alegerea semintelor

8/6/2019 alegerea semintelor

1/21

CONSIDERATII ASUPRA CALITATII SEMINTELORFORESTIERE de Ing. ION LUPEIntroducere.

In lucrdrile de impEduriri pe 'cale artificiald, ameliordride arborete s, i peste tot unde se folosesc pueti produqi in pe-pinierS, cunoaqterea calitSlii seminleior este d'e-o importanldfoarte mare, din urm5toarele motive:

Fig. 1, .Pueii de molid cresculi inghesuili din cauzd cd s'a pus preir multisdmdntd la rigol5.

1) pentru ape rigold, ceiacecari sunt obligalineasce.194

nu face risipd punAnd prea multe simAntdaduce dupd sine o rea desvol'tarea puelilorsd creascd nghesuiii p'recum Ei o risipd b5-


2/21

2) pentru a nu face risip5 de spaliu punAnd prea pu{indsdmdnti pe rigoli, care ar da un numd.r mic de pr"t", i" lro"trebui ingrijili gi lucrali pe un spafiu prea mar,e fald de numd_nrl restrAns al lor.3) pentru a gti aproximativ dinainte: pe oe numdr depueli putem conta la o anumiti cantitate de simAnfi, semdnaticorect, la timpul potrivit 9i ingrijiti in aEa el, lncdt si nu avempierderi cauzate de alli factori exteriori (insecte, ger, arqildetc.) in afard de cei cuprinpi in simAnl5Dar calitatea seminfelor mai trebuie cunoscutd, in afaride considerentere s'vicurturale ardtate mai inainte qi din con-siderente economice pi anume acelea privitoare la prelul ei,Aceasta pentru a nu plbti prea scump o sdmAnli a cdrei cali_tate lasd de dorit qi pentru a putea cere un prel mai marecand prin lucririle de purificare a ei ii vom ameriora caritatea.Pe de altd parte, IdsAnd aoparte calitilile germinative, dereproducere, o s5mAnld, care conline multe impuritdfi, pro_voacd in afard de deteriorarea acestor calitili d,in cauza impu_

rit[filor gi o serie de cheltueli de transport qi manipulare, cariingreuiazd mult prelul ei de cost Ia locul de semdnat, mai cuseamd cAnd aceasta e adusd drn alte pdrli gi e supusd chettue_lilor de transport.In cercetdrile care fac obiectul acestei rucr6ri se va ve-dea clar adevirul exprimat in afirmaliile de mai sus.cercet6rile s'au f5cut asupra serninlei de ulm de Turche-stan (tllmus pumila L.) recoltati in vara anului 1940 din grd_dina Mitropoliei din Chiqindu- E1c s'au fdcut perrtru a ardta,celor ce se ocupd cu cornerlul de seminfe, influenfa calitdliiseminlelor asupra prelurilor, iar celor ce le folosesc _ decisilvicultorilor noqtri - influenla acesteia a,supraculturilor inpepiniere, dat fiind cH in general la noi se Iorosescdatele pre-scripliunilor streine (din Agenda forestierd ;i alte manuare) carinu se potrivesc intocmai condifiunilor dela noi.Aceasti lucrare mai are ca scop sd trezeascd, in cei cese ocupd de recoltarea, comerlul qi schimbul de seminle fores-tiere, dorinta de-a obline sdmAnld de o calitate cAt mai bund,pentru a putea cere pi un prg! mai mare pentru ea, cAt gipentru a putea furniza peste hotare marfl care sE ne onoreze.1 95


3/21

Determinarea calitdtii seminfelor'Prin calitatea unei recolte de seminle inlelegem o serie

de proprietili qi insuqiri pe cari aceasta e are, ca: puritate, fa-cultate germinativS, facultatea de a rdsdri 9i de-a da pueti via-bili. Deci determinarea calitdlii unei seminte inseamnd deter-minarea tuturon acestor proprietSli in parte gi unirea ior in-tr'o formulS final5 care si ne arate adevdrata valoare a se'minlei.

In cele ce urmeazd vom vedea cum se determin6 toateaceste proprietSli gi felul cum ele influenteazd pretul qi va-loarea culturald a semintei.

Co.titatea seminlelor d.e ulm de Turch'estan dt'n recolta 7940'Institutul de oercetdri 5i Experimentalie Forestierd a introdus de

caliva ani in culturile experimentale 9i in special in cele executate instepS o specie noud de ulm. Acest ulm a fost gesit la noi, in gradinaEpiscopiei din chiqin5u qi se pare a avea un viitor frumos pentru cultu-rile forestiere in stepa 5i pe terenuri degradate, unde pana in prezenta dat rezultate strdlucite.

Pe de alte parte - dupd afirma{iile unor autori - acest ulm n'arfi atacat de ciuperca Graphium ulmi, care, cum se Etie, produce moarteacelorlalte specii de ulm din tara noastrd 1).

Pentru cultura acestei specii Institutul qi-a procurat s6mAnld infiecare an dela organele silvice din chiginSu (Directia qi Inspectoratulsilvic), Aceastd sdmdnfd a dat totdeauna rezultate foarte bune dinpunct de vedere al rdsdririi. Insd degi s'a seminat totdeauna mai rardec6t prevdd prescripliunile din diferite cd{i, totuqi de cele mai multeori, din cauza germinaliei ridicate, au rdslirit foarte mul{i pueti, iarace$tia neavAnd spa{iu suficient, pentru o bund desvoltare, au rSmasmici de tot, fiind nevoili s5-i repicdm uneori cu oarecare teamd cd nuse vor prinde.

In anu-l 1940 dotandu-se Laboratorul de Controlul seminlelor fores-tiere cu ceva personal qi aparate moderne pentlu cercetarea calitdtiisemintelqr, s'a cercetat calitatea semintelor de ulm de Turchestan dinrecolta 1940: trimise din Chisindu.

1) Gerd. I{ri.issmann: Die Laubgehtilze, pag. 3310: ,....soll angeblichbesonders wiederstandsfdhig gegen die Ulmenkrankheit sein"'196


4/21

1. Puritatea seminfelor.In comertul si schirnbul d.e seminle forestiere, determr_narea purit5lii constitueuna din bazelecele mai insemnate afixarea prelu1ui,valoareaseminfelor fiind crirectproporilcnardcu gradul de puritate (procentul de puritate).Determinarea puritdlii are ca scop separareaseminfelorbune de seminlele goale, rupte qi de orice alte impuritd.t.i careau fost stranse odatd cu recortarearor. Aceste impuritdti sedetermind in procente din greutatea qi volumul totai.Separarea mpuritil i lor in laboratoi pentru determinarea

procentului de puritate se face cu ochiul liber pe asa nrimitelec u t i i d e a l e s s e m i n ! e i a r p r o c e n t l r l e m i n t e l o r o a l ese determind alegAndu-se cesteadin semini.ele urate r:u aju_to r u l u n u i a p a r a t u m i t , ,D i a p h a n o sco p . . , p e n t r us ;e m i n _tele membranoase (ulm, mesteacb.n, nin) gi cu aparate bazatepe curenli ascendentide aer pentru semintelemai grele (molid,pin etc.).Puritatea unei semin{e influenfeaz:d n mare mdsurI can-titatea de sdmAnld in grame ce trebuie semdnatd la metruliniar de rigold. Dacd nu cunoaEtemaceste date riscdrn si. se-mSndm ori p,reamultd sdmAnld curati cand procent'r cre pu-ritate e mare, ori prea pufini, cAnd acesta e mic.D e t e r m i n a r e a p u r i t A ! i i .La deterrninarea puritllii se ia o probd d.eseminlc, dupdce acesteaau fost amestecatebine, ;i se separd la cutia cle ales

seminle ;i la ap,arate urmdtoarele: seminle curate, seminlestreine, alte impuritili (resturi de frunze ;i crengi, p5mAntetc.).Acestease cantdresc a o balanfd analitici de precizie Eise raporteazd apoi la cantitatea totald (de amestec).Greutateaprobei diferd cu specia,deci cu mdrimea seminlelor.1 . Se m i n fe cu r a te . I n a ce a s tda te g o r i en t r i t o a teseminlele intregi cari v5zute cu ochiul liber ar putea fi consi-derate ca bune. Ele inglobeazdseminlele pline qi goale Ia. unloc gi rezultd din separarea 1or cu ochiul liber de seminlelestreine gi alte impuritdfi. Acestea se impart ulterior in seminlepJine;i goaie.a ) Se m i n te p l i n e su n t a ce l e a a r i co n { i n n i n te -rior - in stare sindtoasS,bolnavd sau moarti - embrionul.197


5/21

Alegerea acestora nu se mai poate face cu ochiul liber ci nu-mai cu ajutorul aparatelor, in cazul c6nd nu voim s5 stricSmsemintele, sau prin sectionare cAnd embrionul se distruge.b) Semin le goa le sunt ace lea ar i in aparen ld arsdndtoase, insd cari nu au nimic in jnteriorul lor, ori au unembrion foarte mic, uscat inainte de desvoltare. Ele rezultidin separarea lor de seminfele pline cu ajutorul aparatelor sauprin seclionare.2 . Semin le st re ine, sunt seminte le orest ie rea lespeciiJor vecine cu arborii din care am cules seminlele, sau rd-

mase in sacul, nescuturat bine, care a conlinut mai inainte alteseminle, Tot aici intrd. seminlele de ierburi sau cereale care arfi putut rdmAne in sac sau in maqinitre de curiJat.3. Al te impuri tdt i . Aici intr5 toate celel ia l te or-puri streine ca: seminfe rupte, aripi, buc5fi de ramuri Ei scoarfS,frunze, p6mAnt, pietricele, bete de chibrituri, pdr, bucS.telede

hirtie F. a. m. d. eare rimAn dupi separarea seminlelor de maisus. Acestea micqoreazi foarte mult calitatea semintelor, in-fluentAnd in r5u pretul, prin greutatea qi volumul lor, precumgi germinalia prin introducerea gi favorizarea desvoltdrii mu-cegaiului, care distruge embrionul qi cotiledoanele in timpulgerminatiei.

La luarea probei pentru determinarea puritbtii seminlelor de ulmde Turchestan', acestea g\r fost amestecate mai intAi bine, pentru caamestecul dintre ele qi impuritdti sd fie cdt mai omogen qi deci pentruca rezultatele obtinute si fie cdt mai aproape de realitate' Din acesteas'a luat la intdmplare o probd care cdntdritd a ardtat 61' gr. Deqi pertrudeterminarea puritafii era suficientd proba de 20 gr. (cum se lntrebuiruleazd irr alte iiri) arn pdstrat totuqi aceasti probd de 6'1 gr' deoarecein acest fel preciZia e rnai mare iar compararea rezultatelor nnr suferinimic depe urma acesta.

Rezultatele privitoare la puritatea seminlelor de mai sus s'au ra-portat Ia: greutate, volum 9i nunadrul total de seminte. Cele privitoarela puritatea seminlei raportati la rmrndr s'au determinat mai mult cadate ajutdtoare pentru calculele urrndtoare; ele nepnrtand fi folosite incomer! deoarece impuritdlile nu se pot numlta 9i seminlele nu se vAndla numdr ci Ia Kg sau cel mult cu litrul. Aceste rezultate s'au concentrat,pentru a fi mai uqor urmdrite in tabloul Nr. I'198


6/21

TABLOUL Nr. 1.Rezultatele determindri,i puritd.ti,i semin[ei d,e ulm de Turchestan

l_ puritatea ranortatrtimenteatese l_g@lu" . %l* ' l%lISeminle pline (germlnabile) .i

Seminle goale (negermlnaUile)l.2060Seminte streine (Ulmus effusawild.)Diferite impurit5Ji (pdmdnt,crengi, frunze, etc.)

r .9t92

TotaI

1) Numirul semintelor la2) Numdrul semintelor la3) Greutatea la litru4) Volumul la Kg.

co.5.3 .

1605 1 0

31.6011.e813.' l63.2r11001

290JU

303 .37

100

2.895410187

3.492

"l"ls8l*.*r,l6r,000i t 0Ana]izAnd rezultatele din tabloul de mai sus constat5m urmi-toarele:L. Seminle curate. Din semintele luate in cercetare 3308,bucIli deci94,6470 sr-rnt seminte curate (p,line 9i goale) de ulm de Turchestan, Ac'e-stea ocupd un volum de 300 sp3, deci 62,750/0gi o greutate de 20r,5,11?grame, deci 33,640/odin intreaga prob6.a) Seminlele pline. Sub raportul greutbtii acestea au ocupat numai3L,6e/o deci mai putin decAt o treime din greutatea totald, iar ca volumceva mai mult decAt jumdtate din volumul total.b) Semtnle goale. La proba cercetatS nu s'au gisit prea muite dinnici un punct de vedere, influen{a lor simtindu-se ceva mai mult- la.numdr qi pulin la vo1um, fiind aproape neglijabile la greutate.A. Semi,nle streine. Acestea au fost relativ slab reprezentate inceiace priveqte numdrul lor. In privin{a volumului influen{a lor e aceeagicu a semin$elor goale insd greutatea e influenfatd aproape dublu decdtde setriltele 8oa1e. Ca seminfe forestiere streine s'au gSsit numai seminlede velniq (Ulmus effusa Wild.) provenite de-sigur dela vre-un exemplardin vecindtatea ulmului de Turchestan:. Lipsa altor seminte forestierrese explicd, nu prin selectionarea acestora, ci prin faptul cd atunci cAndse recolteazd serniniele de uLm nu mai existd alte seminte coapte.3. Alte i,mpuritdli ocupd aproape doud treimi din greutatea totalSgi cam o treirne din volurn.Din datele tabloului Nr. 1 se mai deduc urmdtoarele cifre utile,

menite sd complecteze priscriptiunile noastre de pAnE acuryr, cu privirela semin{ele forestiere:Kg.litru . 149.909. 9.983,. 66,578 gr.. 15.,020itri.

recolta 7940.


7/21

Aceste cifre rnu se pot considera ca definitive, deoarece elenu reprezintd media recoltelor unui numdr mai mare de ani sau a maimultor provenienle, ci sunt datele privitoare la o singurd provenienldqi recolta unui singur an (1940).Cu toate acestea ele ar putea fi folositepAnd la calcularea unor cifre medii, din recoltele mai multor ani, deoa-rece ele sunt mult mai aproape de realitate dec6i datele din prescrip-tiunile streine ;i cari se referS 1a alte specii de ulm cu sdmAntri maimare qi facultate germinativd diferitd

2. Germinalia semin{elor.In afar5. d.e puritate, un al t factor care determinii cali-tatea unei recolte de seminle este facultatea germinativS. f\cea-

sta se reprezintd in procente din numdrul semintelor. Ea indic6cumplrdtofului cantitatea aproximativi de pueli ce ar puteaobline dintr'o anumitS. cantitate de srimdn!5.,cereia i se cu-noagte: numSrul de seminle la Kg. sau la litru qi facultateagerminativd.Facultatea germinativ5 a unei recolte de seminle infiuen-

teazd direct prelui acesteia. De aceea in llstele de seminte,dela diferite case de comer! se d5 totdeauna pe lAngd pretulseminlei gi procentul de germina,tie.In !5rile din apus, cu o silviculturl mai inaintatS, existanorme precise cu privire la puritatea qi procentul de gernrinalieaI seminlelor de diferite specii, pentru a fi admise in comer!.Astfel in Germania exist6 ,,Prescripliunile tehnice" dela1 Ianuarie 1928cari, pe ldngd calitSlile ce trebuesc indeplinitede o sdmdn!5pentru a fi admisi in comer!, mai conlin date pri-vitoare la modul de examlnare al acestor calitdti si felul cumtrebuiesc luate probele.La noi nu avem pAni in prezent astfel de prescripliuni,astfel c5 seminlele se folosesc ata cum se gdsesc, drS a seintreba prea mult cineva asupra facultSlii germinative. De p,u-ritate nu se vorbeqte. TotuE in unele pdrli se determini gi lanoi facultatea germinativd (1aunele seminterii mai mari) insddatele oblinute nefiind rezultatele unor cercet5ri prea qtiin-lific condusesunt de multe ori foarte d.epartede realitate. Elenu prea sunt luate in considerare qi c6nd se seamSnSde celemai multe ori se face risipd de sSmAn!5punandu-se prea multila un metru liniar de rigolS pentruca ,,s f i e", iar rezul-tatul e un numer prea mare de pueli la mI. Acegtia nu se potdesvolta fiind fortati sd creascS p,rea inghersuili.200


8/21

Mici cercetSri s'au fScut pAnd in prezent si la noi asupragermina{iei. EIe se referd aproape exclusiv la seminlele de rd-sinoase (molid, pin, larice). Despre facultatea germinativd a se-minlelor de foioase nu se prea vorbegte si in special desple u1m1a care. stiindu-se din prescripliu.nile streine ci are un procentde germinatie redus, de multe ori se face risip,S de sdrnAnld.Astfel s'a ajuns in unele p5r!i ca la sem6nareaulmului sI sep,undun strat de un cm. simAnld ,,pentfLrca sd aibd de underdsdri", iar rezultatul a fost incinderea qi pierderea totalS a ei.Din cercet5rile expuse aci se va,vedea c5, pentru a pro-duce un numdr maxim de pueli, nu trebuie si punem preamuitd sdmAn{5,ci trebue s5-i cunoagtemcalitSlile ace'steiapre-cum qi modul de semSnare;i de manipulare a micilor plantule,p'Andce acestea ncep sd se hrdneascd singure din pdmAnt.

In ceiace privegte facultatea germinativd a seminlelor de ulm deTurchestan, se constatd cE aceasta e mai ridicati sau egald cr-r aloareamaximd indicatd de diferite prescripliuni streine pentru ,,ulm,, in ge-neral (fdri a se menliona specia).Pentru determinarea facult6lii germinative s'au luat din seminlelepline (germinabile). alese la diaphanoscop, trei probe a cAte 10,0 se-rninle, deci in total 300 semin,le. Acestea s'au pus 1a germinat in ger-minatorul normal, model Griinwald, cu placd de piatri poroasd qi clopotde sticld de culcrare brund la temperatura camerei. variabill intre 21-270 c.Rezultatele defi:r,itive ale germinaliei sunt trecute in tabloul Nr. 2.TABLOUL Nr. 2

1"^AM"l9 germina{iei, seminlelor de ulm d.e Tw.ch,ensto"n recoLta 7940.I Pusal20V|.1940I Ri,jil;t 'a-I i l Vn. t940

oerrninatorursumaruiemint.ermiflateunl| ! 1n"JJ,""",z IrcT-s-FTs, l: leTNr. ror .c i l ;g l ;51 ; :Gr. l* l - i ' ,1 irol 'uu ,loJc2 . . l 4 i l - 1461 l+o l - 5 r1s l r lGs .looll ool- lool uo,41 61

To r a l . l r l q l - 1 1 2 0 1l r zO ll r e o ' 1 2 t6 8 lr redia rn' l - luoll ooli uul+l o l

R e c a p i t r r l a r e

Germinarorurl.1g*n*G r . 1 3 3 1l 3 l l - l r + l - 6 6 3 11 . 1 3 3 1 l 3 l l - 1 3 4 1 _ 6 6 3 16 3G 2 . l 4 i l - 1 4 6 1 - l + o l - 5 r l s l l rG s . . l 4 0 l 1 4 0 j - l + o',1i *l461 | 46140i

|401

20i l'20i401 | 4115 001601 44ol601solrol401 0i

\lR

I l"ll il"llll Tof alMed iaP : probi penlril com--P a t a t i e n g e r m i n a l o r u ll ? o d e w a l d p c f i l t r u l alunr iua albi a zi le i .20r


9/21

I

P u se l a S l u , n i e , se m i n l e l e a u i n ce p u t sd g e r m i n e ze l a d o u d z i l edupd aceastd datd. La 26 Iunie, deci dupd 6 zile, germinalia s'a ter-rninat, dupd aceasta ne mai germindnd decat o singura sSrnAnld. Totugseminlele au mai fost linute in germinator pAnd Ia 11 lulie, cAnd aufost ridicate ne mai prezentAnd nici o posibilitate de germinare'

In afard de aceste trei probe s'a mai pus, pentru comparatie, oproba de 100 semin{e in doua vase Petri pe hartie de filtru. Acestevase s'au pus in germinatorul Rodewald pentru a germina Ia luminaalbd a zilei. Rezultatul germiina{iei e acela; ca Ei media probelor ante-rioare. Dupd ce au stat la germinatot 2l zite semintele care n'au ger-minat au fost ridicate gi cercetate prin seclionare daci ele au fost bunesa.u nll. Rezultatele sunt trecute in tabloul Nr. '2;.Din cercetarea datelor se.vede cd din seminfe au fost stricate5ffi/o din cauza mucegaiului sau au cdzut prea devrerne 9i nl. s'au copt.Alte */o s'au gdsit sdrndtoase insd acestea n'au germinat fie din cauzaunei leneviri a germinaliei, fie din alte cauze interne, pe cari nu leputem determina. Pdstrarea lor pentru '-rn timp mai indelung-at ingerminator le-ar fi expus mai curAnd distmgerii complete de c6tre mu-cegaiu decAt sd germineze. Totugi se poate ca o parte din ele semenatcfiind sd germineze, ins5 vitalitatea puetilor rezultati e problematic5-Lds5nd Ia o parte aceste seminte gdsite ca s5.nitoase qi ludnd in con-siderare pe cele care au germinat, facultatea gerrninrativd a semintelorde ulm de Turchestan din recolta 19410 ste de AN/s din numdrul semin-lelor plirre.

3. Risirirea semintelor.Din semintele care germineazd, cAnd aeestea sunt trnrsein pdmdnt, nu toate sunt capabile sI rdsard, iar din cele carereuqesc nu toate dau plantule viabile. Numdrul de puefi pro-dugi nu va fi destul de bine calculat cAnd se va tntrebuinta

in calcul proeentul de germinafie.L Pentru a avea date cAt r.naiprec.iseasllpra puelilor ce potrezr;lta din o anumitd cantitate de sdmAngS.'au creat notiu-n i l e d e f a cu l t a ted e r d sd r i r e , p r o ce n t d e r d sd r i r esau poten!5 de rds6rire (Pflanzenpotenz) iar in timpurile main o i p r o c e n t d e p l a n t u l e v i a b i l e l ) , s o c o t i n d u - s en -tre acesteaplantulele rdsdrite care arate o vitalitate destul demare pentru a se mentine in viat5, dAnd pueti de viitor.Determinarea acestor procente de rdsdrire 9i de plantuleviabile nu se poate face d,ecAtprin semdnarea a strat sau in1) M. Petcut: Cercetiri in legiturd cu germinatia semintelor cari,in mod obi$nuit, rdsar in al Il-lea an - Analele Institutului de Cercetdri

9i Experimentatie Forestierd Nr. 1, pag, 157.202


10/21

ghiveciu, iar din 1936 incoace se pare cd s,ar mai gisi o me-tcdd pe cale biochimicf, pentru determinarea lor. Aceasti me-todd descoperitd de Hasegawa a fost perfecfionatd d.e Franz-Erich pidmann din tEberswalde 2) gi reluatd de King-ShenHao 3) cu alli compuEi; Eidmann lucrS.nd cu selenit de sodiuiar King-Shen Hao cu solufie de indigo-carmin. Rezultateie depAnd acum sunt foarte bune, dupi spusele autorilor, insd eletrebuiesc incercate pentru toate speciile forestiere. I/Ietodelebiochimice se aplici in special semin{elor cu o durati lungi agerminatiei, pentru a se scurta timpul, ulmul insd germinAndrepede, se p,oate cerceta uqor prin metoda obiEnuitd a semd-nIrii.

Pentru determinarea procentului de rdsdrire la ulmul de Turche-stan s'au serndnat in ghivece trei probe, de cAte 1100seminle fiecaredeci in total 300 seminte care s'au acoperit cu un strat de cca. 1 mm_nisip, Ghivecele s'au pdstrat lntr,o cuvd de tab16 introduse un cm. inap5. La inceput sdmAnta a fost stropitd, pentru a adera cdt mai binela pdmAnt, iar dupd aceasta alimentarea cu api s'a fdcut prin gar.r.radela baza ghiveciului, mai stropindu-se din cdnd in cAnd pentru a nuse usca prea tare nisipul dela suprafa{d.A treia zi dupd serndnare, seminlele au inceput sd risar6, iar lntimp de 10 zile aproape s'a terminat cu rds6rirea. Dupd acest intervalde timp au mai rdsdrit foarte pufine Si acestea pldpdnde astf,el cd la2-3 zile mureau.Rezultatele risdririi sernintelor sunt trecute in tabloul Nr, 3.

TABLOUL Nr. 3.Rezultatele rdsdri.rii seminlelor d,e ulm, rle Turchestan recolta 1940.Nr .

probeiNumbrullanlelrr islrile dupd: moarledupii Procenlul e R e c a p i t u l a r ejfil

2) Dr, Franz Erich Eidmann: Saatgutpriifung auf biochemischenWege, Zeitschrifft fiir Forst und Jagdwesen Nr. 8/1936,.3) Dr. King-Shen Hao: Uber Saatgutprtifung auf biochernischenWege-z. f. tr.. J. Nr. 3 qi 5119819.

u la r l sz l l e

-Eiel'* o".,'lEEIEEE,lsl' lttl371

35135it ' lroi l3s,l

r lzr lolml2 I 261al :,rl3 l22le l3r lrorarl 21l e5lMcdial24l lStt;

203


11/21

ComparAnd datele coloanei a opta cu cele din tabloul Nc' 2, pri-vitoaye Ia facultatea germinativ5 se observi cd procentul de rdsSrire einferior celui de germinalie. Aceasta din cauz5 c5 ln semdndtura nutoate plantulele incol{ite au destulS putere pentru a-$i infige radicelain pSmAnt de unde s5-Ei extragS mai tdrziu hrana. unele intalnesc miciobstacole la incercarea de a pbirunde in pdrnAnt 9i mor inainte cie aveatimpul sd le inconjoare sau de a Ie pdtrunde. Aceste seminle deqi ger-minabile nu ajung sd-gi scoatd cotiiedoanele din inveliqul membrarrcs,deci nu pot lua parte la procentul de rlsirire.

Compardnd acum cifrele din tabloul Nr . 3 ale coloanei 12-a cucele din coloana 14-a vedem deasemeni c5 procentul plantelor viabilee inferior procentului de rdsdrire, din cauzd c5 unele plante degi r'5s5riteau murit la cAteva zile dup,i rSsirire. Explicalia o gdsim'in faptul cEunele seminle hu au avut destule substante de rezervd in ele cu caresd se men{ind in viald pAnS in momentul cdnd plantula fixAndu-se binein pSmAnt poate sd-s,i absoarbd singurd hrana necesarS. Acestea suntseminlele care au avut vitalitate insd nu au avut substanle de rezervSsuficiente. Astfel, s'au vdzut seminte care cercetate la Diaphanoscop auapdrut aproape seci (cu un embrion mic de tot), totu; ele au germinat,insd au murit curdnd.

In afarS de acestea mai sunt seminte care deqi par destul Ce plineqi deci cu substan{e de rezervd suficiente, rdsar uneori bine, alteoriinchircite Ei apoi mor. Cauza morlii lo r poate sd fie sau mucegaiul,care-i atac6 coletul gi radicela dupd rdsdrire sau de cele mai multeori o slabd vitalitate, condi{ionatd de factori interni necunoscuti de noi,cum ar putea fl o rea confor'rnare a diferitelor {esuturi sau celule, ceiaceaduce dupd sine qi lnceputul de desvoltare in stare inchircitd.Din cercetirile de mai sus rezultd deci cd procentul de risdrireeste de 33o/o, ar procentul de plantule viabile, deci procentul de puelioblinuli este de 3t6P/o in seminlele pline.Intrebuin{area procentelor de risSrire ;i de plantule viabile.

Am spus mai inainte cA pentru a calcula numdrul depueti ce putem obline din o anumitd cantitate de sdmAn!5, emai bine sd folosim procentul de rdsdrire, si mai exact sdfolosim procentul de p,lantule viabile, cdruia i-am mai puteasp u n e , ,p r o c ' e n tu l d e p u e l i " s i a m a r d ta t p e n t r u cee mai bine si facem apa,bineinleles cAnd avem acesteclate.In cele ce urmeazd vom ardta care e diferenla dacd secalculeazd numdrul de pueti plecAnd dela cele trei facultdliale seminlei (germinalie, r5s5.rireqi producereapuelilor viabili).Si presupunem c5 avem de sem5nat 60 Kg' sau 9Cl litrisdmdnld de ulm de Turchestan aI cdrui procent de germinaliee de 400/0,procentul de rdsdrire 33,7'0lttar procentul de puefi

204


12/21

de 300/o; umdrul seminleior Ia Kg. de 14g.g00ar la litru: 9640.Dacd aplicdm formulele recomandate de Agenda Fores-tier5, vom avea:6 0 0 0 0 x 1 4 9 9 0 0 x 4 0n :m : 3.597.600uef i sau

9 0 1 X 9 9 8 0 X 4 0n : + i O O - : 3 . 5 9 6 . ? 9 2Dacd insd in locul procentuiui de germinalie vom fotrosiprocentirl de rdsdrire:_ _ 60000 149900 33,?_t : 3.030.9?Bueli sau

I l : - '100.000x 33,7: 3.030.297uel i .100

Iar dacd aven'rprocentul plantulelor viabile ne vom foloside aceastagi vom gdsi:

901 X 9980

100.000"

:OOOOO 149900

-Xt0

: 2.698.200ueli sau9 0 1 X 9 9 8 0 X 3 0n: 1oo

rezultate mai aproape de realitate decAt celelalte doui.Prin urmare, pentru calculul numdrului de pueli ce vatrebui sd rezulte dintr'o anumtid cantitate de simanli cu.ratd(a cdrei puritate p : 100) exprimatd in Kg. sau litri vom aplicauna din formulele:

-- 2.697.594pueti.

c X N k X p v1l : loo .ooo ^ sau n : VXNIXPY100 (2)in care: n : numdrut de pueli.G : greutatea cantitSlii de serninle exprimatd in grameNk : numirul de seminle la Kg.V : volumul cantitdtii de seminle exprimat in litri.NI : numdru-l de seminle la litru.pv : procentul plantulelor viabile (procentul de puefi).In afard de importanla pe care o are procentul de pueli lacalculul numirului. de pueli, eI infiuenleazi qi cantitatea desdmAnld ce trebue semdnatd Ia m. l. de rigold pentru a obline

205


13/21

un anumit num5r de plante. Aceasta se va vedea din rdudurilecare urmeazS.Influen{ele caliti{ii semin{elor.

I n f l u e n l a c a i i t S ! i i s e m i n ! e l o r a s u p r ac a n t i t S ! i i c e t r e b u e s e m i n a t S 1 a m . l . d er i g o I 6 s a u l a m z d e s t r a t .In manualele de silviculturd Ei in agendele de teren sedau aproape totdeauna gi cantititile de seminle, ln grame, cetrebuiesc seminate la m. i. de rigolS sau la m2 de strat. Aceasta

pentru a nu se face o risipd prea mare de serninle pentru anu se pune prea pulind riscAnd si lucrbm o suprafatd prea marede teren in raport cu numbrul puef,lor oblinuli.CantitSlile de seminle ce ,se seamini la ml. de rigolddepind in primul rAnd de specie Ei mdrimea semintei, insi laaceia;i specie ele sunt foarte mult influenlate de calitdtile se-minlei Ei anume de puritate qi de rdsdrirea seminfelor, fiindinvers proporlionale cu acestea,astfel:1 . P u r i t e a s e m i n ! e i . C u c A t o s d m A n t d s t em a ilipsitd de impuritdti, deci cu un procent de puritate (seminle

curate, germinabile) mai mare, cu atit va trebui sd semdndmmai pulind sub raportul greutdlii sau a volumului; bineinlelescd existi o limiti inferioari, in funclie de num6rul de puetice voim sd oblinem. Un procent mare de impuritdti ne obiig[sd punem o cantitate mai mare pentru a avea acelaq num6r deseminte gerininabile.2 . R d s d r i r e a s e m i n ! e i E i f a c u l t a t e a d ' e - ap r o d u ce p u e ! i v i e b i l i , i n f l u e n \e a zda n t i t a te a e s5 -mAnld necesard 1a m. I. de rigol5 sau m2 de strat, in sensulcd cu cAt procentul acestora e mai mare, cantitatea de simAn!5va fi mai mic5, avAnd qi aceasta o limitd inferioar6 in raportcu numdrul de pueli ce voim a obfine. Aceastd limit[ infe-rioard in cazul cAnd am voi sd oblinern n pueti la m. 1. de rigolEeste egalS cu greutatea sau volumul a n semin{e, numai incazul, aproape imposibil, cAnd procentele de puritate, germi-nalie, rdsbrire gi de puefi ar fi egaie cu 100. Pentru toat'ecelelalte cazuri cantitatea de sdmAntd va fi mdritd invers pro-por{.ional cu procentul seminlelor ce pot da pueti viabili ;i cuprocentul de puritate.206


14/21

a ) C a l c u l u l c a n t i t 6 ! i i d e s d m i n ! I n e c e -s a r d p e n t r u a p r o d u c e u n a n u m i t n u m i r d ep u e ! i .linAnd seema de considerentelede mai sus am cdutat sbdetermin niste formule, cu ajutorul cirora se pot calcula can-titatea de seminfe, in grame sau Iitri, ce trebuie semdnatd,pen-tru a obline un anumit numir de puefi, cAnd cunoagtempuri-tatea seminlei (procentul de puritate) gi procentul de pueli sauprocentul de r5sdrire sau germinalie (in ultimele doul eazuriaducAnd corecliunile necesare).AceastS formuld se poate fo-Iosi deci Ei pentru calculul cantitdlii de sdmAnld ce trebuie se-

mdnatd la m. l. de rigold sau la m2 pentru a obtine un anumitnumdr de puefi.Astfel, dacd {inem seama cd in aceastd cantitate intrd:seminlele ce risar d6nd pueli viabili, seminlele moarte sau celecare rdsirind dau pueti muribunzi (cari nu se disting la exte-rior spre a fi considerate ca impuritdti) Ei impuritilile avem.1. Cantitatea in grame ce trebuie semdnatS:G:Q+Iunde Q : Greutatea in grame a numS.rului de seminle curatenecesare (bune qi rele) mirit in raport invers proportional cupr,ocentul de pueli. Q e dat de formula:

100 . 1 00e : n x -- l x-*Y,: ' loo.ooo -,. : . e) p v N k N k X p vin care: N : NumSrul puelilor ce voirrr a obline, pv qi Ni< suntrespectiv procentul de pueli gi n : numirul de seminle la Kg.I : greutatea in grame a impuritSlilor ce revin numSruluide seminle de mai sus, gi se calculeazdcu formula:

I : Q > ( P Ipsin care pi procentul impurit5lilor raportat la greutate.ps procentul de puritate (seminle pline) raportat la greu-tate.ori p, =. 100- p*de unde: I - -er l l l : t l

/ 1 t

(5)20i


15/21

Inlocuind acum valorile lui Q Ei i din (2) 9i (5) in (1) avem:G : 1 0 0 . 0 0 9 Y - - - n -P " X N t + loo.ooo- i" ; * , tonl- -1))de unde ficAnd reducerile necesaregdsim formula:

G : 10.000.000' nPv Nt P"2. Daci voim sd calculdm cantitatea de seminte in litri'procedAnd a fel vom gdsi formula:

V : 1 0 . 0 0 0 X * r t ( ? )I \ t pv psin care Nl: numirul la litru.ps : procentul de puritate raportat Ia volum.n gi pv sunt acelag ca mai inainte.

Din formulele de mai sus se vede deci cd, cantitatea deseminle ce trebuie semdnatd,pentru a obtine un anumit numlrde pueli, este direct proporlional5 cu numdrul puelilbr ce r oima obline qi e invers proporlionald cu numdrul de seminle la kg.sau la litru, procentul de puritate Ei procentul de pueli.Dacd in formula 6 qi ? punem procentele (de pueli qi depuritate) sub formd de fracliune zecimal6,, otind respectiv:

Dv Dsi ( ) o - t r t r - l o o - |

acestea devin:

(6)

(e)(10)

(B)

nG : 1 0 0 0X - ,N r X e X iN , X e X i

Fie de exernplu sd calculdm cantitatea de sdm6ntd de ulm deTurchestan recolta 1940, necesard unui mI. pentru a avea 10'0 puelila ml. de rigolS. Folosind datele determinate mai inainte 9i aplicAndformulele de mai sus vom avea:ra : lonn x : ----- t : t try-: 6,9'5 ?gr'1499 X 0^3t2X '0,310 143'9iar dacd folosim numdrul de seminte la litrtt vom avea:

208


16/21

10

deci aproximativ un litru la me pentru a oblrne cca. 10,00pueji._ DacE vrem sd Etim cAti sdm6nld trebuie sd semdndm pentru aobtine un numdr de pueli aplicEr.maceea$ formuld inlocuind pe n cuvaloarea respectivii.

b ) C a I c u l u l n u m d r u l u i d e p u e ! i c A n d s e! i n e s e a m a $ i d e p r o c e n t u l d e p u r i t a t e .Din formulele 6 qi T aritate mai sus se pot deduce.for-:nulele care dau numdiul de pueli ce va trebui si rezulte dino anumitd cantitate de sdmdnld cdreia i se cunosc calitdlile,astfel:1. Dacb cantitatea de sdmAnld e datd in kg. sau in grame:, r : G X N r . X p , . > < ' p "10.000.000

2. Iar dacd cantitatea de sd"mAnfd datd in litri:,, : Y>


17/21


18/21

ex iin care: C : prelul seminlei curate (capabite de*a produce

pueti)c : pretul seminfei a$a cum se g5seEtepe pialde qi i se cunoscdinainte.Cum in comer! nu se dd procentul de pueli ci acela degerminafie iar la purificarea seminlei nu se p,oate alege sd-mAnta capabild de-a da puefi de cealaltd, se poate folosi introcul procentului de pueli procentul de germinalie, d,ac5acestae cunoscut.In acest caz se inlocuiegte in formuld e cu g unde:

qi formula devine:^ _ c" -gx i

gi ne dd pretul unui kg. de seminfe germinabile.Daci nu crrnoaqtemnici procentul de germinalie decAt pecel de puritate putem calcula prelul seminlelor cu formularedusS:

In acest caz pretul se referd la sd,mAnfacurati (fir5 im-puritSfi). Acest din urmd fel de-a calcula pre{ul seminlei curatee destrtl de ugor gi e recomandabil atunci eAnd st_rnl.erniguricd sdmAnfa ,e bund. CAnd nu gtim cAt de veche e o shmAnldnu trebuie sd ne mullumim numai cu aspectul ei bucurAndu-neci nu are impuritdti prea multe sau aproape deloc. Trebuie sdIu5.m o probi qi sl o trirnitem la laborator pentru cercetareacalitdtilor ce nu se v6d cu ochiul liber gi numai dupi ce lecunoa$tem pe acesteaputem gti ce pre! putem oferi qi la cerezultate ne putem agteptadupi semdnareaei.Daci se fixeazd anumite preturi pentru sdmAnld perfectcuratd ;i cu procentul de rds5rire maxim (1000/0) in formuleleanterioare se poate deduce prelul la kg. pentru sdmAnld cudiverse procente de puritate gi pueli. ScolAnd pe c din formulevom avea:

pso 100

g :J -I

211


19/21

C : C XC : C Xc:cx

eoi

X iX idupd cum voim sd Etim: prelul semintei capabile si dea pueli'a celei germinabile sau a seminlei curate'

Fie de exemplu sd calculdm prelul unui kg' din sdmAnla de ulmde I'urchestan de mai sus, Ia Statiunea Regionald ,,1)obrogea"'Costul strdnsului $i expedierii a 60 kg' s5mAn{5 amestecatd cudiverse impuritSli in proporlie de 31,66% (dupd cum am vdzut rnaiinainte), este de 157'0 ei ceiace revine la 26',20 ei la kg'Costul unui kg. de sdmAn[5 capabild si dea pueli va fi decr de:

o,32 X 0,30 '-= -25'29 : 2?3 lei0,0j96a seminlei capabile sd germineze:

0.40 x 0,32 26.20": tu* : orza : zuo er '

iar a semintei curate (fbrd impuritd{i):26.20

" : G : 8 1 e i 'ultimul pre! e foarte ridicat pentru samAn!5de ulm care crescandin smocuri se poate strAnge aproape absoltrt curatd qi un Iucrdtor poatestrAngecantitSli destul de mafi pe zi'Din exemplul de mai sus se vede clar c5, deqi l'a primavedere prefut seminlei pare rrdc, totugi, luand in considerarc

calitatea ei, acest pret este destul de mare.C o n c l u z i u n i .

In rAndurile de mai sus am cdutat sd ardt numai calitStilece condilioneazl. prelul gi producerea puietilor' nu 9i acelearasiale, care hotdrdse ca[tatea puelilor rezultati.Calitdlile rasiale ale seminlelor sunt mult mai greu de

determinat. Ele au fdcut gi fac obieetul unor serii intregi decercetdri in laborator Si pe teren, iar rezultat'ele de pand acumsunt discutabile.Un rezultat oarecum satisf5c5tor s'a oblinut in Germaniacu privire la seminlele de pin, dup5 o metodd a Prof' Dr' W'Schmidt dela Eberswalde.

c : 26,20

212


20/21

AvAndu-se in vedere marea insemndtate ce o au caliti-tile seminlelor forestiere, pentru ameliorarea acestora vatrebui:1. sd se recolterze eminleie numai atunci cand sunt coapteqi din arbori sdndtogi, pentru a avea un procent de rds6rirecAt mai ridicat qi pentru a pr,oduce puefi de calitate bund.2. Sd se dea c6t mai multd aten.l,ie a recoltare pentru anu strAnge impreun5 cu seminlele curate: pimdnt, resturi ve-getale qi seminle stricate, cari introduc mucegaiul gi mdrescmult gieutatea influenland prin aceasta prelul gi cantitrlile ingrame gi iitri ce trebuiesc semdnate, Ia rigold sau in total,pentru a produce un anumit numdr de pueli.3. La uscarea seminlelor in cuptoare, sd nu fie incdlziteprea tare, cdci prin incSlzire (peste 40o C.) seminleIe iqi pierddin facultatea germinativl.4. Si se dea cAt mai muitd atenlie manipuldrii seminlelorca: desaripare, transtrrcrt,depozitare etc.; pentru a nu rdmAneprintre ele resturi de aripi qi coji gi pentru a nu fi depozitateumede, fapt care ar produce incinderea gi stricarea lor.5. Sd se determine calitatea semintelor (puritate, germi-natie, rdsS.rire) pentru ca in func{ie de acestea sd se fixeze ade-vdratul 1or pre!, cantitblile ce vor trebui semdnate, dupd ne-cesitSli, pentru a nu se face risipi de s5m6nf5, de rnuncl qide spatiu in pepinierd.JinAndu-se seama de eonsiderentele de mai sus lucrdrilede pepiniere qi impdduriri pe cale artifici.alS vor putea fi multmai economice, mult mai estetice (prin o mai uniformd rds6-rire a puelilor) gi mult mai utile prin o bund selecfionare aseminlelor in timpul recoltei.SdmAnla fiind punctul de plecare pentru arboretele cese vor crea pe cale artificialS sau pentru lucririle de comple-tdri qi inobildri de masive, trebuie si i se dea o cAt mai mareimportanfd, pentru ca scopurile de mai sus sE fie atinse cu.sLlcces.

2 1 3


21/21

CoNSIDERATIoNSSURLAQUAIJTEDESGRAINESFoRESTIDRES.UBER DIE QUALITAT Dffi FORSTLICHEN SAMEN.

DieQuali tdtderSamenbeeinl lusterstensdenPreisderselberrundzweitens die Ergebnisse im Saatbeet.Durch die Unkenntnis der Qualitiit einer Saatgut, kann rlan zuviel oder zu werrig Samen ja auch nichtkeimende Samen s5en'um gute Ergebnisse im Saatbeet.und spiiter in forstlichen Kulturenzu erhalten, ist es notwendig die Samen von gut erwShlten Bdumen zusammeln. Das Sammeln soll zur richtigen Zeit gemacht werden. DieTrocknung und iDsbesondere die Lagerung muss derartig durchgefiihrtrn'erden, dass die Qualitdt nicht beschlidit wird.Vor dem Sden muss man die Reinheit, die lieim- und wertn esmtiglich auch die Pflanzer4lotenz bestimrnen. Diese Daten dienen zurBestimrnung der notwendigen Quantitiit der Saatgut um eine gewissepflanzen an zahl zu erhalten. sie dienen auch zur Bestimmung der Quan-titdt der Saatgut ftir 1 qm. Saatbeet oder 1 m' Rille.verfasser zeigt, wie man einerseits die Pflanzen anzahl und ander-seits die Samenquantitiit ftir eine gewisse Pflanzenanzahl feststellt' wenndie Reinheit, Keim- oder Pflanzenpotenz einer Saatgut bekannt sind.

I. L,

2t4

alegerea semintelor

Documents

Transcript of alegerea semintelor