JOCURILE COPILARIEI

3
JOCUL - ESENŢA COPILĂRIEI Pavel Oana Cătălina coala Gimnazială Ro iori Ș ș Un joc este o activitate recrea ională în care sunt implica i unul ț ț ț definit printr-un scop pe care jucătorii încearcă să-l atingă i un set de reguli care determin ș pot face jucătorii. Jocurile pot implica un singur jucător, dar mai des implică o com ț mul i jucători. Cât timp respectă regulile, de obicei sunt mai multe ț poate face. Nerespectarea regulilor se nume te tri are. ș ș În cadrul întregii istorii umane, oamenii au jucat jocuri ca o su în i i i pentru al ii i eistă o varietate enormă de jocuri. ș ș ș ț ș Câteva dintre jocurile copilariei sunt! ! "a#a Oar#a Un joc foarte bun pentru deblocare i motivare pentru participarea copiilor la ș lucru. "ste un joc foarte bun i pentru a învă a i re ine numele colegilor de grupă. ș ț ș ț C$m %e joacă& "ste delimitat un spa iu de joc din care copiii nu au voie să ias ț spa iu devine automat #aba oarba. ț Copiii se a ea$ă în cerc. ș Un copil este ales pentru a fi #aba oarba. #ab po$i ionea$ă în centrul cercului format de restul copiilor i este legat la oc%i. ț ș &estul copiilor se răspândesc în spa iul de joc, făcând pu in $g ț ț Unde e(ti C%iri ă)* iar copiii pot să răspundă! ' În oala cu janti ă* ț ț ș ș cineva i să spună numele celui atins, acel copil devine #aba oarba i jocul se reia. ș ș '! (e-a v-a i a%c$n%elea ț Jocul din copilărie poate cel mai des întâlnit. activitate car părin i i bunici, împreună, foarte distractivă. Un jucător trebuie să îi ț ș ascun i i să îi scuipe. ș ș C$m %e joacă& o i jucătorii se a ea$ă în cerc i se numără cine urmea$ă să mijească. /a miji ț ș ș a înc%ide oc%ii i a număra până la un număr1 ș “Din oceanul pacific. A ie it un pe te mic. ș ș i pe coada lui scria ie i afară dumneata.” Ș ș Cine rămâne ultimul la numărătoare va fi cel care va miji /va în i va număra ș pana la 23 sau 43 sau oricât se pun jucătorii de acord1. 5e stabile ș ș copac, un $id, etc.1. &estul jucătorilor trebuie fugă i se ascundă cât mai bine, înai ș numărătoarea cel care mije te. ș Când ajunge la sfâr itul numărătorii, cel care a mijit strigă tar ș lopata6* semnalând faptul că pleacă în căutarea celorlal i. ț 7isiunea celui care a mijit este să se plimbe i să îi găsească pe ceilal i /este de ș ț vadă1 i să fugă înapoi la locul de mijă să îi scuipe /a scuipa 0 a str i ș ș locul unde era ascuns1. acă cel care a mijit nu se îndepărtea$ă de l ț '8limbă ursul că rugine te lan ul6* pentru a-i atrage aten ia că treb ș ț ț loc.

description

referat

Transcript of JOCURILE COPILARIEI

R O M N I A

JOCUL - ESENA COPILRIEI

Pavel Oana Ctlina

coala Gimnazial Roiori

Un joc este o activitate recreaional n care sunt implicai unul sau mai muli juctori, fiind definit printr-un scop pe care juctorii ncearc s-l ating i un set de reguli care determin ce pot face juctorii.

Jocurile pot implica un singur juctor, dar mai des implic o competiie ntre doi sau mai muli juctori. Ct timp respect regulile, de obicei sunt mai multe alegeri pe care juctorul le poate face. Nerespectarea regulilor se numete triare.

n cadrul ntregii istorii umane, oamenii au jucat jocuri ca o surs de divertisment pentru ei nii i pentru alii i exist o varietate enorm de jocuri.

Cteva dintre jocurile copilariei sunt: 1. Baba Oarba

Un joc foarte bun pentru deblocare i motivare pentru participarea copiilor la sesiunile de lucru. Este un joc foarte bun i pentru a nva i reine numele colegilor de grup.

Cum se joac: Este delimitat un spaiu de joc din care copiii nu au voie s ias. Cine iese afar din acest spaiu devine automat Baba oarba.

Copiii se aeaz n cerc.Un copil este ales pentru a fi Baba oarba. Baba oarba se poziioneaz n centrul cercului format de restul copiilor i este legat la ochi.

Restul copiilor se rspndesc n spaiul de joc, fcnd puin zgomot. Baba poate striga: Unde eti Chiri? iar copiii pot s rspund: n oala cu jantiDac reuete s ating pe cineva i s spun numele celui atins, acel copil devine Baba oarba i jocul se reia.

2. De-a v-ai ascunselea

Jocul din copilrie poate cel mai des ntlnit. O activitate care poate fi fcuta de copii, prini i bunici, mpreun, foarte distractiv. Un juctor trebuie s i caute pe restul juctorilor ascuni i s i scuipe. Cum se joac: Toi juctorii se aeaz n cerc i se numr cine urmeaz s mijeasc. (a miji = a nchide ochii i a numra pn la un numr)

Din oceanul pacific. Aieit un pete mic.i pe coada lui scria iei afar dumneata. Cine rmne ultimul la numrtoare va fi cel care va miji (va nchide ochii i va numra pana la 10 sau 20 sau orict se pun juctorii de acord). Se stabilete locul unde se mijete (un copac, un zid, etc.).

Restul juctorilor trebuie s fug i s se ascund ct mai bine, nainte s termine numrtoarea cel care mijete.

Cnd ajunge la sfritul numrtorii, cel care a mijit strig tare: Cine nu e gata, l iau cu lopata! semnalnd faptul c pleac n cutarea celorlali.

Misiunea celui care a mijit este s se plimbe i s i gseasc pe ceilali (este de ajuns s i vad) i s fug napoi la locul de mij s i scuipe (a scuipa = a striga pe nume pe cel vzut i locul unde era ascuns). Dac cel care a mijit nu se ndeprteaz de locul de mij, ceilali strig Plimb ursul c ruginete lanul! pentru a-i atrage atenia c trebuie s i caute, nu s stea pe loc.

Juctorii care s-au ascuns au misiunea de a sta departe de ochii celui care i caut i s ncerce s ajung naintea lui la locul de mija. Cine ajunge naintea celui care a mijit la locul de mij, este salvat de la a miji tura urmtoare.

Tura se ncheie atunci cnd toi cei care au stat ascuni fie au fost gsii i scuipai, fie au ajuns la locul de mij i au scuipat ei pe cel care a mijit. Cel care va miji tura urmtoare este cel care a fost scuipat primul de cel care a mijit. Ultimul scap turm! nseamn c dac ultimul juctor ascuns reuete s l scuipe pe cel care l caut, aceeai persoan va miji i tur urmtoare.

3. Lapte gros

Cum se joac: Lapte gros este un joc pe echipe ce poate fi jucat n minim 5 juctori. Dac sunt mai muli juctori care doresc s ia parte la joc trebuie ca ntotdeauna numrul total de juctori s fie un numr impar.

Poziionarea: Un juctor va fi desemnat arbitru (perni, stlp, etc) iar restul juctorilor se vor mpri n dou echipe egale. Dup ce se va stabili ordinea de joc una din echipe se aeaz n urmtorul mod: primul juctor, aplecat, cu capul n minile arbitrului. Urmtorul juctor, aplecat, n spatele primului juctor, cu capul ntre picioarele lui. i tot aa pn cnd toi juctorii echipei s-au aezat unul n spatele celuilalt.

Juctorii celeilalte echipe trebuie s sar, pe rnd, n spatele echipei aezate aplecat. De fiecare dat cnd cineva sare, trebuie s strige Lapte gros!. Juctorii care au srit, trebuie s rmn n poziia n care au aterizat (fr s se dea mai n spate sau mai n fa). Dup ce toi juctorii echipei 2 au srit n spatele echipei 1, trebuie s-i menin poziia i primul care a srit trebuie s arate arbitrului un numr de la 1 la 5. Echipa 1 ghicete numrul artat arbitrului.

Echipele schimb rolurile i jocul se ncheie atunci cnd: echipa care a stat aplecat ghicete numrul artat arbitrului; unul dintre juctorii care a srit (i se afl pe spatele unui adversar) atinge pmntul cu piciorul; unul dintre juctori uit s strige Lapte gros! nainte s sar; mai sunt juctori care trebuie s sar dar nu mai au loc datorit poziionrii greite a celor care au srit naintea lor;

4.Ratele i vntorii O form de a face micare n mod distractiv. Dezvolt int i precizia, atenia i abilitatea de strategizare.

Cum se joac:

Juctorii se mpart n rate i vntori. Este nevoie c 2 juctori s joace rolul vntorilor, iar restul sunt rate. Se delimiteaz spaiul de joac. De obicei, spaiul are form dreptunghiular. n fiecare capt al spaiului de joac se afl cte un vntor, care nu are voie s ntre n spaiul de joc. ntre vntori se afl raele.

Vntorii au rolul de a vna ratele cu mingea. Atunci cnd o rat este atins de minge, aceast iese din joc.

Raele trebuie s se fereasc de minge, fr s ias din spaiul de joc. Ultima rat rmas, trebuie atins cu mingea de vntori din maxim attea ncercri ci ani are (ex: dac rat are 9 ani, vntorii trebuie s o scoat din joc din maxim 9 aruncri). Dac nu reuesc, jocul se reia cu aceiai vntori.

Jocul se sfrete atunci cnd toate ratele au fost atinse cu mingea. Urmtorii vntori sunt primele 2 rae care au fost scoase din joc.

Exist varianta n care ratele pot ctig viei n plus dac reuesc s prind mingea nainte c aceast s ating pmntul.

5.ar, ar, vrem ostai!

O activitate distractiv, n carejuctorii i dezvolt spiritul de atenie, i nva s respecte reguli. Juctorii iau rolul unor ostai care ncearc s cucereasc cetatea advers. Cum se joac: Juctorii se mpart n 2 echipe.

Echipele se aeaz fa n fa, n linie, la o distan de civa metri una de alta. Toi juctorii dintr-o echip se vor ine de mn, formnd un gard.

Echipa care ncepe jocul strig: ar, ar vrem ostai!. Cealalt echip rspunde: Pe cine?.Prima echip alege un juctor advers i i spune numele: Pe!.

Juctorul ales trebuie s fug spre echipa care l-a strigat i s sparg, dac reuete, gardul format de acetia. Dac reuete, se va ntoarce la el n echip cu nc o persoan. Dac nu reuete, va rmne s fac parte din echipa care l-a strigat. Ca s sparg gardul, juctorul trebuie s treac n fug prin locul n care 2 adversari se in de mn. Rolul adversarilor este s l opreasc fr s dea drumul la mini.

Ctig jocul echipa care captureaz toi juctorii.

Bibliografie:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jochttp://activitateafara.ro/ghid-de-activitati-afara/jocurile-copilariei/