Joint Programming Initiave Healthy diet for a healty …...alegerea sanatoasa a devenit alegerea...

Joint Programming Initiave

Healthy diet for a healty life

Ioana Ispas National Authority for Scientific Research

Ministry of Education, Research Youth and Sports

INTRODUCERE Sănătatea reprezintă un factor important pentru creşterea economică şi

prosperitatea Europei.

Dieta şi sănătatea sunt acum priorităţile cheie pentru majoritatea statelor

membre ale UE care doresc să se ocupe de combaterea obezităţii şi a

bolilor cronice pentru a face faţă îmbătrânirii populaţiei.

Stilul de viaţă actual evidenţiază faptul că populaţia nu desfăşoară

activităţi fizice şi sportive dar consumă alimente cu o densitate de

energie foarte mare.

Prevalenţa crescută a obezităţii, în special în rândul

copiilor dar şi al adulţilor, poate indica o tendinţă negativă de alimentaţie

şi deficienţe privind activitatea fizică în rândul populaţiei UE.

O mai bună dietă şi cresterea interesului privind activităţile fizice vor

contribui la prevenirea sau reducerea riscului bolilor

astfel putând fi scăzute și costurile ridicate ale serviciilor de sănătate.

OBIECTIVE Îmbunătăţirea stării de sănătate determinată de

alimentaţia sănătoasă, dietă şi activitatea fizică

Dezvoltarea de înaltă calitate a unor produse

alimentare sănătoase, sigure şi durabile pentru o

dietă adecvată

Respectarea necesităţilor nutriţionale şi energetice

ale consumatorilor

Dezvoltarea unor produse inovatoare şi procese

având costuri eficiente şi durabile

Prevenirea prin dietă a bolilor cronice şi creşterea

calităţii vieţii - oferind o dieta sanatoasa

CE SUNT INIȚIATIVELE DE

PROGRAMARE COMUNĂ? JPI

Inițiativele de programare comună (JPI) sunt concepte propuse de Comisia Uniunii Europene

prin care proiectele de cercetare națională și regională să fie planificate, implementate și evaluate în comun cu cele europene,

pentru abordarea sistematizată a unor teme cu importanță strategică și pentru adecvarea efortului financiar-

prin punerea în comun de resurse și a efortului uman.

BENEFICIILE DE

PROGRAMARE COMUNĂ De programarea în comun vor beneficia statele membre, oamenii de

stiinta ai Europei, industria alimentară şi consumatori, deoarece aceasta va:

- face mai uşoar de abordat provocările comune, pentru a dezvolta soluţii

comune şi a vorbi cu o singură voce pe scena internaţională privind

produsele alimentare şi politica in domeniul nutriţiei;

- dezvolta metodologii adecvate, precum şi protocoalele de cercetare;

- ajuta la depăşirea barierelor privind costurile de exploatare în domeniul

ştiinţei şi anumite domenii tehnologice;

- optimiza domeniul de aplicare a programelor de cercetare din întreaga

Europă;

- promova excelenţa ştiinţifică prin apeluri comune cu finanţare comună;

CÂND A APĂRUT DIETA SĂNĂTOASĂ?

Inițiativa de programare în comun O dietă sănătoasă pentru o viață sănătoasă a apărut în primul val al Inițiativelor de programare în comun, fiind identificată ca răspuns la problemele societale majore, având drept justificare creșterea numărului de cazuri de boală care au legătură cu dieta, obezitate, diabet, atât în rândul adulților,

cât și al tinerilor și copiilor.

CONTEXTUL CARE A FAVORIZAT JPI

HLDl

Inițiativa privind programarea comună a fost lansată prin Comunicatul

Comisiei nr. 468/2008 în iulie 2008,pornind de la modelul ERA-Spațiul

European de cercetare- (doc. 10231/30.05.08), Organizarea Grupului la nivel înalt- cerută statelor de către Consiliul

european al competitivității( prin documentul 16.775 din 2 decembrie

2008), și mandatarea acestuia pentru identificarea și fundamentarea

unor arii de cercetare.

În ianuarie 2009, CREST a validat membrii Grupului la nivel înalt, iar

prima întâlnire a Grupului la nivel înalt a avut loc la Bruxelles, la 13

februarie 2009.

JPI HLDL

În iulie 2009, Comisia aprobă recomandarea Consiliului de miniștri

pentru lansarea unei Inițiative pilot de programare în comun pentru

bolile neurodegenerative(inclusiv Altzheimer), care a fost adoptată de

către Consiliul de Competitivitate și celelalte inițiative de programare

comună în cercetare :

1.Agricultura, siguranţa alimentelor, şi schimbările climatice- inițiativă

coordonată de Franţa şi Marea Britanie.

2. Patrimoniul cultural, schimbările climatice şi de securitate- inițiativă

coordonată de Italia.

3. Sănătate, alimentaţie şi prevenirea bolilor legate de dietă- inițiativă

coordonată de Olanda.

JPI HLDL

La 28 aprilie 2010, prin documentele 9585/2010, 9387/2010 și

9388/2010- Comisia încurajează statele membre să:

Dezvolte viziunea,

Să stabilească structura de guvernare,

Să conceapă Agenda de cercetare strategică.

Acesta constituie primul val al inițiativelor, urmând al doilea val cu încă

șase Inițiative.

ALINIEREA LA ALTE INIȚIATIVE

EUROPENE

ETP FOOD FOR LIFE

SCAR (Standing committee Agricultural Research)

EUREKA: EUROAGRI-Foodchain

ALTE JPIs:

Securitatea hranei și schimbările climatice

Îmbătrânirea sănătoasă

AGENDA DE CERCETARE STRATEGICĂ

ESTE CONCEPUTĂ DE MEMBRII CONSILIULUI ȘTIINȚIFIC si descrie actiuni pilot in

domeniul cercetarii

OBIECTIVUL PRINCIPAL PENTRU 2020

Integrarea completă a zonelor de cercetare.

Crearea unui centru european privind activitățile de cercetare în domeniul produselor alimentare, nutriție şi activitatii fizice, care se referă la sănătatea umană.

Îmbunătăţirea comunicării, a cunoştinţelor şi a transferului de tehnologie.

O dieta sanatoasa pentru

o viață sănătoasă

Dieta sănătoasă

reduce incidenţa

legată de boli

prin alimentație

Elaborarea unor politici eficiente

de comunicare, de cunoaştere

şi transferul de tehnologie

Funcţionarea deplină a Spaţiului European de Cercetare:

cooperare şi colaborare în domeniul cercetării

Factorii

determinanţi

de dieta si

activitate

fizică

Producţia de

alimentaţie şi

dietă

Dieta legată

de boli

cronice

Alimente sigure şi durabile

Identificarea de activităţi comune, îmbunătăţirea

infrastructurii în cercetare, armonizarea standardelor de

cercetare, oferind acces la infrastructură, la baze de date,

la studii.

Programe naţionale in domeniul alimentaţiei şi nutriţiei;

UE şi finanţarea regională

DOMENII DE CERCETARE

Domeniile de cercetare care interacţionează sunt:

• Determinanți de dietă şi activitatea fizică

• Dieta şi producţia alimentară

• Dieta legată de boli cronice

DETERMINANȚI PENTRU DIETĂ ȘI

ACTIVITATE FIZICĂ

Scopul general

- Înţelegerea factorilor determinanţi la nivel individual şi de grup în

ceea ce priveşte dieta, activitatea fizica și comportamentul sedentar din

perspectivă biologică, ecologică, psihologică, sociologică şi socio-economică

şi interdependenţele lor.

-Convertirea acestor cunoştinţe într-o promovare mai eficientă a unui

stil de viaţă sănătos.

Asigurarea că alegerea sănătoasă este o alegere ușor de făcut de către

consumatori


ACTIVITATE FIZICĂ

Domeniul cercetării

Alimentația are la bază:

Preferințe alimentare, tradiții alimentare și simbolism.

Importanță au:

-Factorii economici şi preferinţele de consum.

- Consumul de alimente şi băuturi în cantităţi potrivite şi cu compoziţia

necesară contribuie la bunăstare şi îmbătrânirea sănătoasă.

DETERMINANȚI PENTRU

DIETĂ ȘI ACTIVITATE FIZICĂ

Cercetările vizează:

- Înţelegerea impactului importanței sănătății asupra

comportamentului adoptat pentru a face alegeri alimentare şi a se

angaja în activităţi fizice- ,

- Perspectiva asupra modului în care mediile sociale şi fizice

influenţează acest comportament şi modalitățile de a face să

crească înţelegerea consumatorului pentru alegerea de alimente

sanatoase , diete sănătoase şi stiluri de viaţă sănătoase.


DIETĂ ȘI ACTIVITATE FIZICĂ Caracteristicile populației din Europa:

Heterogenitatea obiceiurilor alimentare ale consumatorilor.

Nivelurile diferite de activitate fizica.

Implică: corelatia dintre aportul alimentar, activitatea fizică şi sănătate.

Inegalităţile sociale şi grupuri minoritare.



Rolul factorilor de decizie politică, profesionişti din domeniul

sănătăţii publice, industria alimentară şi a cetăţenilor.

Cercetarea - dezvoltarea celor mai eficiente modalităţi de

îmbunătăţire a sănătăţii publice prin intervenţii asupra dietei şi

activitaților fizice. Conceptual, acest lucru necesită o arhitectură

de alegere, care poate ajuta oamenii să facă alegeri mai bune, fara

a forta anumite rezultate asupra lor.

STRATEGICĂ PILON1



Variabilitatea modelelor de dieta şi activitate fizică observate în Europa,

diversitatea aspectelor culturale, sociale şi de mediu, ajută la înțelegerea

factorilor determinanţi ai alegerii produselor alimentare şi a activitații fizice.

Eforturile de cercetare propuse trebuie să ajungă de la reţelele de

cercetare la un program european integrat.

STRATEGICĂ PILON1



Caracteristici ale determinanților pe categorii de populație:

Perioadele critice pe tot parcursul vietii, cum ar fi sarcina, alăptarea,

copilarie, copilăria şi vârsta înaintată.

Alte caracteristici

Bolile au origini multifactoriale socio-economice, de mediu, şi biologice.

Implicații:

Necesitatea colaborării mai eficiente între științele biologice şi sociale,

ştiinţe economice, de mediu şi de politică .

STRATEGICĂ PILON1



Rezultatele cercetărilor până în prezent:

Deşi au fost ample cercetari în diferite domenii disciplinare,

integrarea rezultatelor este slabă.

O abordare eficientă a activităţilor de integrare implica finanţarea

reţelelor de ştiinţă, care va permite cercetătorilor din diferite discipline de

a colabora şi de a crea baze de date pentru a analiza în continuare.

Acțiuni pilot

• 2012 Prima iniţiativă pentru 2012:

Crearea unei rețele europene trans-disciplinare de cercetare asupra factorilor determinanţi ai comportamentelor de activitate alimentare şi

fizică şi relaţia cu sănătatea şi strategiile celor mai bune practici de punere în aplicare a schimbărilor durabile

• 2015 Crearea de programe pan-europene care să utilizeaze un modele

prospective cu abordări cuprinzătoare asupra dietei şi activității fizice în condiții reale pentru a intelege mai bine cum individul, factorii sociali, de

mediu şi politica interactioneaza pentru a forma comportamente care permit incidenţa bolilor cronice, folosirea studiilor pilot şi de fezabilitate, cu diferite niveluri de complexitate, în intervenţii (inclusiv experimente fizice) pentru a determina cele mai eficiente modalităţi de promovare a

unui stil de viaţă sănătos, vizând de asemenea, inechitatile sociale


ACTIVITATE FIZICĂ

Provocări în cercetare:

Colectarea, integrarea şi evaluarea sistemelor de monitorizare, bazelor de date, factorilor

determinanţi şi rezultatelor măsurabile.

Posibile cu: reţelele europene de cercetare trans-disciplinare care promovează interacţiunile lor.

Participanţii cheie din ştiinţele biologice şi ştiinţele umane şi sociale să patroneze o astfel de reţea

pentru o cercetare predefinită şi să dezvolte strategii pentru activități pan-europene.

Consecință: consolidarea capacităţilor în Europa şi prin integrarea zonelor în care

capacitatea este scăzută: la cercetare axată pe intelegerea comportamentului consumatorului,

alegerile alimentare, activitate fizică şi alte comportamente de stil de viaţă. O provocare

importantă este de a depăşi decalajul dintre cercetare şi transpunerea politicii predefinite de

cercetare care se referă la: tipul de date necesare privind alegerile alimentare de larg consum,

comportamente sedentare şi activitatea fizică, sănătate .

DETERMINANȚI PENTRU DIETĂ ȘI ACTIVITATE

FIZICĂ


Armonizărea metodologiei şi dezvoltarea de proceduri standard

pentru disciplinele relevante, inclusiv ştiinţele sociale şi geografice, cu

scopul de a obţine toate datele relevante, în modul cel mai armonizat.

Armonizarea şi dezvoltarea de metode noi, inovatoare, pentru a măsura

aportul alimentar, activitatea fizică şi obiceiurile sedentare .

Instituirea unui sistem comun de monitorizare şi standardizare a

aportului alimentar şi a modelelor de activitate fizică între ţări. Mai

multe informaţii pot fi obţinute prin punerea în comun a rezultatelor

existente, provenite din studii prospective de cohortă si masuratori

constante ale consumului alimentar.

DETERMINANȚI PENTRU DIETĂ ȘI ACTIVITATE

FIZICĂ


Crearea şi menţinerea unui sistem integrat de baze de date trans-

disciplinare, cu potenţial de analiză secundară -de către cercetători

interesaţi de ipoteze de cercetare specifice, presupunând că datele

iniţiale sunt colectate în conformitate cu cele mai bune practici în

biologice, tradiţii comportamentale, ştiinţe socio-economice şi de

mediu.


ACTIVITATE FIZICĂ

Punerea în aplicare de activităţi sistematice de previziune şi

inițierea de scenarii de construcţii, care includ expertize relevante

din toate ţările UE, de exemplu, prin aplicarea de anchete Delphi

sau abordări de analiză care implică mai multe surse de expertiză.

Scopul generarea unui program comun de cercetare axat pe

integrarea factorilor sociali, de mediu şi biologici relativi la

produsele alimentare, activitatea fizica, sedentarism şi sănătate

relevant pentru nevoile de cercetare europene.

DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ

Producerea de alimente de înalta calitate, sănătoase, sigure şi

durabile.

Provocarea este de a stimula consumatorii europeni să selecteze

produse alimentare care se potrivesc într-un regim alimentar

sănătos şi pentru a stimula industria alimentară să producă

alimente sănătoase într-un mod durabil. În 2030, consumatorii

europeni vor putea alege alimente sanatoase după principiul că:

alegerea sanatoasa a devenit alegerea uşoară.


Inițiativa foii de parcurs pentru biomarkeri de atestare

nutrițională și de sănătate

Obiectivul este de a dezvolta linii directoare pentru un dosar de

menţiuni de sănătate. Definirea strategiilor şi a activităţilor de

cercetare se adresează:

Nevoilor consumatorilor si ale industriei.

Explorarea de noi metodologii / biomarkeri în curs de

dezvoltare- în subgrupuri de consum (grupuri ţintă) sau

persoane fizice, cu risc.


Inițiativa foii de parcurs pentru biomarkeri de atestare

nutrițională și de sănătate.

Scopul general

Îmbunătăţirea calității alimentelor, a sistemelor de producţie, de

distribuţie şi marketing a produselor alimentare, sigure şi durabile.

Consecințe: avantaje de piaţă pentru producătorii de alimente şi

industria alimentară şi a băuturilor.

Conceptul de calitate s-a schimbat de-a lungul anilor.


•2012 Prima iniţiativă pentru 2012:

Configurarea unei foi de parcurs privind iniţiativa pentru biomarkeri de nutriţie şi de sănătate; definirea strategiilor de

cercetare şi lansarea activităţilor de cercetare care se adreseaza nevoilor consumatorilor şi nevoilor industriei faţă de măsurile privind menţiunile de sănătate. Explorarea de noi metodologii

sau biomarkeri emergenți, pentru grupuri ţintă (inclusiv persoane cu risc)

•2015 Prima iniţiativă pentru anul 2015:

Iniţierea de programe de cercetare (printre altele, ERA-NET) având la bază analize cuprinzatoare metabolice a

componentelor alimentare (nutrienti si alte substanțe bioactive, inclusiv efectele microbiotei), în fiziologia umană, cu accent puternic asupra diferitelor grupuri de populaţie, inclusiv la

vârstnici.


Provocări:

Stabilirea unei menţiuni de sănătate şi a unei platforme pentru

biomarkeri pentru definirea sănătății pentru organe (intestin,

creier, sistemul imunitar, sistemul cardiovascular, oase, muşchi,

piele, respirator şi sistemului endocrin), în populaţia generală, şi

pentru subgrupuri definite.

Promovarea programelor de evaluare, care utilizează bio-banci

(omica-based).


Promovarea mai eficientă şi mai coordonate de cercetare (trans-

disciplinare), pe compuși bioactivi noi şi cunoscuți şi îmbunătăţirea bazelor de date despre compoziţia alimentelor,

inclusiv despre biodisponibilitatea aparenta a ingredientelor

(implică EuroFIR).

Promovarea ştiinţei senzoriale (aromă şi textură), referitoare la

saţietate şi controlul produselor alimentare.


PROVOCĂRI 2015:

Optimizarea prelucrării produselor alimentare şi noi modele de

ambalare.

Catalog cu biodisponibilitatea aparenta a ingredientelor.

Utilizarea nanotehnologiilor şi biotehnologii, inclusiv de evaluare a

siguranţei în sistemele de alimentare și a ingredientelor alimentare /a

substanțelor bioactive cu stabilitate îmbunătăţită, de absorbţie şi

eficacitate.


PROVOCĂRI 2015:

Elaborarea şi validarea biomarkerilor de nutriție și de sănătate, utilizarea de noi

metode de genomica functională, metabolomica alimentare,, epigenetică si a markerilor

a explora în studiile umane bazate pe alimente .Definirea, evaluarea şi coordonarea de

cercetare cu privire la structura, relaţiile funcţionale (biodisponibilitate şi bioeficacitate)

a produselor alimentare şi ingredientelor pentru o mai bună proiectare a structurii de

produse alimentare / proprietăţi de nutriție și sănătate.

Definirea de strategii şi metodologii pentru menţiuni de sănătate ( pentru subgrupurile

speciale cu risc) şi de re-evaluare a procesului de evaluare ştiinţifică.


PROVOCĂRI 2015:

Stabilirea scenariu de consolidare a proceselor pentru explorarea

modului în care un stil de viaţă sănătos poate fi mai bine realizat în

limitele economice ale sistemelor actuale de pe piaţă.

Exploreaza conceptul de nutritie personalizată

Exploreaza utilizarea şi siguranţa de tehnologii noi (inclusiv

nanomateriale si nanotehnologii) pentru ingredientele alimentare cu o

mai bună stabilitate, absorbţie şi eficacitate sau caracteristici senzoriale

mai bune.

Reducerea alterării alimentelor şi creşterea durabilităţii produselor

alimentare.


PROVOCĂRI 2015:

Calitatea şi siguranţa alimentelor depinde de eforturile tuturor celor

implicaţi în lanţul complex al producţiei agricole, de prelucrare,

transport, producţia de alimente şi a consumului.

UE şi (OMS) a pus accent pe - siguranţa alimentelor ca o

responsabilitate comună de la fermă la furculiţă.

Problematica privind alterarea produselor alimentare.

Dezvoltarea de strategii de reducere a alterarii produselor alimentare

prin conștientizarea consumatoruluii, îmbunătăţirea sistemelor agricole

şi alimentare de producţie şi de ambalare.


PROVOCĂRI 2015:

Sisteme inteligente de senzori, pentru siguranţa și monitorizarea

alimentelor.

Îmbunătăţirea sistemelor de producţie, privind durabilitatea,

caracteristicile agronomice, tehnologiile transgenice, procesele de

fermentaţie, de separare şi tehnologii de prelucrare.

Dezvoltarea de produse specifice pentru grupuri ţintă: care suferă

de boala celiaca sau intoleranta la lactoza.

Bolile legate de dieta (cardiovasculare, diabet, boli intestinale

inflamatorii ale intestinului şi altele).

Atenția pentru grupurile țintă: persoanele în vârstă, femei însărcinate şi

copii.

DIETA LEGATĂ DE BOLI CRONICE

În 2030, incidenţa a bolilor legate de dieta va fi scăzut în mod

semnificativ şi va continua să scadă ulterior.

Prevenirea bolilor cronice legate de dietă şi creşterea calităţii vieţii - oferind

o dieta sanatoasa.

Provocarea este de a preveni sau întârzia debutul de boli cronice legate de dietă, de

a obţine o mai bună înţelegere a impactului de nutriţie şi stil de viaţă în Europa

asupra sănătăţii umane şi a bolilor.


Îmbunătăţirea capacității de a înţelege legăturile calitative şi cantitative

între dietă, fenotipul nutriţional şi factorii de risc pentru bolile cronice

legate de alimentaţie.

Presupune:

Nevoia de biomarkeri adecvați şi de predicţie, care caracterizează starea

de sănătate, în contextul aportului alimentar şi a schimbărilor fenotipice.

Acest lucru poate fi realizat prin re-analiză a studiilor existente, de

intervenţie dietetică şi prin studii noi.

Scop


Studii epidemiologice pe categorii de produse alimentare (carne, fructe

şi legume) în relație cu componente individuale de alimentare, cum ar fi

fibre, vitamine şi oligoelemente, în relație cu sănătatea umană.

Studii clinice randomizate controlate prvind suplimentele de vitamine .

Studii asupra genomului

În 2030, incidenţa a bolilor legate de dieta va fi scăzut în mod semnificativ şi

va continua să scadă ulterior.


Obţinerea de informaţii cu privire la dieta si a altor factori de stil de viata este

mult mai dificilă şi exigentă decât studiul genotipului, care este bazat doar pe progresele

tehnologice.

O mai bună înţelegere a modului cum dieta contribuie la influențarea sănătații, necesită studii de cohortă de mari dimensiuni, cu o definiţie mai bună a fenotipului.

Studii pe diete integrale, alimente si modele alimentare în evaluarea contribuţiei

acestora la starea de sănătate, precum şi cu privire la interacţiunile lor cu activitatea

fizică şi alte comportamente de sanatate.




Subalimentația, supraalimentarea şi activităţile fizice insuficiente pot

duce la modificari in expresia genelor şi modificări epigenetice care

cauzeaza deficiente importante, în răspunsurile imune şi în creşterea

susceptibilității la boala.

Tehnologiile avansate permit studii ale efectelor pe fiecare nivel , de la

genom la transcriptom, proteom şi metabolom şi a fenotipului uman.




Modul în care dieta afectează condiţionat obezitatea şi provoacă

modificări în controlul aportului alimentar ar trebui studiat de

neurostiinte.

Dieta mamei şi nutriţia copilului sunt factori determinanţi cheie care prin

efectele epigenetice imprimate pot provoca o predispozitie la boală şi

cunoştinţele actuale sunt insuficiente pentru traducerea acestor

informatii în sănătatea publică.

DIETA LEGATĂ DE BOLI

CRONICE

• 2012 Prima iniţiativă pentru 2012:

Crearea unui Fenotip european de evaluare a Nutriţiei şi Iniţiativa de diseminare de date oferind un cadru standard pentru studii de intervenţie umană pe produse alimentare

şi de sănătate şi rezultatele lor fenotipice, cu o bază de date deschisă

• 2015 Prim iniţiativă pentru 2015:

Extinderea datelor existente şi favorizarea studiilor de cohortă legate de dietă , îmbinându-le în bazele de date de nutriție deschise şi iniţierea de noi studii pan-europene

prospective privind relaţia dieta - sănătate, cu noi markeri de sănătate aşa cum rezultă din analiza fenotipică comparativă


Provocări 2015 . Studierea incidenţei bolilor legate de dieta si

stilul de viată. • Lansarea unui scrutin pentru studii de intervenţie existente pentru dietă.

Intensificarea armonizării metodologice şi dezvoltarea de proceduri standard

de operare pentru studii umane, de colectare a probelor, coordonarea desfăşurării

activităţilor de studii de cohorte, îmbunătăţirea standardizării şi accesului la date

genom.

• cercetării cu privire la rolul nutrientilor in expresia genelor şi a reţelelor biologice

privind interacţiunile genetice, epigenetice si dieta-gena pentru a defini mai bine

relaţia de cauzalitate dintre variabilitate genetică, funcţiile genelor, substanţele

nutritive şi fenotipul.

• Crearea de sub-baze de date cu putere de statistică suficientă pentru a

demonstra influenţa diferenţelor genetice şi modelelor de alimentație asupra

parametrilor de sănătate.

Provocări 2015. Gestionarea bolilor de organe şi a malnutriţiei

într-o manieră integrată şi multimodală

Boli cronice împart un fenotip comun clinic şi metabolic Strategii de

nutriţie adecvată în subgrupuri la vârstnici.

Nevoile nutritionale în conformitate cu anomalii de organe specifice

metabolice şi programe specifice de reabilitare.

Abordări multimodale ale malnutriţiei în bolile cronice de organe.

Studiul integrativ al mecanismelor care dau malnutriţie, scaderea masei

musculare si alte anomalii metabolice musculare .

AGENDA DE CERCETARE STRATEGICĂ

PILON 3 ARIA 2 DIETA LEGATĂ DE

BOLI CRONICE Provocări 2015. Gestionarea bolilor de organe şi a malnutriţiei

într-o manieră integrată şi multimodală

Studiul integrativ al mecanismelor care determină malnutriţie, scaderea

masei musculare si alte anomalii metabolice musculare ( activitate fizică

insuficientă, rezistenţa la insulină, tulburări hormonale sau deficienţe

de micronutrienţi), asociate cu boli cronice şi de organe și

identificarea biomarkerilor predictivi.

Construirea de scenarii pentru consecinţele schimbarii de dieta si /

sau de activitate fizică pentru îmbunătăţirea stării de sănătate şi

economie - ceea ce poate fi realizat prin schimbarea de sistem.

CUM ESTE GUVERNATĂ INIȚIATIVA

COMUNĂ HLDL

CONSILIUL DE

MANAGEMENT

Reprezentanți naționali și un

Președinte

CONSILIUL CONSULTATIV AL PĂRȚILOR

INTERESATE SHAB,

SCAR,CREST, KBBE-Net, GPC,

EFSA, CIAA, ETP, BEUC,

CONSILIUL

ȘTIINȚIFIC SAB-15

EXPERȚI

INDIVIDUALI ȘI

UN PREȘEDINTE

SECRETARIAT

GRUP

DE

LUCRU

GRUP

DE

LUCRU

GRUP

DE

LUCRU

Consiliul de management Planifică, ia decizii relevante( în timpul întâlnirilor) şi le pune în

aplicare, solicită sfaturi de la SAB şi Shab, ţinând cont de deliberările

făcute de aceste două consilii.

MB asigura sprijinul politic al iniţiativelor de la statele membre sau alte

state care au aderat la programare.

MB este responsabil pentru luarea de decizii privind SRA –Agenda

Strategică de Cercetare identificând:

• probleme sociale relevante de cercetare,

• instrumente publice de cercetare (regională, naţională şi / sau

europeană), potrivite pentru realizarea obiectivelor,

CUM ESTE GUVERNATĂ INIȚIATIVA

COMUNĂ O DIETA SĂNĂTOASĂ

PENTRU O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ

• Comitetul consultativ al Părților interesate SHAB are rol în

consultanţa JPI şi asigură un schimb adecvat de informaţii cu alte

organisme politice şi alte părţi interesate în domeniul produselor

alimentare şi de sănătate.

Facilitează o reţea strânsă între toţi actorii relevanţi din domeniu.

• Emite observaţii cu privire la proiectele și toate documentele

relevante ale JPI

• La cerere, va monitoriza progresele înregistrate de JPI şi dă sfaturi cu

privire la aspectele strategice.

MEMBRII SAB Aria 1 de cercetare:

Prof. Knut –Inge Klepp-Norvegia [email protected]

Michael J. Gibney- Irlanda [email protected]

Lynn J. Frewer –UK [email protected]

Chantal Simon – Franța [email protected]

Michael Fagelholm- Finlanda [email protected]

Aria 2 de cercetare:

Prof. Dr. Willem de Vos [email protected]

Prof. Francisco Tomas-Barberan Spania [email protected]

Per Åman Suedia [email protected]

Prof. Riita Korpela Finlanda [email protected]

Prof. Chiara Tonelli Italia [email protected]

Aria 3 de cercetare: Prof. Arne Astrup MD, DMSc Danemarca [email protected]

Prof. dr. Hannelore Daniel Germania [email protected]

Prof. Nick Wareham Marea Britanie [email protected]

Prof. Carlos Dieguez Spania [email protected]

mailto:[email protected]


















STADIUL ACTUAL AL DIETEI

SĂNĂTOASE

După elaborarea Vision Document( în septembrie 2010) a urmat

Agenda de cercetare strategică, care a fost finalizată în noiembrie 2011

sub formă de draft.

În timpul conferinţei anuale de la Haga în luna iunie 2012 (14-15 iunie)

HDHL JPI va prezenta agenda de cercetare strategică (SRA).

Conferinţa va reuni părţile interesate importante în sectorul de sănătate

şi nutriţie cum ar fi factorii de decizie politici, oameni de ştiinţă, o

organizaţie din industria non-guvernamentale (ONG-uri), în scopul de

a dezvolta în continuare Agenda strategică de cercetare şi pentru a

sprijini punerea în aplicare.

Urmează a se semna și Memorandumul de înțelegere între

Țările HDHL JPI.

AGEING NUTRITION -Analize comparative

a datelor existente in nutritie si stil de viata la

populatiile in varsta in Europa , in special in zona

Baltica, Centrala si S-E Europei

Competiție:Ungaria, Austria, Belgia,

Cehia, Spania, Grecia, Estonia,

Letonia, Polonia, Romania, Slovenia,

Slovacia, Turcia, Germania, Bulgaria

De la 01.05.2004

până la 01.05.2006

TEMA 1

Coordonator: Rheiniche Friedrich-Wilhelms-Universitatea

Bonn-Germania

Cuvinte cheie: alimentatie , stil de viata, populatie

varstnica

Cost total- EUR 300 000

Aport comunitar: EUR

240 000

Partener român: UMF "Iuliu Haţieganu"

SALUS- Retele europene care sa urmeze

reformularea conceptului de hrana, identificarea si

adoptarea bunei practici pentru SMEs si

consumatori

Competiție:Franta, Ungaria, UK,

Bulgaria, Italia. Slovenia, Romania,

Finlanda, Lituania, Germania,

Spania, Austria

De la 2008-09-01

până la 2012-08-31 TEMA 2

Coordonator: - Tehnogranda -Italia

Cuvinte cheie: regandirea alimentelor, industria de

procesare a hranei, nutritie, eficacitatea costurilor

de analiza, rezultate

Cost total: EUR 834 688

Aport comunitar: EUR Partener român: Institutul national de cercetare -dezvoltare

pentru bioresurse alimentare

ENHR II)Raport privind starea de sanatate si

nutritie

Competiție:Belgia, Danemarca,

Cehia, Finlanda, Franta, Germania,

Grecia, Ungaria, Cipru, Irlanda,

Lituania, Elvetia, Letonia, Norvegia,

Polonia, Portugalia, Estonia, Spania,

Suedia, UK, Slovenia

De la 2006-09-01


Coordonator Universitatea din Viena-Austria

Cuvinte cheie: status sanatate, politica nutritie,

indicatori, suplimente alimentare


Aport comunitar: EUR Partener român: Institutul de sanatate publica „ Iuliu

Moldovan” Cluj Napoca

GPOW- Ghid pentru prevenirea obezitatii la locul

de munca Competiție: Cehia, Cipru, Finlanda,

Germania, Ungaria, Italia, Lituania,

Polonia, Romania,

De la 01.09.2006

până la 30.10.2008

TEMA 3

Coordonator:Institutul de medicina preventiva, de mediu si

sanatate ocupationala-Grecia

Cuvinte cheie: stil de viata, ghid, obezitate, loc de

munca, adult


Aport comunitar: EUR Partener român: Fundatia Romtens

MOVE EUROPE-Campanie pentru imbunatatirea

stilului de viata legat de locul de munca, si

promovarea sanatatii in Europa

Competiție:Islanda, Germania,

Romania, Slovacia, Irlanda,

Finlanda, Estonia, Grecia,

Luxemburg, Letonia, Cipru, Malta,

Bulgaria, Norvegia, Ungaria, Cehia,

Spania, Slovenia, Elvetia, Polonia,

Austria, Belgia

De la 2005-04-01


Coordonator: Universitatea Perugia-Italia

Cuvinte cheie: stil de viata, ghid, obezitate, loc de

munca, adult, loc de munca


817.00

Aport comunitar: EUR 1

998 873

Partener român: Fundatia Romtens

ENTER-NET-Retele de supraveghere dedicate

patogenilor enterici Salmonele, E Coli si

Campylobacter

Competiție:Austria, Belgia, Cipru,

Danemarca, Estonia, Finlanda,

Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda,

Islanda, Letonia, Luxemburg, Malta,

Elvetia, Norvegia, Polonia,

Portugalia, UK, Slovacia, Slovenia,

De la 2004-10-01


Coordonator: Centrul de supraveghere a bolilor infectioase –

Londra- UK

Cuvinte cheie: hrana, boli infectioase, Cost total: EUR 8 704

923

Aport comunitar : EUR 5 Partener român: Institutul Ioan Cantacuzino

11 Raportul dintre microparticulele circulante si

celulele endoteliale progenitoare, un nou marker

celular al disfunctiilor endoteliale induse de

asocierea dintre hipertensiune si

hipercolesterolemie; efectul anti-aterosclerotic al

irbersartanului

Spitalul Clinic de Urgenta

Bucuresti;Spitalul de

Urgenta al M.A.I. Profesor

Dr. D. Gerota

2009-2010 Tema 1.

12 Corelatii endocrino-metabolice si polimorfismul

genic in boala ficatului gras non-alcoolic

Universitatea de Medicina

si Farmacie Craiova

2009-2010 Tema 1.

13 Factori biologici si imunohistochimici de

diagnostic si prognostic in tumorile

neuroendocrine ale tubului digestiv si glandelor

anexe

Institutul Clinic Fundeni

Bucuresti

2009-2010 Tema 3.

14 Optimizarea managementului infectiei cu

Helicobacter pylori la copil prin corelarea

profilului genotipic cu cel fenotipic pentru

ameliorarea prognosticului clinico-evolutiv

imediat si pe termen lung


si Farmacie Carol Davila

Bucuresti

2009-2010 Tema 2.

15 Explorarea sistemului biologic integrativ implicat

in efortul muscular maximal


si Farmacie Craiova

2009-2010 Tema 1.

16 Elaborarea si testarea unei metode complexe de

investigare a predispozitiei pentru obezitate si

cancer de san, bazata pe analiza bioimpedantei

si a regiunilor genomice 5q si 16 q.

Universitatea Bucuresti 2009-2010 Tema 3.

17 Factori predictivi ai raspunsului

serologic,imagistic,imunohistochimic si histologic

hepatic la pacientii cu obezitate morbida si ficat

gras nonalcoolic supusi chirurgiei bariatrice

Institutul Clinic Fundeni

Bucuresti

2009-2010 Tema 3.

18 Tehnologii inovative de conservare si utilizare a

bacteriilor lactice probiotice cu performante

superioare pentru cresterea sigurantei

alimentare

Compania de Cercetari

Aplicative si Investitii SA

Bucuresti

2007-2010 Tema 1.

19 Evaluarea morfo-biochimica si genetica a unor

populatii de hypericum din transilvania in scopul

identificarii si conservarii bioformelor inalt

productive, precum si a utilizarii lor durabile in

fitoterapie

Institutul de Cercetari

Biologice Cluj Napoca

2007-2010 Tema 2.

20 Impactul alimentatiei asupra procesului de

imbatranire

Institutul de Bioresurse

Alimentare

2007-2010 Tema 1.

21 Tehnologii pentru producerea de alimente cu

continut optim de seleniu

Fundatia Sapientia -

Universitatea Sapientia

2007-2010 Tema 2.

ACȚIUNI VIITOARE JPI HDHL

ARMONIZAREA

STANDARDELOR DE

CERCETARE

ETAPA

STRATEGIILOR DE

FINANȚARE

FINANȚARE

COMUNĂ

FP 8

Link-uri utile:

https://www.healthydietforhealthylife.eu/

https://www.healthydietforhealthylife.eu/quetionnairesra

Joint Programming Initiave Healthy diet for a healty …...alegerea sanatoasa a devenit alegerea...

Documents

Transcript of Joint Programming Initiave Healthy diet for a healty …...alegerea sanatoasa a devenit alegerea...