane de sex masculin şi 51,29% persoane de sex feminin).

Populaţia judeţului Maramureş pe medii şi sexe, la 1 ianuarie 2009

49,17%

48,54%

50,08%

50,82%

51,46%

49,92%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Total populaţie

Urban

Rural

Populaţia judeţului Maramureş pe medii şi sexe, la 1 ianuarie 2009

Masculin Feminin

În ultimii ani poate fi remarcată o stagnare a gradului de urbanizare a judeţului Maramureş în jurul valorii de 58,8%. Compar ativ cugradul de urbanizare din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (53,27% în anul 2009) sau din România (55,05% în anul 2009), nivelulde urbanizare din judeţul Maramureş este superior. Astfel, la 1 ianuarie 2009, 58,81% din populaţia judeţului Maramureş aveadomiciliul stabil în mediul urban, în timp ce 41,19% din locuitori aveau domiciliul în mediul rural.

Efectivul populaţiei urbane şi gradul de urbanizare al judeţului Maramureş, Regiunii Nord -Vest şi României, în perioada 2006 - 2009

2006 2007 2008 2009

Populaţiaurbană

Grad deurbanizare

Populaţiaurbană

Grad deurbanizare

Populaţiaurbană

Grad deurbanizare

Populaţiaurbană

Grad deurbanizare

Judeţul Maramureş 303.097 58,80% 301.749 58,80% 300.778 58,80% 301.083 58,81%Regiunea Nord-Vest 1.445.295 53% 1.459.163 53,50% 1.454.412 53,40% 1.449.957 53,27%

România 11.926.178 55,20% 11.914.343 55,20% 11.872.270 55,10% 11.835.100 55,05%Sursă: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii


22/121


23/121


Gradul de îmbătrânire demografică şi rata de înlocuire a forţei de muncă în judeţul Maramureş, în perioada 1990 – 2008

Anii Gradul de îmbătrânire demografică Rata de înlocuire a forţei de muncă Judeţul

Maramureş România

JudeţulMaramureş

România

1990 470,5‰ 652,5‰ 1287,8‰ 1171,3‰

1995 614,7‰ 831,8‰ 1084,7‰ 1010,3‰ 2000 755,5‰ 1008,9‰ 945,0‰ 885‰ 2001 786,9‰ 1046,3‰ 916,1‰ 858,2‰ 2002 837,5‰ 1088,3‰ 884,7‰ 839,8‰ 2003 879,6‰ 1129,7‰ 841,8‰ 801,6‰ 2004 924,3‰ 1169,7‰ 811,1‰ 765,6‰ 2005 969,8‰ 1216,2‰ 779,5‰ 734,3‰ 2006 998,5‰ 1237,2‰ 763,8‰ 715,2‰ 2007 916,5‰ 1258,4‰ 693,0‰ 707,5‰ 2008 1480,3‰ 1279,4‰ 497,8‰ 700‰

Sursă: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii

Gradul de îmbătrânire demografică şi rata de înlocuire a forţei de muncă în judeţul Maramureş, în perioada 2000 - 2008

755,5 786,9 837,5

879,6 924,3 969,8 998,5

916,5

1480,3

945916,13 884,66

841,8 811,09 779,51 763,83692,97

497,83

0,0

200,0

400,0

600,0

800,0

1000,0

1200,0

1400,0

1600,0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Gradul de îmbătrânire demografică şi rata de înlocuire a forţei demuncă în judeţul Maramureş, în perioada 2000 - 2008

- UM:‰ -

Gradul de îmbătrânire demografică Rata de înlocuire a forţei de muncă

Durata medie a vieţii în cadrul judeţului Maramureş în anul 2008 este de 72,4 ani, mai ridicată în rândul persoanelor de sex feminin(76,17 ani) şi mai scăzută în rândul celor de sex masculin (68,78 ani). Cu toate acestea, durata medie a vieţii a înregistrat o evoluţieuşoară în intervalul 1990 – 2008, atât pentru persoanele de sex feminin (cu 4,03 ani mai mult în anul 2008, faţă de anul 1990), cât şipentru persoanele de sex masculin (cu 3,4 ani mai mult în anul 2008, faţă de anul 1990).

Durata medie a vieţii în judeţul Maramureş, pe sexe, în perioada 1998 – 2007UM: ani

Anii Ambele sexe Masculin Feminin

1990 68,62 65,35 72,14

1995 67,73 63,86 72

2000 69,01 65,51 72,77

2001 69,83 66,66 73,2

2002 70,07 66,82 73,51

2003 69,92 66,35 73,74

2004 70,18 66,53 74,13

2005 70,76 67,22 74,5

2006 71,17 67,84 74,63

2007 71,53 68,02 75,19

2008 72,4 68,78 76,17



24/121



Capitolul 2

Durata medie a vieţii în judeţul Maramureş, pe sexe, în perioada 2000 – 2008

69,0

69,8

70,1

69,9

70,2

70,8

71,2

71,5

72,4

65,5

66,7

66,8

66,4

66,5

67,2

67,8

68,0

68,8

72,8

73,2

73,5

73,7

74,1

74,5

74,6

75,2

76,2

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0 100,0

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Durata medie de viaţă, pe sexe, în perioada 2000-2008

Ambele sexe Masculin Feminin

Rata de natalitate din judeţul Maramureş a înregistrat valori cuprinse între 10,3‰ şi 11,6‰ în intervalul 2000 – 2008, cea mai marevaloare fiind cea din anul 2000, iar cea mai mică fiind cea din 2003 şi 2007. Pe de altă parte, rata de mortalitate se cifrează tot în jurul valorilor de 10‰ - 11‰, devansând totuşi rata natalităţii începând cu anul 2002, an în care rata sporului natural atinge minimulnegativ (-1‰).

În mediul urban rata sporului natural rămâne pozitivă în perioada 2000-2008, numărul născuţilor vii fiind mai mare decât număruldeceselor. În mediul rural însă rata sporului natural este negativă, cea mai mică valoare fiind înregistrată în anul 2005 şi în anul2008 (-3,1‰).

Numărul de născuţi vii, numărul de decese şi sporul natural în judeţul Maramureş, pe medii, în perioada 2000 - 2008

Total Urban Rural

Anii

Născuţi-

vii Decese

Sporul

natural

Născuţi-

vii Decese

Sporul

natural

Născuţi-

vii Decese

Sporul

natural2000 6142 5774 368 3113 2567 546 3029 3207 -178

2001 5742 5710 32 2926 2626 300 2816 3084 -268

2002 5396 5918 -522 2736 2640 96 2660 3278 -618

2003 5331 5766 -435 2785 2604 181 2546 3162 -616

2004 5689 5775 -96 3367 2886 481 2322 2889 -577

2005 5660 5790 -130 3505 2981 524 2155 2809 -654

2006 5552 5648 -96 3457 2946 511 2095 2702 -607

2007 5283 5408 -125 3250 2919 331 2033 2489 -456

2008 5505 5277 -130 3401 2820 524 2104 2457 -654



25/121


Rata de natalitate, rata de mortalitate şi rata sporului natural în judeţul Maramureş, pe medii, în perioada 2000 – 2008

UM: Persoane la 1000 de locuitori

Total Urban Rural

AniiNăscuţi-

viiDecese Sporul

Născuţi-vii

Decese SporulNăscuţi-

viiDecese Sporul

2000 11,6 10,9 0,7 10,9 9 1 12,2 12,9 -0,7

2001 10,8 10,8 0,1 10,2 9,2 1 11,4 12,4 -1,1

2002 10,4 11,4 -1 9,6 9,2 0,3 10,8 13,3 -2,5

2003 10,3 11,1 -0,8 10,1 9,4 0,7 10,4 12,9 -2,5

2004 11 11,2 -0,2 11,2 9,6 1,6 10,7 13,3 -2,6

2005 11 11,2 -0,3 11,5 9,8 1,7 10,1 13,2 -3,1

2006 10,8 11 -0,2 11,4 9,7 1,7 9,8 12,7 -2,9

2007 10,3 10,5 -0,2 10,7 9,6 1,1 9,6 11,7 -2,1

2008 10,7 10,3 -0,3 11,2 9,3 1,7 9,9 11,6 -3,1

Sursă: Institutul Naţional de Statistică Rata natalităţii şi rata mortalităţii în judeţul Maramureş, în perioada 2000 -2007

9,5

10

10,5

11

11,5

12

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Rata natalităţii şi rata mortalităţii în judeţul Maramureş, în perioada 2000 -2007

Spor natural pozitiv Spor natural negativ Rata natalităţii Rata mortalităţii

Comparativ cu datele obţinute la nivel european în ceea ce priveşte rata natalităţii în perioada 2000-2006, judeţul Maramureş a înregistrat un număr mai ridicat de noi născuţ i la 1000 de locuitor i. Astfel, în anul 2000 rata natalităţi i în judeţul Maramureş a fost de11,6‰, în timp ce rata natalităţii din UE-27 a fost de 10,6‰. Începând cu anul 2007 însă, rata natalităţii de la nivel european devinesuperioară celei din judeţul Maramureş: 10,6‰ în UE-27, faţă de 10,3‰ în judeţul Maramureş în anul 2007 şi 10,8‰ în UE -27 şi10,7‰ în judeţul Maramureş în anul 2008.

Rata natalităţii în EU -27 şi România, în perioada 2000 -2008 UM: Noi născuţi la 1000 de locuitori 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

UE-27 10,6 10,4 10,3 10,3 10,5 10,4 10,6 10,6 10,8*

România 10,5 9,8 9,7 9,8 10 10,2 10,2 10 10,3Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 10,7 10 9,8 10 10,2 10,7 10,5 10,2 10,7

Judeţul Maramureş 11,6 10,8 10,4 10,3 11 11 10,8 10,3 10,7* previziuni Eurostat

Sursă: Institutul Naţional de Statistică, Eurostat

Rata mortalităţii infantile atinge o valoare de 10‰ în anul 2008, cu peste 5‰ mai mică decât rata mortalităţii infantile înregistrate înanul 2000. Cea mai ridicată valoare a ratei mortalităţii infantile din acest interval este cea din anul 2002 (16,7‰), în timp ce valoareacea mai scăzută este cea din anul 2008 (10‰). Rata mortalităţii infantile variază în funcţie de mediu (urban-rural), astfel încât ea

este aproape dublă în mediul rural (14,7‰), decât în mediul urban (7,1‰). Această situaţie este întâlnită aproape în toţi anii dinintervalul 2000-2008, singurul an în care rata mortalităţii infantile este mai ridicată în mediul urban, fiind anul 2005 (13,7‰).


26/121



Capitolul 2

Mortalitatea infantilă şi rata mortalităţii infantile în judeţul Maramureş, pe medii, în perioada 2000 - 2008

Decese la o vârstă sub 1 an Rata mortalităţii infantile (persoane la 1000

de născuţi - vii)Anii Total Urban Rural Total Urban Rural

2000 94 46 48 15,3 14,8 15,8

2001 79 37 42 13,8 12,6 14,9

2002 90 45 45 16,7 16,4 16,9

2003 71 31 40 13,3 11,1 15,7

2004 77 36 41 13,5 10,7 17,7

2005 73 48 25 12,9 13,7 11,6

2006 62 29 33 11,2 8,4 15,8

2007 55 33 22 10,4 10,2 10,8

2008 55 24 31 10 7,1 14,7


Rata de fertilitate a înregistrat o uşoară scădere în intervalul 2004-2007, de la o rată de 41,5‰ în anul 2004, ajungând la o rată de39,10‰ în anul 2007. Anul 2008 se remarcă însă printr -o revenire a ratei de fertilitate, aceasta cifrându -se la 41,1 născuţi vii la 1000

femei în vârsta fertilă. Fluctuaţia acestui indicator este vizibilă în funcţie de categoriile de vârstă. Astfel, cea mai ridicată rată defertilitate este cea înregistrată în cadrul grupei de vârstă 25 -29 ani, urmată de categoria de vârstă 20-24 ani şi 30-34 ani.

Rata de fertilitate în judeţul Maramureş, pe categorii de vârstă, în perioada 2004 -2008

UM: n�

Studiu Maramures

Documents

Transcript of Studiu Maramures