Joint Programming Initiave
Healthy diet for a healty life
Ioana Ispas National Authority for Scientific Research
Ministry of Education, Research Youth and Sports
INTRODUCERE Sănătatea reprezintă un factor important pentru creşterea economică şi
prosperitatea Europei.
Dieta şi sănătatea sunt acum priorităţile cheie pentru majoritatea statelor
membre ale UE care doresc să se ocupe de combaterea obezităţii şi a
bolilor cronice pentru a face faţă îmbătrânirii populaţiei.
Stilul de viaţă actual evidenţiază faptul că populaţia nu desfăşoară
activităţi fizice şi sportive dar consumă alimente cu o densitate de
energie foarte mare.
Prevalenţa crescută a obezităţii, în special în rândul
copiilor dar şi al adulţilor, poate indica o tendinţă negativă de alimentaţie
şi deficienţe privind activitatea fizică în rândul populaţiei UE.
O mai bună dietă şi cresterea interesului privind activităţile fizice vor
contribui la prevenirea sau reducerea riscului bolilor
astfel putând fi scăzute și costurile ridicate ale serviciilor de sănătate.
OBIECTIVE Îmbunătăţirea stării de sănătate determinată de
alimentaţia sănătoasă, dietă şi activitatea fizică
Dezvoltarea de înaltă calitate a unor produse
alimentare sănătoase, sigure şi durabile pentru o
dietă adecvată
Respectarea necesităţilor nutriţionale şi energetice
ale consumatorilor
Dezvoltarea unor produse inovatoare şi procese
având costuri eficiente şi durabile
Prevenirea prin dietă a bolilor cronice şi creşterea
calităţii vieţii - oferind o dieta sanatoasa
CE SUNT INIȚIATIVELE DE
PROGRAMARE COMUNĂ? JPI
Inițiativele de programare comună (JPI) sunt concepte propuse de Comisia Uniunii Europene
prin care proiectele de cercetare națională și regională să fie planificate, implementate și evaluate în comun cu cele europene,
pentru abordarea sistematizată a unor teme cu importanță strategică și pentru adecvarea efortului financiar-
prin punerea în comun de resurse și a efortului uman.
BENEFICIILE DE
PROGRAMARE COMUNĂ De programarea în comun vor beneficia statele membre, oamenii de
stiinta ai Europei, industria alimentară şi consumatori, deoarece aceasta va:
- face mai uşoar de abordat provocările comune, pentru a dezvolta soluţii
comune şi a vorbi cu o singură voce pe scena internaţională privind
produsele alimentare şi politica in domeniul nutriţiei;
- dezvolta metodologii adecvate, precum şi protocoalele de cercetare;
- ajuta la depăşirea barierelor privind costurile de exploatare în domeniul
ştiinţei şi anumite domenii tehnologice;
- optimiza domeniul de aplicare a programelor de cercetare din întreaga
Europă;
- promova excelenţa ştiinţifică prin apeluri comune cu finanţare comună;
CÂND A APĂRUT DIETA SĂNĂTOASĂ?
Inițiativa de programare în comun O dietă sănătoasă pentru o viață sănătoasă a apărut în primul val al Inițiativelor de programare în comun, fiind identificată ca răspuns la problemele societale majore, având drept justificare creșterea numărului de cazuri de boală care au legătură cu dieta, obezitate, diabet, atât în rândul adulților,
cât și al tinerilor și copiilor.
CONTEXTUL CARE A FAVORIZAT JPI
HLDl
Inițiativa privind programarea comună a fost lansată prin Comunicatul
Comisiei nr. 468/2008 în iulie 2008,pornind de la modelul ERA-Spațiul
European de cercetare- (doc. 10231/30.05.08), Organizarea Grupului la nivel înalt- cerută statelor de către Consiliul
european al competitivității( prin documentul 16.775 din 2 decembrie
2008), și mandatarea acestuia pentru identificarea și fundamentarea
unor arii de cercetare.
În ianuarie 2009, CREST a validat membrii Grupului la nivel înalt, iar
prima întâlnire a Grupului la nivel înalt a avut loc la Bruxelles, la 13
februarie 2009.
JPI HLDL
În iulie 2009, Comisia aprobă recomandarea Consiliului de miniștri
pentru lansarea unei Inițiative pilot de programare în comun pentru
bolile neurodegenerative(inclusiv Altzheimer), care a fost adoptată de
către Consiliul de Competitivitate și celelalte inițiative de programare
comună în cercetare :
1.Agricultura, siguranţa alimentelor, şi schimbările climatice- inițiativă
coordonată de Franţa şi Marea Britanie.
2. Patrimoniul cultural, schimbările climatice şi de securitate- inițiativă
coordonată de Italia.
3. Sănătate, alimentaţie şi prevenirea bolilor legate de dietă- inițiativă
coordonată de Olanda.
JPI HLDL
La 28 aprilie 2010, prin documentele 9585/2010, 9387/2010 și
9388/2010- Comisia încurajează statele membre să:
Dezvolte viziunea,
Să stabilească structura de guvernare,
Să conceapă Agenda de cercetare strategică.
Acesta constituie primul val al inițiativelor, urmând al doilea val cu încă
șase Inițiative.
ALINIEREA LA ALTE INIȚIATIVE
EUROPENE
ETP FOOD FOR LIFE
SCAR (Standing committee Agricultural Research)
EUREKA: EUROAGRI-Foodchain
ALTE JPIs:
Securitatea hranei și schimbările climatice
Îmbătrânirea sănătoasă
AGENDA DE CERCETARE STRATEGICĂ
ESTE CONCEPUTĂ DE MEMBRII CONSILIULUI ȘTIINȚIFIC si descrie actiuni pilot in
domeniul cercetarii
OBIECTIVUL PRINCIPAL PENTRU 2020
Integrarea completă a zonelor de cercetare.
Crearea unui centru european privind activitățile de cercetare în domeniul produselor alimentare, nutriție şi activitatii fizice, care se referă la sănătatea umană.
Îmbunătăţirea comunicării, a cunoştinţelor şi a transferului de tehnologie.
O dieta sanatoasa pentru
o viață sănătoasă
Dieta sănătoasă
reduce incidenţa
legată de boli
prin alimentație
Elaborarea unor politici eficiente
de comunicare, de cunoaştere
şi transferul de tehnologie
Funcţionarea deplină a Spaţiului European de Cercetare:
cooperare şi colaborare în domeniul cercetării
Factorii
determinanţi
de dieta si
activitate
fizică
Producţia de
alimentaţie şi
dietă
Dieta legată
de boli
cronice
Alimente sigure şi durabile
Identificarea de activităţi comune, îmbunătăţirea
infrastructurii în cercetare, armonizarea standardelor de
cercetare, oferind acces la infrastructură, la baze de date,
la studii.
Programe naţionale in domeniul alimentaţiei şi nutriţiei;
UE şi finanţarea regională
DOMENII DE CERCETARE
Domeniile de cercetare care interacţionează sunt:
• Determinanți de dietă şi activitatea fizică
• Dieta şi producţia alimentară
• Dieta legată de boli cronice
DETERMINANȚI PENTRU DIETĂ ȘI
ACTIVITATE FIZICĂ
Scopul general
- Înţelegerea factorilor determinanţi la nivel individual şi de grup în
ceea ce priveşte dieta, activitatea fizica și comportamentul sedentar din
perspectivă biologică, ecologică, psihologică, sociologică şi socio-economică
şi interdependenţele lor.
-Convertirea acestor cunoştinţe într-o promovare mai eficientă a unui
stil de viaţă sănătos.
Asigurarea că alegerea sănătoasă este o alegere ușor de făcut de către
consumatori
DETERMINANȚI PENTRU DIETĂ ȘI
ACTIVITATE FIZICĂ
Domeniul cercetării
Alimentația are la bază:
Preferințe alimentare, tradiții alimentare și simbolism.
Importanță au:
-Factorii economici şi preferinţele de consum.
- Consumul de alimente şi băuturi în cantităţi potrivite şi cu compoziţia
necesară contribuie la bunăstare şi îmbătrânirea sănătoasă.
DETERMINANȚI PENTRU
DIETĂ ȘI ACTIVITATE FIZICĂ
Cercetările vizează:
- Înţelegerea impactului importanței sănătății asupra
comportamentului adoptat pentru a face alegeri alimentare şi a se
angaja în activităţi fizice- ,
- Perspectiva asupra modului în care mediile sociale şi fizice
influenţează acest comportament şi modalitățile de a face să
crească înţelegerea consumatorului pentru alegerea de alimente
sanatoase , diete sănătoase şi stiluri de viaţă sănătoase.
DETERMINANȚI PENTRU
DIETĂ ȘI ACTIVITATE FIZICĂ Caracteristicile populației din Europa:
Heterogenitatea obiceiurilor alimentare ale consumatorilor.
Nivelurile diferite de activitate fizica.
Implică: corelatia dintre aportul alimentar, activitatea fizică şi sănătate.
Inegalităţile sociale şi grupuri minoritare.
DETERMINANȚI PENTRU
DIETĂ ȘI ACTIVITATE FIZICĂ
Rolul factorilor de decizie politică, profesionişti din domeniul
sănătăţii publice, industria alimentară şi a cetăţenilor.
Cercetarea - dezvoltarea celor mai eficiente modalităţi de
îmbunătăţire a sănătăţii publice prin intervenţii asupra dietei şi
activitaților fizice. Conceptual, acest lucru necesită o arhitectură
de alegere, care poate ajuta oamenii să facă alegeri mai bune, fara
a forta anumite rezultate asupra lor.
STRATEGICĂ PILON1
DETERMINANȚI PENTRU
DIETĂ ȘI ACTIVITATE FIZICĂ
Variabilitatea modelelor de dieta şi activitate fizică observate în Europa,
diversitatea aspectelor culturale, sociale şi de mediu, ajută la înțelegerea
factorilor determinanţi ai alegerii produselor alimentare şi a activitații fizice.
Eforturile de cercetare propuse trebuie să ajungă de la reţelele de
cercetare la un program european integrat.
STRATEGICĂ PILON1
DETERMINANȚI PENTRU
DIETĂ ȘI ACTIVITATE FIZICĂ
Caracteristici ale determinanților pe categorii de populație:
Perioadele critice pe tot parcursul vietii, cum ar fi sarcina, alăptarea,
copilarie, copilăria şi vârsta înaintată.
Alte caracteristici
Bolile au origini multifactoriale socio-economice, de mediu, şi biologice.
Implicații:
Necesitatea colaborării mai eficiente între științele biologice şi sociale,
ştiinţe economice, de mediu şi de politică .
STRATEGICĂ PILON1
DETERMINANȚI PENTRU
DIETĂ ȘI ACTIVITATE FIZICĂ
Rezultatele cercetărilor până în prezent:
Deşi au fost ample cercetari în diferite domenii disciplinare,
integrarea rezultatelor este slabă.
O abordare eficientă a activităţilor de integrare implica finanţarea
reţelelor de ştiinţă, care va permite cercetătorilor din diferite discipline de
a colabora şi de a crea baze de date pentru a analiza în continuare.
Acțiuni pilot
• 2012 Prima iniţiativă pentru 2012:
Crearea unei rețele europene trans-disciplinare de cercetare asupra factorilor determinanţi ai comportamentelor de activitate alimentare şi
fizică şi relaţia cu sănătatea şi strategiile celor mai bune practici de punere în aplicare a schimbărilor durabile
• 2015 Crearea de programe pan-europene care să utilizeaze un modele
prospective cu abordări cuprinzătoare asupra dietei şi activității fizice în condiții reale pentru a intelege mai bine cum individul, factorii sociali, de
mediu şi politica interactioneaza pentru a forma comportamente care permit incidenţa bolilor cronice, folosirea studiilor pilot şi de fezabilitate, cu diferite niveluri de complexitate, în intervenţii (inclusiv experimente fizice) pentru a determina cele mai eficiente modalităţi de promovare a
unui stil de viaţă sănătos, vizând de asemenea, inechitatile sociale
DETERMINANȚI PENTRU DIETĂ ȘI
ACTIVITATE FIZICĂ
Provocări în cercetare:
Colectarea, integrarea şi evaluarea sistemelor de monitorizare, bazelor de date, factorilor
determinanţi şi rezultatelor măsurabile.
Posibile cu: reţelele europene de cercetare trans-disciplinare care promovează interacţiunile lor.
Participanţii cheie din ştiinţele biologice şi ştiinţele umane şi sociale să patroneze o astfel de reţea
pentru o cercetare predefinită şi să dezvolte strategii pentru activități pan-europene.
Consecință: consolidarea capacităţilor în Europa şi prin integrarea zonelor în care
capacitatea este scăzută: la cercetare axată pe intelegerea comportamentului consumatorului,
alegerile alimentare, activitate fizică şi alte comportamente de stil de viaţă. O provocare
importantă este de a depăşi decalajul dintre cercetare şi transpunerea politicii predefinite de
cercetare care se referă la: tipul de date necesare privind alegerile alimentare de larg consum,
comportamente sedentare şi activitatea fizică, sănătate .
DETERMINANȚI PENTRU DIETĂ ȘI ACTIVITATE
FIZICĂ
Provocări în cercetare:
Armonizărea metodologiei şi dezvoltarea de proceduri standard
pentru disciplinele relevante, inclusiv ştiinţele sociale şi geografice, cu
scopul de a obţine toate datele relevante, în modul cel mai armonizat.
Armonizarea şi dezvoltarea de metode noi, inovatoare, pentru a măsura
aportul alimentar, activitatea fizică şi obiceiurile sedentare .
Instituirea unui sistem comun de monitorizare şi standardizare a
aportului alimentar şi a modelelor de activitate fizică între ţări. Mai
multe informaţii pot fi obţinute prin punerea în comun a rezultatelor
existente, provenite din studii prospective de cohortă si masuratori
constante ale consumului alimentar.
DETERMINANȚI PENTRU DIETĂ ȘI ACTIVITATE
FIZICĂ
Provocări în cercetare:
Crearea şi menţinerea unui sistem integrat de baze de date trans-
disciplinare, cu potenţial de analiză secundară -de către cercetători
interesaţi de ipoteze de cercetare specifice, presupunând că datele
iniţiale sunt colectate în conformitate cu cele mai bune practici în
biologice, tradiţii comportamentale, ştiinţe socio-economice şi de
mediu.
DETERMINANȚI PENTRU DIETĂ ȘI
ACTIVITATE FIZICĂ
Punerea în aplicare de activităţi sistematice de previziune şi
inițierea de scenarii de construcţii, care includ expertize relevante
din toate ţările UE, de exemplu, prin aplicarea de anchete Delphi
sau abordări de analiză care implică mai multe surse de expertiză.
Scopul generarea unui program comun de cercetare axat pe
integrarea factorilor sociali, de mediu şi biologici relativi la
produsele alimentare, activitatea fizica, sedentarism şi sănătate
relevant pentru nevoile de cercetare europene.
DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ
Producerea de alimente de înalta calitate, sănătoase, sigure şi
durabile.
Provocarea este de a stimula consumatorii europeni să selecteze
produse alimentare care se potrivesc într-un regim alimentar
sănătos şi pentru a stimula industria alimentară să producă
alimente sănătoase într-un mod durabil. În 2030, consumatorii
europeni vor putea alege alimente sanatoase după principiul că:
alegerea sanatoasa a devenit alegerea uşoară.
DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ
Inițiativa foii de parcurs pentru biomarkeri de atestare
nutrițională și de sănătate
Obiectivul este de a dezvolta linii directoare pentru un dosar de
menţiuni de sănătate. Definirea strategiilor şi a activităţilor de
cercetare se adresează:
Nevoilor consumatorilor si ale industriei.
Explorarea de noi metodologii / biomarkeri în curs de
dezvoltare- în subgrupuri de consum (grupuri ţintă) sau
persoane fizice, cu risc.
DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ
Inițiativa foii de parcurs pentru biomarkeri de atestare
nutrițională și de sănătate.
Scopul general
Îmbunătăţirea calității alimentelor, a sistemelor de producţie, de
distribuţie şi marketing a produselor alimentare, sigure şi durabile.
Consecințe: avantaje de piaţă pentru producătorii de alimente şi
industria alimentară şi a băuturilor.
Conceptul de calitate s-a schimbat de-a lungul anilor.
DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ
•2012 Prima iniţiativă pentru 2012:
Configurarea unei foi de parcurs privind iniţiativa pentru biomarkeri de nutriţie şi de sănătate; definirea strategiilor de
cercetare şi lansarea activităţilor de cercetare care se adreseaza nevoilor consumatorilor şi nevoilor industriei faţă de măsurile privind menţiunile de sănătate. Explorarea de noi metodologii
sau biomarkeri emergenți, pentru grupuri ţintă (inclusiv persoane cu risc)
•2015 Prima iniţiativă pentru anul 2015:
Iniţierea de programe de cercetare (printre altele, ERA-NET) având la bază analize cuprinzatoare metabolice a
componentelor alimentare (nutrienti si alte substanțe bioactive, inclusiv efectele microbiotei), în fiziologia umană, cu accent puternic asupra diferitelor grupuri de populaţie, inclusiv la
vârstnici.
DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ
Provocări:
Stabilirea unei menţiuni de sănătate şi a unei platforme pentru
biomarkeri pentru definirea sănătății pentru organe (intestin,
creier, sistemul imunitar, sistemul cardiovascular, oase, muşchi,
piele, respirator şi sistemului endocrin), în populaţia generală, şi
pentru subgrupuri definite.
Promovarea programelor de evaluare, care utilizează bio-banci
(omica-based).
DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ
Promovarea mai eficientă şi mai coordonate de cercetare (trans-
disciplinare), pe compuși bioactivi noi şi cunoscuți şi îmbunătăţirea bazelor de date despre compoziţia alimentelor,
inclusiv despre biodisponibilitatea aparenta a ingredientelor
(implică EuroFIR).
Promovarea ştiinţei senzoriale (aromă şi textură), referitoare la
saţietate şi controlul produselor alimentare.
DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ
PROVOCĂRI 2015:
Optimizarea prelucrării produselor alimentare şi noi modele de
ambalare.
Catalog cu biodisponibilitatea aparenta a ingredientelor.
Utilizarea nanotehnologiilor şi biotehnologii, inclusiv de evaluare a
siguranţei în sistemele de alimentare și a ingredientelor alimentare /a
substanțelor bioactive cu stabilitate îmbunătăţită, de absorbţie şi
eficacitate.
DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ
PROVOCĂRI 2015:
Elaborarea şi validarea biomarkerilor de nutriție și de sănătate, utilizarea de noi
metode de genomica functională, metabolomica alimentare,, epigenetică si a markerilor
a explora în studiile umane bazate pe alimente .Definirea, evaluarea şi coordonarea de
cercetare cu privire la structura, relaţiile funcţionale (biodisponibilitate şi bioeficacitate)
a produselor alimentare şi ingredientelor pentru o mai bună proiectare a structurii de
produse alimentare / proprietăţi de nutriție și sănătate.
Definirea de strategii şi metodologii pentru menţiuni de sănătate ( pentru subgrupurile
speciale cu risc) şi de re-evaluare a procesului de evaluare ştiinţifică.
DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ
PROVOCĂRI 2015:
Stabilirea scenariu de consolidare a proceselor pentru explorarea
modului în care un stil de viaţă sănătos poate fi mai bine realizat în
limitele economice ale sistemelor actuale de pe piaţă.
Exploreaza conceptul de nutritie personalizată
Exploreaza utilizarea şi siguranţa de tehnologii noi (inclusiv
nanomateriale si nanotehnologii) pentru ingredientele alimentare cu o
mai bună stabilitate, absorbţie şi eficacitate sau caracteristici senzoriale
mai bune.
Reducerea alterării alimentelor şi creşterea durabilităţii produselor
alimentare.
DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ
PROVOCĂRI 2015:
Calitatea şi siguranţa alimentelor depinde de eforturile tuturor celor
implicaţi în lanţul complex al producţiei agricole, de prelucrare,
transport, producţia de alimente şi a consumului.
UE şi (OMS) a pus accent pe - siguranţa alimentelor ca o
responsabilitate comună de la fermă la furculiţă.
Problematica privind alterarea produselor alimentare.
Dezvoltarea de strategii de reducere a alterarii produselor alimentare
prin conștientizarea consumatoruluii, îmbunătăţirea sistemelor agricole
şi alimentare de producţie şi de ambalare.
DIETA ȘI PRODUCȚIA DE HRANĂ
PROVOCĂRI 2015:
Sisteme inteligente de senzori, pentru siguranţa și monitorizarea
alimentelor.
Îmbunătăţirea sistemelor de producţie, privind durabilitatea,
caracteristicile agronomice, tehnologiile transgenice, procesele de
fermentaţie, de separare şi tehnologii de prelucrare.
Dezvoltarea de produse specifice pentru grupuri ţintă: care suferă
de boala celiaca sau intoleranta la lactoza.
Bolile legate de dieta (cardiovasculare, diabet, boli intestinale
inflamatorii ale intestinului şi altele).
Atenția pentru grupurile țintă: persoanele în vârstă, femei însărcinate şi
copii.
DIETA LEGATĂ DE BOLI CRONICE
În 2030, incidenţa a bolilor legate de dieta va fi scăzut în mod
semnificativ şi va continua să scadă ulterior.
Prevenirea bolilor cronice legate de dietă şi creşterea calităţii vieţii - oferind
o dieta sanatoasa.
Provocarea este de a preveni sau întârzia debutul de boli cronice legate de dietă, de
a obţine o mai bună înţelegere a impactului de nutriţie şi stil de viaţă în Europa
asupra sănătăţii umane şi a bolilor.
DIETA LEGATĂ DE BOLI CRONICE
Îmbunătăţirea capacității de a înţelege legăturile calitative şi cantitative
între dietă, fenotipul nutriţional şi factorii de risc pentru bolile cronice
legate de alimentaţie.
Presupune:
Nevoia de biomarkeri adecvați şi de predicţie, care caracterizează starea
de sănătate, în contextul aportului alimentar şi a schimbărilor fenotipice.
Acest lucru poate fi realizat prin re-analiză a studiilor existente, de
intervenţie dietetică şi prin studii noi.
Scop
DIETA LEGATĂ DE BOLI CRONICE
Studii epidemiologice pe categorii de produse alimentare (carne, fructe
şi legume) în relație cu componente individuale de alimentare, cum ar fi
fibre, vitamine şi oligoelemente, în relație cu sănătatea umană.
Studii clinice randomizate controlate prvind suplimentele de vitamine .
Studii asupra genomului
În 2030, incidenţa a bolilor legate de dieta va fi scăzut în mod semnificativ şi
va continua să scadă ulterior.
DIETA LEGATĂ DE BOLI CRONICE
Obţinerea de informaţii cu privire la dieta si a altor factori de stil de viata este
mult mai dificilă şi exigentă decât studiul genotipului, care este bazat doar pe progresele
tehnologice.
O mai bună înţelegere a modului cum dieta contribuie la influențarea sănătații, necesită studii de cohortă de mari dimensiuni, cu o definiţie mai bună a fenotipului.
Studii pe diete integrale, alimente si modele alimentare în evaluarea contribuţiei
acestora la starea de sănătate, precum şi cu privire la interacţiunile lor cu activitatea
fizică şi alte comportamente de sanatate.
În 2030, incidenţa a bolilor legate de dieta va fi scăzut în mod semnificativ şi
va continua să scadă ulterior.
DIETA LEGATĂ DE BOLI CRONICE
Subalimentația, supraalimentarea şi activităţile fizice insuficiente pot
duce la modificari in expresia genelor şi modificări epigenetice care
cauzeaza deficiente importante, în răspunsurile imune şi în creşterea
susceptibilității la boala.
Tehnologiile avansate permit studii ale efectelor pe fiecare nivel , de la
genom la transcriptom, proteom şi metabolom şi a fenotipului uman.
În 2030, incidenţa a bolilor legate de dieta va fi scăzut în mod semnificativ şi
va continua să scadă ulterior.
DIETA LEGATĂ DE BOLI CRONICE
Modul în care dieta afectează condiţionat obezitatea şi provoacă
modificări în controlul aportului alimentar ar trebui studiat de
neurostiinte.
Dieta mamei şi nutriţia copilului sunt factori determinanţi cheie care prin
efectele epigenetice imprimate pot provoca o predispozitie la boală şi
cunoştinţele actuale sunt insuficiente pentru traducerea acestor
informatii în sănătatea publică.
DIETA LEGATĂ DE BOLI
CRONICE
• 2012 Prima iniţiativă pentru 2012:
Crearea unui Fenotip european de evaluare a Nutriţiei şi Iniţiativa de diseminare de date oferind un cadru standard pentru studii de intervenţie umană pe produse alimentare
şi de sănătate şi rezultatele lor fenotipice, cu o bază de date deschisă
• 2015 Prim iniţiativă pentru 2015:
Extinderea datelor existente şi favorizarea studiilor de cohortă legate de dietă , îmbinându-le în bazele de date de nutriție deschise şi iniţierea de noi studii pan-europene
prospective privind relaţia dieta - sănătate, cu noi markeri de sănătate aşa cum rezultă din analiza fenotipică comparativă
DIETA LEGATĂ DE BOLI CRONICE
Provocări 2015 . Studierea incidenţei bolilor legate de dieta si
stilul de viată. • Lansarea unui scrutin pentru studii de intervenţie existente pentru dietă.
Intensificarea armonizării metodologice şi dezvoltarea de proceduri standard
de operare pentru studii umane, de colectare a probelor, coordonarea desfăşurării
activităţilor de studii de cohorte, îmbunătăţirea standardizării şi accesului la date
genom.
• cercetării cu privire la rolul nutrientilor in expresia genelor şi a reţelelor biologice
privind interacţiunile genetice, epigenetice si dieta-gena pentru a defini mai bine
relaţia de cauzalitate dintre variabilitate genetică, funcţiile genelor, substanţele
nutritive şi fenotipul.
• Crearea de sub-baze de date cu putere de statistică suficientă pentru a
demonstra influenţa diferenţelor genetice şi modelelor de alimentație asupra
parametrilor de sănătate.
Provocări 2015. Gestionarea bolilor de organe şi a malnutriţiei
într-o manieră integrată şi multimodală
Boli cronice împart un fenotip comun clinic şi metabolic Strategii de
nutriţie adecvată în subgrupuri la vârstnici.
Nevoile nutritionale în conformitate cu anomalii de organe specifice
metabolice şi programe specifice de reabilitare.
Abordări multimodale ale malnutriţiei în bolile cronice de organe.
Studiul integrativ al mecanismelor care dau malnutriţie, scaderea masei
musculare si alte anomalii metabolice musculare .
AGENDA DE CERCETARE STRATEGICĂ
PILON 3 ARIA 2 DIETA LEGATĂ DE
BOLI CRONICE Provocări 2015. Gestionarea bolilor de organe şi a malnutriţiei
într-o manieră integrată şi multimodală
Studiul integrativ al mecanismelor care determină malnutriţie, scaderea
masei musculare si alte anomalii metabolice musculare ( activitate fizică
insuficientă, rezistenţa la insulină, tulburări hormonale sau deficienţe
de micronutrienţi), asociate cu boli cronice şi de organe și
identificarea biomarkerilor predictivi.
Construirea de scenarii pentru consecinţele schimbarii de dieta si /
sau de activitate fizică pentru îmbunătăţirea stării de sănătate şi
economie - ceea ce poate fi realizat prin schimbarea de sistem.
CUM ESTE GUVERNATĂ INIȚIATIVA
COMUNĂ HLDL
CONSILIUL DE
MANAGEMENT
Reprezentanți naționali și un
Președinte
CONSILIUL CONSULTATIV AL PĂRȚILOR
INTERESATE SHAB,
SCAR,CREST, KBBE-Net, GPC,
EFSA, CIAA, ETP, BEUC,
CONSILIUL
ȘTIINȚIFIC SAB-15
EXPERȚI
INDIVIDUALI ȘI
UN PREȘEDINTE
SECRETARIAT
GRUP
DE
LUCRU
GRUP
DE
LUCRU
GRUP
DE
LUCRU
Consiliul de management Planifică, ia decizii relevante( în timpul întâlnirilor) şi le pune în
aplicare, solicită sfaturi de la SAB şi Shab, ţinând cont de deliberările
făcute de aceste două consilii.
MB asigura sprijinul politic al iniţiativelor de la statele membre sau alte
state care au aderat la programare.
MB este responsabil pentru luarea de decizii privind SRA –Agenda
Strategică de Cercetare identificând:
• probleme sociale relevante de cercetare,
• instrumente publice de cercetare (regională, naţională şi / sau
europeană), potrivite pentru realizarea obiectivelor,
CUM ESTE GUVERNATĂ INIȚIATIVA
COMUNĂ O DIETA SĂNĂTOASĂ
PENTRU O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ
• Comitetul consultativ al Părților interesate SHAB are rol în
consultanţa JPI şi asigură un schimb adecvat de informaţii cu alte
organisme politice şi alte părţi interesate în domeniul produselor
alimentare şi de sănătate.
Facilitează o reţea strânsă între toţi actorii relevanţi din domeniu.
• Emite observaţii cu privire la proiectele și toate documentele
relevante ale JPI
• La cerere, va monitoriza progresele înregistrate de JPI şi dă sfaturi cu
privire la aspectele strategice.
MEMBRII SAB Aria 1 de cercetare:
Prof. Knut –Inge Klepp-Norvegia [email protected]
Michael J. Gibney- Irlanda [email protected]
Lynn J. Frewer –UK [email protected]
Chantal Simon – Franța [email protected]
Michael Fagelholm- Finlanda [email protected]
Aria 2 de cercetare:
Prof. Dr. Willem de Vos [email protected]
Prof. Francisco Tomas-Barberan Spania [email protected]
Per Åman Suedia [email protected]
Prof. Riita Korpela Finlanda [email protected]
Prof. Chiara Tonelli Italia [email protected]
Aria 3 de cercetare: Prof. Arne Astrup MD, DMSc Danemarca [email protected]
Prof. dr. Hannelore Daniel Germania [email protected]
Prof. Nick Wareham Marea Britanie [email protected]
Prof. Carlos Dieguez Spania [email protected]
STADIUL ACTUAL AL DIETEI
SĂNĂTOASE
După elaborarea Vision Document( în septembrie 2010) a urmat
Agenda de cercetare strategică, care a fost finalizată în noiembrie 2011
sub formă de draft.
În timpul conferinţei anuale de la Haga în luna iunie 2012 (14-15 iunie)
HDHL JPI va prezenta agenda de cercetare strategică (SRA).
Conferinţa va reuni părţile interesate importante în sectorul de sănătate
şi nutriţie cum ar fi factorii de decizie politici, oameni de ştiinţă, o
organizaţie din industria non-guvernamentale (ONG-uri), în scopul de
a dezvolta în continuare Agenda strategică de cercetare şi pentru a
sprijini punerea în aplicare.
Urmează a se semna și Memorandumul de înțelegere între
Țările HDHL JPI.
AGEING NUTRITION -Analize comparative
a datelor existente in nutritie si stil de viata la
populatiile in varsta in Europa , in special in zona
Baltica, Centrala si S-E Europei
Competiție:Ungaria, Austria, Belgia,
Cehia, Spania, Grecia, Estonia,
Letonia, Polonia, Romania, Slovenia,
Slovacia, Turcia, Germania, Bulgaria
De la 01.05.2004
până la 01.05.2006
TEMA 1
Coordonator: Rheiniche Friedrich-Wilhelms-Universitatea
Bonn-Germania
Cuvinte cheie: alimentatie , stil de viata, populatie
varstnica
Cost total- EUR 300 000
Aport comunitar: EUR
240 000
Partener român: UMF "Iuliu Haţieganu"
SALUS- Retele europene care sa urmeze
reformularea conceptului de hrana, identificarea si
adoptarea bunei practici pentru SMEs si
consumatori
Competiție:Franta, Ungaria, UK,
Bulgaria, Italia. Slovenia, Romania,
Finlanda, Lituania, Germania,
Spania, Austria
De la 2008-09-01
până la 2012-08-31 TEMA 2
Coordonator: - Tehnogranda -Italia
Cuvinte cheie: regandirea alimentelor, industria de
procesare a hranei, nutritie, eficacitatea costurilor
de analiza, rezultate
Cost total: EUR 834 688
Aport comunitar: EUR Partener român: Institutul national de cercetare -dezvoltare
pentru bioresurse alimentare
ENHR II)Raport privind starea de sanatate si
nutritie
Competiție:Belgia, Danemarca,
Cehia, Finlanda, Franta, Germania,
Grecia, Ungaria, Cipru, Irlanda,
Lituania, Elvetia, Letonia, Norvegia,
Polonia, Portugalia, Estonia, Spania,
Suedia, UK, Slovenia
De la 2006-09-01
până la 2009-11-30 TEMA 3
Coordonator Universitatea din Viena-Austria
Cuvinte cheie: status sanatate, politica nutritie,
indicatori, suplimente alimentare
Cost total: EUR 410 781
Aport comunitar: EUR Partener român: Institutul de sanatate publica „ Iuliu
Moldovan” Cluj Napoca
GPOW- Ghid pentru prevenirea obezitatii la locul
de munca Competiție: Cehia, Cipru, Finlanda,
Germania, Ungaria, Italia, Lituania,
Polonia, Romania,
De la 01.09.2006
până la 30.10.2008
TEMA 3
Coordonator:Institutul de medicina preventiva, de mediu si
sanatate ocupationala-Grecia
Cuvinte cheie: stil de viata, ghid, obezitate, loc de
munca, adult
Cost total: EUR 341 454
Aport comunitar: EUR Partener român: Fundatia Romtens
MOVE EUROPE-Campanie pentru imbunatatirea
stilului de viata legat de locul de munca, si
promovarea sanatatii in Europa
Competiție:Islanda, Germania,
Romania, Slovacia, Irlanda,
Finlanda, Estonia, Grecia,
Luxemburg, Letonia, Cipru, Malta,
Bulgaria, Norvegia, Ungaria, Cehia,
Spania, Slovenia, Elvetia, Polonia,
Austria, Belgia
De la 2005-04-01
până la 2014-03-31 TEMA 1
Coordonator: Universitatea Perugia-Italia
Cuvinte cheie: stil de viata, ghid, obezitate, loc de
munca, adult, loc de munca
Cost total: EUR 1 129
817.00
Aport comunitar: EUR 1
998 873
Partener român: Fundatia Romtens
ENTER-NET-Retele de supraveghere dedicate
patogenilor enterici Salmonele, E Coli si
Campylobacter
Competiție:Austria, Belgia, Cipru,
Danemarca, Estonia, Finlanda,
Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda,
Islanda, Letonia, Luxemburg, Malta,
Elvetia, Norvegia, Polonia,
Portugalia, UK, Slovacia, Slovenia,
De la 2004-10-01
până la 2005-09-30 TEMA 3
Coordonator: Centrul de supraveghere a bolilor infectioase –
Londra- UK
Cuvinte cheie: hrana, boli infectioase, Cost total: EUR 8 704
923
Aport comunitar : EUR 5 Partener român: Institutul Ioan Cantacuzino
11 Raportul dintre microparticulele circulante si
celulele endoteliale progenitoare, un nou marker
celular al disfunctiilor endoteliale induse de
asocierea dintre hipertensiune si
hipercolesterolemie; efectul anti-aterosclerotic al
irbersartanului
Spitalul Clinic de Urgenta
Bucuresti;Spitalul de
Urgenta al M.A.I. Profesor
Dr. D. Gerota
2009-2010 Tema 1.
12 Corelatii endocrino-metabolice si polimorfismul
genic in boala ficatului gras non-alcoolic
Universitatea de Medicina
si Farmacie Craiova
2009-2010 Tema 1.
13 Factori biologici si imunohistochimici de
diagnostic si prognostic in tumorile
neuroendocrine ale tubului digestiv si glandelor
anexe
Institutul Clinic Fundeni
Bucuresti
2009-2010 Tema 3.
14 Optimizarea managementului infectiei cu
Helicobacter pylori la copil prin corelarea
profilului genotipic cu cel fenotipic pentru
ameliorarea prognosticului clinico-evolutiv
imediat si pe termen lung
Universitatea de Medicina
si Farmacie Carol Davila
Bucuresti
2009-2010 Tema 2.
15 Explorarea sistemului biologic integrativ implicat
in efortul muscular maximal
Universitatea de Medicina
si Farmacie Craiova
2009-2010 Tema 1.
16 Elaborarea si testarea unei metode complexe de
investigare a predispozitiei pentru obezitate si
cancer de san, bazata pe analiza bioimpedantei
si a regiunilor genomice 5q si 16 q.
Universitatea Bucuresti 2009-2010 Tema 3.
17 Factori predictivi ai raspunsului
serologic,imagistic,imunohistochimic si histologic
hepatic la pacientii cu obezitate morbida si ficat
gras nonalcoolic supusi chirurgiei bariatrice
Institutul Clinic Fundeni
Bucuresti
2009-2010 Tema 3.
18 Tehnologii inovative de conservare si utilizare a
bacteriilor lactice probiotice cu performante
superioare pentru cresterea sigurantei
alimentare
Compania de Cercetari
Aplicative si Investitii SA
Bucuresti
2007-2010 Tema 1.
19 Evaluarea morfo-biochimica si genetica a unor
populatii de hypericum din transilvania in scopul
identificarii si conservarii bioformelor inalt
productive, precum si a utilizarii lor durabile in
fitoterapie
Institutul de Cercetari
Biologice Cluj Napoca
2007-2010 Tema 2.
20 Impactul alimentatiei asupra procesului de
imbatranire
Institutul de Bioresurse
Alimentare
2007-2010 Tema 1.
21 Tehnologii pentru producerea de alimente cu
continut optim de seleniu
Fundatia Sapientia -
Universitatea Sapientia
2007-2010 Tema 2.
ACȚIUNI VIITOARE JPI HDHL
ARMONIZAREA
STANDARDELOR DE
CERCETARE
ETAPA
STRATEGIILOR DE
FINANȚARE
FINANȚARE
COMUNĂ
FP 8
Link-uri utile:
https://www.healthydietforhealthylife.eu/
Top Related