@ 2016 Ana Barton@ 2016 Editura Herg Benet, penrru prezenra edigie

Este interzisi reproducerea totali sau pariiall a textelor, peorice suport fizic sau electronic, ftri acordul detinitoruluidrepturilor de autor.

Editura Herg BenetStr. Aurel Vlaicu nr. 9, sector 2, Bucuregd, Rominiawwwhergbener,roeditorphergbener.ro

Foto coperti gi caligrafie Anca Ciuciulin I grafemeride.com

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a RominieiBARTON, ANA

JurimAnt de riticire / Ana Banon. - Bucuregti : HergBenet, 2016

rsBN 978-60 6-7 63-047 -3

82r.135.t-31

JuramAnt de ritdcire

ANA BARTON

ENETH E RG B

CUPRINS

O adunare de puteri ..........7Cum am cunoscut-o pe mama .......... 13

Cum l-am cunoscut pe tata ............... 18

inainte de cidere a fost raiul cu arac ....................23

O moarte pricijiti, complet marginali.............. 200

IU RAMANT DE RATACI RE

O ADUNARE DE PUTERI

Viata mea s-a schimbat complet dupi moarteamea. Pentru ci am ratat-o. Moartea, nu viata. Sau asa

am crezut atunci, pe loc. C-am ratat. in timp, tiaga rl";i diluat, s-a gi volatilizat pe alocuri. Am ajuns destul

de repede la momentul in care mi-am dat seama ci ele

nu sunt deloc striine una de alta, nicidecum opuse,

cum crede lumea. De fapt, am ratat moartea o dati,viaga o ratez de mai multe ori pe zi. Noroc cu nopgile

pentru ci visele nu se pot rata niciodati.. Micar atit.Frumos ar fi si recunosc ci prietenia asta dintre viagisi moarte, revelati la do\pe ani, m-a ajutat enorm.De-atunci nu mi-a mai fost fric5. de moarte pentrufoarte multi vreme. Pani pe la vreo treizeci de ani,cAnd am ni.scut. Numai de viagi mi-a fost frici. CAnd

eram in gcoala primari, abia agteptam si mi fac mare,

adici si. {ac treizeci de ani. Era maximumul lui mare.

N-am luat niciodati in calcul c-o si trec gardul luitreizeci. Daci luam, sigur nu-mi supravietuiam. Maredupi mic e normal, e-n firea lucrurilor. Mare dupimare e un lucru pe care un copil nu-l poate cuprindecu mintea. Mai bine. in timpul ila, copilului ii cregte

inima. Organul inEelegerii.

ANA BARToN

Dar iati ci acum nu mai eram in gcoala prima-ri., ci de-a dreptul in clasa a cincea, pe la mijlocul eiintins nitel mai spre capit, si mi miram de fiecarezi pe care-o apucam. Eram convinsl in fiecare sea-

ri ci durerea aia pietroasi. din piept o si mi omoarein somn. Normal ci.-n somn. Cind esti copil, visezimorti curate, scurte si simple, morti ideale. $i neapi-rat secrete, ci gi-e frici si le-anun$. Le premediteziin t5.cere. Las5, si te giseasci ei a doua zi si treaba lorce fac cu tine. De plAns, trebuie si plingi, micar deochii lumii, dar nici micar eu nu eram arer de cruditncAt sI cred ci n-ar fi plAns de-adevS"ratelea ci m-aupierdut. Oricum, m5" culcam in fiecare seari. cu pernamea preferati: gAndul ci dupi. moarte mi. vor pregui.O si le pari lor riu ci n-au stiut si. se poarte cu mine,vid ei durere. Dar tot nu reuseam si-rni imaginez ci.durerea aia a pierderii mele ar putea fi mai mare de-cit a mea vie. De-aia credeam ci vine izbivirea pestenoapte si mi. trezesc pe lumea ailalti. Lume de carenu mi-era frici deloc. Era absolut obligatoriu si. se-

mene cu viaga mea la bunici, care fusese raiul pe pi-mAnt sau, in fine, o dovadi a existentei raiului. Aldel,ce rost mai avea chestia asta cu raiul?

Tbeaba e ci, degi cu hopuri, reufeam intr-un felsau in altul si apuc diminegile, timpurile alea in carelumea se trezeste cu chef de viagi, de gcoali, de mun-ci.. Eu, nu. Pentru ci. eu puteam si-mi permit tristegeadiminetii, ca si nu-i zic chiar acedie, fiindce invitamdupi-amiazi. $i cAnd poti tu si fii cuprins ca lumea

;i transfigurat de demonul diminetii, daci nu cAndai tii au plecat la serviciu si esti singur acasi? Pe ilaclasic, al amiezi| il abandonasem cu un an in urmi,

8

JURAMANT or nArActnr

cAnd se terminase cu scoala de dimineagi gi singuri-tatea de la prinz gi nigel dupi, pAni veneau ei de laserviciu. Sau, fir-ar, poate ci era un demon care lucrain doui schimburi. Seara era bine, cea mai frumoa-si parte a zilei. Dupi ce are lecgiile gata, ghiozdanulftcut, un om se poate apuca de citit, ca si" poat5. su-porta si el viata, prin eschivi. Si, daci nu-l ia somnulcu cartea-n ochi, atunci, pAniJ ia, speri.. Ci-n som-nul ila mult-agteptat, adicl" exact in noaptea aia, osi se termine. futa seamini, intru cAwa, cu sperangaidealistilor loteriei, oamenii iia exaltagi care nu joaciniciodati, dar, cum ri.mAn singuri, cum incep si-giplanifice in detaiiu ce vor face cu banii pe care-i vorcAgtiga la loto. De multe ori, cAnd vid oameni zAm-bind pe stradl" a niciieri, mi gAndesc ci s-ar putea sifie planificatori din futia profesion$ti intr-ale nimi-cului. Au un sur6.s tipic, iar eu il cunosc foarte binepentru ci l-am vlzut in cdteva dintre oglinzile mele simereu mi-a pl5"cut. E ceva si tAmp, si serafic acolo. Artrebui si aibi si-un nume combinatia asta, si-i zicern,poate, lotoreverie. $i tot ei sunt mai zdraveni la min-te decAt mine, ei, cu doringa lor nebuni de-a cigtigaftri si joace. Eu, un copil de doigpe ani, sini.tos, ce

sanse aveam si crip, de mi culcam in fiecare seari. cugAndul ci-i ultima? Nicio sansi, bineingeles. Faptulci nu-mi pli.cea lumea tn care ajunsesem in urmi cugase ani nu mi ftcea eligibili pentru moarte. Parciera o lupti surdi, o joac5. absurdS. pentru ci. gi febrifbceam ceva mai rar, or, pe mine febra mi consacrasein familie, mi ridicase la rangul de copil sensibil, sd.-

racul copil, daci moare de la gAlci? Febra venea brusc,ca o suflare de Vezuviu in eruptie, si mi ftcea una cu

ANA BARTON

paul. Ardeam, deliram;i-i speriam pe togi, ci nu maiapl'c ziua urmitoare. Ei, am avut gi 42 temperaturi.,gi tot am apucat-o.

intr-unul dintre momentele astea de febri gi delir,marna a aflatci stiu si-njur. Mi-a spus a doua zi, cindmi-era nigel mai bine ;i mi-a dat si minAnc supi de

urzici cu orez, ceva oribil, absolut imposibil de mAn-

cat. Dar eu arn ftcut lnci de mici multe lucruri im-posibile, nu mi puteam pierde de soclul ista cA;tigatflri nicio trudi., pe care insi il iubeam. Am mAncat

cu lacrimi, ca si inving boala. Aga mi-a zis mama. Ci,dupi trei zile de nemAncare si zd.cut intensiv, trebu-ie si minAnc, ca si supravieguiesc. Am mAncat, misimteam si vinovati, si rusinati fiindci ea aflase ci gtius5"-njur, nici n-a vrut si-mi spuni ce anume zisesem,

aga ci m-am sim;it gi mai vinovati, imaginAndu-miinjurituri pe care habar n-aveam ci le ;tiu, pe unele

chiar le-am inventat in incercarea asta de sondare a

delirului si cred ci atunci s-a niscut talentul meu laastfel de inovagii, am privit-o, mi-a zimbit mulgumiti,dar n-am meritat zAmbetul ei si stiam ci nu-l merit,a9a ci, gi din cauza atacului de anxietate, am virsat.CAnd ai gAlcile cAt caisele, nu po;i mAnca gi pace. Nupace buni, ci pacea nu e niciodati buni pentru toatilumea. Nu gtiu de ce naiba numesc oamenii abuzulsau compromisul pace, e treaba lor. Dar cind te cu-prinde, peste boali, si nelinistea pentru c5. mi-ta gtie

ci tu injuri ca un muscal, m, copilul ei cuminte ca

piatra, peste asta n-ai cum si treci flri spasme. $i maie gi-un aff de intimitate o astfel de revelagie materni.Mi-ta are grijl" ce mininci, ce-mbraci, ce-ncalgi, siai caiete, stilou, cernedi., te oblojegte cu devotament

10

/URAMANT DE RATACIRE

cAnd egti bolnav, alte mame n-au niciun pic de talentla asta, dar nu pogi avea atita intimitate cu ea incAt sigtie ce e-n capul tiu. Nici micar din cAnd in cA.nd, iaraici intri visele, visurile si injuriturile.

Dac-o primesti pe mi-ta in limbajele tale, aruncio primesti in tine gi te-ai nenorocir. O si creadi cisunteti apropiate, o sd-i creasci inima, iar tu nu vreiasta fiindci mi.-ta are deja o inimi foarte mare, e

blAndi, buni gi iubitoare, numai buni. de mAncat.Problema e ci nu stie ci inima copilului ei nu e obucati din inima ei, e cu totul si cu totul alti inimi.Una mici", dar intreagi. Aga ci mai bine-gi lasi mamain asteptare, daci tot nu stii ce si faci cu ea. O mamitlniri, frumoasi 9i buni te complexeazi. $i te com-plexeazi chiar gi cind te enerveazd.. Ca acum, cAnd tuai febri si n-ai puteri mai deloc, iar ea te ameninEi c-osi-ti indese pe gAt supa de urzici pe care ai virsar-opartial in asternuturi, partial in castron. Si-ti spunec-o si gi-o-ndese pentru ci mori daca' nu minincimi.car un pic. Ea nu gtie ci tu asra-fi dorqti cel maimult, n-are de unde si gtie. E frumoasi, buni gi gri-julie cu tine poate tocmai pentru ci nu gtie ce dracde moarte se striduiegte ea si salveze. Iar bunitateacomplexeazi, mai ales ci tu te pregi.tegti si-i faci bu-cata. $i, normal, iti mai adaugi un cenrimetru gi cevade vinovigie unde tu erai gi-asa in drum spre gura devi.rsare. Dar daci ea nu gtie mai nimic din ce-i printine, in afari de mAncare, api gi medicamente, la ne-voie, n-are de unde gti nici ci tu vrei si mori buni,zdravlni, adici perfect si.ni.toasi, in niciun caz actJm,citnd ani ca un resou uitat in prizi. Pentru ci moar-tea e o chestie in primul rind de curaj, iar curaj n-ai

11

ANA BARTON

c|nd zaci la pat. Las' ci te faci tu bine gi te ocupi gi

de moarte.PAni atunci insi, ia mi.car doui-trei linguri din

supa de urzici pe care mai devreme ai returnat-o.I-am luat mamei castronul din mAini, cu nigte putericlare, chiar daci tremurate, gi-am lnghigit ce vomita-sem in el. Febra.era ata de mare, cd. alea doui lacrimicare-au lnsoEit ultima inghigituri s-au uscat pe loc, de

cum au ajuns sub pleoapi. Mama s-a uitat la mineca la o bkaAhrganie, a oftat gi m-a mAngAiat pe frunte.

,yA.m glumit", mi-a spus. ,,Thre riu trebuie si-Ei fie,

daci nu ti-ai dat seama ci am glumit." Ba mi-am dat,

cum si nu-mi fi dat, doar tu e$ti as,a buni mereu cu

mine, numai c-am vrut si-gi afit cl-gi apreciez efor-turile de a mi vindeca gi-am mai vrut si-Ei arit ci nuvreau si te dezami.gesc gi ci gtiu si-mi repar gregelile.

Dar nu i-am zis nimic din toate astea, ag fi speriat-ocumplit. M-am tntins la loc gi-am inchis ochii, si miculc. Obosisem ingrozitor. Mama sigur s-a linigtit,pentru ci s-a ridicat gi a plecat. $tiam c-o si mai vinidin cAnd in cAnd gi-o si-mi puni mAna pe frunte, sivadi cAt de mare mi-e temperatura. $i eu m-am linis-tit. Mama, degi era cAt pe-aci, nu aflase mare lucrudin mine. Cam ista fusese cel mai recent act de boalisi se-ntAmplase prin aprilie, inainte si dea caldura.Acum eram ln octombrie, venise iar frigul, dar nuse lipise nicio boali. de mine. Am luat asta ca pe unsemn c-a venit timpul si plec.

t2 13

TURAMANT DE RATACIRE

CUM AM CUNoSCUT-o PE MAMA

Aveam doi ani si eram centrul atengiei. De fapt,n-aveam doi ani impliniti, ci nu era ziua mea, era unpic inainte de ea, poate doar cu cAteva zile, gi miroseaa gutui gi-a pere tArzii. Carevasizici trebuie s5. fi fosttoamni. departe sau inceputul lui decembrie. Eramimbricati in costum popular maghiar, rochiEi neagri,cu fori mici gi roz-bombon, gorEulet si pantofi ne-gri, de lac, cu bareti. Recitam ,,Muma lui Stefan-cel-Mare" de Dimitrie Bolintineanu. $i recitam frumos;idin ambii plimAni, in limba maghiari. Nu-ntelegeamnimic din ce spuneam, dar asta nu conta. Era un felf^tuwde cnntec hdrd, muzici". Stiam poezia si-n romAnesre,

dar se pare cd, familia era incAntati si. vadi micuEulventriloc producAndu-se intr-o limbi striind.. Zic eici n-am scos nicio vorbi articulati pAni la un an, nicim5.car sunete disparate, in afara stri.nutului, tusei ;ieructatiei, dar pe astea le scot toate mamiferele. Se te-meau serios c-ag putea fi muti., dar temerea asta s-a

ffansformat in goc atunci cind am vorbit prima dati,iar asta pentru ci am spus o frazi. destul de lungi, inlocul unui sinitos cuv6.nt de inceput, pe care, din bun-simg, ar fi trebuit sdl stilcesc, ca orice copil normal,

ANA BARTON

in virsti de un an. Ceea ce nu s-a-ntAmplat, dar lorle-a convenit. Asta-nsemna ci ingeleg chiar mai multdecAt exprim, ceea ce era o ugurare pentru ci se te-

museri cL, dac|nu vorbesc, nici nu gindesc. Legituriprimejdioase. $i pentru ci vorbeam, ba inci atit de

dintr-odati 9i de bine, s-au gindit si mi ajute si-mimanifest 9i capacitatea de inregistrare gi de redare, a;a

ci m-au invigat poeziaasta lungi in doui limbi. ErauatAt de fericigi, iar asta se vedea in zAmbetele lor uri-age, in fegele transfigurate gi-n pupilele dilatate, incAtmi contaminau gi pe mine. Nu mai era doar plicerealor, devenise gi a mea. Poate ci mai mult a mea.

Pe bunicii mei ii cunogteam foarte bine. Ea mi-rosea a fulger, iar el, a m5.tase. Ei mi cregteau. $i pe

unchiul Petre, fratele bunicului, il cunogteam foar-te bine. El md lnviEase poezia bilingvi. Dar lingi ei

am vizut patru oameni tineri gi togi foarte frumogi.Doui femei gi doi birbagi. Femeile erau una blondi,de staturi potriviti, cu sAni mari, dar nu foarte mari,gi golduri rotunde, cu ochi verzi, iar cealalti era inalti9i foarte subgire, cu pirul lung;i negru gi cu ochiimari 9i tot negri. La birba;i, diferenga de staturi era

imensi. Unul era de inilgime medie, cu barbi. ;i cu

ochii buni, parci iti didea o plicinti caldi privirealui, iar celilalt era cel mai inalt om pe care-l vlzu-sem vreodati., iar asta avea si rimini aga pentru incifoarte multi vreme. Era brunet, frumos ;i avea ochialba;tri. Femeia blondS. gi birbatul exffem de inalterau mama mea gi tatil meu. Ceilalgi doi erau un-chiul meu, fratele mamei, 9i mituga mea, solia lui.Sigur ci ii vizusem pe toli patru gi inainte, insi numi-amintesc nimic in legituri cu niciunul dintre ei.

t4

lunAuANr or nArActne

Pentru mine, momentul ila, cAnd recitam, iar ei se

emolionau in faga mea, era prima vedere. Dar, degii-am vizut pe toli patru atunci, n-am congtientizat-odecAt pe mama. Adicd. atunci mi-am dat eu seama ci.

bunica mea nu e mama mea. Dar n-am mers atAt de

departe incAt si pricep ci-i mama mamei mele. Eraprea mult. Mama a venit la mine dupi ce-am termi-nat de spus ambele poezii gi m-a strAns tare-n brage,

m-a si leginat, iar, la sfrrgitul leaginului, m-a pupat.Mirosea a gAge pline. Asta m-a gi frcut si. ingeleg cuun loc din mine pe care nu l-am aflat nici acum, ge-

ografic vorbind, ci femeia aia frumoasi. e mama mea.

CAnd m-am frcut mai mare, mi-au povestit cimama stetuse cu mine de cind --".orr..put;i pAnicAnd am frcut noui luni, iar de cAnd m-a nS"scut si

pAni m-a dus la bunici, si mi creasci ei, mi gi alip-tase. Bun, gi-atunci cum de-o uitasem eu pe mamaintr-un timp atAt de scurt, mai ales ci ea yenea foar-te des si mi vadi? Sau poate n-o uitasem, poare c-oaveam pe mama in mine, dar atunci am inEeles cimarna nu e doar in mine, ci gi in afara mea. E ci-neva diferit de mine, complet alti fiinEi. De9i, maidegrabi, cred c-am simtit lucrurile astea, nu le-amingeles. intre timp, intre foarte mult timp, am aflatci a simgi se suprapune perfect de cele mai multe oripeste a intelege. intre prea mult timp, de fapt. Certeste ci atunci am cunoscut-o pe mama gi mi-a pli-cut foarte mult de ea. Era tAniri, frumoasi gi-avea o

voce veseli. Pe ceilalgi doar i-am observat in treacit,nu m-au impresionat cu absolut nimic, nici mi.carcu imbrigi;irile de la final, alea normale, de felici-tare a copilului recitator pe care toati lumea il crede

15

ANA BARTON

dqtept, nu bun memorator. Mi-amintesc c5. mi-audat pr5"jituri, iar mie-mi plac enorm prijiturile. Dedragul lor, dar si ca s5. mi htArn de viagi, am invigatsi gitesc la doigpe ani. $i-am luat-o invers, cum le

iau eu pe multe. Am inceput cu dulciurile gi-apoi amajuns la mdnciruri.lga fac si cu revistele: le citesc de

la sfrrgit spre inceput. Numai cirgile 9i filmele sunttratate normal. Deocamdati. Prijiturile mi le-a datbunica, bunicul mi-a dat api.

Cei patru tineri au iegit in curte si" vorbeasci, si^ tw " "'ituri. ParcIraoa, sa manance mancare fl pe urma pfarr

n-au stat mult, dar n-am fost buni niciodati la so-

cotit timpul. $tiu ci atunci cAnd s-a adunat cerul de

seari, au plecat togi patru. Eu rn-am dus la culcare cubunicii, iar pe ei i-am mai vizut numai dupi ce s-a

frcut dimineali ti mirosea a ca{ea in toati casa, era o

casi foarte mare, gi in toati curtea. Poate ci nu chiarin toati, dar in toati via sigur s-a dus. Mirosea a frun-ze de vigl, uscate, a struguri stafidigi, a soare proas-pit gi-a cafea. Ei patru erau in curte, era si bunica.S-a ridicat cind m-a vizut gi m-a pupat. M-a luat inbraEe, m-a intrebat daci am fost la oali, m-a dus ;im-a spilat pe mAini gi pe fagi, fiindc5. fusesem, si m-aarezat la masi. Mi-a dat si minAnc un ou ochi cu ofelie de pAine cu unt, brAnzi gi lapte bitut. Ceilalgi num-au observat de la inceput, numai cind am inceputsi minAnc. Tiei dintre ei au intins mAinile deodatl,si mi mingAie. Birbatul cel inalt m-a intrebat ce fac.

Mama imi zAmbea ln timp ce bunica imi potriveabucigi mici gi mi le didea la mestecat. CAnd am ter-minat de mAncat, mama a venit si-a strAns frumosmasa, apoi m-a luat in brage gi m-a dus la lavoar, si

16

IURAMANT DE RATACIRE

mi spele. Pe drum, m-a pupat pe tAmpli. Respiragia

ei mirosea a hortensie. Mi-a plicut de mama. Mi-ampus miinile pe dupi gAtul ei si-am pupat-o gi eu, pe

ochi gi pe nas. A rAs gi mi-a zis ci mergem in casidupi ce ne spalim pe mAini gi pe fagi, si mi-mbracemai gros, ci s-a ftcut frig. Dar parci n-a zis ,,fatd", azis ,,bot", ci mama si-acum zice aga cAnd e ea nespe-

riati de ceva.

I7