Pac2012 centrul europe direct maramures

Centrul Europe Direct Maramureş

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂCompetitivitate și eficiență

în agricultură

Maramureş

2012

Proiect implementat de Fundaţia CDIMM MaramureşMaramureş

CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞPolitica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agricultură

http://europedirect.cdimm.org/

Agricultura europeană la bilanț - 50 de ani de POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC)

Politica agricolă a Uni-unii Europene, cunos-cută şi sub numele de POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC), are scopul de a menţine un echilibru între producţia alimentară europeană şi dezvoltarea economică viabilă a comunităţilor rurale, pe de o parte şi măsurile de protecţie a mediului care vizează combaterea schimbărilor climatice, gospodărirea apelor, bioenergia şi diversitatea, pe de altă parte.

PAC a fost creată astfel încât oamenii să se poată bucura de ali-mente bune la preţuri accesibile, iar agricultorii să îşi poată câştiga o existenţă echitabilă.

Anul 2012 marchează cea de a 50-a aniversare a punerii în aplicare a politicii agricole comune (PAC).

Politica agricolă co-mună a cunoscut schim-bări considerabile în cei 50 de ani parcurşi de la crearea sa. S-a trecut de la sprijinirea produselor, la sprijinirea producăto-rilor.

Astăzi, politica UE îşi propune să le ofere tutu-ror producătorilor de ali-mente (de la agricultori şi crescători de anima-

le, până la producători de produse lactate, fructe, legume sau vin) po-sibilitatea de:

- a produce cantităţi suficiente de hrană sigură şi de calitate pen-tru consumatorii europeni;

- a aduce o contribuţie substan-ţială la diversificarea activităţilor economice;

- a respecta standarde foarte înalte în materie de protecţie a me-diului şi bunăstare a animalelor.


http://europedirect.cdimm.org/2

1957 Tratatul de la Roma creează Comunitatea Economică Europeană (un precursor al UE din prezent) între şase ţări din Europa de Vest. PAC este prevăzută ca o politică comună, cu obiectivele de a oferi alimente accesibile pentru cetăţenii UE şi un nivel de trai adecvat pentru agricultori.

1962 Politica agricolă comună (PAC) a prins viaţă! Esenţa politicii o constituie preţurile bune pentru agricultori. De la un an la altul, agricultorii produc mai multe alimente. Magazinele sunt pline de alimente la preţuri accesibile. Primul obiectiv – securitatea alimentară – a fost îndeplinit.

Anii ’70-’80 Gestionarea ofertei. Fermele sunt atât de productive încât produc mai multe alimente decât este necesar. Surplusurile sunt stocate şi duc la formarea unor „munţi de alimente”. Sunt puse în aplicare măsuri specifice pentru alinierea producţiei cu nevoile pieţei.

1992 PAC trece de la sprijinirea pieţei la sprijinirea producătorilor. Se reduce sprijinirea preţurilor şi se înlocuieşte cu plata de aju-toare directe acordate agricultorilor. Aceştia sunt încurajaţi să fie mai prietenoşi cu mediul înconjurător. Reforma coincide cu Summitul Pământului de la Rio de Janeiro din 1992, care lansează principiul dezvoltării durabile.

Jumătatea anilor ’90 PAC se concentrează mai mult pe calitatea produselor ali-mentare. Politica introduce măsuri noi pentru susţinerea inves-tiţiilor agricole, a formării, a îmbunătăţirii procesării şi a punerii pe piaţă. Se iau măsuri pentru protejarea produselor alimentare tradiţionale şi regionale. Se pune în aplicare prima legislaţie eu-ropeană privind agricultura ecologică.

Etapele celor 50 de ani de Politica Agricolă Comună



2000 PAC se concentrează pe dezvoltarea rurală. PAC se concentrează mai mult pe dezvoltarea economică, socia-lă şi culturală a Europei rurale. În acelaşi timp, reformele începu-te în anii ‘90 sunt continuate în vederea unei mai bune orientări a agricultorilor către piaţă.

2003 Reforma PAC rupe legătura dintre subvenţii și producţie. Agricultorii sunt orientaţi mai mult către piaţă şi, având în ve-dere constrângerile specifice privind agricultura europeană, ei primesc un sprijin pentru venit. În schimb, ei trebuie să respecte standarde stricte cu privire la siguranţa alimentară, la mediul înconjurător şi la bunăstarea animalelor.

Jumătatea anilor 2000 PAC se deschide lumii. La nivel global, UE devine cel mai mare importator de produse agricole din ţările în curs de dezvoltare, importând mai mult decât SUA, Japonia, Australia şi Canada la un loc. Conform acor-dului „totul în afară de arme”, UE a acordat acces liber la piaţă tuturor ţărilor cel mai puţin dezvoltate. Nicio altă ţară dezvoltată nu oferă o astfel de deschidere, un angajament şi un acces real la piaţă agricultorilor din ţările în curs de dezvoltare.

2007 Populaţia agricolă a UE se dublează, ca urmare a aderării, în 2004 și 2007, a 12 noi ţări. La optsprezece ani de la căderea Zidului Berlinului, Uniunea Eu-ropeană numără 27 de state membre şi peste 500 de milioane de cetăţeni. Peisajul agricol şi rural al UE se schimbă şi el.

2011 O nouă reformă a PAC. Reforma vizează consolidarea com-petitivităţii economice şi ecologice a sectorului agricol pentru a pro-mova inovaţia, a combate schim-bările climatice şi a sprijini ocupa-rea forţei de muncă şi creşterea economică în zona rurală.



Zonele rurale ale Uni-unii Europene (terenuri agricole şi păduri) repre-zintă peste 80% din teri-toriul UE şi aici locuieşte aproximativ jumătate din populaţia sa (comunita-tea agricolă şi restul lo-cuitorilor).

În cele 27 de ţări ale UE există aproximativ 13,7 milioane de agri-cultori cu normă întreagă.

Prin PAC, UE sprijină o agricul-tură durabilă, productivă şi com-petitivă, chiar şi în regiunile în care condiţiile sunt nefavorabile.

Agricultorii trebuie să aibă dreptul la un standard de viaţă echitabil şi să fie competitivi, să fie în măsură să răspundă con-sumatorilor şi cetăţenilor în ceea

4

ce priveşte disponibili-tatea, preţul, calitatea şi siguranţa produselor alimentare, să contribuie la protejarea mediului şi la garantarea bunăstării animalelor.

Comunităţile şi zone-le rurale trebuie păstrate drept componente esen-ţiale ale patrimoniului şi peisajului european, iar

cetăţenii europeni trebuie să con-tinue să beneficieze nu numai de produse alimentare sigure şi la preţuri convenabile, ci şi de spaţiul rural pitoresc.

De ce este necesară o politică agricolă „comună” la nivelul UE?- PAC asigură o concurenţă loială şi standarde comune de calitate şi siguranţă pentru produsele noas-tre alimentare.

- PAC contribuie la funcţionarea pie-ţei unice.

Marea diversitate de produse pe care astăzi le avem la masă nu ar fi fost posibilă fără piaţa unică, la re-alizarea căreia au contribuit politici diverse, printre care şi PAC.

Efectele și beneficiile PAC



- Fără PAC, fiecare stat membru ar continua şi astăzi să îşi subvenţio-neze agricultorii.

De ce au nevoie agricultorii de ajutoare de stat? Veniturile lor nu sunt deja suficient de ridi-cate?

Contrar opinei din unele ţări, agricultura nu este o sursă de câştig atât de rentabilă. În com-paraţie cu alte profesii, agricultorii muncesc adesea din greu şi câşti-gă mai puţin.

Investiţiile necesare în sectorul lor de activitate sunt costisitoare, iar profiturile vin abia după luni de zile, poate chiar după mai mulţi ani.

Agricultorii din Uniunea Eu-ropeană beneficiază de ajutoare pentru a furniza bunuri de utilita-te publică care nu pot fi garantate în mod direct de piaţă – protecţia mediului, bunăstarea animalelor, produse alimentare de calitate şi sigure.

În aceste domenii, Uniunea Eu-ropeană dispune de une-le dintre cele mai ridica-te standarde din lume. Prin urmare, costurile de producţie în Europa sunt mai ridicate în compa-raţie cu ţările unde ast-fel de standarde nu sunt obligatorii.

Cum sunt cheltuiţi banii?Agricultura este singurul sector

finanţat în mod integral din bugetul UE. În prezent, costul global al PAC se ridică la aproximativ 53 de mili-arde de euro pe an, reprezentând aproape 40% din bugetul total al UE. Însă, bugetul PAC se reduce în mod constant: în timp ce în 1984 acesta reprezenta 71% din buge-tul general al Uniunii Europene, în 2013 va reprezenta doar 39%.

Cheltuielile se axează pe plă-ţile directe către agricultorii care respectă standardele ridicate ale Uniunii Europene privind protecţia mediului, sănătatea animalelor şi calitatea şi siguranţa alimentelor.

Aproximativ 20% din bugetul PAC este alocat dezvoltării rurale, pentru a-i ajuta pe agricultori să îşi modernizeze fermele, să devină mai competitivi şi să protejeze în acelaşi timp mediul şi comunităţile rurale.

Prin sprijinul pe care UE îl acor-dă agricultorilor, întreaga societate europeană este avantajată - produse ali-mentare sigure, la preţuri convenabile. 15% din bugetul unei familii medii din UE este utilizat pentru a cumpăra alimente (ju-mătate faţă de 1960).



Care sunt rezultatele ulti-melor reforme?

În prezent, agricultorii pot de-veni adevăraţi antreprenori, se pot adapta la cererea pieţei şi a consumatorilor, pot căuta noi pieţe rentabile şi pot exploata noi opor-tunităţi.

Nu mai există presiunea de a produce pentru „a primi subven-ţii”, chiar şi alimente care nu au cerere pe piaţă.

Agricultorii primesc un ajutor la venit, cu condiţia să îşi îngrijească terenurile şi să respecte standar-dele privind mediul, bunăstarea animalelor şi siguranţa alimente-lor. Dacă nu respectă aceste stan-darde, plata ajutoarelor este sus-pendată.

Prin politica de dezvoltare ru-rală, agricultorii sunt sprijiniţi să îşi modernizeze exploataţiile şi să respecte mediul, ceea ce favori-zează dinamismul zonelor rurale.

Ce impact are agricultura asupra mediului?

Agricultura poa-te contribui la cre-area şi păstrarea unui mediu durabil, însă, totodată, poa-te provoca şi efecte nefaste.

Acesta este motivul pentru care PAC a fost revizuită şi anume pen-tru ca agriculturii să poată primi sprijin financiar doar cu condiţia să respecte cerinţele de mediu stric-te impuse de Uniunea Europeană: http://ec.europa.eu/agriculture/faq/envir/index_ro.htm

De asemenea, statele membre tre-buie să cheltuiască cel puţin 25% din bugetul alocat dezvoltării rurale pen-tru măsuri destinate să protejeze şi să amelioreze mediul şi spaţiul rural.

Cum contribuie PAC la pro-

tecţia mediului?PAC sistează plăţile către agri-

cultorii care nu respectă prevederile de bază privind protecţia mediului.

De asemenea, UE sporeşte constant fi-nanţarea acordată măsurilor menite să încurajeze agriculturaextensivă şi agricul-tura biologică, să pro-tejeze peisajele şi habitatul şi să men-

http://ec.europa.eu/agriculture/faq/envir/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/faq/envir/index_ro.htm



ţină biodiversitatea - toate acestea având ca scop protecţia mediului.

Ce măsuri ia UE în privinţa agri-

culturii biologice?UE le garantează

consumatorilor au-tenticitatea şi calita-tea produselor pro-venite din agricultura biologică, prin aplica-rea de norme stricte privind etichetarea şi trasabilitatea.

Pentru a putea folo-si sigla ecologică a UE, producătorii şi agricultorii care folosesc metode ecolo-gice trebuie să treacă printr-un proces de certificare strict: http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro

Cum garantează UE calita-tea alimentelor?

Calitatea produselor alimentare este garantată prin reglementări privind etichetarea, comercializa-rea şi calitatea, care prevăd nor-me referitoare la protecţia indica-ţiilor geografice, obligativitatea de a menţiona pe etichetă informaţii-le nutriţionale, logourile de calita-te şi bunăstarea animalelor.

Începând din anii 1990, când o serie de alimente au provocat pa-nică în rândul populaţiei, Uniunea Europeană a îmbunătăţit semnifi-cativ siguranţa produselor alimen-tare, introducând noi măsuri re-

feritoare la igienă, norme privind sănătatea plantelor şi a animale-lor, controlul reziduurilor de pesti-cide şi al aditivilor alimentari etc.

http://ec.europa.eu/food/index_en.htm

Cum sunt tratate animalele?

Atunci când elabo-rează şi pun în aplicare legislaţia şi politicile, instituţiile UE şi statele membre trebuie să ia în considerare sănăta-

tea şi bunăstarea animalelor.PAC prevede că agricultorii tre-

buie să respecte normele existente în acest domeniu şi îi încurajează să ia măsuri suplimentare pentru a ameliora bunăstarea animalelor.http://ec.europa.eu/food/animal/welfare/index_en.htm

PAC încurajează agricultura intensivă?

Prin PAC, nu se doreşte aplicarea sistemului de agricultură industria-lizată în Europa. Modelul PAC pre-vede exploataţii agricole de mici şi mari dimensiuni, deopotrivă.

Fără PAC, mulţi dintre agricul-torii europeni ar fi nevoiţi să-şi in-tensifice producţia pentru a putea supravieţui. În noua sa structură, PAC nu încurajează agricultorii să producă mai mult, ci să producă în mod durabil şi ecologic.

http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro

http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro



http://ec.europa.eu/food/animal/welfare/index_en.htm

http://ec.europa.eu/food/animal/welfare/index_en.htm



Odată cu aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, România urmează, în ceea ce priveşte agricultura şi dezvoltarea rurală, prin-cipiile Politicii Agricole Co-mune (PAC).

PAC este aplicată şi în Ro-mânia printr-un un set de re-guli şi măsuri care vizează în principal creşterea producti-vităţii, garantarea unui nivel de viaţă echitabil populaţiei din agricultură, stabilizarea pieţelor, garantarea secu-rităţii aprovizionărilor, asi-gurarea consumatorului cu provizii la preţuri raţionale.

Potrivit Reglementării Consiliu-lui Europei nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comu-ne, s-au creat două fonduri euro-pene pentru agricultură:

- FEGA - Fondul European de Garantare Agricolă - pentru finan-ţarea măsurilor de piaţă.

- FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală - pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este accesat în ţara noas-tră începând din 2008, prin Programul Naţional de Dez-voltare Rurală (PNDR).

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) este progra-mul prin care se acordă fonduri europene neram-bursabile pentru investiţii private şi publice care au scopul de a asigura dezvol-tarea satelor din România.

Banii disponibili, respec-tiv fondurile nerambursabile, pen-tru realizarea acestui program sunt de aproximativ 10 miliarde de euro, pe care îi puteţi solicita pentru proiecte de investiţii, până în 2013. Dintre aceştia, aproxi-mativ 8 miliarde euro sunt bani alocaţi României de Uniunea Euro-peană, restul provenind de la bu-getul naţional.

PNDR este destinat dezvoltării zonelor rurale din România prin

Aplicarea Politicii Agricole Comune în România - finanțări pentru agricultură



crearea condiţiilor moderne de trai în societăţile rurale şi prin iden-tificarea unor oportunităţi reale pentru toţi cei care vor să rămână în spaţiul rural. Un alt obiectiv al PNDR este păstrarea diversităţii la sate ca un patrimoniu socio-cultu-ral integrat european.

Pentru realizarea acestor obiec-tive au fost stabilite priorităţi de finanţare prin PNDR denumite ge-neric axe. Aceste priorităţi sunt:• Creșterea competitivităţii pro-duselor agricole și silvice - Axa I• Îmbunătăţirea mediului și a spaţiului rural - Axa II • Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural și diversificarea economiei rurale - Axa III • Leader - Axa IV

Autoritatea de Management a PNDR este Agenția de Plăți pen-tru Dezvoltare Rurală și Pescuit: http://www.apdrp.ro/ - mai puţin Axa II, care este gestionată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Fiecare axă este împărţită în Măsuri de investiții, în funcţie de categoriile de investiţii accep-tate pentru finanţare prin PNDR.

Astfel, dacă prin cele 4 axe se stabileşte un cadru general, spe-cificitatea investiţiilor eligibile este stabilită prin Măsurile de investiţii încadrate în fiecare Axă în parte.

Axa I - Creșterea competiti-vităţii sectorului agricol și silvicurmăreşte restructurarea şi dez-voltarea producţiei agricole şi silvi-ce, dar şi a industriilor prelucrătoa-re aferente, pentru a le face mai competitive şi pentru a contribui la creşterea economică şi conver-genţa veniturilor din spaţiul rural (acolo unde este posibil), în paralel cu asigurarea condiţiilor de trai şi protecţia mediului din aceste zone.

Măsuri de investiții - Axa I:• Formare profesională, infor-

mare și difuzare de cunoș-tinţe (Măsura 111)

• Instalarea tinerilor fermieri (Măsura 112)

• Modernizarea exploataţiilor agricole (Măsura 121)

• Îmbunătăţirea valorii econo-mice a pădurii (Măsura 122)

• Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și fores-tiere (Măsura 123)

http://www.apdrp.ro/



• Îmbunătăţirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dez-voltarea și adaptarea agri-culturii și silviculturii (Măsura 125)

• Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (Măsura 141)

• Înfiinţarea grupurilor de pro-ducători (Măsura 142)

• Furnizarea de servicii de con-siliere și consultanţă pentru agricultori (Măsura 143)

Axa II - Îmbunătăţirea me-diului și a zonelor rurale - pune accent pe menţinerea şi îmbună-tăţirea calităţii mediului din zonele rurale ale României prin promova-rea unui management durabil atât pe suprafeţele agricole, cât şi pe cele forestiere.

Obiectivele privind menţinerea biodiver-sităţii şi conservarea naturii se materiali-zează prin sprijinirea conservării şi dezvol-tării pădurii, asigura-rea unei ocupări echi-librate a teritoriului şi dezvoltarea practici-lor de management durabil al terenurilor agricole şi forestiere.

Măsuri de investiții - Axa II:• Sprijin pentru Zona Monta-

nă Defavorizată (Măsura 211)• Sprijin pentru zone defavo-

rizate – altele decât zona mon-tană (Măsura 212)

• Plăţi de Agro-mediu (Măsura 214)

• Plăţi privind bunăstarea ani-malelor (Măsura 215)

• Prima împădurire a terenu-rilor agricole (Măsura 221)

• Prima împădurire a terenuri-lor non–agricole (Măsura 223)

• Plăţi Natura 2000 pe teren forestier (Măsura 224)

Nu au fost uitate mult aştepta-tele investiţii în dezvoltarea infras-tructurii şi serviciilor rurale, o mai

mare importanţă acordându-se multifuncţionalităţii econo-mice a zonelor rurale, dar şi conservării şi punerii în valoa-re a patrimoniului cultural şi arhitectural.

Axa III - Îmbunătăţi-

rea calităţii vieţii în zone-le rurale și diversificarea economiei rurale - vizează gestionarea şi facilitarea tran-ziţiei forţei de muncă din sec-torul agricol către alte sectoa-re care să le asigure un nivel



de trai corespunzător din punct de vedere social şi economic.

Măsuri de investiții - Axa III:• Sprijin pentru crearea și

dezvoltarea de micro-între-prinderi (Măsura 312)

• Încurajarea activităţilor tu-ristice (Măsura 313)

• Renovarea, dezvoltarea sa-telor, îmbunătăţirea servi-ciilor de bază pentru eco-nomia și populaţia rurală și punerea în valoare a moște-nirii rurale (Măsura 322) O a patra direcţie Axa IV – LEA-

DER – are în vedere implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru îmbunătăţirea guvernării administrative la nivel rural.

Măsuri de investiții - Axa IV:• Competitivitate (Măsura 411) • Mediu (Măsura 412)• Calitatea vieţii/ diversificare

(Măsura 413)• Implementarea proiectelor

de cooperare (Măsura 421)• Construcţie de parteneriate

public private (Măsura 431-1)• Funcţionarea Grupurilor de

Acţiune, dobândirea de com-petenţe şi animarea teritoriului (Măsura 431-2).

Finanțări prin Fondul Euro-pean de Garantare Agricolă

Pe lângă Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), agricultura statelor membre UE este finanţată şi prin Fondul European de Dezvoltare Agricolă (FEGA), sub for-ma unor plăţi directe.

Plăţile directe sunt acordate agricultorilor români prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA): http://www.apia.org.ro

• Plăți directe pe suprafațăPlăţile directe pe suprafaţă re-

prezintă sprijinul pe care Uniunea Europeană îl asigură agricultorilor din România în condiţiile în care aceştia sunt eligibili şi înaintează o cerere de plată pe suprafaţă.

Condițiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un fermier pentru a beneficia de spri-jinul direct pe suprafaţă sunt:

11

http://www.apia.org.ro/



- utilizarea unei suprafeţe de teren agricol mai mare sau egală cu 1 ha, formată din parcele mai mari de 0,3 ha;

- menţinerea terenului respectiv în bune condiţii agricole şi de mediu.

• Plăți directe complementareAgenţia de Plăţi şi Interven-

ţie pentru Agricultură (APIA) este responsabilă şi cu gestionarea unor scheme de plată finanţate tot

prin FEGA, pentru sectorul zooteh-nic şi pentru agricultura ecologică:

- Schema de ajutor specific acor-dat producătorilor de lapte şi de car-ne de vită din zonele defavorizate;

- Ajutor specific pentru îmbu-nătăţirea calităţii produselor agri-cole din sectorul de agricultură ecologică.

Mai multe informaţii:http://www.apia.org.ro

12


Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană

Acest document a fost realizat cu sprijin financiar din partea

Uniunii Europene.

Surse de informare utilizate pentru realizarea materialului:

http://ec.europa.eu/agriculture/50-years-of-cap/http://ec.europa.eu/agriculture/index_ro.htm

http://www.pndr.ro/http://www.apia.org.ro

Responsabilitatea privind conţinutul acestui document este a

Fundaţiei CDIMM Maramureş şi nu reprezintă în niciun fel poziţia oficială

a Uniunii Europene.

http://ec.europa.eu/agriculture/50-years-of-cap/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/index_ro.htm

http://www.pndr.ro/


Centrul europe DireCt MaraMureşStructura gazdă: Fundaţia CDIMM MaramureşBroşură editată de: Centrul Europe Direct MaramureşData tipăririi: August 2012Coordonator proiect: Margareta CĂPÎLNEANAdresa: Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare Tel/Fax: +(40)-262-224.870, 221.380, 222.409E-mail: [email protected]: http://europedirect.cdimm.org/

Maramureş

Pac2012 centrul europe direct maramures

Documents

Transcript of Pac2012 centrul europe direct maramures