Anul XVI, Nr. 1/ Ianuarie 2010

Jurnal CDIMMBuletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş

FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/

Reţeaua europeană a ambasadoarelor antreprenoriatului

Comisia Europeană, prin Directoratul General pentru Întreprinderi şi Industrie, anunţă un nou Apel pentru propuneri de proiecte „Reţeaua europeană a ambasadoarelor antreprenoria-tului”. Acest apel de proiecte vizează sprijinirea punerii în aplicare a iniţiativei „Small Business Act”, în special a principiului său nr. 1: „Crearea unui mediu în care antreprenorii şi întreprinderile fami-liale să poată prospera şi unde spiritul antrepreno-rial este recompensat”.

Reţeaua ambasadoarelor urmăreşte să mobili-zeze antreprenoare de succes să facă campanie pe teren pentru a încuraja femeile, inclusiv pe cele im-plicate în viaţa profesională activă şi pe studente, să-şi înfiinţeze propriile întreprinderi şi să devină antreprenoare.

Apelul se adresează numai organi-zaţiilor active în domeniul încurajării, promovării şi/sau sprijinirii antrepre-noriatului, în vederea înfiinţării unei reţele care să reunească antrepre-noare din toată Europa pentru a ac-tiva la nivel local şi naţional în scopul de a încuraja femeile să ia în consi-derare antreprenoriatul ca opţiune de carieră atractivă şi să le urmeze exemplul.

Candidaţii la acest apel trebuie: • să identifice ambasadorii; • grupurile-ţintă (potenţiale antreprenoare)

pentru fiecare ţară participantă; • tipul de activităţi promoţionale în care am-

basadoarele ar trebui să se implice; • să pregătească şi să deruleze programul şi

să transmită periodic rapoarte Comisiei. Ce activităţi sunt finanţate?Candidaţii trebuie să prezinte ambasadoarele şi

grupurile-ţintă, urmând ca ambasadoarele respec-tive să se concentreze asupra grupurilor-ţintă pen-tru a promova antreprenoriatul în rândul femeilor. În cadrul fiecărui proiect se va selecta un număr de ambasadoare şi se va identifica un grup-ţintă.

Candidaţi eligibili- entităţi juridice, înregistrate în conformitate cu legislaţia din ţara respectivă.- activitatea principală se înscrie în domeniul încura-jării, promovării şi/sau sprijinirii antreprenoriatului.

Pentru a fi eligibili să prezinte propuneri, candi-daţii trebuie să fie stabiliţi în ţările care nu au fost incluse în primul apel:

— state membre ale UE: Austria, Belgia, Bulga-ria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Gre-cia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Slovenia, Spania şi Regatul Unit;

— ţări ale SEE: Liechtenstein;— ţările în curs de aderare, ţările candidate şi

alte ţări care participă la programul CIP.Proiectele vor fi derulate de con-

sorţii specifice constituite din organi-zaţii partenere în scopul acestui apel pentru propuneri, care să să formeze un consorţiu unic pe ţară.

Bugetul maxim alocat pentru opera-ţiune este de aproximativ 545 000 EUR.

— Numărul indicativ de proiecte: un număr estimativ de zece proiecte naţionale, cu o medie de zece am-basadoare ale antreprenoriatului pe reţea.

— Finanţarea UE este limitată la maximum 50% din totalul costurilor eligibile ale proiectului.

— Valoarea medie a finanţării UE este probabil să se ridice la aproape 50 000 de euro pe proiect.

— Durata maximă va fi de 24 de luni. După această perioadă, partenerii participanţi vor trebui să se ocupe de funcţionarea fiecărei reţele naţionale şi să-i asigure continuitatea.

Termen limită: Cererile trebuie trimise Comi-siei cel târziu până la 12 martie 2010.

Mai multe informaţii:http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/ite-mlongdetail.cfm?item_id=3917&lang=en

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Maramureş

Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 1/2010

Anul 2010 a fost declarat de ONU Anul Inter-naţional al Biodiversităţii. Biodiversitatea mon-dială este grav ameninţată, rata dispariţiei speciilor fiind de între 100 şi 1000 de ori mai mare decât rata normală.

Peste o treime din speciile evaluate sunt amenin-ţate cu dispariţia şi se estimează că 60% din servi-ciile ecosistemice ale Terrei s-au degradat în cursul ultimilor 50 de ani. La originea acestei situaţii se află activităţile umane, în special schimbarea des-tinaţiei terenurilor, exploatarea excesivă, practicile nesustenabile, poluarea şi introducerea unor specii invadatoare, activităţi care conduc la distrugerea, fragmentarea şi degradarea habitatelor, precum şi la dispariţia speciilor care locuiesc în aceste habitate. Un alt factor sunt schimbările climatice.

În 2001, UE îşi propunea să stopeze pierderea biodiversităţii pe teritoriul său până în 2010. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor considerabile, există indicii care arată în mod clar că acest obiec-tiv nu va fi atins. Pierderea biodiversităţii are con-secinţe diverse, de la schimbări minore la colapsul unor întregi ecosisteme şi dispariţia serviciilor afe-rente, cum ar fi aprovizionarea cu apă şi hrană sau reglarea climei, compromiţându–ne prosperitatea şi bunăstarea viitoare. Biodiversitatea joacă un rol esenţial şi în îndeplinirea altor obiective strategice, în special a celor în materie de siguranţă alimen-tară şi de combatere a schimbărilor climatice. Ea este totodată o importantă sursă de venit în sec-toare precum agricultura, pescuitul şi turismul.

Comisia Europeană a inaugurat deschiderea anului internaţional al biodiversităţii prin publica-rea unui document care prezintă posibilele alterna-tive viitoare ale politicii în domeniul biodiversităţii.

Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

PRoteCţIA BIodIVeRsItăţII îN Ue Ce urmează?

Care sunt posibilele măsuri propuse?Comunicarea propune o viziune strategică pe

termen lung (2050) în materie de biodiversitate, precum şi patru opţiuni pentru atingerea obiectivu-lui intermediar (2020), care constituie o etapă in-dispensabilă pentru concretizarea viziunii globale.

Potrivit acestei viziuni, biodiversitatea şi servici-ile ecosistemice pe care ni le oferă natura sunt păs-trate, valorificate şi, pe cât posibil, refăcute pentru valoarea lor intrinsecă, în beneficiul prosperităţii economice şi al bunăstării oamenilor, evitându-se astfel schimbările catastrofale cauzate de pierde-rea biodiversităţii.

Pentru obiectivul intermediar (2020) care va conduce la concretizarea viziunii strategice globale sunt propuse patru opţiuni, prezentate în funcţie de nivelul lor de ambiţie:

Opţiunea 1: reducerea semnificativă a ritmului pierderii biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemice în UE până în 2020.

Opţiunea 2: stoparea pierderii biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemice în UE până în 2020.

Opţiunea 3: stoparea pierderii biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemice în UE până în 2020 şi, pe cât posibil, refacerea acestora.

Opţiunea 4: stoparea pierderii biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemice în UE până în 2020 şi, pe cât posibil, refacerea acestora, precum şi sporirea eforturilor UE în lupta împotriva pierderii biodiver-sităţii pe plan mondial.

Este necesar să se desfăşoare, de urgenţă, ac-ţiuni de cercetare mai ample, să se asigure o mai bună punere în aplicare a reglementărilor europe-ne în domeniu şi să se mobilizeze mai multe mij-loace financiare. Au fost luate deja măsuri promiţă-toare, printre care proiectul Natura 2000 – o reţea de zone protejate care ocupă 17% din suprafaţa UE. Consolidarea acestui proiect ar putea, alături de alte noi proiecte, să conducă la refacerea eco-sistemului întregii planete. În acelaşi timp, aceste măsuri ar putea să contribuie la prevenirea catas-trofelor naturale, a penuriei de apă şi alimente, precum şi a efectului de seră.

La 26 ianuarie, UE a lansat în cadrul unei noi campanii de informare a cetăţenilor europeni, un site de internet interactiv. De asemenea, puteţi găsi date despre speciile ameninţate precum vra-bia, accesând platforme de socializare ca Facebook (la rubrica „Prieteni”).

Mai multe informaţii: http://ec.europa.eu/news/environment/100119_ro.htm

http://ec.europa.eu/environment/nature_biodi-versity/index_en.htm

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Maramureş

Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 1/2010

Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

• Premiul Parlamentului european pen-tru Jurnalism - 2010

O nouă ediţie a Premiului Parlamentului Euro-pean pentru Jurnalism a fost lansată în patru secţi-uni diferite: presă scrisă, radio, TV şi internet.

În articolul câştigător de anul trecut, „Despre cum se reînnoieşte Europa“, Ines Possemeyer a prezentat oameni din ţările ce a au aderat la UE în 2004.

Premiul va fi acordat jurnaliştilor care au publi-cat sau difuzat materiale despre teme majore la nivel european, sau care au promovat o mai bună înţelegere a instituţiilor sau politicilor europene.

În competiţie se pot înscrie jurnalişti sau echipe de până la cinci profesionişti mass-media, care pot prezenta articole sau reportaje. Contribuţiile tre-buie să fie publicate sau difuzate în perioada 1 mai 2009 - 31 martie 2010, într-una din limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Perioada de înscriere este: 15 ianuarie 2010 - 31 martie 2010, inclusiv. Premiul va fi acordat în octombrie 2010. Câştigătorii celor patru secţiuni vor primi câte 5.000 de euro.

Mai multe informaţii: http://www.eppj.eu/view/ro/introduction.html

• Piaţa locurilor de muncă, în prim-planCât de bine dotate sunt companiile europene

pentru a face faţă provocărilor reprezentate de re-cesiune şi de concurenţa existentă la nivel mondi-al? Studiul întreprinderilor europene pe anul 2009 oferă câteva răspunsuri.

Eurofound, agenţie europeană pentru cercetare cu sediul la Dublin, a realizat un sondaj în rândul a 27 000 de angajatori din statele membre ale UE sau din ţări precum Croaţia, Turcia şi Fosta Repu-blică Iugoslavă a Macedoniei, provenind atât din sectorul public, cât şi din cel privat.

Principalele rezultate vor fi date publicităţii în luna martie. Însă, cele preliminare indică faptul că multe companii dau dovadă de flexibilitate în ceea ce priveşte angajările, salarizarea şi politicile de personal. Cu alte cuvinte, acestea depun eforturi pentru a putea face faţă schimbărilor survenite la nivelul mediului de afaceri. Flexibilitatea pe piaţa muncii este un element cheie al strategiei UE care vizează realizarea unei economii europene mai di-namice şi mai competitive.

Aproximativ două din trei companii fac apel la freelanceri sau la alte tipuri de colaboratori tempo-rari şi peste o jumătate din acestea au cel puţin un angajat cu contract pe durată determinată.

ŞtIRI eURoPeNeSe preferă din ce în ce mai des programul de

lucru cu timp redus. Două treimi din companiile chestionate oferă această posibilitate, însă rareori persoanelor cu înaltă calificare care ocupă posturi corespunzătoare pregătirii lor.

Puţin peste o treime din angajatori oferă un sa-lariu pe baza prestaţiei, în timp ce doar 14% din firmele chestionate dispun de sisteme de partici-pare la profit.

Există şi o altă faţetă a flexibilităţii. În prezent, aproximativ 56% din companiile europene le per-mit angajaţilor lor să îşi varieze programul de lucru astfel încât acesta să ţină cont de viaţa personală - faţă de 48% cât se înregistrau cu cinci ani în urmă.

Studiul a fost realizat în primăvara anului 2009, când recesiunea a început să se facă simţită pe pia-ţa muncii. Salariaţii din mai multe ţări au afirmat că se înregistrează unele tensiuni la nivelul mediu-lui de lucru.

Studiul întreprinderilor europene 2009 - prezen-tare generală a rezultatelor:http://www.eurofound.europa.eu/surveys/com-panysurvey/2009/index.htm

• Pe măsură ce economia îşi revine, sta-tele membre vor trebui să elimine treptat măsurile de contracarare a crizei. întrebarea este: când?

Cea mai gravă recesiune survenită după cel de-al Doilea Război Mondial a şters cu buretele peste 4 milioane de locuri de muncă în Europa, rezultat al eforturilor depuse în ultimul deceniu. Şi, întru-cât rata şomajului continuă să crească, deşi într-un ritm mai lent, se aşteaptă ca acest număr să ajun-gă la 7,5 milioane până la sfârşitul lui 2010.

În raportul Comisiei publicat în decembrie 2009, se afirmă că şomajul nu a crescut atât de abrupt pe cât se estima, în condiţiile scăderii producţiei. Raportul pune acest lucru pe seama unei combinaţii de măsuri anticriză şi sprijin financiar din partea UE, care a avut impact direct asupra pieţelor muncii.

Când criza economică a cuprins Europa, majo-ritatea ţărilor au luat măsuri pentru a preveni con-cedierile masive. Unele dintre ele şi-au extins sis-temele de protecţie socială astfel încât acestea să includă mai multe persoane fără loc de muncă şi au depus eforturi pentru a limita salariile, în spe-cial în rândul funcţionarilor publici. De asemenea, multe ţări au majorat sprijinul financiar acordat sistemelor care încurajează întreprinderile să re-ducă programul de lucru al angajaţilor, în loc să îi concedieze.

Potrivit raportului, acest tip de măsuri au salvat zeci de mii de locuri de muncă. Însă ele ar trebui să fie temporare.

Centrul Europe Direct MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.Program cu publicul: 9.00-16.00

Fundaţia CDIMM MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.orgConsultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afacerişi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPÎLNEANRadu BIGMirel MIHALIMihai PĂTRAŞCU

ISSN - 1454 -7007

Incubatorul de afaceri Str. Melodiei 2, Baia Mare; tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; e-mail: bic@bic.cdimm.orgSpaţii pentru închiriere; consultanţă; instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, pază, parcare păzită.

Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnal.htm

În prezent, economia îşi revine, iar Comisia avertizează că aceste măsuri ar putea să împiedice creşterea economică şi să conducă la o prelungire a şomajului.

Raportul mai afirmă că ţările cu cele mai pu-ternice economii ar trebuie să înceapă să elimine subvenţiile pentru locuri de muncă şi alte măsuri de protejare a salariaţilor şi să treacă la reforme pe termen lung menite să ducă la crearea unei pieţe a muncii mai flexibile şi mai sigure.

Ce se va întâmpla însă cu ţările ale căror perspective nu sunt foarte încurajatoare, în special cu cele care şi-au mărit deficitul buge-tar în încercarea de a-şi consolida economiile?

Comisia recomandă ca acestea să-şi redirecţi-oneze eforturile, trecând de la protejarea locurilor de muncă, la crearea acestora, astfel încât şomerii să nu rămână prea mult timp inactivi. Comisia a adăugat că ţările care se vor confrunta, anul viitor, cu cele mai grele pierderi de locuri de muncă, vor putea să îşi menţină măsurile actuale.

Raportul urmează să ajungă pe masa de lucru a miniştrilor europeni ai muncii şi face parte din pre-gătirile pentru un nou plan european de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă. Ultimul dintre acestea, Strategia de la Lisabona, expiră în 2010.

Finanţări active în domeniul energiei regenerabile

Proiecte pentru obţinerea de energie din surse regenerabile

Autorităţile administraţiei publice locale şi so-cietăţile comerciale pot depune până pe 30 apri-lie 2010 proiecte în cadrul Operaţiunii “Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi ter-mice, prin valorificarea resurselor energetice rege-nerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenera-bile de energie” din cadrul DMI 4.2. „Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru produ-cerea energiei verzi” al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice - POSCCE.

Pentru acest apel de proiecte este disponibilă o alocare financiară de 420.000.000 lei.

solicitanţii eligibili: * Autorităţile administraţiilor publice locale, * Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară, * Microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii

şi mari.Proiectele finanţate pot fi: * proiecte de realizare de noi capacităţi de

producere a energiei electrice şi termice, atât pen-

tru consumul propriu cât şi pentru furnizarea de energie în reţeaua de transport şi distribuţie, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie,

* proiecte de modernizare a capacităţilor de producere.

Activităţi eligibile: * achiziţionarea şi amenajarea terenului în sco-

pul amplasării echipamentelor/instalaţiilor proiec-tului;

* construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor necesare implementării proiectului;

* achiziţia de echipamente, inclusiv a echipa-mentelor de monitorizare continuă;

* organizarea de şantier (numai în cazul proiec-telor care nu intră sub incidenţa ajutorului de stat);

* racordarea la reţeaua Sistemului Electroener-getic Naţional.

Proiectele depuse pot avea valori între 400.000 lei şi 50.000.000 euro (inclusiv TVA).

Intensitatea ajutorului nerambursabil acordat poate varia între 98% şi 40% în funcţie de cate-goria solicitantului, tipul proiectului şi regiunea în cadrul căreia este localizat acesta.

termenul limită de depunere este 30 aprilie 2010, ora 14.00.

Sursa: www.oie.minind.ro