www.gennie-us.ro JOCURI LOGICE SI DE DEZVOLTARE A GANDIRII

La baza Metodei acestui atelier sta faptul ca cel mai eficient mod de invatare este prin experienta proprie. Jocurile de gandire constituie mediul ideal de invatare si experimentare!Atelierul ofer copiilor oportunitatea de a descoperi i dezvolta abiliti eseniale in viata utiliznd jocuri de gandire atractive, selectate din ntreaga lume i atent planificate intr-o programa de nvare. Programul capteaz atenia copiilor i i ajut sistematic s-i dezvolte capacitatea de gandire, inteligenta emotionala si abilitatile sociale, pe care copiii se deprind inca de la ore sa le aplice atat in joc cat si in situatii din viata lor de zi cu zi.Filozoful Platon a evidentiat cel mai bine acest lucru prin spusele lui:Nu cu forta, ci prin joc, vor invata copiiiPotidescoperi mai multedespre o persoana intr-o ora de joc decat intr-un an de conversatie.Viziune si MisiuneInc de la nceputul civilizaiei, jocurile de stimulare a gandirii au avut un rol important n cultur. Profesorii desenau linii pe nisip peste care elevii aezau piesele de joc, ca parte a unei activiti captivante de ascuire a mintii. Membrii familiei, apartinand mai multor generatii, i petreceau vesel timpul impreuna absorbii de provocrile jocurilor de gndire.De atunci, multe cunotine s-au pierdut, iar stilul de viaa s-a schimbat. Ritmul alert al vieii noastre a dat natere unor altfel de jocuri. Jocuri de calculator violente i pline de aciune, videoclipuri palpitante i o avalana de programe de televiziune au nlocuit activitatea tradiional de a petrece timpul impreuna aplecai asupra unei table de joc, activitate care presupune gndire profund, rbdare, perseveren i cooperare social.Mind Lab a redat jocului de gndire locul cuvenit i l-a transformat nc o dat ntr-un instrument puternic de educare, instrument care apeleaz att la sufletul, ct i la mintea copiilor. Graie unei metodologii testate i recunoscute, Grupul Mind Lab este implicat n una din cele mai mari provocri educaionale ale zilelor noastre.Scopul nostru este s transmitem generaiei viitoare att abiliti cognitive, ct i deprinderi utile vieii cotidiene. Acestea vor sprijini tinerii n optimizarea propriului potenial i i vor ajuta s devin mai raionali, mai fericii, plini de succes, oameni care s acioneze onorabil fa de semenii lor i care s-i valorifice pe deplin talentele nnscute.

Obiectivele Constientizarea proceselor cognitive-este esenial pentru dezvoltarea personal n fiecare etap a vieii. Metoda aceasta, utiliznd metode meta-cognitive unice, accentueaz gndirea reflexiv i raionalizant care intensific utilizarea proceselor raionale asigurand progresul constant al elevilor.Deprinderea abilitatilorcognitive-nera contemporan a tumultului de informaii, se pune din ce n ce mai mult accent pe importana abilitilor cognitive de baza. Metodaexerseaza si dezvoltao gam larg de astfel de abiliti: strategii de rezolvare a problemelor, modele de luare a deciziilor, planificare, procese de investigare, managementul informaiilor i datelor, gndirea logic i matematic, abiliti de comunicare i multe altele..

Inteligenta emotionala si abilitati socialeExperiena jocului este un instrument stimulant extraordinar dedezvoltare a inteligenei emoionale i sociale. Aceasta ne oblig s nfruntm situaii care impun cooperarea i competiia, situaii n care pierdem sau ctigam, situaii care ne aduc succesul sau eecul. n plus, experiena jocului ne consolideaz capacitatea de a ne administra i controla emoiile, de a recompensa, de a ne spori hotrrea, perseverena i autodisciplina.Transferabilitate Interdisciplinara- Aplicarea ntr-un domeniu a cunotinelor i abilitailor nsuite ntr-un alt domeniu este considerat de muli cercettori drept una din cele mai importante abiliti de nvare. Metoda unic de predare Mind Lab pune bazele multor aspecte din viaa noastr. Prin aceasta metod, copiii i dezvolt capacitatea de a identifica legturi ntre diferite domenii ale gndirii i activitii oamenilor, iar acest lucru le faciliteaz transferul cunotinelor i aplicarea lor n alte domenii.Baze teoreticeMetoda Mind Lab este construit pe baze teoretice solide i deriv din ideile i studiile unor savani i cercettori moderni de renume, printre care:FilosofulJohn Dewey, care a recunoscut nc din secolul al XX-lea nevoia urgent de a transforma educaia ntr-o practic democratic. n lucrarea saTeoria constructivist, Dewey a susinut c elevul trebuie s fie plasat n centrul procesului de nvare i trebuie s aib posibilitatea s nvee din experien i nu doar din resurse teoretice i academice. Dewey a vzut n joc un instrument excepional de educaie pentru atingerea acestui obiectiv;

ProfesorulReuven Feuerstein, care a explorat metoda educaional consacrat dembogire instrumentali conceptul esenial denvare mediat.Feuerstein subliniaz rolul central al activitii de predare a proceselor cognitive (n opoziie cu predarea coninuturilor teoretice) cu ajutorul intermedierii i asigurrii unui mediu favorabil; acest principiu a fost adoptat i aplicat de Grupul Mind Lab;ProfesorulHoward Gardner, care a dezvoltatteoria Inteligenelor multiple. Aceast teorie descrie diferenele foarte mari dintre talentele i stilurile de nvare ale indivizilor i n consecin, abordrile flexibile de predare care trebuie aplicate astfel nct nvarea s fie eficient pentru fiecare copil;

ProfesorulDavid Perkins, care a subliniat n lucrrile sale nevoia de predare aproceselor cognitivei a evideniatprocesele legate de nelegere i transfer concepte centrale ale filosofie Grupului Mind Lab;ProfesorulRobert Sternberg, ale crui studii au analizat ideea deInteligene de succes exprimarea i aplicarea concret a inteligenei n situaiile oferite de viaa real (n opoziie cu testele standard de inteligena).

Performante scolaren cel de-al doilea semestru al anului 2009, Mind Lab Brazilia, n parteneriat cu INADE (Institutul de Evaluare i Dezvoltare Educaional), a dezvoltat un studiu de cercetare pilot pentru a evalua impactul asupra performantelor scolare la Matematic i Limba (Reading Comprehension) ca urmare a introducerii Programului Mind Lab n cadrul curriculum-ului lor.La studiu au participat peste 1000 de elevi din 13 scoli (publice si private). ntre septembrie i decembrie, au studiat modulul Managementul resurselor (ncorporat in curriculum colar), n lecii sptmnale de cate 50 de minute predate de profesorul lor Mind Lab, avand astfel o pondere de 4 % in cadrul curriculumului.Studiul a utilizat Item Response Theory si scara SAEB National Assessment of Basic Education. Interpretarea studiului a fost propus deINADE. Instrumentele de evaluare folosite n aceast cercetare au fost compuse din examene la matematica si limba intelegerea unui text ambele cu aproximativ 30 de ntrebri sustinute de elevi pe 2 si 3 septembrie, respectiv 2 si 3 decembrie 2009. Subiectele au fost transmise in plicuri sigilate identificate cu numele fiecarui elev participant iar examenele s-au desfasurat simultan in toate scolile implicate fiind supravegheate de alti profesori ai scolilor decat cei care predau Programul Mind Lab. Rezultatele indic faptul c dezvoltarea medie acompetenelor elevilorn scara SAEB (n trei luni de implementare a programului) au fostmai ridicate cu 100% la matematic i 20% la intelegerea unui textdect se preconizase pentru acea perioada.Dezvoltarea medie a competenelor n scara SAEB la matematic: 231,44 -> 239,97Creterea preconizat fr proiect = 4.25Creterea cu proiectul = 8.53Evoluia atribuita Mind Lab = 100%Dezvoltarea medie a competenelor n scara SAEB la intelegerea unui text: 209,00 -> 213,49Creterea preconizat fr proiect = 3.75Creterea cu proiectul = 4.49Evolutia atribuita Mind Lab = 20%Scar SAEB const patru nivele de competen: Sub Basic, Basic, Satisfacator iAvansat.Graficele de mai jos arat ponderea elevilor n fiecare din aceste niveluri de performannainte i dup trei luni de lecii Mind Lab:

Tabelele de mai sus arat modificarea ponderei elevilor pe nivelele de performanta, intre cele doua evaluari. Este de observat faptul ca ponderea elevilor din nivelul Advanced si Adequate a crescut, scazand totodata ponderea elevilor in nivelul Basic si Below Basic.Abilitatile lingvisticeCa parte a proiectului de cercetare realizat de Donald Green, profesor la Universitatea Yale, a fost testat i urmtoarea ipotez: studiul strategiilor i conceptelor cognitive Mind Lab mbuntete limbajul interior al copiilor.La nceputul procesului, limbajul interior al copiilor a fost evaluat utiliznd o lista de concepte cognitive. Copiii au fost rugai s aleag cele mai adecvate definiii pentru urmtoarele noiuni: decizie, scop, planificare, problem, proces. Grupul aflat sub studiu n mod deliberat format din copii ale cror performane colare au fost evaluate ca fiind slabe a participat la o lecie sptmnal desfurat pe baza metodei Mind Lab pe o perioad de trei luni. n aceeai perioad, grupul de control a fost implicat n jocuri adresate gndirii, dar nu i n discuiile reflexive ulterioare, discuii care reprezint o parte esenial a metodei.La finalul perioadei de trei luni, limbajul interior al copiilor din cele dou grupuri a fost evaluat din nou utiliznd lista de concepte cognitive din primul test. Rezultatele au uimit-o pe directoarea colii n care s-a desfurat studiul.Ca urmare a acestor rezultate, am hotrt s includ leciile Mind Lab n programele colare ale tuturor claselor din coala mea.Principalele trei concluzii ale proiectului de cercetare sunt:1. nvarea conceptelor strategice i cognitive Mind Lab mbogete i dezvolt limbajul copiilor i mbuntete semnificativ abilitile lingvistice.2. Copiii din grupul de control, a cror participare s-a limitat la activitile jocului, au avut tendine de mbuntire a limbajului, dei ntr-o msur mai mic dect copii care au participat i la discuiile reflexive ulterioare jocului.3. Metoda Mind Lab este eficient n mod special pentru copiii cu performane colare slabe. Profesorul Don Green de la Universitatea Yale se refer metaforic la metoda Mind Lab ca la un fenomen prin care sunt descoperite i lefuite diamantele bruteRezolvarea problemelorEficiena metodei Mind Lab a fost testat printr-o serie de proiecte de cercetare comparativ desfurate n colaborare cu cercettori experimentai, cel mai renumit fiind Profesorul Donald Green de la Universitatea din Yale.Cercetrile au confirmat faptul c metoda Mind Lab mbuntete semnificativ abilitile cognitive ale copiilor, precum i deprinderile necesare vieii de zi cu zi.n cadrul unui astfel de proiect de cercetare, a fost verificat urmtoarea ipotez: prin nsuirea unor modele meta-cognitive i aplicarea acestora n jocurile pentru stimularea gndirii i n viaa de zi cu zi, copiii pot fi nvai cum s gndeasc abstract i strategic. Verificarea acestei ipoteze s-a realizat printr-un studiu de teren la care au participat copii cu vrste ntre 8 i 12 ani din diverse medii socio-economice.n prima etap, copiilor li s-a prezentat versiunea computerizat a jocului Parcarea. Aceast versiune avansat monitorizeaz performanele i progresele copiilor i ulterior, le colaioneaz ntr-o baz de date. n cea de-a doua etap, copiii din grupul aflat sub studiu au fost nvai modele abstracte de rezolvare a problemelor i modul n care acestea se regsesc n viaa de zi cu zi. Ulterior, li s-a artat cum respectivele pot fi aplicate direct n joc. Copiii din grupul de control au participat liber la sesiunea de joc. n etapa a treia, toi copiii au fost nvai un nou joc, Evadarea de pe lun. Ambele grupuri au primit aceleai instruciuni.Rezultatele indic faptul c toi copiii din grupul studiat i-au mbuntit semnificativ nivelul performanelor, n comparaie cu omologii lor din grupul de control, chiar dac celor din grupul de control le-a fost alocat un timp prelungit de joc. Remarcabil este faptul c, pn i n cea de-a treia etap, grupul aflat sub studiu a obinut rezultate notabile. De fapt, diferenele ntre cele doua grupuri au crescut n timpul etapelor a doua i a treia.

Concluziile derivate din aceste rezultate au fost urmtoarele:1. nvarea modelelor Mind Lab de rezolvare a problemelor mbuntete semnificativ abilitile cognitive strategice ale copiilor.2. Copiii care au nvat modelele abstracte Mind Lab au reuit s transfere cunotinele nsuite n domenii noi, iar mbuntirea activitii lor n aceste noi domenii a fost i mai vizibila dect n timpul jocului original.3. Cercetari academice calitative4. Grupul Mind Lab efectueaz regulat evaluri calitative ale programelor proprii de instruire i metodelor de predare. Ca parte a acestei cercetri, grupul Mind Lab colaboreaz cu universiti de prestigiu la nivel mondial, inclusiv Universitatea Yale din SUA i Universitatea Northumbria din Anglia. Din colaborarea cu Universitatea Northumbria, a crei Facultate de Educaie este privit drept una din cele mai bune din Europa, au fost elaborate cteva teze despre aspectele calitative ale metodei Mind Lab.5. MetodaMind Lab pentru educatia copiilor cu nevoi specialeTeza de masterat in cercetare educaional elaborat de Ilan Manor analizeaz influena metodei Mind Lab asupra unui grup de copii autiti din sistemul educaional primar. Principalele constatri evideniate n lucrare relev n mod clar c unul din rezultatele nvrii jocurilor adresate minii pe baza metodei Mind Lab a constat n faptul ca respectivii copii au reuit s stabileasc relaii personale apropiate cu mediatorii i colegii de clas. Prin experiena jocului, acetia au primit aprecieri din partea altor copii i i-au mbuntit nivelul performanelor.6. MetodaMind Lab si instruirea profesorilor7. Teza de masterat n cercetare educaional realizat de Ehud Shachar s-a ocupat de influena metodei Mind Lab asupra personalului didactic. Profesorii care au fost familiarizai cu metoda Mind Lab au declarat c i-au modificat propriile modele de gndire i comportament, fcnd progrese notabile, ca rezultat al implementrii acestei metode. Datorit faptului c metoda Mind Lab este considerat drept instrument educaional holistic, acetia au putut combina analogii i exemple din viaa personal. n opinia acestor profesori, abilitatea de a aplica flexibil metoda Mind Lab pentru o gam variat de coninuturi educaionale faciliteaz nelegerea i i ajut s transforme fiecare lecie ntr-o experiena de neuitat pentru elevi.8. Intelegerea de la baza invatarii 9. Transferul multidisciplinar prin metoda Mind Lab10. Teza de masterat n cercetare educaional elaborat de Dan Gendelman analizeaz nelegerea care st la baza nvrii. Obiectivul acestei cercetri a fost s defineasc foarte precis, msura n care copiii i nsuesc conceptele i procesele prezentate prin metoda Mind Lab. n mod special, teza trateaz conceptul de transferabilitate proces studiat pe larg i care este n mod particular dificil de msurat i evaluat.11. n timpul cercetrii, s-au prezentat dovezi clare care indicau faptul c metoda Mind Lab ntr-adevr atrage dup sine un proces de transferabilitate. Acest lucru a fost susinut de mrturiilor prinilor i profesorilor dar i de discuiile directe cu elevii. Copiii i educatorii au explicat detaliat cum au reuit s foloseasc gndirea strategic nsuit la leciile Mind Lab.12. Abordarea problemelor de matematica13. Unul din copii a notat modul n care aplicase metoda detectivului, o tehnic prin care problema este mprit n componentele sale de baz prin utilizarea unor serii sistematice de ntrebri. A explicat cum a pus n practic aceast metod n jocul Parcarea i cum s-a confruntat cu problemele de matematic cu mai multe etape, cum ar fi adunarea i nmulirea cu numere formate din mai multe cifre.14. Medierea si solutionarea conflictelor15. Unul dintre profesori a explicat cum metoda semaforului l-a ajutat s deschid canale de comunicare i s soluioneze o disput n clas privind utilizarea terenului de fotbal n timpul pauzelor. Disputa a fost ncheiat printr-o soluie de compromis prezentat organizat, prin care fiecare clas a hotrt s utilizeze terenul n timpul pauzelor n zile diferite din sptmn.16. Planificarea initiativelor ingrup17. Metoda psrilor migratoare i alte strategii de panificare i executare i-au ajutat pe copii s-i educe i s-i dezvolte ideea de cooperare i colaborare cu semenii lor. Ca rezultat, acetia au reuit deseori s iniieze proiecte complexe n cadrul colii, proiecte care vizau de la vopsirea slilor de odihn, la nfiinarea i administrarea unei cantine pentru gustri.18. n concluzie, mrturiile prezentate n teza de cercetare subliniaz modul n care metoda Mind Lab le ofer copiilor o viziune larg asupra procesului de nvare i i ajut s abordeze un subiect ntr-o manier reflexiv. Cercetarea demonstreaz de asemenea modul n care copiii reuesc s aplice strategiile n multe aspecte ale vieii, cum ar fi problemele de la coala sau provocrile emoionale i sociale.19. Alte studii academice20. Un studiu de cercetare Yale din 2004 a demonstrat ca Metoda Mind Lab imbunatateste abilitatile matematice si verbale. urmare acestui studiu Prof. Donald Green de la Universitatea Yale din Statele Unite21. datele prezentate mai sus indica faptul ca programa Mind Lab a avut doua efecte statistice semnificative.Primul, asa cum era de asteptat, a fost imbunatatirea performantelor de joc a ambelor grupuri, remarcata prin numarul de card-uri rezolvate de fiecare copilin cadrulfiecarei sesiuni.Anterior experimentului, copiii din grupul de control au inregistrat chiar o performanta mai buna din punct de vedere a jocului. Dupa experiment copiii implicati in programul Mind Lab au depasit in performante grupul de control.22. In al doilea rand, si cel mai important, grupul implicat in programul Mind Lab a avut depasit ca rezultate grupul de control la teste standard.Rezultatele au fost si mai clare la imbunatatirea punctajelor la teste de matematica si cele verbale, astfel ca rezultatele studiului au aratat in mod surprinzator imbunatatirea performantelor scolare ca urmare a participarii copiilor la orele Mind Lab.Studii aditionale au fost necesare pentru a intelege de ce programa Mind Lab imbunatateste punctajele la testele de matematica sau verbale. O posibilitate este aceea ca elevii au o alta abordare a testelor standard au devenit sensibili la strategii de cum sa aleaga cele mai buneraspunsuri dintr-o serie de variante. O alta posibilitate este au transformat imaginea obisnuita a educatiei in scoala mult mai distractiva pentru copii. Un scurt interviu cu copiii care au participat la experiment auscos la iveala faptulca ambele ipoteze sunt valabile, copiii manifestandu-si entuziasmul fata de programul Mind Lab, prin faptul ca le-a sporit increderea in fortele proprii si deseori i-a ajutat in performantele scolare.23. Diverse alte surse au sustinut ipoteze similare, cum ar fi:24. Departamentul de cercetare aUniversity College Londona publicat in 2003 un studiu potrivit caruiacopiii care se implica in mod regulat in jocuri de memorie sau jocuri logice, cum ar fi: jocuri de carti, sah sautable au rezultate mult mai bune in ceea ce privestememoria pe termen scurt sau teste de matematica si vocabular,comparativ cu cei care nu o fac.Potrivit lui David Bell (Daily Mail 31/01/05) copiii ai caror parinti se joaca impreuna jocuri traditionale cum ar fi Scrable, Monopoly sau Cluedo, se descurca mai bine la scoala. David Bell spune ca jocurile ii ajuta pe copii sa se deprinda cu abilitati cum ar fi: deprinderea de a gandi pe cont propriu, de a analiza o situatie, de a-si astepta cu rabdare randul si de a purta conversatii cu adulti. Acesta isi manifesta in acelasi timp ingrijorarea ca jocurile pe calculator si televizorul descurajeaza copiii de la activitati care le stimuleaza imaginatia.

ProcesProgramul capteaza atentia copiilor si ii ajuta sistematic sa-si dezvolte capacitatea de gandire, inteligenta emotionala si abilitatile sociale pe care copii le deprind inca de la ore sa le aplice atat in joc cat si in situatii din viata lor de zi cu zi.Procesul de nvare este simplu, dar extrem de puternic si este compus din trei etape:Prima etapa: Implicarea copiilor intr-un joc de gandire.Copiii nva sa joace unul din cele peste 50 de jocuri incluse in acest moment in program. Trainerul le ofera piesele de joc si le explica regulile si conceptele cognitive care ii vor ajuta sa-si dezvolte indemnarea de a se juca.Etapa a doua: Invatarea- Utilizarea metodei Mind LabTrainerul si copii fac rezumatul sesiunii de joc cu ajutorul unui model de gandire. Acest model se raporteaza la procesele cognitive implicate in joc sau la alte procese emotionale si sociale.Etapa a treia: Transfer- Aplicarea in viata realaTrainerul si copiii analizeaza modele de joc si initiaza o discutie despre situatiile din viata reala similare situatiilor intalnite in timpul jocului. Copii reusesc sa aplice cunostintele insusite prin experienta jocului in situatiidin viata reala: scoala, familie prieteniCursuri pentru copiiGRADINITA

Concepte de baza in gandire(1 semestru)Abilitati matematice de bazaIntelegerea unei informatii, capacitatea de a fi atent, obiective, reguli, limiteLucrul in echipa, depasirea gandirii egocentriceImportanta simturilor in gandire si tragerea concluziilorPerceptie vizuala, abilitati de memorareUn obiectiv comun(1 semestru)Cooperarea, un grup cu un obiectiv comunComunicare si lucru in echipaCooperare si responsabilizare reciprocaAbilitatea de a lucra cu altii, de a accepta ajutorA fi de incredere

Potrivirea trasaturilor(1 semestru)Acuratete si atentie la detalii, respect reciprocImportanta de a lucra cu o metodaTrasaturi vizibile, trasaturi ce nu pot fi observateOrientarea spatiala, transpunere din concret in abstractPlanificare in rezolvarea de problemeNatura grupurilor(1 semestru)Asemanator si diferit, grupuri, exceptiiCaracteristici, sortare si clasificare, tehniciPerceptie vizuala, organizarea informatieiObiectiv comun, cooperare, concesiiAjutorul reciproc, lucrul in echipa

SCOLARI

Managementul si analiza datelor(1 semestru)Obtinerea de informatii punand intrebariLuarea in considerare a mai multor surse de informatiiCoordonate, orientare si navigareLimitari si constrangeriConcentrarea atentiei, memoria vizualaAbilitati logice in gandire(1 semestru)Concepte matematice de bazaOrientarea spatialaInvatarea din greseliImportanta unui plan in rezolvare a problemelorImportanta memoriei, memorie vizuala si auditiva

Forte unite(1 semestru)Grup, exceptia si atributul comunImportanta unitatii grupuluiObiectiv comun, cooperare, compromisAjutorul reciproc, cooperareSa ne gandim bine(1 semestru)Cresterea sanselorCalcule precise, ordinea corectaImpulsivitate si luare de deciziiIdentificarea amenintarilor

Sa punem intrebari(1 semestru)Abilitati de adresare a intrebarilorImportanta colectarii corecte a informatieiDeductie logica, invatarea din greseliPlanificare flexibilaStrategii avansate(1 semestru)Prioritati, urgent, importantObligatii si investitie pe termen lungMetode avansate de rezolvare a problemelorRetragerea strategica, initiativa, sacrificiu

Rezolvarea problemelor(1 semestru)Definirea problemelor, planificarea rezolvariiObiective primare, obiective secundareMetode de a ne rezolva organizat problemeleEvitarea problemelor, risc calculatPlanificarea pas cu pas(1 semestru)Importanta mentinerii ordinii corectePlanificare si tehnici de asezare in ordineAbilitati de observare si planificare in avansActionam in conditii nesigure

Analiza informatiilor(1 semestru)Acumulare sistematica de informatiiVerificarea informatiilor, ancoreFolosirea corecta si eficienta a informatiilorComunicarea verbala si non-verbalaManagementul resurselor(1 semestru)Managementul resurselor limitatePlanificarea pe termen scurt si pe termen lungAlocarea eficienta a resurselorGandirea creativa

Caietele de lucru sunt disponibile doar pentru modulele adresate scolarilor si contin regulile jocurilor parcurse, exerciii de verificare a strategiilor i conceptelor nvate, exerciii despre modul de aplicare n viaa de zi cu zi a celor nvate, dicionarul conceptelor de gndire.

Olimpiada Mind LabOlimpiada Mind Lab este un eveniment educational ce reuneste copii din toata lumea intr-un minunat campionat al jocurilor de gandire. Evenimentul olimpic se adreseaza elevilor cu varsta intre 9 si 13 ani. Sute de mii de elevi de pe toate continentele lupta pentru onoarea de a-si reprezenta clasa, scoala si apoi tara intr-o competitie internationala, ce aduce la masa de joc cei mai buni jucatori deAbalone, Dame, Quoridor si Octi.Valori olimpice si obiective: Sa promovam respectul mutual, toleranta, onestitatea si corectitudinea, atat in joc cat si in viata de zi cu zi Sa reunim copii din diverse medii si culturi in fata unui obiectiv comun Sa punem in practica strategiile de gandire Mind Lab, abilitatile emotionale si sociale dobandite Sa promovam o cultura a jocurilor de gandire la scara mondiala.