Johan Willem Beyen Ro

2
RO Bancher, om de afaceri şi politician internațional, Johan Willem Beyen a fost un om politic olandez care, prin propunerea „Planului Beyen”, a adus un suflu nou în procesul de integrare europeană, la mijlocul anilor 1950. Beyen este unul dintre membrii mai puţin cunoscuți ai grupului de părinţi fondatori ai UE. Cei care l-au cunoscut l-au admirat pentru farmecul său, orientarea sa internațională și calitățile sale sociale deosebite. Ca ministru al afacerilor externe al Ţărilor de Jos, Beyen şi-a adus o contribuţie importantă la procesul de unificare europeană. A reușit să convingă forţe reticente din ţara sa şi din Europa să accepte integrarea europeană. Planul Beyen a propus o uniune vamală şi o cooperare economică de mare amploare în cadrul unei pieţe europene comune. Esenţa acestui plan s-a regăsit efectiv în Tratatele de la Roma din 1957 şi stă în continuare la baza Uniunii Europene. Johan Willem Beyen: un plan pentru o piață comună Johan Willem Beyen 1897- 1976 © Nationaal Archief/Spaarnestad Photo Primii ani de viață Johan Willem (Wim) Beyen s-a născut la 2 mai 1897 în Utrecht, Țările de Jos. Fiu al unei familii bogate, a avut o copilărie lipsită de griji, bucurându-se de o educaţie internaţională, cu accent pe literatură şi muzică. Și-a început cariera în domeniul finanţelor naţionale şi internaţionale după ce a absolvit Dreptul la Universitatea din Utrecht în 1918. A ocupat un prim post la Ministerul olandez de Finanţe, dar în 1924 s-a transferat în lumea corporatistă şi a serviciilor bancare. În cele din urmă, a devenit preşedinte al Băncii Reglementelor Internaţionale şi director al companiei britanico-olandeze de bunuri de consum Unilever. Al Doilea Război Mondial În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Beyen a lucrat în exil la Londra, în timp ce ţara sa de origine era ocupată de Germania nazistă. În 1944, a jucat un rol important în cadrul Conferinţei de la Bretton Woods, unde s-au pus bazele unei structuri financiare internaţionale postbelice. Din 1946 a reprezentat Țările de Jos în consiliul Băncii Mondiale, iar din 1948 a jucat acelaşi rol la Fondul Monetar Internaţional. Ministru al afacerilor externe Beyen a fost ministru al afacerilor externe în perioada de reconstrucţie de după cel de-al Doilea Război Mondial. În timpul războiului, devenise conştient de faptul că, pentru a preveni repetarea unei crize financiare similare celei din 1930, era necesară cooperarea economică regională deplină. Lideri din întreaga Europă postbelică au început să-și dea seama că ororile războiului şi ale crizei economice pot fi depășite doar prin cooperare internaţională. În timp ce unele iniţiative erau axate pe continuarea acestei cooperări la scară globală, Beyen credea Părinții fondatori ai UE

description

x,hvzlkjvc

Transcript of Johan Willem Beyen Ro

  • RO

    Bancher, om de afaceri i politician internaional, Johan Willem Beyen a fost un om politic olandez care, prin propunerea Planului Beyen, a adus un suflu nou n procesul de integrare european, la mijlocul anilor 1950.

    Beyen este unul dintre membrii mai puin cunoscui ai grupului de prini fondatori ai UE. Cei care l-au cunoscut l-au admirat pentru farmecul su, orientarea sa internaional i calitile sale sociale deosebite.

    Ca ministru al afacerilor externe al rilor de Jos, Beyen i-a adus o contribuie important la procesul de unificare european. A reuit s conving fore reticente din ara sa i din Europa s accepte integrarea european. Planul Beyen a propus o uniune vamal i o cooperare economic de mare amploare n cadrul unei piee europene comune. Esena acestui plan s-a regsit efectiv n Tratatele de la Roma din 1957 i st n continuare la baza Uniunii Europene.

    Johan Willem Beyen: un plan pentru o pia comun

    Johan Willem Beyen 1897- 1976

    N

    atio

    naal

    Arc

    hief

    /Sp

    aarn

    esta

    d Ph

    oto

    Primii ani de via

    Johan Willem (Wim) Beyen s-a nscut la 2 mai 1897 n Utrecht,

    rile de Jos. Fiu al unei familii bogate, a avut o copilrie

    lipsit de griji, bucurndu-se de o educaie internaional, cu

    accent pe literatur i muzic. i-a nceput cariera n domeniul

    finanelor naionale i internaionale dup ce a absolvit Dreptul

    la Universitatea din Utrecht n 1918. A ocupat un prim post la

    Ministerul olandez de Finane, dar n 1924 s-a transferat n lumea

    corporatist i a serviciilor bancare. n cele din urm, a devenit

    preedinte al Bncii Reglementelor Internaionale i director al

    companiei britanico-olandeze de bunuri de consum Unilever.

    Al Doilea Rzboi Mondial

    n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, Beyen a lucrat n exil

    la Londra, n timp ce ara sa de origine era ocupat de Germania

    nazist. n 1944, a jucat un rol important n cadrul Conferinei de

    la Bretton Woods, unde s-au pus bazele unei structuri financiare

    internaionale postbelice. Din 1946 a reprezentat rile de Jos

    n consiliul Bncii Mondiale, iar din 1948 a jucat acelai rol la

    Fondul Monetar Internaional.

    Ministru al afacerilor externe

    Beyen a fost ministru al afacerilor externe n perioada de

    reconstrucie de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial. n timpul

    rzboiului, devenise contient de faptul c, pentru a preveni

    repetarea unei crize financiare similare celei din 1930, era

    necesar cooperarea economic regional deplin. Lideri din

    ntreaga Europ postbelic au nceput s-i dea seama c

    ororile rzboiului i ale crizei economice pot fi depite doar prin

    cooperare internaional. n timp ce unele iniiative erau axate

    pe continuarea acestei cooperri la scar global, Beyen credea

    Prinii fondatori ai UE

  • Beyen la Conferina de la Messina, unde i-a prezentat planul pentru cooperare economic n Europa.

    c se poate obine mai mult prin cooperare regional. Primii pai

    spre cooperare economic au fost fcui n 1948, prin planul

    Marshall pachetul imens de ajutor oferit de America Europei, care

    le impunea rilor europene coordonarea aspectelor economice

    n cadrul OCDE. n urma Declaraiei Schuman din 9 mai 1950,

    a fost creat Comunitatea European a Crbunelui i Oelului

    n 1952, cu scopul major de a face imposibil izbucnirea altor

    rzboaie n Europa.

    Planul Beyen

    Cu toate acestea, Beyen a ntrevzut posibilitatea unei cooperri

    mai ample ntre naiunile europene. i-a dat seama c o integrare

    politic la acea vreme ar fi fost greu de realizat i a reuit s i

    conving colegii de la nivel naional i internaional c se pot

    nregistra progrese suplimentare prin continuarea cooperrii

    economice care, n cele din urm, ar duce la unificarea politic.

    Pornind de la aceast idee, a elaborat planul Beyen. Cu experiena

    acumulat n domeniul financiar i bancar internaional, tia c

    probleme precum barierele n calea comerului i omajul nu

    se rezolv cu uurin la nivel naional, ci necesit o abordare

    cu caracter internaional pronunat. Dei au existat reticene

    i chiar opoziii categorice n cadrul guvernului olandez, Beyen

    a reuit s propun planul, att n timpul negocierilor privind

    Comunitatea European de Aprare, ct i n timpul discuiilor

    privind Comunitatea Politic European de la nceputul anilor 50.

    O pia comun

    Iniial, Beyen a beneficiat de sprijin limitat, n special din cauza

    faptului c guvernul francez de la acea vreme nu era interesat

    de continuarea integrrii economice. Cu toate acestea, situaia

    s-a schimbat cnd planul privind crearea Comunitii Europene

    de Aprare a euat din cauz c parlamentul francez a decis s

    nu ratifice tratatul. ntruct nu avea s existe nici comunitatea

    de aprare planificat, nici o comunitate politic, a aprut un

    impas. Acest lucru a readus planul Beyen n lumina reflectoarelor.

    Acesta se axa pe conceptul necesitii unei cooperri economice

    depline, nu doar n domeniul crbunelui i oelului, ci pe toate

    planurile. Aadar, soluia a fost o pia comun pentru orice, n

    conformitate cu regulile de cooperare dintre Belgia, rile de

    Jos i Luxemburg, instituite prin Acordul Benelux din 1944. Sub

    ndrumarea ministrului belgian Paul-Henri Spaak, rile Benelux au

    mbinat ideile lui Beyen cu un proiect francez pentru o Comunitate

    a Energiei Atomice i i-au oferit lui Beyen posibilitatea de a-i

    contura planurile n timpul conferinei de la Messina din 1955.

    Acesta a explicat c unitatea politic este de neconceput fr

    o pia comun cu competene comune n materie de politic

    economic i social i fr o autoritate supranaional. Ideile

    sale au avut ecou n rndul celorlali participani la conferin.

    Drept urmare, ase ri au semnat Tratatele de la Roma n martie

    1957, astfel nfiinndu-se Comunitatea Economic European

    i Euratom.

    Rolul lui Beyen a fost adesea trecut cu vederea n ultimii ani, dar

    activitatea sa a contribuit la procesul de integrare european n

    anii 1950, ceea ce l plaseaz printre personalitile remarcabile pe

    care le numim astzi prinii fondatori ai Uniunii Europene. Beyen

    va rmne personalitatea care a dat un nou impuls proiectului

    european, ntr-un moment n care acesta era mai necesar

    ca oricnd.

    Prinii fondatori ai UE

    U

    niun

    ea E

    urop

    ean