DRIBLINGULMEU

AUTOBIOGRAFIA

TOHAN

CRUYFFimpneuxAcu

'AAP DE GROOT

Traducere din englezb de

Alexandru Gheorghias,

lvvrcToRtA

BOOKS

Cronologie

Ca jucitor

Echipe de club

1,964-L973: Ajax (319 meciuri, 253 de goluri)7973-L978: Barcelona (184 de meciuri, 61 de goluri)

L979: LosAngelesAztecs (27 demeciuri, 14goluri)

1980-1981: Washington Diplomats (32 de meciuri,12 goluri)

1981: Levante (10 meciuri, 2 goluri)1981-1983: Ajax (52 de meciuri, 20 de goluri)198301984: Feyenoord(44 de meciuri, 1-3 goluri)

La echipana[ionald.

1966-1984: Olanda (48 de meciuri, 33 de goluri)

c

o

ftUz

o

Trofee

Ajax Eredivisie - 1966, 1,967,1968, L970,1,97 2, L97 3, 1,982. 1983Cupa KNVB - 1967, 197'1., 1.97 2, 1,983Cupa Campionilor Europeni - 1-97 L,

1,972,L973Supercupa Europei - 197 2, L97 3Cupa Intercontinental A - 197 2La Liga - L97 4; Copa del Rey - 1978Eredivisie - 1984; Cupa KNVB - 1984

BarcelonaFeyenoord

Co monoger

1985-r_9BB:

1988-1996:

Ajax (Cupa KNVB - 1986, 1987; CupaCupelor- 1,987)Barcelona (La Liga - l-991, 1,992,1993, 1994; Copa del Rey- l-992; CupaCampionilor Europeni - 1992; CupaCupelor- 1989)Catalonia2009-201,3:

Distinclii

L97L: BalonuldeaurL973: BalonuldeaurL97 4: Balonul de aur qi Cel mai bun jucitor

dinTurneul Final al Cupei Mondiale

Date semnificatiue

1,947: (25 aprilie): s-andscutlaAmsterdam1957: (aprilie): intrd.inechipadejunioria

clubuluiAjax

1959:1964:

1965-1966:

r_966:

L967:

1966-1967:

l_967-1968:

1968:

1969:

L970:

1970:

197'J,:

(8 iulie): moare tat5.l s5u(15 noiembrie): debuteazi la PrimaechipS. a clubului Ajax qi marcheazS.

primul gol intr-o infrAngere cu 1*3

contra echipei GVAV

marcheazi primul siu hat-trick qi 25

de goluri in intregul sezon; Ajax cAqtigiEredivisie(7 septembrie): debuteazl in echipanalional[ qi inscrie pentru Olanda inmeciul de calificare Ia Euro '68 contraUngariei (2-2)(6 noiembrie): devine primul juc[torinternalional olandez care primeqte uncartona$ rosueste golgheter iri prima 1ig5. (33 goluri)qi Fotbalistul Olandez al anului;AjaxcAqtigS. Eredivisie qi Cupa KNVBeste desemnat Fotbalistul Anului inOianda; Ajax cAqtigb camPionatul a

treia oari consecutiv(10 decembrie): se cis[toreqte cu DannyCoster(28 mai): Ajaxpierde fi.nala CuPei

Campionilor Europeni, invinsS. de AC

Milan st4-L.revine dupSo accidentare, avAndPe

tricou numdrul 1-4; va purta acelaqi

numir tot restul carierei(29 noiembrie):inscrie qase goluri, invictoria cu scorul de B-1 contrahi AZ' 67

este desemnat Fotbalistul Olandezqi European al anului; (2 iunie) AjaxcAqtigi prima oari finala CuPei

3

E

fldE

o

d(Jz-o

Campionilor Europeni (2-1 cuPanathinaikos); semneazb. un contractpe qapte ani cuAjax

1,972: (31 mai): lnscrie ambele goluri infinala Cupei Campionilor Europeni,pe care Ajax o cAqtig6. a doua oari (2-0cu Inter Milan); Ajax cAgtig5 CupaIntercontinentalS

1,973: (30 mai): Ajax cucereqte a treia oar5consecutiv Cupa Campionilor Europeni(1-0 cu Juventus)

L97 3: (19 august): joac5. ultimul meci la Ajaxinainte de a se transfera la Barcelonapentru o sumS..record (aproximativdoui milioane de dolari)

1,974: (9 februarie),: se nagte fiul s5u Jordi;certificatul d.e naqtere inregistrat inAmsterdam este ilegal in Spania, subregimul lui Franco

'1,974: Barcelona invinge Real Madrid cu 5-Ope Stadionul Bernab6u qi cAqtig5 LaLiga prima oar5. din l_960

197 4: conduce Olanda pAnd in finala Cupei

, Mondiale, pierdutl cu 1-2 in fafaGermaniei; desemnat JucE torulT\rrneului Final; executb. prima oar5.

,,driblingul Cruyff" intr-un meci dingrupe contra Suediei

1-974: (decembrie); estedesemnatFotbalistulEuropean al Anului

1,977: (octombrie): se retrage din echipanalional5.

1,978: (19 aprilie): Barcelona cdqtigi Copa delRey (3'1 cu Las Palmas)

1978: Olanda ajunge din nou in finala CupeiMondiale, pierdutS. cu l--3 in fafaArgentinei; Cruyff nu joaci in TurneulFinalIa Barcelona e infiinlatlAcademia dejuniori,,La Masia', in urma sfaturilorlui Cruyffse transferS.la Los Angeles Aztecs;votat Jucs.torul Anuiui in NASLse transferi la Washington Diplomats(noiembrie): revine laAjax, aflati in acel

moment pe locul al optulea, in caiitatede consilier tehnic; Ajax terminisezonul pe locul al doilease transferl la Levante dupi ce nu s-afinalizat un transfer la T,eicester Citysemneaz6 ca juc5tor cu Ajax; AjaxcAqtigS. EredivisieAjax realizeaz6 eventul: Eredivisie qiCUpaKNVBse transfer[ la echipa rival[ Feyenoord,dup[ ce Ajax nu reuqeqte s6 iiprelungeasci contractul; Feyenoord face

eventul campionat gi cup6este desemnat Fotbalistul Olandez aIanului pentru a cincea oar6(l-3 mai): se retrage din fotbalulcompetilional(iunie): devine director tehnic (de factomanager) laAjaxAjax cAqtig[ Cupa KNVB in'douisezoane consecutive(13 mai): Ajax cAqtig5. Cupa Cupelor (1--0

cu Lokomotive Leipzig)

L979:

L979:

1980:1980:

1981:

1981-1982:

1982-1_983:

1983-1984:

1.984:

1.984:

1985:

1985-1987:

L987:

frtE,

EA

1988:1989:

1990:199L:

L992:

1993:

1991-1994:

1"996:'1,997:

1999:

(vara): este numit rndnager la Barcelona(10 mai): Barcelona c6.qtig5. CupaCupelor (2-0 cu Sampdoria)(5 aprilie): Barcelona cAqtigS. Copa del Rey(februarie): suferi o dubl5 operalie. debytrlass coronarian(20 mai): Barcelona cAqtigd CupaCampionilor Europeni (L-0 in prelungiricu Sampdoria)(februarie/martie): Barcelona cAqtig[Supercupa Europei (3-2 dupS.lovituri dedepartajare cu Werder Bremen)Barcelona cAqtigS. La Liga de patru orisuccesiv(aprilie): este concediat de Barcelonase infiinleaz5 Fundalia,,Cruyff"

'este votat Jucitorul European alSecolului qi al doilea dup5. Pel6 insondajul de acordare atitlului deJucitor Mondial al Secoluluise infiinleazi Institutul ,,Cruyff"este inclus pe iista FIFA cu cei mai mari100 de jucS"tori in viatieste inaugurat terenul de sporb ,,Cruyff"cu numirul 100(octombrie): este diagnosticat cu cancerlaplbmAni(24martie\: moare Ia Barcelona, Iavdrsta de 68 de ani

t&

)dUzEo

1999:zo04:

2009:

2015:

2076:

ln tot ce am f6cut am avut invedere viitorul,concentrAndu-mi asupra progresului, ceea ce a

insemnat sA nu mA gAndesc prea mult Ia treflrt.Pentru rnine, este ceva cu totul natural. Aminuntelemeciurilor i:r care am jucat au fost consemnate mai binede c[tre al,ti oameni altundeva;pe mine m5. intereseaz[ideea de fotbal. S5 privesc mereu inainte inseamnisb mi eoncentrez mai bine pe curn pot progresa,

indiferent de ce aq face, qi privesc in urmi numaica si analiz ez ceeaceam invdlat din greqeli. Acele

invbllminte pot fi trase ln diferite momente ale vieliiqi nu vezi neapArat cum se leagi toate lucrurile decAt

inai tArziu. Aqadar, in timp ce piqesc mereu inainte, nupot intotdeauna si prezint ceea ce a fost odatb ca pe o

linie dreapt[. Din experienla de juc6tor am invilat c5,

mai presus de toate, ai nevoie de patru lucruri: iarbl de

calitate, vestiare surate, jucitori care iqi cur6!6 singurighetele qi o plasb bine strAns6 in poart5..

a

E

d

€o

3EIUzTo

Orice altceva - abiiit5li si vitezd, tehnicd qi goluri -vaveni mai tArziu; Aceasta este fiIosofia mea desprefotbal qi despre via!5. Am transpus aceste idei intot ceea ce am fbcut, fie c5. a fost vorba despre teoria,,fotbaluiui total" pe gazon, despre familiJmea saudespre Fundalia ,,Cruyff" - mereu am vizat progresul qiniciodatS. nu etrn renunlat si incerc si fiu mai bun.

De la lnceput, fotbalul a fostviala mea. pdrinlii meiaveau un aprozar in Betondorp, la cAteva sute de metride Stadionul De Meer din Amsterdam al clubului Ajax,aqa c5, era inevitabil. TatSl meu nu lipsea de la niciunmeci jucat de Ajax qi, deqi poate cb nu am moqtenittalentul de ia tata, eI mi-a transmis dragosteasa necondi{ionatlpentru club. De fapt, origineataientului meu pentru fotbal este un mister. E limped.ecA nu l-am primit de Ia tatil meu sau de la buniculmeu, pe care nu i-amv5.zut niciodatS. jucAnd. Unchiu_lmeu, Gerrit Draaijer, fratele mamei, a jucat c3tevameciuri ca extrem5. stAnga in prima echipb. Ajax, darasta se intAmpla in anii 1950, pe eAnd. Ajax nu era unclub prea punoscut ln Europa.

Tat5.i meu mi-a vorbit d.espre jucS.tori precumAlfredo Di St6fano, care stia cum si. foloseasci totspaliul de pe gazon, sau despre Faas Wilkes, care eraun dribler fenomenal cu rrringea la picior. pornea dela mijlocul terenului qi trecea in dribling de patrusau cinci adversari. Incredibil. Wilkes a jucat pentruXerxes Rotterdam inai.nte siplece la Inter Milano,Torino gi Valencia, revenind in Olanda mai tArziu,spre finalul carierei. Atunci mi-am dat seama de ceputea si realizeze pe gazon un oiand.ez. Dar nu aveamtelevizor qi nu vedeam multe echipe str5ine, aqa ci incea mai mare parte din cariera sa nu l-am pututvedeadecAt rareori. C6.t despre Di St6fano, am putut si-l vid

cu ochii mei abia in l- 9 62, cAnd a venit Ia Amsterdamcu Real Madridpentru finala Cupei CampionilorEuropeni.

Pentnt mine, totul a inceput pe strad6. Carlierulin care locuiam era poreciit ,,Concrete Village"-, unextrleriment in construclia de locuinfe ieftine de dupiPrimul Rizboi Mondial, Era un cartier muncitoresc,iar noi, in copil[rie, stS.team pe afari pe cAt de multposibil; chiar din primele amintiri, mi v5.d jucAnd

fotbal oriunde puteam. Acolo am invilat sA gAndesc

cum se poate transforrna un dezavantaj intr-unavantaj. Vezi cibordura nu este, in realitate, unobstacol, ci poli s5 o transformi intr-un coechipierpentru execulia de un-doiuri. Aqa c[, mulfumit5.bordurii, am putut s[ imi perfeclionez tehnica.Atunci cAnd mingea sare de pe diferite suprafele inunghiuri ciudate, trebuie si te adaptezi instantaneu.De-alungul carierei mele, oamenii au fost adeseorisurprinqi vizAnd ci trS.geam sau pasam dintr-ununghi la care ei nu se aqteptau, dar o ficeam datorit[modului in care am invilat s6 joc. Acelaqi lucru este

valabil qi in ceea ce priveqte menlinerea echilibrului.Atunci cAnd cazi pe beton, te doare qi, desigur, nu weis5. te accide ntezi. Prin urmare, cAnd j oci fotbal, ai grij i,de asemenea, si nu cazi. Pentru ci am inv[lat s6 joc inacest fel, trebuind si repclionez tot timpul in funcliede situalie, mi-a format abilit[lile de fotbalist. Iat5. de

ce sunt un mare suslinitor al ideii ca tinerii si j oace

fotbal fbr6 crampoane. Lor le lipsesc orele pe care euIe-am petrecut pe strad6., orele in care exersam cum sinu cad. Dali-Ie tllpi plate qi ajutali-i s5.lqi pistreze maibine echilibruI.

tE?HEA

* in traducere, ,,satul de betorl' (n.t.).

ttIor(,=o

Acasi, via[a era destul de rudimentar5, dar nu imipisa. Am crescut intr-o familie p1in5. de afecfiune.Dormeam in calneri cu fratele meu Hennie, mai maredecAt mine cu d.oi ani qi jumS.tate. La o vArsti foartefragedS, este o mare diferen!5.. Dar eu eram pe afar5,jucAnd fotbal de cum aveam ocazia, aqa ci el avea vialalui, iar eu pe a mea.

Am moqtenit multe tr5situri d.e la p5.rinlii mei.Latura mea sociali vine de la mama; viclenia, de Iatata, cici sunt, categoric, viclean. intotdeauna cautavantajul cel mai consistent, exact ca tat5.1 meu,Manus. Tata era un tip glume!. Avea un ochi de sticl5 qiparia pe cinci cenli cu diverse persoane ca si vadd. cineputea si priveascS. soarele mai mult timp. iqi acopereacu mAna ochiul cel bun, se holba spre soare un minut.qi iqi lua banii. Mama, Nel, era foarte sociabilb. pentruea, totul gravita in jurul familiei. Avea noud frali qisurori, aqa c5., pe lAngi noud. unchi qi mdtuqi, aveam qi '

zeci de veri. Chestia grozav5,era ci, daci se intAmplaceva riu, era intotdeauna cineva care putea sb te ajute.UnuI dintre ei se pricepea la sobe, altul era bun ladesen, aqa c5. era lntotdeauna cineva Ia a c[rui uq[puteai sd bali dac5. aveai o problem5.. Dar cAnd eravorba despre fotbal, erarn pe cont propriu - n-imeni nuera interesat de el.

Am mers la Groenvan Prinsterer School dinArnsterdam, care era o qcoalfl crestinS., d.eqi nu am fostcrescut ca un credincios qi existau in vecinbtate qi qcolilaice. Am intrat o singurb dat5. intr-o bisericb ca silivrez o comand6 pentru tata qi, cAnd l-am intrebat dece trebuia s5 mergla qcoald cu Biblia in ghiozd.an, mi-aspus: ,,Johan, se spun niqte poveqti frumoase acolo.Vreau si ili ofer cAt pot de mult pe aceastd cale gi, maitArziu, poli s[ hotirdqti tu insuti ce vei face".

Chiar qi la qcoali voiam si joc fotbal qi, de la o vArstS.

foarLe fraged6, am ajuns in scurt timp s5 fiu cunoscutd.rept ,,biiatuJ. cu mingea'. in fiecare zi imi luammingea in clas5., o puneam sub banc5. qi o pasam intrepicioare in timpui lecfiei. Uneori, profesorul m5. d5.dea

afari, pentru c[ eramprea enervant. O ficeam atit de

instinctiv incAt nu eram conqtient de faptul cS loveammingea cu piciorul stAng spre cel drept. in afard de

asta, nu mi-am petrecut prea mult timp la qcoali, deqiceea ce imi amintesc cel maibine din anii de qcoal[ estec5 nu am chiulit niciodat5.. Chiar daci nu mi dS.deam invAnt dup[ invilituri, am inleles ci era ceva ce trebuias[ fac qi m-am linut de qcoalS. pAn5" ]a vArsta la cErre amputut s[ decid ci nu mai voiam si continui.

Prin contrast, lmi amintesc prima viziti Ia Ajax caqi cum ar fi fost ieri. Se intAmpla cred, in 1952, cAndaveam cinci ani. Tata m-a lntrebat dac[voiam si mergcu el s5. ducem niqte coquri cu fructe pentru jucitoriicare erau bolnavi sau accidentali, aqa ci m-am urcat pe

bicicleti qi l-am insolit pAni la club, atAt de emolionatci puteam s5. trec de uqi pentru prima oari, nu doar s[stau in tribuni. Atunci l-am cunoscut pe Henk Angel,un prieten al tattrlui meu, care se ocupa de ingrijireagazonului. Henk m-a intrebat daci vreau s[-i dau omAnS de ajutor qi am inceput chiar a doua zi. Aqa c5,

la cinci ani, a lnceput viala mea la Ajax. irni amintesccu mare drag de copilSria mea. Nu am avut parte decAtde iubire. Acas6, dar qi la club. Datoriti unchiuluiHenk, care m-a l6sat si fac tot felul de treburi ciudatepe stadion atunci cAnd gazonul abia fusese pus ori eraimpracticabil iarna, am petrecut atAt de mult timpla club. Drept r[splatb, mi s-a permis si joc fotbal pe

hol sau in tribuna principalS.. in vacanfele de vari ampetrecut, de asemenea, un timp acasi la Arend van der

E

=€n

otUz.Lo

Wel, un atacant de ia Ajax, care devenise un prieten de

familie. Tocmai se transferase de la Ajax la SportclubEnschede si ducea o via![ pl5.cuti la !ari. Acolo am luatprimele lecfii de qofat, pe Ia qapte sau opt ani, stAnd lavolan cu Arend in spate. La Sportclub Ensehede l-amcunoscut pe Abe Lenstra, sclipitorul atacant care abiase transferase acolo de la Heerenveen. Era.un adevdratidol pe atunci. Am f[cut chiar un schimb de pase cu elIa un antrenament, un eveniment special. Dar ceeace-mi amintesc, ln primul r6.nd, despre Abe este faptulc5 avea intotdeauna la eI o minge.

ln copilirie am petrecut mult timp cu unchiulHenk, mai ales dupi ce i-a murit solia, cend a inceputsi vin5. des Ia mas5.la noi acas6. Dupb mas6, ascultamcu rS.suflarea t5.iat5. ce se lntAmplalaAjax. Tot atunci,pe cAnd eram inci un biiefel, Arend van der Wel ainceput si vinb qi el sb ia masa ia noi. Pe atunci erainci un tAnir jucS.tor in primul unsprezece qi locuiain nordul Amsterdamului, prea deparle ca si meargiacas5" dupi sewiciu qi sb revinipentru antrenamentulde sear5., aqa c[ mAnca la noi. Aqadar, de Ia o vdrstS.fraged6, nu doar cd mi-am petrecut tst timpul liberpe stadionul celor de Ia Ajax, dar clubul era prezent qiacasi qi, datoritbunchiului Henk, cum am continuats6-i spunem qi dupi moartea tat5lui meu qi dup6 ce eI

s-a cdsitorit cu mama; qi datoriti lui Arend, de la cinciani am qtiut tot ce se petrecea la club, din vestiar pAnSIa primul unsprezece. StS.team qi ii ascultamzide zi,sorbind totul ca un burete.

De cum am fost destul de mare, umblam peste totde capul meu, jucAnd fotbal cu prietenii mei pe strad5.,iar stadionul celor de laAjax mi-a devenit a doua cas6.Eram acolo oricAnd eram liber qi nu plecam niciodatiacas5. firi s5. fl jucat fotbal. De la cinci ani, cAnd am