444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara de fragmente memorabile ale... · Prirnul Rdzboi...

7
444 DE FRAGMENTE MEMORABILE DIIJ\ARA cu o prefa@ de GABRIEL LIICEANU ALELUI NEAGI-] HUMANITAS BUCURE$TI

Transcript of 444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara de fragmente memorabile ale... · Prirnul Rdzboi...

444 DE FRAGMENTE MEMORABILE

DIIJ\ARAcu o prefa@ de

GABRIEL LIICEANU

ALELUI NEAGI-]

HUMANITASBUCURE$TI

credite: Fotografiile din volum provin, in marea lor majoritate, din arhiva perso-nali Neagu Djuvara. Pentru celelalte imagini poate fi indicati urmitoareaprovenienqi: p. 46:Universit6 de Poris,Focultd de Droit,place de panth1on (domeniupublicWikipedia, auror: Mirela Britchi) | p.54:Viaor Rddulescu-pogoneonu (foto-grafie realizatd in atelierul Guggenberger din Bucuregti, caleavictoriei 39,aflat6in arhiva personali Mihaela Barbus / Anca Cernea) | p. 55: fiirceo Eliode in I 942(arhiva Mf rcea Handoca) | p.57: Berlin, Reichstog, dupd bombordamentul Aliosilor(domeniu public, sursa: United Kingdom Government) | p.58:fiia prodon (withpermission of the Prodan Romanian Cultural Foundation, London) | p.79:EmitCioron in 1977 (@ Guliver-Getty lmages) | p. 83: RoymondAron (@ Roger Berson /Roger-Viollet) | p.85:,,Un gAnd bun", colaj din texte epistolare autografe ale luiNeagu Djuvara (@ Mihail Cogulegu) | p.87:Poris,lo rue du Hout pov6 (autor: CitdlinCioabi) I pp.89, 91,93:fotografii cu Neogu Djuvoro (autor: Radu Sandovici) |pp. 90, 98: fotogrofii cu Neogu Djuvaro (autor: Cristian Ciocan) | p. 94: NeoguDjuvoro Io emisiunea Garantar 100 % (autor:TvR) I p. 9l:fotogrofte de fomilie,Trdgostel,20 I 2 (by courresy of Sandra Melone).

cuprins

cele trei vieyi ole lui neogu djuvoro

prefa@ de gabriel liiceanu 5

noto editurii I 5

biogrofte 17

frogmentorium 99africa 100 antonescu 103 basarabia 105 boierii-mari 108 bucu-regti 109 cadrilaterul I l2 china I l3 cioran, eliade I 14 clvl-lizafia europeani l16 comunismul gi sechelele lui l19 credingA,

dumnezeu 122 cucerire,relaliidecuplu 125 despresine 127 dra-goste 132 educajie, lecturi, scris I 34 emigrajia rominilor 138 eu-ropa mai mult sau mai pujin uniti 140 evrei, sali, maghlari, sirbl,.,142 fanariogi 144 femei 145 francezi, influenla francezi 146

iallol49 istorie,istoriografie 150 legionarism 157 mareaexproprl-ere 158 moarte 159 monarhie 160 musulmani 16l noi, romAnii,cu bune gi rele 163 occidentalizarea rominilor 167 orlglnea cumania lui negru vodd 169 patriotism l7l politici, polltlclenl 172 pre-dicjii I 76 rominii azi gi in viitor 177 rusia I 80 slrbltoarea naglo-nald l8l sua 9i rizboiul de77 de ani 182 virste 186 votul 188

cuvinte de opreciere 189

georgeta filitti 190 dan c. mihlilescu l9l radu oltean 193 andreiplegu 194 sandra ecobescu 196 andrei pippidi 197 mihai dim. sturdza200 horia-roman patapievlcl 201

biogrofie

Prirnul Rdzboi Mondial izbucnegte tn Europa in uara lui ryr4, iar

Rominia innd ln conf'agrayie alaturi dr Antanta doi ani mai

thrziu, pe 27 august tgt6. Pe jr august, dupa calendarul cel nou,

se nEte la Bucure;ti cel de-al dnilea copil al soyilor Djuuara' N*gu'

3l august l9l6

ndscut in vremuri de rdzboi M -a- niscut la trei zile dup5. intrarea RomAniei in rizboi.,,1 I Am avut, pAni am plecat in Franga, la vArsta de doispre-

zece ani, extrase de nagtere pe care scria <niscutlafil3t au-

gusD. Se dideau ambele date."

Tata s-a temut ca mica sa familie si nu sufere din cauza foa-

,,1 metei care amenin{a acest colE al tirii, strins intre forgele

Puterilor Centrale gi Rusia, unde se instala, din ce in ce maiamenintitor, haosul revoluEionar. Prin urmare, a hotirit si-;itrimiti sogia gi cei doi copii in Franta, unde se afla tatil siu,ministru plenipotentiar al Rominiei la Bruxelles, retras, im-preuni cu intreaga Curte gi cu guvernul belgian, la Le Havre."

Soldagi germani gi civili pe CaleaVictoriei, a doua zi dupi ocuParea

Bucuregtiului pe 23 noiembrie 1916.

t9

Neagu Dluvara copil.

poringii

Marcel Djuuara se cdsdtore;te in ianuarie ry4 cu Ecaterina(Tinca) Gradigteanu. in decernbrie rgri uine pe lume Rdzuan

Djuuara Ggtl-tppg), primul lor copil.

Marcel Djuuara (r880-r9r8) afost inginer, inuentator recunos-

cttt, cu breuete tn Anglia si Gerrnania, remarc,indu-se inca de

tkndr ca ;ef de promoyie la absoluirea $colll Politehnice dinBerlin-Charlottenburg. in timpul Primului Rd.zboi Mondial a

luptat in Armata Rom,Lna, find cd.pitan de geniu. A murit penea{teptdte la u,irsta de j8 de ani, tn tirnpul epidemiei de gripaspaniola din ryfi, imediat dupd armistiyiu. Neagu t;i ua traiintreaga uiayd cu sentimentul cd a auut un tata exndordinar,dupd cum ii pouestea marna.

Tinca Grddi;te anu (r S $-r 9 7 ) a fo s t,, cea mai extrao rdinard ;idruotata mArnd". Rdntasd uaduud de tkndrd, ;i-a crescut cei doibalep ;l nu s-A mai casdtorit niciodata. Dupd rdzboi, a rdmas

in Rominia comunistd ;i n-a reu;it sd-;i reuadd fu[ la Paris,

decdt o singura data, in tirnpul Crdciunului ry64, cu,,tnuoire de

o lund de la bestialul regim".

f ram n5.scut din Marcel Djuvara gi Ecaterina Gridi;teanu.,, L Familia mamei a simtit cL ea facea o mezaliangi cisitorin-

du-se cu tata. Fiindci ei, Gridistenii, erau o familie de mari-bo-ieri, adici aveau strimosi de sute de ani si, prin nu ftiu ce

alian;e, prin Ghica sau Vhcirescu, se ajungea de douasp rezece

ori la Basarab intemeietorul.in tabelul de ascendengi. al mamei mele, il gisiEi de douispre-zece ori pe Basarab, din femeie in femeie, casS.zicaga. Rudele

mamei stiau asta.

Tata, inginerul MarcelDjuvara, gi mama,Tinca,niscuti Gridigteanu, intimpul cilitoriei lor denunti,prin 1914.

Aga ci nu priveau foarte cu ochi buni cisitoria cu un om, chiarde o inteligenti superioarS", care iesise cap de promotie de lal)olitehnica din Berlin, taicl"-sd.u era diplomat, minisffu pleni-potentiar, unchiul sd"u, Alexandru Djuvara, fusese un mareorator parlamentar, de trei ori ministru.[)eci era o familie ajunsi. foarte sus, avea si o vechime de vreocloui sute de ani, de pe la t77o, dar penrru clanul marilor-bo-icri, din care Gridistenii fbceau parre, el era un parvenit, unrtou-venit."

Cele patru surori Gridigteanu, Constanga, Adelaida-Ana (Nyka), Ecaterina(Tinca), loana (Jeanne), fiicele generalului Nicolae Grddigteanu, impreund cuuna dintre verigoarele lor, Marie-Jeanne, pozind pe terasa inchisi a conaculuide la Gie;ti, pe la 1900. [inca Gridigteanu la un bal costumat,inainte de cisitorie.

r]

inaintosii,

N*gu Djuuara dzscinde, pe linie paterna, dintr-ofamilie d.e ori-gine aromdnd a;ezatd aici la sftr;itul secolului al XWil-lea;i care

a dat ydrii mai mulyi oameni de seamd. Linia genealogicd cunos-

cutd tncepe cu un ris+ndbunic ce purta prenumele Trandafr(fu82+), continuhnd cu strdbunicul Gheorghe (Iorgu) Djuuara(rSz4-tS8l ;i cu buniculTrandafr Djuuara (r856-r9j), rninis-tru plenipotenyiar al Romlniei tn mai muhe capitale europene,

care apare euocat adesea tn amintirile autorului. Pe linie maternd,

istoriafamiliei, a Grddi;tenilor, se pierde tn urmd cu ueacuri.

pe linie paterna sunt aromAn, familia tatilui meu venind din,,1 Mungii Pindului, in urmi cu peste doui sute de ani. Mama

provenea dintr-o familie de vechi boieri munteni, din familialui Bunea Gri.disteanu, fost vistier sub Matei Basarab si maredregitor sub Constantin $erban, ctitor al bisericii din Gr5"d$tea,

al satului Bunea gi al Mitropoliei din Bucure;ti."

Frescd din Schitul Bunea

reprezentAndu-lpe ctitorul Bunea

Gridigteanu(secolul al XVll-lea).

l1ti Hrisovul din 1657

,,1 al lui Constantin $erbanvodi, intirind zeci

, :lr de mogii gi sate lui

irl Bunea Gridigteanu.

Jos: Grigore Gridiqteanu,mare-vornic, la vremeacisitoriei sale

cu Eufrosina Rosetti,portrete aflate inposesia strd-strine-poatei lui, DespinaMavrocordat, pringeside Sayn-Wittgenstein.

;,,:r;:: i,ti;:l*.lrl-'; \'*n"rillt

&eil

z4