Nr. 27 decembrie 2013-ianuarie-februarie 2014

2

1. Vorbind cu iarna 2. Părinţii trebuie să ştie 3. Educator, învăţător, profesor 4. Creaţie în recreaţie 5. Jocuri deosebite 6. Musafirii povestesc 7. Ţara noastră aur poartă 8. Proiecte, parteneriate 9. Ecologie şi armonie 10. Ce mai citim? 11. Din activităţile noastre 12. Drumuri de poveste 13. Pagina din jurnal 14. Hai să colorăm!

3

Ce mi-a spus zâna iarna...

De câteva zile tocmai am vorbit cu piticii care o ajută pe Zâna Iarna. Spuneau că este cam severă, cam friguroasă, dar că e frumoasă. Are ţurţuri de gheaţă pe rochie, e ănaltă şi zveltă şi se bucură atunci când trimite pe pământ stropi de nea, picuri de ninsoare, care se aştern ca o plapumă albă şi moale. Ce nu ştiam e faptul că Zâna iarnă trimite picitii, ajutoarele ei preţioase, să anunţe copiii de sosirea iernii, prin fulgii uriaşi...ca apoi să vadă năsucuri îngheţate la ferestre...tare se mai bucură atunci! Iarna e prietena copiilor, dar numai atunci când este ninsoare peste tot, când toţi copiii se bucură de albul zăpezii.... În rest, e doar o doamnă severă, înfrigurată...rece...dar cu suflet mare...iubeşte câmpurile...de aceea ajută boabele de grâu, adăpostindu-le sub pătura ei groasă....sub plapuma caldă de nea....albă.... Haideţi cu toţii să ajutăm iarna să fie mai bucuroasă...chiar de e friguroasă sau geroasă...e totuşi o mică zână...Iubiţi iarna!

Prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, jud Alba

Vorbind cu iarna

4

CREAŢIE ÎN RECREAŢIE

Anotimpurile Păsările ciripesc, ghioceii înfloresc,

Tractoare, pe câmp, robotesc,

Primăvara o vestesc.

Soarele arde ca focul,

În apă, copiii încing jocul.

E vară peste tot locul.

Recolte bogate, ploi care tună,

Clopoţelul în şcoală sună, Toamna, păsări în stoluri se -adună.

Fulgi jucăuşi, copiii la săniuş,

Moş Crăciun vine acuşi.

Iarna-i aici, bate la uşi.

Prof.Tripa Ioana

Grădiniţa cu program prelungit ,

Sînandrei, jud. Timiş

Prof. Paşca Olivia

Şcoala Gimnazială Singidava, Cugir 

Gând pentru Moş Crăciun Stau şi-astept înfrigurat Pe moşul bun, căci n-a uitat Să vină astăzi pe la mine. Eu cred c-aşa se si cuvine. Dar să nu-i uite pe săraci, Ce stau în casă-nfriguraţi, Ce n-au nici brad, nici jucării, N-au nici un fel de bucurii. Şi dacă moşul va uita, De mână eu îl voi lua Şi ne vom duce împreună, Să le urăm o seară bună. Prof. Luduşan Maria G.p.p. nr. 9 Alba Iulia

IARNA Bradul e împodobit, Moşul e nedumerit, Pentru că iarna e grea Cum va trece el de ea? ................................ Copilaşi, drăgălaşi, Înfofoliţi şi-mpoponaţi... Haideţi să ieşim afară, Să tragem de sănioară... ................................. Chiar pe culmea dealului, Hăulind şi tropotind... Facem tumbe mii şi mii... Distracţie pentru copii! MARINA ADELINA, elevă –cls. aVII –a A, Şcoala Gimnazială Dobra Prof. Coordonator: Crişovan Marta Iuliana

5

IARNA Din cer cad mii şi mii de stele

E iarăşi iarnă peste sat,

Şi vin în gândurile mele Din nou poveşti de neuitat. Poveşti cu moşul cel bătrân Cu daruri mii şi vorbe blânde Şi cu colinde ce se-ngân Peste un Prunc din vremuri sfinte. Va fi vacanţă, săniuş Şi va veni Crăciunul Să-i mulţumim şi Să-L slăvim Pe Dumnezeu preabunul. Filip Denis, clasa a

III-a Şcoala Gimnazială

Suciu de Sus, jud. MM

IARNA A venit aşa deodată Iarna cea înfrigurată Şi s-a aşternut pe jos Un covor alb şi pufos

Sunt pline troienile De copii cu săniile Şi de oameni de zăpadă Iarnă dulce, iarnă dragă

Bota Ramona, clasa I

Prof. Dina Pop

IARNA Mînzicu Florian Raul Clasa Pregătitoare-Slănic Poezie trimisă de prof. Valentina Mînzicu Este o iarnă frumoasă, Cristalină și pufoasă. Ș i sclipește frumusel Parcă-i fir de bumbăcel. Noi ,copiii, ne bucurăm Ș i cu sania ne dăm Cu bulgări moi aruncăm Ș i pe derdeluș urcăm. E iarnă de vis Parcă-am fi în paradis! În vacanță am intrat Start distracției am dat! Oameni de zăpadă Noi vom modela , Totul este vesel Pe străduța mea.

CREAŢIE ÎN RECREAŢIE

6

HAI SĂ COLORĂM!

IUBIŢI LECTURA!

7

OMUL DE ZĂPADĂ

Într-un colț de stradă, Vrea ca să ne vadă, Omul nostru care, N-are nici picioare.

Noi îl bulgărim Ș i îl ciufulim, Cu zăpadă moale Ș i cu-o oală mare.

Capul-l rotunjim Fața-i netezim Corpu-i bătucim Ș i-n mâini îl pornim… Pân la primăvară Dorim sa ne vadă. Omul nostru care N-are de mâncare.

Bogin Vlad Clasa a IV a A

Ș coala Gimnazială Ion Bianu, Valea Lungă, Alba

Prof. Calina Comsa

Seara de Ajun A tot nins de dimineaţă… Drumul s-a acoperit Cu o pojghiţă de gheaţă. Cu colinda am pornit. Am oprit întâi la neamuri Acolo am colindat. Să aibă rod bun pe ramuri Şi pe holdă, le-am urat. Dar am mers şi la a noastră Dragă-nvăţătoare, dragă, Colindat-am la fereastră. Ne-a dat mere, o desagă. Bucuroşi şi fericiţi Ne-am întors târziu acasă. Ne-aşteptau cârnaţi prăjiţi Şi pâine caldă pe masă. Şi sarmale, şi friptură, Cozonac din cel mai bun Şi puţin vin, doar o gură, Că e seara de Ajun.

Prof. Maria Tirenescu, Cugir, jud. Alba

Desen realizat de prof. Gheorghe Bizău

Creaţie în recreaţie

8

Transatlantic educators dialogue

Proietul în care ne-am înscris presupune activitate pe parcursul mai multor săptămâni, un fel de schimb on line de informatii referitoare la activitatea didactică desfăşurată în ţara noastră şi peste ocean şi prin acesta realizarea unui

schimb de experienţă, toate acestea necesitând cunoaşterea limbii engleye şi acceptarea de către

iniţiatorii proiectului. Aşteptăm activităţile despre care să vă putem

povesti şi arăta. Prof. Nicoletta Huştiuc, Grădiniţa cu program Normal Vinerea, jud. Alba

Semestrul al II-lea, an şcolar 2013/2014

Proiect în colaborare cu paltiforma virtuală e-twinning

9

PROIECTE, PARTENERIATE

Activitate în cadrul proiectului internaţional e –twinning Les couleurs

de l enfance/ Culorile copilăriei prof. Oprițoiu Corina Daciana

Proiecte,

Parteneriate

10

11

DRUMURI DE POVESTE

Ed. Mariana B[dulescu, Sl[nic, jud. Prahova

Micii colindători în aşteptarea Moşului

12

13

Legenda anotimpurilor

Dumnezeu, după ce a zidit lumea, cerul şi pământul, după ce a creat toate vietăţile, s-a gândit să le dea un rost şi celor patru fiice ale anului. – Voi sunteţi cele patru fiice ale anului, grăi Dumnezeu, când surorile s-au aşezat smerite înaintea sa. Să îmi amintiţi ce nume v-am dat vouă, data trecută? -Eu sunt sora cea mare şi m-ai botezat Iarna. –Mie mi-ai dat numele Toamna , Doamne, şi sunt a doua fiică a anului. –Iar pe mine m-ai numit Vara şi sunt a treia soră. –Eu sunt mezina, Doamne! Mă numesc Primăvara. Dumnezeu le privi cu bunătate şi apoi le zise: -Poruncesc să se împartă cele doisprezece luni ale anului în părţi egale, urmând ca fiecare dintre voi să ia o parte.Auzind acestea, fiica cea mare, Iarna se întunecă la faţă şi vorbi cu îndrăzneală: -Doamne, eu sunt fiica cea mare şi, având drepturile primului născut , trebuie să primesc partea cea mai mare din moştenire. Atunci, Dumnezeu se încruntă şi hotarî să împartă celor patru surori lunile anului, dupa firea fiecăreia. Aşa că Iarna, fiind aşa de rea şi îmbufnată, primi lunile cele mai reci, urâte şi posomorâte :decembrie, ianuarie şi februarie. Toamnei, îi dărui lunile cele mai bogate:septembrie, octombrie şi noiembrie. Însă, după cum ştiţi ,Dumnezeu îi dădu tot atâta tristeţe, câtă bogăţie, deoarece nici Toamna nu se arătase total mulţumită la împărţeală. Cele două surori mai mici,Vara şi Primăvara, fiind cele mai bune şi blânde, mai cuminţi şi mai mulţumite de ce le-a dat Domnul, au avut norocul de cele mai frumoase luni. Vara a primit lunile:iunie, iulie şi august, iar Primăvara lunile:martie, aprilie şi mai. Tot atunci a hotărât Dumnezeu ca Primăvara să vină după Iarnă, ca să se vadă bunătatea şi frumuseţea celei dintâi, faţă de răutatea şi urâţenia celei de-a doua. Aşa că, Primăvara este atât de aşteptată de către oameni, mai ales de către copii!

Bibliografie: Parada Anotimpurilor- Lecturi minunate, Editura Porţile Orientului Iaşi; Popescu,D.-Ghicitori, proverbe şi zicători, Editura Flamingo.

GRĂDINIŢA cu PP şi PN „IULIA HASDEU” CÂMPINA Prof.Înv.Preşc. Rosenauer Petronela

14

15

Colecţia ,,Absolvent de grădiniţă” şi ,,Primele mele scrieri”

Asociaţia Bastionul ArtLitTim îşi propune să fie printre cei care promovează atât lectura, cât şi scrisul.Un alt fel de lectură, şi anume poeziile şi povestile pe care le scriem noi pentru cei dragi sau o fac cei dragi pentru noi. Asociaţia îşi propune editarea unor cărţi scrise de cadrele didactice, părinţi şi copii, ne dorim să vedem cum gândesc copiii o data cu trecerea anilor. Să fim alături de ei prin poezii şi povesti şi ei să ne împărtăşească gândurile lor, de această dată într-o formă care rămâne. Desigur că ne creştem copiii citindu-le cărţile marii literaturi, dar îi vom lăsa şi pe ei să ne împărtăşească gândurile lor. De asemenea poveştile şi poeziile pe care noi le-am scris vor rămâne în paginile cărţilor ca şi amintire a anilor parcurşi împreună. E un mod de a păstra o legătură şi a nu lăsa un gol între anii copilăriei şi cei care vor urma. Colecţia “Absolvent de grupa mică”, “Absolvent de grupa mijlocie”, “Absolvent de grupa mare “, Absolvent de grădiniţă”, “Primele mele scrieri “ sunt câteva cărţi pe care le-am gândit pentru copii. Autorii lor pot fi doamnele educatoare şi părinţii, în fiecare dintre cărţi apar şi fotografii din anul şcolar parcurs împreună, iar pe măsură ce copii pot să scrie, să le păstram cele mai frumoase gânduri în paginile unei cărţi. Materialele pot fi alese în timpul anului şcolar din scrierile copiilor şi să apară în cartea de sfârşit de an. Ne-am gândit că în acest fel şcoala va fi nu doar un timp ci o proiectare a timpului în realitate. Cărţile vor păstra mereu vie amintirea unor ani frumoşi petrecuţi alături de oamenii care au încercat să sădească frumosul din inima lor copiilor pe care îi educă. Pe parcursul anului dorim să fim sponsori pentru diferite concursuri în urma cărora copiii să beneficieze de cărţi pentru bibliotecile şcolilor unde învaţă. Suntem la început de drum, căutam parteneri care să-şi dorească aceleaşi lucruri ca şi noi. Îi invităm pe toţi cei care doresc să ne fie alaturi sa ne sprijine în acest demers, să parcurgem împreună drumul copilăriei.

Patricia Lidia,

Preşedinte Asociaţia Literară

Bastionul Literar ArtLitTim, Timişoara

Drumuri de poveste

16

Anotimpurile În livezi e sărbătoare ; Flori, albine ,fluturaşi. Creşte iarba prin câmpie Şi-n pădure, Muguraşi Se deschid gingaş spre soare. Primavară, cine oare Se aseamănă cu tine? Toţi copii-s în vacanţă Peste tot e voie bună Iar pe câmp s-a strâns şi grâul; Pâinea caldă abureşte Iară vântul lin porneşte Să danseze printre trestii. Soare, cald, cine n-ar vrea? La noi vara să tot stea ? Coşul toamnei este plin Mere, pere, struguri, prune, Oamenii au roade bune. Toată firea se îmbracă În hăinuţe arămii, Iar prin şcoli Din nou răsună Glasuri calde de copii. Suflă vântul fără milă Spulberând pe deal zăpadă Păsărele zgribulite, Nemâncate de aseară, Stau pitite pe sub streşini Până când o sa apară, Soarele caldut de vară .

Eleva BELUŞ ROXANA , CLASA A VI-A ŞCOALA GIMNAZIALĂ DOBRA-HUNEDOARA Prof.coordonator: Petroi Laura

Iarna geroasă

Iarna e geroasă, dar este frumoasă. Noi copiii o iubim, şi ne-nveselim.

Toţi copiii, sus pe dealuri,

Hăulim şi chiuim, Săniuţele ciocnim.

Unii cad, alţii coboară Către casă că e seară.

Îngheţaţi şi obosiţi

Lângă sobă ghemuiţi Cerând iertare la părinţi

Că mâine vom fi cuminţi.

elev CIORA DRAGOŞ clasa a VI-a

Coordonator-Prof.Petroi Laura Emilia

Creaţie în recreaţie

17

18

MUSAFIRII POVESTESC

19

Proiectul internaţional ,,Culorile copilăriei/Les couleurs de l’enfance/The colours of childhood” iniţiat de G.P.N Vinerea şi desfăşurat pe platforma virtuală e-twinning

Cadrele didactice se întâlnesc împreună pe această platformă virtuală, e-twinning,

postează activităţi, discută pe forum, propun îmbunătăţiri şi mereu se produce ceva nou. Fiindcă cu toţii am considerat că subiectul nu s-a epuizat, avem dovada existenţei în continuare a parteneriatului. E-twinning facilitează comnunicarea şi schimbul de experienţă, la nivel preşcolar, îndeosebi între cadrele didactice, chiar dacă şi din ţară, dar cu atât mai mult din străinătate.

Proiectul a obţinul Certificat de Calitate, Certificat E-twinning şi Certificat pentru participarea copiilor la proiect. Tot cu acest proiect am aprticipat la faza judeţeană a concursului ,,Made for Europe” din acest an, din Alba Iulia. A fost singurul proiect din judeţ de acest fel, deşi a obţinut doar menţiune, acest fapt ne-a ambiţionat să mergem mai departe, deşi tipul acesta de proiecte nu poate chiar ,,logic” concura cu proiecte Comenius, deşi e-twinning este, la o adică, o ramură a proiectelor Comenius.

Mulţumim încă o dată iniţiatorilor şi coordonatorilor e-twinnign pentru suport şi totodată echipei i-teach pentru cursurile puse la dispoziţie în legătură cu proiectele e-twinning. Proiectul continuă, însumând 99 de parteneri. Aşteptăm cu drag alţi colegi şi alte

provocări.

Ed. prof. Nicoletta Huştiuc, iniţiatoarea şi fondatoarea proiectului

Culorile copilăriei/Les couleurs de l’enfance/ The colours of childhood

20

ECOLOGIE ŞI

ARMONIE

Pasca Viorica, Şcoala Ocoale, Gârda de Sus, jud. Alba Mici ecologişti fac pom de iarnă...ecologic

21

22

23

G.P.N. Vinerea Prof. Nicoletta Huştiuc, jud. Alba

24

25

Prietenii noştri de la G.P.P. 11 Alba Iulia,

Grupa mică, ed. Niculina Mureşan, parteneria în

proiectul interna-ţional ,,Culorile copilăriei/Les couleurs de l enfance”

Pe platform virtual ă e-twinning

Musafirii povestesc

26

27

Musafirii povestesc

28

Hai Să

colorăm!

29

30

Ghicitori cu si despre iarnă Prof. Marin Georgiana Cocuta G.P.N NR. 1 PINOCHIO BUZAU A venit baba din munţi, Peste râuri facând punţi, Şi a prins spunând poveşti Flori de gheaţă la fereşti.  (Iarna) Albă plapumă şi moale S-a întins pe deal, pe vale, Iar când vine primăvara, Se topeşte plăpumioara.  (Zăpada) Stă în curte, lângă pom. Îi zici om, dar nu e om; Şi când soarele-ncălzeşte, Nu-l mai vezi, că se topeşte. (Omul de zăpadă) Cu ea iarna sus în deal Vin iute nu am habar, Pe zăpadă- alunec tare, Nimeni nu ne stă în cale? (Sania) E un moş, Cu nasul roş’. Iarna lasă jucării La cei mai cuminţi copii. (Mos Crăciun) Mic, uşor, purtat de vânt, Cade, cade la pământ, Tine cald ca un veşmânt. (Fulgul de zăpada) 

31

PROIECT TEMATIC, IARNĂ FRIGUROASĂ, DAR FRUMOASĂ”

Întotdeauna în anotimpul de iarnă, un proiect foarte îndrăgit de copii este proiectul dedicat jocurilor şi sporturilor de iarnă. Prima săptămână din proiect este dedicată descoperirii şi înţelegerii fenomenelor naturale care au loc în acest anotimp. De aceea experimentele prin care copiii observă transformările apei din stare lichidă în stare gazoasă şi invers s-au bucurat de un real succes. Din păcate cel mai mare neajuns al desfăşurării acestui proiect este lipsa zăpezii, care pe an ce trece e tot mai frecvent. Chiar dacă nu ne-am putut juca afară cu zăpadă, nu au lipsit din cadrul activităţilor ,,bătaia cu bulgări de zăpadă”, aruncarea la ţintă sau ,,omul de zăpadă” confecţionat din carton şi vată. În săptămâna dedicată jocurilor şi sporturilor de iarnă atracţia principală au fost echipamentele sportive observate: patine, clăpari, schiuri, beţe pe care copiii le-au încercat şi chiar am Improvizat în sala de grupă un mic patinoar. Pentru realizarea feed-back-ului am vizionat la internet sporturi de iarnă din cadrul Olimpiadei de iarnă sau alte imagini inedite pe zăpadă. Ce păcat că în zilele noastre copii nu se mai pot bucura de zăpadă cum ne bucuram noi... Prof. Anişoara Filimon, G.P.N.Vinerea

32

33

34

35

36

37

38

39

40

SERBAREA DE CRĂCIUN 2013

G.G.P. PRICHINDEL, CUGIR, JUD. ALBA

GRUPA MIJLOCIE IEPURAŞII

ED. LUPU ANA ED. ELENA ŢIGAN

-DANS POPULAR ,,ALUNELUL” ,,DRAG MI-E JOCUL ROMÂNESC” CÂNTECE ŞI POEZII PENTRU MOŞ CRĂCIUN

41

Ed. Mărioara Hui, GRĂDINIŢA ILIA

jud. Hunedoara

Iarna noastră minunată

42

Activitatea de educaţie sanitară cu părinţii Atât în instituţia preşcolară,cât şi în familie, cele mai eficiente forme de influenţare sunt cele directe, individualizate, care dau ocazia să se exercite o serie de influenţe diferenţiate de la caz la caz:

convorbirile şi sfaturile date însoţitorilor copiilor ( părinţi, bunici, persoane îngrijitoare);

convorbirile la domiciliu(cu caracter intim atunci când este cazul); difuzarea in rândul părinţilor a literaturii de educaţie sanitară(broşuri,

pliante etc.); apeluri individuale scrise adresate direct părinţilor; control asupra îndeplinirii de către părinţi a recomandărilor şi sfaturilor

acordate; convorbiri organizate cu grupuri omogene de părinţi; “Colţul părinţilor”(panou cu întrebări şi răspunsuri, probleme sanitare şi

rezolvarea lor, măsuri preventive); informarea părinţilor asupra rezultatelor controalelor sanitare efectuate

copiilor; antrenarea Comitetului de părinţi(a părinţilor) în diferite acţiuni şi

activităţi cu caracter sanitar-educativ.

43

44

Povestea lui Moş Nicolae

POVESTE CULEASĂ DE ED. STĂNCIULICĂ STELUŢA,

Grădiniţa nr. 1 Târgovişte

Trăia odată într-un sat îndepărtat un om foarte sărac care avea trei fete.

Casa în care trăiau omul şi cele trei fete era una foarte sărăcăcioasă. Fetele

dormeau înghesuite în vatra sobei pentru că era foarte frig în casă iar peste

noapte focul se stingea. Tatăl lor muncea din greu dar în zadar, nu câştiga decât

să le ajungă pentru o pâine. Tatăl se gândea în fel şi chip cum să îşi crească cele

trei fete până într-o zi când plănuii să-şi vândă fetele celor care le va lua de

neveste crezând că astfel va duce un trai mai bun. Plânsetele şi rugăminţile

fiicelor sale nu l-au înduplecat pe bătrânul care nu mai avea nici o speranţă că

altfel o va duce mai bine. Sfântul Nicolae care era cardinal pe atunci a aflat des-

pre nenorocirea ce se petrecea nu departe de locuinţa sa. Noaptea, pe furiş, el a

aşezat o pungă cu galbeni pentru fata cea mare. Astfel ea a reuşit să se mărite

curând. Situaţia s-a repetat şi în cazul surorii mijlocii, astfel că, atunci când i-a

venit vremea şi fetei mici, tatăl s-a hotărât ca în noaptea dinaintea nunţii să stea

de pază. Tatăl îl văzu pe Sfântul Nicolae cum a venit noaptea şi a aşezat o pungă

cu galbeni lângă uşă într-o pereche de ghete ce erau uitate afară. Cardinalul l-a

rugat pe om să păstreze secretul, însă acesta nu a făcut-o şi de atunci fiecare

sărac care primea ceva, îi mulţumea lui Nicolae.

De aici a apărut obiceiul aşezării ghetuţelor în noaptea de Moş Nicolae.

De atunci în noaptea de 5 spre 6 decembrie, se spune că Moş Nicolae vine

la geamuri şi vede copiii care dorm şi sunt cuminţi, lăsându-le în ghetuţe, dulciuri

şi diverse cadouri.

45

46

47

Părinţii trebuie să ştie!

48

Noi suntem ,,Prichindeii veseli" de la Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Prichindel" Cugir şi anul acesta am vrut să îi facem o mare surpriza Moşului, asa că ne-am costumat în oameni de zăpadă şi am dansat cum ne-am priceput noi mai bine. Iata ce a ieşit!!! ed. Ivan Viorica prof.inv.presc. Urieşu Mihaela

Noi suntem ,,Prichindeii veseli"

49

50

51

Colorează după model!

52

PARA ÎNDRĂGOSTITĂ Ed. Anca Ignat, ed. Floare Grijincu, G.P.P. 23 Timişoara

CONTINUARE DIN NR. 26 …. VA URMA...

53

ARTICOLELE PENTRU NR. 28 , NR. PRIMĂVARA—VARA

SE PRIMESC PÂNĂ LA DATA DE 5

IUNIE 2014

PE ADRESA

GRADINITAVINEREA @GMAIL.COM

54

AUTOR POEZII , ED. Nechifor Lucica

55

56

57

58

Autor: Bădulescu Mariana

Se spune că demult tare demult, pe când oamenii nu știau nici să scrie nici să citească trăiau într-o familie necăjită cinci frați. Fratele cel mare era mic de statură

dar puternic și el făcea cele mai grele treburi. El căra lemne de foc,el aducea apă el pleca la vânătoare. Următorul era atent la tot ce se întâmpla în jur și nu făcea altceva decât să-i atenționeze pe ceilalți din jur:-uite cum e ăla. Uite ce zice aia ,ăla nu e așa ,aia face așa. Apoi urma mijlociul. I se spunea așa pentru că de câte ori ei se certau ,el intervenea și-i împăca. Era cel mai bun, cel mai drept,cel mai corect.Cel mai fălos mai mândru și gătit era al patrulea. Veșnic era cu nasul în oglindă aranjîndu-și podoabele din aur și argint împodobite cu pietre prețioase, iar cel mai mic, era cel mai drăgălaș, mai vesel ,mai înțelept și mai iubit de toți. Cât timp au fost mititei au trăit cu toții împreună în casa bătrânească, dar încet, încet, fiecare s-a dus la casa lui, căsătorindu-se și făurindu-și fiecare viața lui în funcție de caracterul pe care îl avea. Primul muncea, muncea, căra totul de colo colo fără nici un spor. Al doilea așa cum am spus ,tot timpul era cu ochii în ograda celorlalți și treburile lui rămâneau în paragină.al treilea se tot ducea în vizită la ceilalți, al patrulea se tot împopoțona cu tot felul de po doabe admirându-se în oglindă.

59

Numai cel mai mic își conducea treburile cu spor,înțelepciune și voie bună. Nevasta celui mic, care era și ea la fel de înțeleaptă a chemat celelalte cumnate și au făcut un plan. Au hotărât să facă o clacă la care să-și îndrepte bărbații pe calea bună. I-au adus pe toți cinci în fața unui lan de grâu, fiecare cu câte o seceră în față și le-au spus așa: -Voi sunteți cinci frați precum cele cinci degete pe care le avem fiecare la o mână.

-Noi am hotărât ca fiecare să vă aducem pe lume câte un copil dacă veți secera grâul cu câte un deget. Primul să folosească degetul mare, al doilea doar arătătorul, al treilea cu mijlociul ,al patrulea cu inelarul iar al cincilea cu mititelul. Când au auzit de copii, fiecare a început să țopăie de fericire și se

60

reped la unealta adusă în fața lor. Vă imaginați cumva că au reușit? Nici vorbă! Efortul lor era în zadar pentru că degeaba încercau să apuce, să cuprindă ,să împingă secera, că doar cu un singur deget nu puteau tăia nici un fir de grâu.Fiecare trăgea cu ochiul la ceilalți cu frică ca nu cumva altul să reușească. Nevestele râdeau în sinea lor știind că efortul soților lor e în zadar. Nu a trecut mult și cei cinci au izbucnit cu supărare: . -Cum e posibil să îndeplinești o asemenea dorință doar cu câte un deget când toată lumea știe că e nevoie de toate cinci? .---Așa știm și noi și de aceea am hotărât să facem fiecare câte un copil doar dacă de acum înainte veți face toate treburile împreună ca cele cinci degete de la mână. Cu toți i au început să chiuie de f e r i c i r e , sărutându-și soțiile au promis că așa vor proceda în viitor. În acelaș timp pe cer apăru o stea cu cinci colțuri în care se oglindeauchipurile celor cinci soții istețe.

În amintirea acestei întâmplări, peste mulți ani, oamenii au hotărât ca numărul celor cinci frați ce era egal cu numărul degetelor de la mână și cu numărul colțurilor stelei în care s-au transformat cele cinci soții, să fie reprezentat de forma secerei care i-au reunit și viața lor a devenit prosperă. Așa a apărut cifra 5 care seamănă cu o seceră.

61

PROGRAMUL ZILNIC AL ELEVULUI

DEŞTEPTAREA LA ORA 7, 00; ÎNVIORAREA

(GIMNASTICA DE DIMINEAŢĂ), IGIENA CORPORALĂ; ÎMBRĂCATUL ŞI REVIZUIREA GHIOZDANULUI;

SERVIREA MICULUI DEJUN; TRASEUL CĂTRE ŞCOALĂ;

PROGRAMUL ŞCOLAR: 4 – 5 ore de cursuri ; ÎNAPOIEREA CĂTRE CASĂ;

SCHIMBATUL HAINELOR ŞI SPĂLATUL PE MÂINI; SERVIREA MESEI DE PRÂNZ;

PROGRAM DE ODIHNĂ 2 ORE; PREGĂTIREA LECŢIILOR – până la ora 18, 00;

ACTIVITĂŢI LIBERE (lectură, vizionare de programe T.V., joc în aer liber);

SERVIREA CINEI – orele 20, 00; PREGĂTIREA GHIOZDANULUI;

IGIENA CORPORALĂ DE SEARĂ; LECTURA – cel puţin un sfert de oră;

ODIHNA DE NOAPTE, începând cu orele 21, 00

62

63

ED. PAULA CĂRUCERU, G.P.N. RUGINEŞTI, JUD. VRANCEA PROIECT ,,SĂ NE ÎMPRIETENIM CU EMOŢIILE”-ACTIVITATE– ÎMI CONFECŢIONEZ CARTEA MEA CU EMOŢIILE

64

65

Proiect international Les couleurs de l enfance

Culorile copilariei

66

Începând din nr. 28, revista îşi schimbă periodicitatea,

respectiv primăvară-vară, un număr, iar al doilea toamnă-

iarnă. Vă aşteptăm cu drag să ne prezentaţi activităţile

voastre bogate!

Tehnoredactor revista, prof. Nicoletta Huştiuc

67

Legenda spune că iarna este fiica cea mai mică a bătrânului Rege An. Se pare că această fată nu a fost dorită de tatăl său şi de aceea la naştere, a blestemat-o sa aibă inima de gheata. Deşi iarna răspândeşte în jurul ei răceala,ger, viscol, venirea ei este un prilej de bucurie pentru copii din întreaga lume şi nu numai pentru aceştia. Copiii adoră fulgii de zăpadă pe care îi aseamănă cu un roi de fluturi albi,îndrăgesc plimbările cu săniuţa, oamenii de zăpadă care păzesc fiecare ogradă, mersul la colindat dar în special,cadourile pe care le primesc de la Moş Nicolae şi de la Moş Crăciun. Cea mai mare bucurie este însă, venirea lui Moş Nicolae care îndeplineşte dorinţele copiilor care au fost cuminţi în timpului anului care se apropie cu paşi repezi de sfârşit. Aceştia îşi pun ghetuţele în geam sau la uşa şi aşteaptă sosirea moşului. Mersul la colindat, anunţarea naşterii Domnului nostru Isus Hristos este un alt prilej de bucurie pentru copii deoarece aceştia primesc multe bunătăţi de la cei colindaţi. Odată cu anunţarea naşterii Domnului, copii aşteaptă cu nerăbdare sosirea lui Moş Crăciun care o să le lase cadourile dorite sub brad. Această fată veşnic tânără este un simbol al curăţeniei,strălucirii şi de aceea noi o asemănam cu o mireasă în rochie albă. Deşi pomii îşi pierd frunzele şi roadele, păsărelele pleacă în tarile calde, părinţii şi bunicii se odihnesc mai mult pe la gura sobei, refuzând să iasă foarte des afară, copiii mişună prin zăpada groasă asemeni unor furnicate. Putem spune că iarna este anotimpul copiilor şi al liniştei.

ÎNV. COSTEA AGNES – L. T. T. R. TÎRNAVA , JUD. SIBIU

68

E GREU SĂ FII ŞCOLAR! Pentru unii copii, a fi şcolar reprezintă o grea încercare : programă încărcată, teme cu duiumul, stres. Mediul şcolar diferă considerabil de cel familial, din care provine copilul: orare ferme, învăţare zilnică, un colectiv de copii cu comportamente variate etc. Totul implică solicitări şi asumare de responsabilităţi; trebuie însuşite roluri şi statute diferite de cele de acasă. De aceea copilul prea dependent de familie se adaptează greu şi uneori drumul său este mai anevoios şi mai stresant decât al celorlalţi. Elevul trebuie să aibă capacitatea de a se supune unor norme, reguli, să-şi formeze unele deprinderi de comportare civilizată, o anumită independenţă comportamentală şi afectivă. Copilul dependent nu este capabil să se afirme prin procesul de învăţare, de multe ori nereuşind nici măcar să se implice în acest proces, fără a discerne ceea ce este important pentru el. Din cauza lipsei de încredre, el intră într-o stare de panică şi anxietate ori de câte ori îi sunt retrase suportul extern şi ajutorul. Mai mult, lipsa încrederii în sine poate determina formarea unei imagini greşite despre copil, datorită modului său de a reacţiona – devine mai lent când doreşte să realizeze o sarcină nouă sau, pur şi simplu, renunţă atunci când aceasta este mai dificilă. Diminuarea atenţiei faţă de sarcinile şcolare şi tendinţa de a căuta ajutor extern pot fi însoţite, atunci când subiectul este mai dificil, de tendinţa de a da vina pe ceilalţi pentru propriul insucces. Neîncrederea în sine reprezintă unul dintre factorii cei mai importanţi ai eşecului şcolar. Independenţa în acţiune nu apare în mod spontan. În consecinţă, adulţii nu trebuie să se cufunde într-o aşteptare pasivă şi nici să persevereze în ignorarea nevoii de ajutor, de sprijin resimţite de copil. Primul pas pe care orice adult trebuie să-l parcurgă în relaţia sa cu copilul dependent este de a-l face să se simtă în siguranţă, de a-l ajuta să abordeze sarcinile de învăţare. În această etapă trebuie să-i oferim copilului spre rezolvare sarcini cu posibilităţi limitate de alegere, pentru a-i forma sentimentul de persoană ce poate acţiona fără suport extern. Pe parcursul interacţiunii cu copilul, un loc deosebit de important îl deţine aprobarea socială, care are menirea motivării, a dinamizării, a desprinderii lui de ceilalţi în procesul realizării independente a unor acţiuni cu semnificaţie pentru sine. Recompensarea socială trebuie realizată şi ea gradat: la început lăudând copilul pentru comportamentele bune, independente de ceea ce dorim să realizăm, apoi pentru iniţierea unor sarcini de învăţare, în vederea atingerii obiectivului propus. Deşi există mulţi adulţi care nu au încredere în metoda laudei, ea poate fi deosebit de eficientă atât în familie, cât şi la şcoală.Orice copil răspunde bine la încurajarea autentică, venită mai ales din partea celor pe care el îi iubeşte, îi respectă, doreşte să-i mulţumească. Un alt pas în desprinderea copilului din dependenţa faţă de ceilalţi constă în a-l învăţa cum să rezolve probleme, cum să gândească cu privire la ce are de făcut, să înveţe că încercările sale de a lua decizii sunt adecvate şi că deciziile se bazează pe descoperirea elementului esenţial. Dialogul va avea la bază întrebări clare, precise: „Vei face aşa sau aşa?”, „Cum ai mai putea proceda altfel ?”, „Cum este indicat să nu procedezi ?”. Independenţa achiziţionată trebuie menţinută, lucru realizabil dacă vom reţine că orice copil se dezvoltă echilibrat prin încurajare şi nu prin dezaprobare, prin laudă şi recompensă mai mult decât prin pedeapsă. Nimic nu e simplu când e vorba de copil şi educaţie.

ÎNV. COSTEA AGNES – L. T. T. R. TÎRNAVA , JUD. SIBIU

69

70

Proiect international Les couleurs de l enfance

Culorile copilariei

71

Ed. Sofica Popa

72

Ed. Sofica Popa

73

74

Fişă antonime prin desene

Desenează o bulină mică în dreptul cuvintelor curat, gras, deschis şi o bulină mare în dreptul cuvintelor murdar, slab, închis

75

Prof. Stela Chiriţescu, activităţi în Proiectul

internaţional ,,Les couleurs de l

enfance/Culorile copilăriei”

ZIMNICEA, JUD. TELEORMAN

76

CONCURS JUDEŢEAN ,,CRĂCIUN FERICIT” EDIŢIA A II-A –organizatori

G.P.N Vinerea, Şcoala ,,Ioan Mihu” Vinerea, jud. Alba

PARTENERI

Şoala Gimnazială nr. 3 Cugir ISJ ALBA, CASA DE CULTURA A

ORAŞULUI CUGIR

:-* :-*

77

G.P.N Vinerea, grupa mică Albinuţele

Ed. Nicoletta Huştiuc

Iarna noastră fermecată

=;

78

G.P.N Vinerea, grupa mică Albinuţele

Ed. Nicoletta Huştiuc

79

Iarna

Iarna gerul şi-alăsat Pe pământul întinat

Zăpada ce-am aşteptat Şi la sanie am plecat.

Tot e alb î n jur cât vezi, Noi ne jucăm prin zăpezi

Jocul nostrup referat În nămeţi ne-am aruncat.

Derdeluşul este plin De copiii care vin

Să se joac e în zăpadă Să alunece, să…cadă!

Pop Alexandru, .cls.a III-a

Şcoala Gimnazială Suciu de Sus Prof.înv.primar Chindriş Mariana

80

CONCURS JUDEŢEAN CRĂCIUN FERICIT-

FELICITĂRI DE SĂRBĂTORI

EDITIA A II-A 2013

81

ACTIVITĂŢI INTERESANTE

LA G.P.N. Vinerea-participare la Concursul

internaţional de fotografie ,,Prescholer într

-un aparat foto”-POLONIA 2014

82

Albinuţele la treabă!

GPN Vinerea Grupa mică 2013/2014

83

84

Concursuri la care am participat

în semestrul I

Proiectele noastre:

,,Cercetător în devenire-proiect naţional ,,Tim tim Timy”-proiect internaţional ,,Să ne împrietenim cu emoţiile”-proiect naţional ,,Bucuriile iernii”-proiect-concurs local G:P.N. Voinicel Cugir ,,Evaluarea în învăţământul preşcolar”-proiect naţional-Ed. Esenţial Media...

Vă aşteptăm în numărul viitor...

85

PARTENERI ÎN PROIECTUL DE PE PLATFORMA VIRTUALĂ E-TWINNING

Prof. Daniela Ciurea, G.P.P. 7 Deva, jud. Hunedoara

Grupa mică -partenerii noştri în proiectul

internaţional ,,Les couleurs de l enfance/

Culorile copilăriei”

86

87

88

89

Prof. Marinela Apostol, jud. Vrancea

90

Prof. Popovici Mihaela G.P.P. nr. 8 Resita, jud.

Caras Severin

91

92

93

94

95

96

97

98

CENTRUL TEMATIC IARNACENTRUL TEMATIC IARNA

Prof. înv.preşc.Ţigan Elena Daniela

G.P.P.,,Prichindel,, Cugir –Jud.Alba Ed. Ana Lupu,

G.P.P. ,,Prichindel” Cugir

Jud. Alba

99

Mariana Bogdan, Agnes Costea, Mariana Bădulescu, Mărioara Hui, Laura Petroi,

Georgiana Marin, Sofica Popa, Patricia Lidia, Doniţa Bălan, Maria Tirenescu, Gheorghe

Bizău, Mioara Botezatu, Corina Fătu, Georgiana Vasile, Viorica Paşca, Stela

Chiriţescu, Simona Mînzicu, Paula Căruceru, Mihaela Popovici, Elena Rusu, Nicoleta Truţă, Petronela Rosenauer, Corina Opriţoiu, Dina Pop, Marinela Apostol, Steluţa Stănciulică,

Maria Luduşan, Floare Grijincu, Anca Ignat, Viorica Urzică, Olivia Paşca, Ioana Tripa, Stela

Chiriţescu, Florica Moisa, Lucica Nechifor, Marta Crişovan, Mariana Chindriş, Daniela

Ciurea, Gina Brăiloiu, Mihaela Urieşu,Viorica Ivan, Patricia Lidia, Gabriela Toşa, Zoica

Radu, Adriana Dinu, Florina Nicolae, Ana Lupu, Elena Ţigan,

Anişoara Filimon, Mioara Botezatu

100