JOCUL+CULORILOR

5/17/2018 JOCUL+CULORILOR - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/joculculorilor-55b0882552551 1/73

“JOCUL CULORILOR”

OPŢIONAL

EDUCAŢIE PLASTICĂ

GRĂDINIŢA P.P. NR.4 REŞIŢA

AUTORI: INSTITUTOR I : GAVRIL CAMELIA

D-na CONSTANTIN CIOBANU CAMELIA

PROGRAMA PENTRU ACTIVITATEA OPŢIONALĂ

DENUMIRE OPŢIONAL: ― JOCUL CULORILOR‖

TIPUL: EDUCAŢIE PLASTICĂ

GRUPE: Grupa Pregătitoare II , Ed. Gavril Camelia

Ed. Smarandache Gabriela

Grupa Mare I, Ed. Săgeată Doina

Ed. Cristea Doina

Grupa Mare II, Ed. Nicolicea Cornelia

DURATA: 1 AN ŞCOLAR



INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: GRĂDINIŢA P.P.4 REŞIŢA

AUTOR: ED.GAVRIL CAMELIA

NUMĂR DE ACTIVITĂŢI PE SĂPTĂMÂNĂ:

1 / SĂPTĂMÂNĂ

ARGUMENT

―Familiarizarea copiilor cu unele tehnici plastice de lucru şi stăpânirea lor le creeză acestorasentimentul propriei lor valori, sporindu-le încrederea în capacitatea lor de creaţie.‖

M.Ilioaia

Arta îl aduce pe om mai aproape de frumos, îi oferă posibilitatea să creeze frumosul, să-ldescopere sub aspecte noi.

Grădiniţa este primul factor care contribuie în mod organizat la conturarea personalităţiiumane, la formarea şi cultivarea gustului pentru frumos, oferind preşcolarului posibilitateastimulării câmpului emoţional tonic şi îndepărtarea inhibiţiilor. Activitatea plastică din grădiniţă

este foarte îndrăgită de copii, ei fiind oricum atraşi de culoare, de diversitatea tehnicilor de lucru, prin care îşi pot dovedi spontaneitatea, creativitatea, pot da frâu liber imaginaţiei şi fanteziei lor.

Prin acest gen de activităţi se realizează şi se antrenează la copii coordonarea oculo-motorie, dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii, simţul proporţiilor, orientarea spaţială, toateacestea ajutându-l pe copil în învăţarea scrierii la şcoală.

Prin arta plastică, prin realizarea sau admirarea unei lucrări plastice, artistice sedeclanşează o mulţime de stări afective, de sentimente care îl fac pe copil să vibreze în faţa

problemelor vieţii.

Educaţia plastică poate introduce frumosul în viaţa de zi cu zi, dezvoltă sentimente primare, amplifică emoţiile complexe. O lucrare artistică frumoasă, expresivă poate stimula saurelaxa, poate apropia oameni de vârstă, educaţie, inteligenţă, mediu social complet diferite.

Prin intermediul acestui opţional avem în vedere îmbogăţirea stimulilor în câmpulsensorial de desfaşurare al percepţiei, urmărim dezvoltarea şi cultivarea capacităţilor de a



comunica prin culoare, de a aduce o rază de lumină în viaţa copiilor, sprijinindu-I atunci cândeste nevoie pentru a evita o serie de greşeli care se întâlnesc în lucrările lor şi care diminueazăexpresivitatea acestora.

OBIECTIVE GENERALE:

Cunoaşterea şi utilizarea materialelor şi tehnicilor de lucru specifice activităţilor de educaţie plastică;

Cunoaşterea culorilor primare, a culorilor secundare şi a nonculorilor.

Deprinderea unor tehnici specifice artei picturale.

Dezvoltarea capacităţii creatoare a copiilor .

OBIECTIVE CADRU:

Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi;

Realizarea unor corespondenţe între diferite elenemte de limbaj plastic şi forme, obiecte dinmediul înconjurător;

Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, pictură.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

I. Să folosească corect materialele şi instrumentele de lucru.

Să organizeze paleta cu culorile pigment.

Activităţi de învăţare: -identificarea materialelor de lucru;

-exerciţii de folosire a pensulelor şi a culorilor pigment;

-exerciţii de aşternere a culorilor pe hârtie;

-exerciţii cu pete de culoare.

II. Să recunoască culorile primare, binare şi nonculorile în natură, reproduceri de artă şi lucrăriale colegilor.



Activităţi de învăţare: -culorile primare (roşu, galben, albastru);

-culori binare;

- nonculori;

-exerciţii de identificare şi obţinere a culorilor binare.

III. Să recunoască culorile calde în natură, pe planşe şi reproduceri de artă.

Activităţi de învăţare: -exerciţii de obţinere a culorilor calde.

IV. Să recunoască culorile reci în natură, pe planşe sau în reproducerile de artă.

Activităţi de învăţare: -exerciţii de obţinere a culorilor reci.

V. Să obţină tonuri închise şi deschise prin amestecul de alb şi gri.

Activităţi de învăţare: - exerciţii de obţinere a tonurilor închise şi deschise prin amestecul dealb şi gri

VI. Să obţină tonuri închise şi deschise prin amestecul culorilor cu alb sau negru; să compunăsuprafeţe folosind tonuri spre închis şi spre deschis ale culorilor.

Activităţi de învăţare: - exerciţii de obţinere a cel puţin trei tonuri spre deschis/închis prinamestecul culorilor cu alb / negru

- compoziţii cu elemente figurative,în care să se folosească culori calde şi culori reci.

VII: Să compună un spaţiu folosind elemente ale limbajului plastic:punctul şi linia.

Activităţi de învăţare: - realizarea unei lucrări în care să folosească punctul şi linia.

VIII: Să compună suprafeţe folosind pete de culoare şi forme(geometrice şi spontane).

Activităţi de învăţare: - exerciţii de obţinere a petei de culoare

- realizarea unei lucrări prin procedeul ―colaj‖.

IX: Să obţină forme spontane pliind o hârtie pe care au fost aşezate pete de culoare.

Activităţi de învăţare: - exerciţii de identificare a unor forme interesante în formele spontaneobţinute prin plierea hârtiei.

X. Să obţină compoziţii cu structuri naturale şi materiale textile.



CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII:

1. Pete de culoare;

2. Culori primare;

3. Culori binare;

4.Culori calde: roşu, galben, portocaliu;

5. Culori reci: verde, albastru, violet;

6. Monoculori: alb, negru;

7. Tonuri de culori;

8. Elemente de limbaj plastic;

9. Pata de culoare şi formă;

10. Tehnici de lucru;

11. Forme spontane;

12. Structuri naturale.

METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE:

- aprecieri verbale;

- expunerea lucrărilor;

-autoevaluarea.



DATA

OBIECTIVE

OPERAŢIONALE CONŢINUT

ACTIVITATE

DE

ÎNVĂŢARE

EVALUARE

OBS.

7.10.08 - să identifice materialele delucru; să folosească correct pensulele, culorile pigment; sărealizeze o lucrare cu tema laalegere.

―Pictăm frumos‖ Munca individuală-pictura

Aprecieriverbale

14.10.08

- să recunoască culorile primare(roşu, albastru,galben);- să realizeze o temă pe spaţiulplastic dat folosind culorile

primare. ―Mozaic‖-culoriprimare Exerciţiul

-pictura

Prezentareapropriilorlucrări şianalizarea lor

21.10.08

-să obţină prin amesteculculorilor primare culori binare;-să compună o temă pe spaţiulplastic dat, folosind culori binare şi primare.

―Fructe‖

-culori binare şiculori primare

Lucrul pe echipe-pictura

Expunerea şianalizalucrărilor

4.11.08 -să recunoască culorile calde:

roşu, galben, portocaliu; - sărealizeze o lucrare plasticăfolosind culorile calde;

― Covor de frunze

uscate‖

-culori calde

Exerciţiul

-pictura

Expunerea şi

analizalucrărilor

11.11.08

-să recunoască culorile reci:verde, albastru, violet; -sărealizeze o lucrare plasticăfolosind culori reci;

―Ploaia‖

-culori reci

Exerciţiul

-pictura

―Suntem criticide artă‖

-autoevaluare

18.11.08 -să sesizeze diferenţa dintreculorile calde şi culorile reci; -să umple cu culoare un spaţiudat;

―Baloanemulticolore‖

-alternarea culorilorcalde şi reci

Exerciţiul Expoziţie peholul grădiniţei

25.11.08

-să recunoască culorile ―Tapet pentru Exerciţiul Expunerea şianaliza



secundare: mov, verde;

-să obţină efecte plastice printehnica tamponării hârtiei cuburetele;

camera păpuşii‖

-tehnica tamponăriihârtiei cu buretele

Jocul

lucrărilor

2.12.08 -să obţină efecte plastice printehnica stropirii, folosind periuţa de dinţi şi diferiteşabloane;

―Tablou de iarnă‖

-tehnica stropirii

Exerciţiul ―Cele mai reuşite lucrări‖

-analizalucrărilor

9.12.08 -să obţină tonuri deschise şiînchise din alb şi negru;

―Castelul din figurigeometrice‖-nonculori

Exerciţiul Expunerea şianalizalucrărilor

16.12.08

-să folosească ştampile,distribuind uniform culoarea pesuprafaţa dată; -să utilizeze

tehnica ştampilării în realizareacompoziţiei plastice;

―Scrisoare cătreMoş Crăciun‖

-litere şi cifrecolorate

Exerciţiul

Jocul

―Suntemtipografi‖

-expunerea şianalizalucrărilor

6.01.09 -să folosească tehnica de lucru preferată şi culorile adecvate înredarea temei alese;

―Temă la alegereacopiilor‖

Evaluarea tehnicilorde lucru învăţate

Expoziţie peholul grădiniţei

Aprecieriverbale

13.01.09

- să folosească culoareaalbastru pentru a obţine efectul

spaţial

―Om de zăpadă‖ Exerciţiul Aprecieriverbale

20.01.09

-să obţină tonuri spre închis şispre deschis prin amesteculculorii cu alb sau negru; -sărealizeze compoziţii plasticefolosind culori reci sau calde;

―Valurile mării‖

-tonuri de culoare

Exerciţii deobţinere a tonurilorde culoare

Expunerea şianalizalucrărilor

27.01.09

-să obţină forme spontane printehnica firului de aţă înmuiat înculoare şi preset între douăpagini suprapuse;

―Felicitărianiversare‖

-linia continuă

Exerciţiul Aprecieriverbale

10.02.09

-să realizeze o temă plastică pespaţiul dat utilizând liniacontinuă,

―Melcul‖

-linia continuă Exerciţiul

Analizalucrărilor

Aprecieriverbale

17.02.09

- să decoreze un spaţiu datfolosind punctul şi linia

―Covoraşulfermecat‖




24.02.09

- să obţină efecte plasticefolosind tehnica apăsării cudopul

―Floricele‖ Exerciţiul Aprecieriverbale

3.03.09

10.03.09

- să decoloreze culorile aplicate pe o suprafaţă folosind zeamă

de lămâie

―Flori pentrumama‖

―Broscuţe cu buline‖


17.03.09

- să folosească punctul şi linia pe elemente din natură(coji denucă) pentru a obţine efecteplastice deosebite

―Buburuze‖ Exerciţiul Aprecieriverbale

24.03.0

9

-să folosească materiale

sintetice şi din natură pentru aobţine diferite forme; -săaleagă titlul lucrării;

―Pasărea măiastră‖ Munca în echipă Aprecieri

verbale

31.03.09

-să plieze o hârtie pe care aufost aşezate pete de culoare,apăsând apoi uşor; -săidentifice formele obţinute;

―Fluturaşi‖ Exerciţiul Expunerea şianalizalucrărilor

Aprecieriverbale

7.04.09 - să obţină efecte plasticefolosind acuarele peste formadesenată cu ceracolor

―Ouă încondeiate‖ Exerciţiul Aprecieriverbale

21.04.09

- să picteze cu degetul pecarton animele

―Căluţul‖ /―Puişori‖


28.04.09

- să realizeze un desen încreion şi culori , folosind tuşede pensulă

― Peşti‖ Exerciţiul Aprecieriverbale

5.05.09 - să folosească modalităţicombinate de desen înrealizarea temei dorite

― Gândăceicerneluiţi‖

-acuarelă, creion pastel, cerneală


12.05.09

- să amestece diferite nuanţe deacuarele; să contureze cucarioca neagră formele pictatecu acuarelă

―Oraş de acuarelă‖ Exerciţiul Aprecieriverbale

19.05.09

-să compună o temă pe spaţiul plastic folosind lipici şi nisip

―Tablou din nisip‖ Exerciţiul Aprecieriverbale



2.06.09 -să amenazeze locaţia pentruexpoziţia cu vânzare alucrărilor realizate în cursulanului; să realizeze invitaţiilela expoziţie

―Vă invităm laexpoziţia nostră!‖

Munca în echipă Aprecieri

9.06.09 -să prezinte propriile lucrări şipe cele ale colegilor, precizândtemele şi unele tehnici folosite;- să folosească în exprimare unlimbaj artistic adecvat.

―Jocul culorilor‖

-realizările micilor artişti

Expoziţie cuvânzare în incintagrădiniţei

Aprecierileinvitaţilor,vizitatorilor;Lucrăriachiziţionate deinvitaţi

BIBLIOGRAFIE:

Georgeta Botez, Dana Solovăstru, ―Atlas cu elemente de limbaj plastic‖- îndrumător pentrueducatoare, Editura Aramis, Bucuresti, 2007,

Programa activităţilor instructive-educative in grădiniţa de copii, Ministerul Educaţiei şiCercetării, Ed. V&Integral –Bucureşti,2005

Mihalache, Vasile; Rusescu, Ana,‖Caiet de educaţie plastică clasa I‖, Ed. Aramis, Bucureşti,2002;

Dascălu, Aurel- ―Educaţie plastică in ciclul primar‖ vol. I, II, Ed. Polirom, Iaşi, 1997-1998

Rotaru, Maria; Dumbravă, Maria, ― Educaţia plastică in invăţământul primar‖, ed.Ghe. CartuAlexandru, 1996

Album metodic, Culegere editată de I.S.J. Bucureşti, 1988,

Susală, N.Ion, ―Culoarea cea de toate zilele‖, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982,

Ilioaia, Maria, ―Metodica predării desenului la clasele I-IV‖, Ed.Didactica si Pedagogica, bucureşti, 1981.



PROIECT DE ACTIVITATEDATA:GRUPA: "Pregatitoare "A"ACTIVITATEA: educatie artistico-plasticaTEMA: "Natura in poezia lui Eminescu"

TIPUL DE ACTIVITATE: formare de priceperi si deprinderiFORMA DEREALIZARE:

desen din imaginatie

SCOPUL ACTIVITATII: formarea si dezvoltarea capacitatii de a intelege si apreciafrumosul din arta si natura;

dezvoltarea capacitatilor perceptive a reprezentarilor, a imaginatieicreatoare si reproductive.

OBIECTIVEOPERATIONALE:

sa-si imagineze culori si forme din natura sugerate deversurile poeziilor lui Eminescu;

sa redea prin desen elemente din natura sugerate de versuri;

sa compuna in mod original si personal spatiul plastic;

sa pastreze acuratetea lucrarii;

sa evalueze lucrarile dupa criterii stabilite;

sa alcatuiasca propozitii cu anumite cuvinte date;METODE SI PROCEDEE: conversatia, expunerea, explicatia, exercitiulMATERIAL DIDACTIC: foi de desen, creioane colorate cerate

MATERIALBIBLIOGRAFIC:

Monica Lespezanu - "Traditional si modern in invatamantulprescolar - O metodica a activitatilor instructiv - educative", Ed.Omfal Esential, Bucuresti, 2007;

DURATA: 35-40 minute

EVENIMENTULDIDACTIC

CONTINUTUL STIINTIFIC

STRATEGIA DIDACTICA

EVALUAREAMETODESIPROCEDEE

FORMA DEORGANIZARE

MIJLOACEDEINVATAMANT

Organizareaactivitatii

Pentru bunadesfasurare aactivitatii voiavea in vedere



EVENIMENTULDIDACTIC


STRATEGIA DIDACTICA


FORMA DEORGANIZARE


urmatoarele:

- aerisirea saliide grupa;

- aranjareamobilierului;

- pregatireamaterialelor pemasute

Captareaatentiei

Se va face prinaudierea unuifragment dincantecul"Eminescu" peversuri deTudor Vieru,muzica I. AldeaTeodorovici.Specificcopiilor ca este

un omagiu (olauda) adusa luiEminescupentrufrumuseteapoeziilor careau ramas dupamoartea lui.

- Ce aveti pemasute? (foi,

creioane)

- Ce activitatiurmeaza sadesfasurati?(activitati dedesen)l

conversatia

expunerea

colectivdirijat

foi de desen

creioanecoloratecerate

copiii ascultacantecul sispune desprecine este vorbain el

se intuiestematerialele depe masuta si seprecizeazaactivitatea care

urmeaza sa odesfasoare



EVENIMENTULDIDACTIC


STRATEGIA DIDACTICA


FORMA DEORGANIZARE


Anuntareatemei si aobiectivelor

M-am gandit cadin imaginatiesa desenati"Natura inpoezia luiEminescu".Pentru a putearealiza aceastatema trebuie sava ganditi maiintai la poeziile

scrise deEminescu pecare voi le stiti.Sa va amintitielementele dinnatura desintalnite inpoeziile lui, iarapoi saincercati si voisa redati natura

din poezii prindesen.

conversatia colectivdirijat

individual

independent

evaluare orala

copiiiprecizeazaelementele desintalnite inpoeziile luiEminescu

Reactualizareacunostintelor

Ce putem alegesa desenam dinpoeziile luiEminescu?

Haideti sa negandim lacateva poezii incare poetul

vorbeste desprenatura. Ex."Somnoroasepasarele," "Cete legeni","Revedere","Luceafarul","La mijloc de

conversatia

colectivdirijat

individual

independent

evaluare orala

se enumeracateva poeziide Eminescu



EVENIMENTULDIDACTIC


STRATEGIA DIDACTICA


FORMA DEORGANIZARE


codru"Prezentareanouluicontinut sidirijareainvatarii

Spre deosebirede alte activitatide desen incare eu vaprezentamplansa model,pe care oanalizamimpreuna,astazi nu o sa

va prezint nicioplansa.

Va trebui sadesenati dinimaginatiavoastra si saredati prindesen naturadin poeziile luiEminescu, asa

cum o vedetivoi.

Dar pentru a vaajuta putin, euam sa va daucateva sugestii.Puteti desenacodrii desi,lacul cu trestii,noaptea cu luna

si stele, sauputeti reda intr-un desen maimulte elementedin naturaintalnite inpoeziile luiEminescu sau

conversatia

explicatia

explicatia

colectivdirijat

colectivdirijat



EVENIMENTULDIDACTIC


STRATEGIA DIDACTICA


FORMA DEORGANIZARE


sa desenatiimagini care sareprezinte oanumita poezieiubita de voi.

Explic copiilorcum trebuie sase incadreze inpagina si cedimensiuni sa

respecte. Iarpentru ca ei sainteleaga maibine voidemonstra latabla cumtrebuie saprocedezepentru a reda olucrare cat maifrumoasa.

Mai intaischitam pefoaie imaginiledorite.Incercam saredam cat maifidel formeledin natura sivom alegeculorile

potrivite cucare vomcolora desenul.

Obtinereaperformantelor

Dupa ce amexplicat ce aude facut, vomface catevaexercitii de

conversatia

exercitiul

colectivdirijat

individual

foi de desen

creioanecoloratecerate

copiiirealizeaza temadata



EVENIMENTULDIDACTIC


STRATEGIA DIDACTICA


FORMA DEORGANIZARE


incalzire amuschilor miciai mainilor. Seva da semnalulde incepere alucrului si se vasupraveghea cuatentie cumlucreaza copiii.Voi da indicatiisi ajutor daca

este cazul si voinota numele pelucrari.

independent

Asigurarearetentiei

Dau semnalulde incetare alucrului sirepetam ceea ceam facut astazi.

- Ce amdesenat astazi?

(natura inpoeziile luiEminescu)

- Care suntelementele dinnatura desintalnite inpoeziile luiEminescu?(codrii, lacul,

cerul cu stelele)

conversatia

colectivdirijat

buline rosii copiii enumeracatevaelemente dinnatura desenatede ei

Evaluareaperformantelor

Se va faceanalizalucrarilorimpreuna cucopiii dupacriteriiledesprinse din

conversatia

conversatia

colectivdirijat

individual

independent

lucrarilecopiilor

lucrarilecopiilor

panou

aprecieriverbale asupralucrarilorexecutate decopii dupacriterii stabilite



EVENIMENTULDIDACTIC


STRATEGIA DIDACTICA


FORMA DEORGANIZARE


obiectiveleactivitatii,insotite demotivatiiobiective

- respectareatemei sugeratede educatoare;

- redarea cat

mai fidela aelementelor dinnatura;

- acuratetealucrarii.

Lucrarile vor fiexpuse lapanou, undecopiii pot sa le

analizeze liber.

Se vor faceaprecieri asupramodului delucru al copiilorsi asupracomportamentului din timpulactivitatii.

colectivdirijatindividualindependent

aprecieriverbale asupramodului delucru si asupracomportamentului copiilor



PROIECT DIDACTIC

Grupa: pregatitoare

Educatoare:

Categoria activitatii: Activitate artistico-plastica

Tema activitatii: Pasari

Mijloc de realizare: copiere+pictura

Obiective cadru:

-cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelorplastice

-realizarea unor corespondente intre diferite elemente de limbaj plastic si forme

Obiective de referinta:

-sa recunoasca elemente ale limbajului plastic si sa diferentieze forme si culori in mediulinconjurator

- sa cunoasca si sa diferentieze materiale si instrumente de lucru

-sa recunoasca si sa aplice reguli de utilizare a acestora

Obiective operationale:

-sa precizeze cateva caracteristici ale pasarilor

-sa aplice corect tehnica de lucru, in functie de tema plastica

-sa se orienteze corect in spatiul dat

-sa folosseasca culorile corespunzatoare lucrarii ce urmeaza sa fie efectuata

Strategia didactica:

Metode: conversatia, explicatia, demonstratia, observatia, descrierea.

Materiale didactice: plansa model, imagini cu pasari



Durata: 30-35 min. Desfasurarea activitatii

Etape Activitatea educatoarei Activitateacopiilor

Organizarea

activitatii

Aerisesc sala de grupa.

Aranjez mobilierul in sala de grupa.

Pregatesc materialul didactic necesar.

Asigur ordinea si disciplina pentru buna desfasurare aactivitatii.

Intra in sala de

grupa si isiocupa locurile.

Captarea atentiei Le prezint copiilor o pasare si le spun o scurtapovestioara

Privesc pasareasi asculta cuatentie

Anuntarea temei Dupa ce prezint plansa model, anunt tema activitatii:

Copii, astazi vom copia si picta " pasari"

Asculta

Motivareainvatarii

Trebuie sa va straduiti sa copiati imagini cu pasari si apoisa le pictati cat mai frumos pentru ca, la sfarsitulactivitatii vom premia cea mai reusita plansa

Dirijarea invatarii Priviti si spuneti-mi ce aveti pe masute?

Ce credeti ca veti face cu aceste materiale?

Enumera ce aupe masute.Raspund

Prezentarea sianaliza modelului

Analizez plansa impreuna cu copiii.

Ce observati pe plansa

Privesc cuatentie

Explicareatehnicii de lucru

Le explic si demonstrez tehnica de lucru.

Vom copia o imagine cu o pasare si apoi o vom picta.

Foaia se gaseste pe masa de lucru, cu mana stanga tinemfoaia si pensula o tinem cu mana dreapta. Inmuiempensula in apa si apoi in culoarea verde a acuarelei, dupacare venim pe foaia de hartie si pictam. Pasarea o pictamcu culoarea galbena sau alba.

Asculta cuatentie

Exercitii pentruincalzireamuschilor mici aimainii

Execut impreuna cu copiii cateva exercitii pentruincalzirea muschilor mici ai mainii, de exemplu:inchiderea si deschiderea pumnilor, morisca, bate vantul.

Executaexercitiile

Executareapropriu-zisa alucrarii

Le urez "spor la treaba", iar in timp ce copiii lucreazaurmaresc activitatea lor dandu-le explicatii si ajutandu-iunde este cazul.

Lucreazaindividual.

Evaluarea Organizez o expozitie in sala de grupa, le solicit saanalizeze lucrarile si sa le aleaga pe cele mai bine

Analizeaza siselecteaza



realizate. lucrarile.Incheiereaactivitatii

Fac aprecieri asupra lucrarilor si asupra modului cum s-au comportat copiii pe parcursul activitatii.

Ascultaaprecierile.

HOW TO LOOK AT ART

Written by: Andrea Mulder-Slater [Andrea is one of the creators of KinderArt.com]

Article Summary:

The following is a guideline containing four basic components or stages of looking at art assuggested by art educator Edmund B. Feldman. The questions can be used to provoke curiousityand inquiry and encourage active student participation ... and to help students better understandand share their feelings on a work or works of art.

DESCRIPTION

Describe what you see.

Describe the artist's use of color. How many colors have been used?

How has the artist applied the paint?

Describe the texture.

Describe the lines in the work.

What kinds of shapes do you see?



ANALYSIS

Is your eye drawn to any particular area of the painting?

Is there an element that stands out in the composition?

Is the composition balanced?

Does the work make you think of movement? How does the artist show movement?

Does the painting look flat or does it give a feeling of depth or space?

Where might the artist have stood while painting this picture?

INTERPRETATION

What kind of mood or feeling do you get from the painting?

If you could imagine yourself within the painting, how would you feel?

What sounds would you hear?

Why do you think the artist choose this particular subject to paint?

What part of the landscape, building, person, animal etc. most interested the artist? Why doyou think so?

JUDGEMENT

Find an interesting painting. Why is it interesting to you?

What do you like or dislike about the work?

The more you look ... the more you will see.



WHY IS ART EDUCATION IMPORTANT?Helping Students Understand Human Experience


Article First Appeared in Classroom LeadershipPublished by the Association for Supervision and Curriculum DevelopmentOctober 2001 | Volume 5 | Number 2

Article Summary:

As one of the creators of KinderArt.com, I often receive letters from teachers who work in publicschool systems where the arts are not a priority. Faced with dilemmas like how to raise testscores and how to stretch budgets as far as they can go, school board officials need to maketough decisions.

It is always disturbing to hear of yet another set of district policy makers doing away with artseducation in the schools. Trouble is, many hold the misconception that art is a superfluous,isolated subject when, in fact, nothing could be further from the truth...

Teaching your students about art is a good idea — here's why:

It's been proven that early exposure to visual art, music, or drama promotes activity in thebrain.

Art helps children understand other subjects much more clearly — from math and science,to language arts and geography.

Art nurtures inventiveness as it engages children in a process that aids in the developmentof self-esteem, self-discipline, cooperation, and self-motivation. Participating in art activities helps children to gain the tools necessary for understanding

human experience, adapting to and respecting others' ways of working and thinking,developing creative problem-solving skills, and communicating thoughts and ideas in avariety of ways.

So, where do you begin? Start by remembering that teaching children about art is not just aboutshowing them how to recognize a van Gogh or Picasso, it's about preparing young minds for afuture of invaluable experiences — art related or otherwise.

Making Connections Through Drawing

Drawing is one of the most important activities you and your students can do. Drawing not onlyprovides the basis for other creative activities - like painting, sculpture and printmaking - but italso provides a direct link with reading, writing and especially mathematics. The connectionbetween drawing and geometric shapes and measurements simply cannot be denied. And do youknow what else? Drawing is the single most accessible form of art available. All you need is apencil and a sheet of paper.



Here are some quick art ideas you can implement right away without a lot of preparation ormaterials:

Have your students create picture stories. Everyone draws a series of images — use stickpeople and box-shaped houses. Once everyone has created a picture story, share the

images to see if the other participants can decipher the "code." See how many versions of the story develop. Youngsters can dip their fingers in some washable ink and make fingerprints on paper.

They can then use markers to add eyes, ears, and noses to create people, cars, animals,and more.

Suggest that each student keep a scrapbook that belongs to him or her alone. Drawings,postcards, clippings, and pieces of grass can all go into a scrapbook. Once a month youcan have a scrapbook-sharing day.

Hand out paper and invite students to draw circles of all sorts, letting them overlap. Next,they can color in the shapes that appear — taking care not to let two shapes touch oneanother. Voila, a creation! If you have more time, try the same thing with modeling clay.

Provide cut-up pieces of fruit and vegetables, along with paint and paper. Have yourstudents paint a fruit and veggie picture. Enlist your students' help in creating signs. Supply paper, cardboard, or wood and lots of

brightly colored markers. Have your students imagine there is a hole in the wall. What is lurking behind the wall?

Talk about it. Ask them to draw it. See if your students can make figures using torn paper. No scissors, no pencils, just

paper. If you have more time, the torn paper can be glued on another sheet and paintedwith watercolors.

Set the clock and have your students draw stick figures on a sheet of paper for 10minutes, spending no more than 10 seconds on each drawing. When a sheet of paper is

full, they can move on to another sheet. Discuss the drawings at the end of the session. Try having your students draw their names in big blocky print with pencil on paper. Next,encourage them to fill the paper with all sorts of designs using markers, crayons, or oilpastels. If there is time, cover the paper with a light watercolor wash

One of the most important lessons you can teach your students is that more often than not, amistake is not a mistake — it's a happy accident. Illustrate this idea in an eraser-free art-makingsession during which students are encouraged change a "mistake" into something else. Noerasing allowed! Turn a boat into a sunfish or change a lion into a raspberry bush. Before long,going with the flow will become second nature for your students.

Basic Art Materials Supply ListPaper. Lots of paper: every size, every shape. You can use photocopy paper, newsprint, muralpaper, and butcher paper. Even paper grocery bags cut up into squares will do just fine. So willold shirt and cereal boxes.

Pencils. If nothing else, you must have pencils. Nice big fat pencils for little hands and smallerpencils for your "grown up" students.



Crayons. The brighter your crayons are, the better.

Markers. Make sure they are washable for the little ones.

Modeling Material. This can be clay, or even homemade goop — anything that can be formed.

Pastels. Try to have both chalk and oil pastels on hand. Chalk pastels should be reserved for yourolder students while the oil pastels can be introduced to the younger set.

Scissors. Provide safety scissors and adult assistance for the tiny ones.

Glue. Just a small container of glue is all you need, or you can make your own with flour andwater.

Paint & Brushes. You will be most pleased with water-base paints (tempera or watercolor) andbrushes from small (¼") to large (1"). Here's a tip: Make clean up easier by adding a few drops

of dish soap to your paints.

Found Objects. You can use buttons, beads, stamps, thread, and so on in many an art project.



PAINTING WITH WATERCOLORS OR TEMPERA


Age:

2-5 years

Activity Summary:

If you have watercolor or tempera paints, brushes and a glass of water, you have everything youneed to give a child a creative break.

What You Need:

•Watercolor paint •Paintbrushes •Water and containers to hold the water •Paper towel or dry cloth

•White paper (computer paper will work fine - watercolor paper or thick poster paper is better)

What You Do:

1. First, make sure you have plenty of paper. For watercolors, it is best to use a thickerpaper - like poster board or even watercolor paper. Computer paper will work fine butbe aware that the wetter it becomes, the higher the chance of the paper tearing.

http://kinderartlittles.com/artmaking/paintingwithwatercolors2lg.jpg






Easy Arts & Crafts Projects for Kids

How to make a variety of arts and crafts projects for kids and young children, including how tomake clay dinosaurs, Christmas decorations, jewelry; get expert tips and advice on arts and craftsfor kids at preschool through elementary school ages in this free instructional video series.

Series SummaryOne of the easiest ways to introduce your child to the world of artistic exploration is to allowthem the freedom to initiate and participate in their very own art projects. One very simple buttruly fun project for children and adults is the creation of homemade cards using a variety of artsupplies and, naturally, creative vision! Parents who are drawn to such timeless and innovativehobbies as scrap-booking and homemade frame-making will delight in projects like our expert'sfeatured here in this series. Your kids will love creating their own shapes with the sponges andwatching their mind's eye create incredible cards for friends and family, and you will open yourcreative spirit wide as you help your child discover their artistic potential. In this freeinstructional video clip series, our expert will show you how to make many types of simple crafts

with your children using easy to find materials. Show you child how to make simple Christmasand holiday crafts, projects using simple materials like clothes hangers and clay, dinosaurprojects and much more!

Read more: Easy Arts & Crafts Projects for Kids: Video Series | eHow.com

http://www.ehow.com/videos-on_5098_easy-arts-crafts-projects-kids.html#ixzz1ovzgFnhP

2. Next, provide your child with a nice flat place to work.3. Set out some watercolours or tempera paints. Tempera blocks are similar to watercolor

blocks in that they need to have water to make them work.4. Demonstrate to your child how much or how little water is required to make the paint

"liquidy".

5. Then simply allow your child to experiment with the paints. Encourage them to try tokeep the colors clean by rinsing the paintbrush in between colors. Also, point out whennew colors are formed on the paper (yellow and blue make green, blue and red makepurple, red and orange make green).

6. Remember, this is not about creating a final product - this is just about the process of working with art materials.

7. When your child is finished with one painting, provide him/her with another sheet of paper. Do this until she tires of the activity.

8. You can ask your child about his/her painting. Say things like, "Tell me about yourpicture." and "Why did you choose those colors?" rather than telling your child what thepicture looks like to you.

9. As always, praise your child for a job well done.










How To Teach Art to Kids

By Anna Ryan, eHow Contributor

Children are fascinated by art and love to experience it first-hand. Understanding andparticipating in art can help children have a greater appreciation for the world around them andhelp them to develop talents that they might not have otherwise discovered. Art enables childrento cultivate self-expression, imagination and creativity as well as critical-thinking and problem-solving skills.

Instructions

Things You'll Need

Art supplies such as, paper, glue, glitter, scissors and paint Recycled materials found in the home or school such as paper towel rolls, scraps from

other art projects, scraps of fabric and cardboard from food boxes Prints or photos of work by famous artists throughout history

1. o 1

Show the children examples of famous works of art throughout history includingsculptures, paintings and architecture. In order for children to understand andappreciate art, it is important that they are exposed to a variety of art styles.

o 2



Encourage the children to talk about the things that they like and even dislike ineach work of art and the emotions that it makes them feel.

o 3

Introduce children to several basic art techniques that use a variety of methodssuch as drawing basics, stamp painting, splatter painting and water colors. Teachseveral different art techniques to allow as many students in the classroom aspossible to experiment and grow as an artist.

o 4

Give children access to a wide variety of art materials to inspire them to exploretheir own creativity and experiment with new art techniques. Providing childrenwith the opportunity to start by exploring materials on their own will allow themto express their own creativity and is a great way to encourage an interest in art.

o 5

Provide a basic art project sample for children to use as a visual template andencourage them to create their own version of the art project. Art projects canincorporate a specific style of art, a classroom educational theme or an arttechnique.

o 6

Display your students artwork throughout the school in the hallway and in

classrooms to show that you are proud of the effort of every student. Seeing theirartwork displayed encourages students to try new art techniques and explore theirown talents and abilities.

Read more: How To Teach Art to Kids | eHow.com http://www.ehow.com/how_5329457_teach-

art-kids.html#ixzz1ow1h7mdq

http://www.ehow.com/how_5329457_teach-art-kids.html#ixzz1ow1h7mdq











1st Grade Art Lessons K 1 2 3 4

Primary Color Super Heroes Students in Mrs. Brown's Art class sang the "Primary Color Song" to remind them of

three most powerful colors. They were reminded that the primary colors can be used

make any other color. Students created images of "Primary Color Super Heroes" us

cut paper and glue. They were encouraged to be creative with their superheroes a

could make either humans or animals. They added details to their Super Heroes usi

markers.

Grade: 1st grade

Time: one 60 min class

Materials:

12"x18" white paper

Red, Yellow, and Blue construction paper

Elmers Glue bottle

Colored markers

Learning Objectives:

To introduce students to the three prim

colors, and explain why they are so"powerful".

Drawing large shapes.

Using scissors to "cut on the lines".

http://www.mrsbrownart.com/kindergarten.htm


http://www.mrsbrownart.com/1st.htm


http://www.mrsbrownart.com/2nd.htm


http://www.mrsbrownart.com/3rd.htm


http://www.mrsbrownart.com/4th.htm


http://www.mrsbrownart.com/primarycolorsong.htm



http://www.mrsbrownart.com/artwork/primarysuperhero_all.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/primarysuperhero_800.jpg















Paper Bag Tree Sculpture

Students discussed the characteristics of a fall tree and what shapes the branches m

when they are without their leaves. We then created a 3D tree using a brown paper b

Grade: 1st grade

Time: 1/2 of a 60 min class

Can be done the same day as "Oil pastel and

Watercolor Tree" painting below.

Materials: Brown paper lunch bag


To have students slow down and look at t

details of things that they see in front o

them and not just assume that trees all

the same. Teach them that trees do not

need to look like a stick with the cloud

plopped on top.

http://www.mrsbrownart.com/artwork/paperbagtree_600.jpg



Oil Pastel & Watercolor Tree

Continuing with our discussion about trees, we created oil pastel and watercolor

paintings by drawing the letter "Y" as the branches of the fall tree to create the eff

of a tree without its leaves.

Grade: 1st grade

Time: 1/2 of a 60 min classCan be done the same day as "Paper Bag

Tree Sculpture" above..

Materials:

12"x18" white paper

Crayola Oil pastels

Tempera cakes, or watercolors


To have students slow down and look at t

details of things that they see in front othem and not just assume that trees all

the same. Teach them that trees do not

need to look like a stick with the cloud

plopped on top.

http://www.mrsbrownart.com/artwork/craypastree_800.jpg



Model Magic Color Wheel ~ Little Yellow and Little Blue

We start by reading "Little Blue and Little Yellow". I give each student 1 ball of red

yellow, and 1 blue. Then I have them break each ball into 4 evenly sized balls. So now t

have 4 reds, 4 yellows and 4 blues. All together we mix 1 blue and 1 yellow. Then 1 blu

and 1 red. Then 1 red and 1 yellow. Then we mix all three, 1 red, 1 yellow, and 1 blue... t

makes a grayish brown. They still have 1 yellow, 1 red, and 1 blue leftover. Now we h

all 6 colors of the rainbow, plus a grayish neutral color. I do each part step-by-step..

don't let kids jump ahead because they sometimes mix the wrong colors. It is a really

tactile experience for them because they have to "squish, squeeze, and smush". Thcolors slowly mix right before their eyes! After we make all the colors they have to

it in the correct placement of the colorwheel. Once they do that correctly I give the

the thumbs-up then they can make whatever they want with their colors. I let them t

their mini sculptures home. :)

Grade: 1st grade


Materials:

Book- Little Blue and Little Yellow by Leo

Lionni.

A marble sized ball of red, yellow and blue

Model Magic for each child.


To remind students of the three primary

colors and how they can be used to mix a

the other colors on the color wheel and o

the rainbow.

To introduce students to the color whee

To exercise students' hand muscles.

http://www.mrsbrownart.com/artwork/modelmagiccolorwheel_large.jpg



Clay Fossil Fish

Students talked about fossils and learned new vocabulary words including

"Paleontologist". They created their own fossil fish using seashells and clay. After t

clay was dried and fired they painted them using tempera cake paints.

Grade: 1st grade

Time: two 60 min classes*(if using a kiln the sessions need to be two

weeks apart to allow clay to dry and be

fired)

Materials:

Clay

Tempera paint or tempera cakes


To show students the slab method of

creating clay sculptures. To teach them about the different ways

making marks in clay (stamping, scratchi

addition, subtraction)

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Clay%20Fossil%20Fish.ppt

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Clay%20Fossil%20Fish.ppt



Pointillism Butterfly

Students created their first pointillism picture using the subject of butterflies as th

inspiration. They used a butterfly tracer to map out the shape of the butterfly, the

they filled in the wings and body with patterns and color. They also need to think ab

mirror symmetry since the patterns on a butterfly's wings are always the same. Th

challenge to their project is that the entire thing must be done only using "dots", mu

like the artist George Seurat. From a distance the colors come together to form t

patterns, lines and shapes. It is a time consuming project that helps teach student

patience and discipline. When they are complete the students are always very proud

the work they did!

Grade: 1st grade

Time: two 60 min classes

Materials:

9"x12" white paper

pencils

fine tip colored markers

examples of artwork by Georges Seurat


To introduce students to the method ofPointillism, and the artwork of Georges

Seurat.

To teach students about patience and

taking their time to complete a detailed

drawing.

To fine tune students' motorskills.

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Pointillism.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/pointillismbutterfly_800.jpg

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Pointillism.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/pointillismbutterfly_800.jpg



Elmer the Elephant

Students read the book "Elmer the Elephant" about an elephant who is sad because h

different from the rest of the elephants. At the end of the story all the elephants

proclaim that they love Elmer just the way he is and they want to celebrate him by ha

a parade in his honor and having everyone dressing up in patchwork colors like him.

Student got a chance to create their own Elmer inspired elephant using tissue paper a

glue. The used collaging techniques to stick the tissue paper to a large piece of whit

paper. Then they drew their own elephant and cut it out. They added a few details li

eyes and ears, and in the end we had our own Elmer's Day Parade!

Grade: 1st grade


Materials:

Book- Elmer by David McKee

12"x18" white paper

pencils

color markers

scissors

Elmers glue

tissue paper or construction paper


To give students more practice with

scissors.

To give students more practice using liqu

glue, and to teach them proper gluetechniques.

To teach students that being different

okay.

http://www.mrsbrownart.com/artwork/display_elmer.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/elmer_800.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/display_elmer.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/elmer_800.jpg



Matthew's Dream

Students read the book Matthew's Dream by Leo Lionni. They then created abstra

designs based on the story. This is a great opening project for early in the year as

students are getting adjusted to their classmates, the artroom, and the art supplie

Grade: 1st grade

Time: one-two 60 min class sessions

Materials:

Book- Matthew's Dream by Leo Lionni

white drawing paper

fine point colored markers


To give students the opportunity to expl

abstract Art and mark making.

To observes students fine motorskills an

offer suggestions and tips for students

art struggling with their designs.

Learning to Draw Snowflakes

http://www.mrsbrownart.com/artwork/matthewsdream_600.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/matthewsdream_600.jpg



First grade students learned to draw snowflakes. We talked about rotational symme

and how each "branch" of the snowflake should match the other branches. But we a

talked about how no two snowflakes are alike, they should not feel pressure to mak

every snowflake "perfect"! They started by drawing them with pencil first, then the

traced their drawings with glue and glitter. They really sparkle! Grade: 1st grade


Materials:

Black construction paper

pencils

Elmers glue

Silver glitter


To introduce children to the concept of

"rotational symmetry".

To practice using liquid glue bottles. (No

too much, not too little, just right)

Paper Weaving with Large Strips

Weaving is an important skill and also a challenging one for children in first grade. F

this project we start off with a simple over under weaving using strips of paper tw

inches wide. After the weaving is complete the students cut out shapes to create a m

interesting design when the weaving is put together.

Grade: 1st grade


Materials:

Colored 9"x12" construction paper

Colored 9" strips of paper

scissors


To introduce students with the techniquweaving. They only weave 4 strips, but th

lesson is an introduction to help prepare

them for more complex weaving when th

get older.

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Paper%20Weaving.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/paperweavinglarge_800.jpg

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Paper%20Weaving.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/paperweavinglarge_800.jpg



Elmers glue

Kandinsky Circles

Students looked at the work of Wassily Kandinsky, especially his concentric circle

paintings. They then created their own circle drawing using oil pastels. It is important

tell kids to color in slowly and carefully, because light scribbles do not create the sa

effect. The finished drawings can be hung individually, or all together to create a gia

Kandinsky mural!

Grade: 1st grade

Time: one-two 60 min classes

Materials: 9"x12" white drawing paper

pencils

rulers

oil pastels


To introduce students to the artwork fo

Vassily Kandinsky.

To practice fine motorskills of drawing

circles freehand.

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Kandinsky%20Circles.ppt

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Kandinsky%20Circles.ppt



Faith Ringgold Quilt

Students learned about the artist Faith Ringgold. They looked at images of her famo

quilts and discussed the importance of the imagery in the middle of each one. Stude

then created their own paper quilt. To practice their scissor skills they cut a huge pile

small squares. Then they used those squares to create a border around the outside o

the their artwork. When they were done with the border they drew an picture in th

middle that was based on a memory, just like Faith Ringgold did with her quilts.

Grade: 1st grade

Time: two-three 60 min classes


strips of colored paper, or magazines

pencils

Sharpie markers

crayons

Elmers gluescissors


To introduce students to the artwork an

life of Faith Ringgold.

To introduce students to the concept th

paintings and artwork can take many

different forms (quilts).

To have students choose one memory for

the subject of their "quilt" and to draw

that image from their imagination.

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Faith%20Ringgold.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/ringgoldquilt_all.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/ringgoldquilt_800.jpg









Pilgrim Quilt

Around Thanksgiving the students create a quilt square with drawings of the things t

they are thankful for. They use rulers to make a border around the outside, and th

use pencils and markers to create the images. In the end an entire classroom can dis

their squares together to form a large Thanksgiving Quilt.

Grade: 1st grade


Materials:

9"x9"

pencils

rulers

Sharpie markers

colored markers


To introduce students to the artwork ofFaith Ringgold, famous quilt artist.

To have students draw from imagination

things that they are thankful for.

To have students work as a class to crea

a collaborative project.

http://www.mrsbrownart.com/artwork/pilgrimquilt_all.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/pilgrimquilt_800.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/pilgrimquilt_all.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/pilgrimquilt_800.jpg



Stitching Designs

Students were introduced to the basics of stitching using yarn, large needles and bur

This introductory lesson will help prepare them for more complex stitching in the upp

grades.

Grade: 1st grade


Materials:

Colored burlap

Variety of yarn

large student needles

scissors

Sharpie markers (to write initials on burlap)


To introduce students to the techniques

stitching, such as threading a needle, "in

out-pull", and not pulling the yarn too tig

These strategies will help prepare them more complex lessons in 2nd grade.

http://www.mrsbrownart.com/artwork/stitchingdesign_all.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/stitchingdesign_800.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/stitchingdesign_all.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/stitchingdesign_800.jpg



Fairytale Puppets

Students in first grade learn about folk tales and fairy tales and in Art Class they gechance to create a puppet and act out a play using a puppet theater. Each class is div

into small groups and each group is responsible for creating all the puppets needed t

perform their story. They create their puppets using mat board, pencils and crayons.

the last day of the project each group will act out their story and the rest of the cla

will watch. We always have so much fun doing this and it is often a favorite among

students!

Grade: 1st grade


Materials: Heavy cardstock (white)

popsicle sticks

Elmers glue

pencils

Sharpie markers

crayons


To create a connection to the first grad

curriculum explaining folktales and fairy

tales. To introduce students to "performance

art".

To teach students to work collaborative

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Folk%20Tales%20and%20Fairy%20Tales.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/folktalepuppet_800.jpg

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Folk%20Tales%20and%20Fairy%20Tales.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/folktalepuppet_800.jpg



Greek Vases, Carp Kites, and Maracas

Every year the first grade classes study the countries of Japan, Greece, Kenya, an

Mexico. To incorporate some of these countries into the Art Curriculum students w

create a piece of artwork that is inspired by the work of artists in that country. Th

pieces of artwork are often displayed in the classrooms during the "World Fair Day

Grade: 1st grade

Time: two 60 min classes each

Materials: pencilssharpiesblack tempera paint


To reinforce the first grade curriculum the students study Japan, Greece, Kenya

and Mexico.

To introduce students to a wide variety

art materials.

http://www.mrsbrownart.com/artwork/greekvase_800.jpg

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Greek%20Vases.ppt










colored tempera paintElmers gluescissorsyarn

To create three-dimensional works of ar

for a group display.

Raggedy Ann and Andy

Students had fun making Raggedy Ann and Andy doll collages. We looked at some pho

of the original Raggedy Ann and Andy. Immediately many students had a connection. T

next class several students brought their real Ann and Andy's to class. This projec

gave first graders practice cutting and glue, while also experimenting with a variety

materials.

Grade: 1st grade


Materials: pencils

sharpie markers

scissors

red, white, and blue construction paper

red yarn

Elmers glue


To introduce students to a wide variety art materials.

To introduce students to collaging and

mixed media techniques.

http://www.mrsbrownart.com/artwork/raggedyann_800.jpg



Glue Pastel Drawing

First grade students did a creative project where they got to draw with glue! After t

glue dried it created little barriers that divided the sections of the drawing. They fil

in their drawing with color using oil pastels.

Grade: 1st grade


Materials: 9"x12" colored construction paper

Elmers glue

oil pastels


To introduce students to a wide variety

art materials.

To introduce students to abstract art.

To practice using liquid glue bottles. (No

too much, not too little, just right)



Observational Sunflower

Students were given vases of sunflowers to look at and draw. They were introduced

the idea of observational drawing... rather than drawing what you "think", you draw w

you "see". After their pencils drawings were completed they added watercolor pain

(The above example was not done by a first grader. I will add a first grade image aft

they complete the lesson this year).

Grade: 1st grade

Time: one-two 60 min classes


pencils

Sharpie markers

watercolor paints or tempera cakes

Learning Objectives:To teach students about observational

drawing, and not just drawing what they

"think" they see.

To give students the opportunity to

practice their fine motorskills whilepainting.



Georgia O'Keefe Flowers

Students examined the life and artwork of American artist Georgia O'Keeffe. Thecreated paintings of flowers using crayons and watercolor paint. They were told to th

about using bright colors and large flowers to create compositions similar to the artw

of O'Keeffe. They also learned the anatomy of a flower.

Grade: 1st grade



pencils

oil pastels

tempera cake paints


To introduce students to the artwork of

Georgia O'Keeffe.

To teach students about the properties

oil pastels and water based paints and ho

the process of resist paintings work.

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Georgia%20OKeeffe%20Flowers.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/georgiaokeeffe_all.jpg

http://www.mrsbrownart.com/artwork/georgiaokeeffe_800.jpg









Pizza Collage

Students love this project where they get to invent their own pizza. It is a great proj

with lots of cutting for the kids. They all start by tracing two large circles for the cr

and the sauce. Next, they cut lots of tiny rectangles of the cheese. After that they

their imagination run wild and add lots of delicious toppings!

Grade: 1st grade


Materials:

scissors

colored construction paper

large circle tracer

Elmers glue


To give students more practice withscissors.

To give students more practice using liqu

glue, and to teach them proper glue

techniques.

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Pizza%20Collage.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/pizzacollage.jpg

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Pizza%20Collage.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/pizzacollage.jpg



Picasso Flowers

After reading a short story about the life of Pablo Picasso, students created simpl

paintings inspired by his work. They kept the hands in a basic outline and added only

minimal detail, similar to his painting titled "Hand with Flowers".

Grade: 1st grade


Materials:

pencil

Sharpie marker

watercolor paints


To introduce students to the artwork of

Pablo Picasso.

Practice freehand painting without any

pencil lines

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Picasso%20Flowers.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/picassoflowers_800.jpg

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Picasso%20Flowers.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/picassoflowers_800.jpg



Pattern Frog

This is a fun project that gives students a chance to get back to drawing. They creat

frog shape and fill the body with many colors, lines and patterns. When they are do

coloring it in they can cut out the frog! Students are encouraged to use lots of brigh

colors and do as many patterns as they can think of.

Grade: 1st grade


Materials: 9"x12" white paper

pencils

Sharpie markers

colored markers

scissors

frog-shaped tracers


To encourage students to try many, manydifferent types of patterns to fill their

frogs with lots of interesting colors and

designs.

To reinforce the first grade curriculum

where the students are learning about thlife cycle of a frog.

To give students the opportunity to

practice "neat" coloring techniques. (No

spaghetti coloring) K 1 2 3 4 5













http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Pattern%20Frog.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/patternfrog_800.jpg

http://www.mrsbrownart.com/powerpoints/Pattern%20Frog.ppt

http://www.mrsbrownart.com/artwork/patternfrog_800.jpg









MAMA- ÎN CREAŢIILE ARTISTICE ALE COPIILOR PREŞCOLARI Integrarea metodelor moderne în activităţile artistico-plastice.AUTOR: INST. BROSCARU IRINA STEFANA MOTTO: „Omul ca să devină om trebuie format”(Jan Amos Comenius)ARGUMENT Perioada preşcolară imprimă cele mai profunde, durabile şi fructuoase amprenteasupra individualităţii copilului. Sub influenţa factorilor ambientali, are loc expansiunea

potenţialului creativ al copilului, răsar mlădiţele eului cognitiv, afectiv, acţional, se constituie şise consolidează trăsăturile de personalitate. În grădiniţă, copilul, această fiinţă vie cu o lume proprie, această fiinţă activă, polivalentătotodată, aflată într -o permanentă schimbare trebuie să fie redescoperit mereu de noi,educatoarele, în dinamica ipostazelor mereu inedite ale individualităţii în devenire.Copilul, lavârsta preşcolară, este caracterizat ca fiind un observator perspicace, dar care amestecă realulcu creaţia fanteziei sale.Vâzută prin prisma formării personalităţii, creativitatea capătă sensul de potenţial creativ, desumă de însuşiri sau factori psihici ai unor viitoare performanţe creatoare. Metodele didacticereprezintă ansamblul proceselor de executare a operaţiilor implicate în activitatea învăţării într-un fluz continuu de acţiuni în vederea atingerii obiectivelor propuse. Etimologia cuvântuluidelimitează semnificaţia termenului metodă, în limba greacă, însemând "cale spre". În ştiinţă,

metoda este definită astfel ca o cale de cunoaşte care produce informaţii, strategii, principii, legi,paradigme.Activităţile artistico-plastice vizează dezvoltarea sensibilităţii estetice şi a gustuluiartistic al copiilor, iniţierea acestora în procesul de creaţie prin stimmularea interesului pentruactivităţile artistice şi obişnuirea lor cu limbajul plastic. Ea este în directă legătură cu expresia deviaţă a copiilor, cu „nerăbdarea de a opvesti” ce au mai inventat, ce au mai descoperit.Putemvorbi de o "educaţie estetică vizuală " la vârste mici? Fără îndoială că da! Exerciţiile de artă sevor desfăşura sub forma jocului, într -o libertate totală. Pe măsură ce creşte, copilul îşi v-aexprima plastic emoţiile mai aproape de exigenţele genului indiferent de achiziţii sau vârstă,copilul va ffolosi desenul pentru bucuria încercării, explorării, aventurii, comunicării.

Un lucru este sigur: fără sprijin şi încurajare aptitudinile sale preexistente se atrofiază, fazamâzgălelilor neconcludente se va prelungi până când interesul va dispărea complet.Activităţile

artistico-plastice oferă copilului veritabile limbaje de exprimare a sinelui, a trăirilor şi impresiilor puternice provocate de realitatea înconjurătoare. Activităţile artistico-plastice au o importanţădeosebită privind integrarea copiilor înb colectivitate, învingerea timidităţii, descoperirea eu-lui.Educaţia artistico-plastică din grădiniţă trebuie să înceapă de la experienţe de observare aformelor şi culorilor.Arta este modalitatea pri care copiii exprimă ceea ce nu pot exprinâma încuvinte. Prin arta lor, copii preşcolari exprimă felul în care simt, gândesc şi văd lumea cu toatăpaleta sa coloristică.Activităţile artistico-plastice sunt foarte importante şi îndrăgite de preşcolari.La această vârstă copiii sunt atraşi de varietatea de culori de instrumentele de lucru, dovedindtotodată spontaneitate şi fantezie în elaborarea unor teme fie ele de desn, pictură, modelaj. Trebuie avut în vedere că nivelul şi calitatea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobânditeprin activităţile artistico-plastice sunt condiţionate de strategia de învăţare, de felul cumrealizează educatoarea activitatea în sine.De o importanţă deosebită este familiarizarea

preşcolarilor cu elemente de limbaj plastic (culoare, formă, linie, punct) care sunt elementeesenţiale cu care se operează, în cadrul acesteia şi oferă posibilitatea aplicării unor metode,tehnici şi procedee diferite. STUDIU DE CAZ

În activitatea de educaţie plastică, ne-am propus să dezbatem tema „Mama mea” în percepţiapreşcolarilor, utilizând în realizarea lucrărilor strategii diferenţiate. În studiul de caz realizat, amfolosit pentru grupa experimentală tehnica 6/3/5 (BRAINWRITING) iar pentru grupa martor amutilizat metoda tradiţională, aceasta având ca mijloc de realizare desenul.



DESCRIEREA TEHNICII 6/3/5:Tehnica 6/3/5 reprezintă o modalitate de lucru bazată peconstrucţia de „idei pe idei” în domeniul creativităţii, şi presupune:· 6 membrii în grupul delucru;· 3 soluţii pentru fiecare membru al grupului,la o probă dată;· 5 minute, timpulde lucru pentru cele trei soluţii.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Pentru reuşita acestor activităţi, am lăsat copiilor libertate de exprimare. Am avut grijă să lepunem la dispoziţie materialele şi să-i învăţăm cum să le folosească Ca să realizăm temapropusă, în cadrul activităţii de educaţie plastică am utilizat simultan tehnica 6/3/5 pe un grupde şase preşcolari, şi metoda tradiţională a desenului pentru restul grupei de copii.

În cazul primei metode se alege un grup de şase copii, fiecare copil având câte o culoarediferită, cu care va lucra. Educatoarea prezintă jocul, anunţându-i pe copii că vor lucra la centrul„Artă” un desen cu subiectul „Mama”. Fiecare copil trebuie să se gândească care vor fi cele trei alemene ce vor alcătui desenul lui.După ce desenează, va da foaia colegului di dreapta pentru „a citi desenul” şi pentru acontinua.S-a folosit ca şi temporizator o clepsidră, astfel încât copii îşi puteau regla activitatea cunoscând

faptul că după ce s-a scurs tot nisipul (în cinci minute), trebuie să dea foaia maideparte.Activitatea propriu-zisă alternează activitatea individuală cu cea de grup. Primul copil desenează pe foaia personală, pe care educatoarea i-a scris numele, trei elementeale temei în maxim cinci minute. Foaia se deplasează de la stânga spre dreapta până cândajunge în poziţia iniţială, la copilul de la care a pornit Fiecare membru al grupului când primeşte fişa de la colegul din stânga sa, priveşte desenul,identifică elementele desenate şi încearcă să adauge altele, să le modifice creativ pe celeexistentefără să se depărteze de tema principală.

În tot acest timp, educatoarea urmăreşte ca schimbul de fişe să se facă în ordinea stabilită, sănu depăşească timpul alocat, respectând astfel regula metodei. Pentru evaluarea corectă arezultatelor, este foarte important ca implicarea fiecărui copil să fie înregistrată cât mai

fidel.După realizarea lucrării ce a avut la bază tehnica de lucru 6/3/5, s-a constatat că preşcolarii auredat prin desen un conţinut de idei vast, diversificat, cmpletându-se reciproc, realizând astfel oimagine amplă a „mamei”. De aici se poate desprinde subtema „Mama, prietena mea de joacă”.Datorită specificului metodei, copilul fiind nevoit să cmpleteze ideea celui din faţă, se poatespune că aceasta este o cale excelentă de dezvoltare a gândirii, precum şi a instrumenteloracesteia.Ca urmare a colaborării copiilor în realizarea temei, s-a constatat că s-au folosit toateelementele de limbaj plastic (linia, punctul şi pata de culoare); toate grupele de culori seregăsesc pe foaie ceea ce înseamnă că toţi şi-au adus aportul şi obiectele desenate sunt binerealizate, complete (fie datorită celui care l-a iniţiat, fie datorită completărilor aduse ulteriod) şimultiple.

Copiii care au realizat tema propusă prin metoda tradiţională a desenului, s-au folosit de o gamădiversificată de culori redând imaginea mamei în diverse ipostaze, şi anume aceea de prietenă,partener de joacă, mama adultul protector; mama – sursă inepuizabilă de dragoste şi ajutor;mama – centrul unuversului copilăriei.

CONCLUZIIRezultatele obţinute în urma desfăşurării activităţii au fost supuse analizeiSWOT: PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Tehnica 6/3/5:· se bazează pe generareade idei noi;· combină idei, se completează reciproc;· dezvoltă capacităţi cognitive



(imaginaţie, creativitate, investigaţie);· stimulează munca creativă.Metodatradiţională:· productivitate sporită în cazul copiilor timizi;· dezvoltă capacităţi cognitive(imaginaţie, creativitate, investigaţie); Tehnica 6/3/5:· posibile opoziţii de scopuri şiobişnuinţe ale membrilor grupului;· productivitatea unor copii poate scădea uneori, atuncicând sunt obligaţi să colaboreze cu alţi copii.Metoda tradiţională:· conţinut sărăcăcios deelemente constitutive ale lucrărilor;· necesită mai mult timp;· resursele grupului

(memorie,stocare,atenţie) sunt mai sărace decât în cazul grupului care lucrează cu ajutorulmetodelor moderne.OPORTUNITĂŢIAMENINŢĂRI· toţi participanţii pot oferi alternativevaloroase de soluţionare a problemei. · dependenţa excesivă de ceilalţi.

Din cele spuse mai sus, reiese faptul că ambele tehnici utilizate în redarea temei„Mama” în activităţile de educaţie plastică, au contribuit semnificativ la abordarea temei„Femeia” şi ipostazele acesteia în viaţa copilului.

BIBLIOGRAFIE:· BREBEN SILVIA,GONGEA ELENA,RUIU GEORGETA,FULGA MIHAELA-„METODEINTERACTIVE DE GRUP-ghid metodic” ;EDITURA ARVES;· CRISTEA SORIN-„PEDAGOGIE”( vol II),EDITURA HARDISCOM,1997; · IONESCU M.,RADU I.- „DIDACTICA MODERNĂ”,EDITURA DACIA,2001;

· ****** REVISTA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR 1-2/2008.

PRIMAR

DESENELE COPIILOR VORBESC DESPRE VIAŢA LOR Institutor,BROSCARU IRINA

STEFANA,“Copilul este copil pentru a dobândi, în timp, experienţa vieţii : copilul este mic pentru a devenimare. Acesta este rostul copilăriei. Este funcţia ei.” ( P.Velciov, 1994)

Vârsta copilăr iei şi îndeosebi a preşcolarităţii constituie una dintre cele mai importante perioadedin viaţa unei persoane. Influenţele care se exercită asupra copilului, evenimentele care apar laaceastă vârstă au un rol foarte important în drumul spre a deveni adult responsabil, de caracter.Mediul în care trăieşte copilul, educaţia pe care o primeşte îşi vor pune amprenta în formareaviitoarei personalităţi a acestuia.Una din principalele activităţi ale copilului o constituie desenul.Culorile, formele, liniile, sunt elemente care poartă cu ele întreaga poveste a vieţii, aevenimentelor şi educaţiei primite. Desenul este una dintre principalele metode de evaluare

psihologică a copiilor. Deşi ei nu ştiu încă să scrie, totuşi se exprimă prin simboluri. A desenaeste pentru copil o activitate prin care el se joacă. Desenele sunt expresii ale stărilor emoţionale, ale relaţiilor cu cei din jurul său, a traumelor suferite dar şi a capacităţilor de a facefaţă problemelor. Educatoarea poate obţine studiind micile compoziţii ale copiilor, informaţiirelevante în ceea ce priveşte lumea lor interioară, starea lor psihologică şi stilul interpersonal.Personajele care apar în desen sunt pline de semnificaţii, emoţii, sentimente şi gânduri trăite decopil în legătură cu anumite evenimente sau persoane din viaţa sa. Cea mai frecventă apariţie

în creaţiile copiilor o au casa şi copacul şi omuleţul. Pe baza acestor observaţii a fost creat untest psihologic, în jurul anilor 40, de către Buck, numit „Testul Casă -Copac-Om”. Aceste aspecte



fiind foarte familiare copiilor au făcut posibilă studierea pe eşantioane reprezentative şi găsireaunor semnificaţii valide.

Casa constituie o temă preferată de copii. Ea apare foarte des în desenele acestora, chiar de lavârste mici. Simbolic, o casă reprezintă căldură, adăpost, iubire, siguranţă. Ea trebuie să îi oferecopilului condiţiile de care are nevoie pentru a creşte şi a se dezvolta. Este un punct de reper

faţă de tot ce este în exterior. Casa protejează copilul, adăposteşte familia, oferă siguranţă.

La grădiniţă educatoarea poate să observe desenele copiilor cu uşurinţă, deoarece eidesenează de cele mai multe ori căsuţe. Am cerut copiilor de mai multe ori să deseneze ocăsuţă, în mai multe zile. Studiind desenele copiilor, am observat că unul dintre ele îmi atrăgeaatenţia în mod deosebit. O casă mare, frumoasă, spaţioasă, cu foarte multe detalii apăreamereu. Iniţial am crezut că este vorba despre un copil care are o situaţie familială bună, cu oatmosferă caldă, armonioasă. Nu cunoşteam foarte bine acest copil deoarece era nou venit.

Însă, studiind datele din dosare şi întrebând părinţii despre situaţia lor, am fost surprinsă să aflucă, aceştia nu aveau de fapt condiţii bune de viaţă, aşa cum poate apărea în dese n. Locuiau

într-un apartament cu o singură cameră, având posibilităţi foarte reduse, nu aveau baie, nu

aveau un loc de joacă pentru copii. Relaţiile dintre membrii familiei erau foarte calde, pline deiubire şi întelegere... M-am întrebat atunci de ce desenele erau întotdeauna atât de frumoase.

Am înţeles apoi că, de fapt, copilul spera că într -o zi , poate va locui în altă casă , mare,spaţioasă, frumoasă. De aceea el acorda atâta atenţie casei, fiindcă îşi dorea condiţii mai bunepentru familia sa pe care o iubea atât de mult. Copilul visa...Ferestrele şi uşa unei casereprezintă comunicarea cu exteriorul.

Ele sunt porţi deschise spre lume, dar pot constitui de asemenea şi dorinţe profunde de evadaredintr-un mediu familial foarte tensionat. De obicei uşile şi ferestrele indică aspecte legate decomunicare. Un copil care era foarte inchis, interiorizat, timid a desena de obicei o casă fărăuşă, cu geamuri care aveau gratii. Nu exista o cale de acces la sufletul lui. Fiindcă, nu aveauşă, iar geamurile acelea nu se puteau deschide. Am aflat atunci că acest copil avea părinţi

care-l neglijau, se purtau urât cu el, ba chiar uneori îl loveau. Am încercat atunci să mă apropiide el, să-i ofer căldura şi iubirea care-i lipseau atât de mult... Şi în desene au început să aparăuşile. Însă, copilul menţiona de fiecare dată că a desenat o altă casă, nu pe cea a lui, o casă pecare o va avea cândva...O familie iubitoare, o atmosferă armonioasă...Prezenţa fumului la casesemnifică o atmosferă caldă, calmă de înţeleger e între membrii familiei, iubire sau, în unelecazuri, dorinţă, speranţă spre o astfel de familie. Privind unele desene ale copiilor, casaseamănă cu o figură umană, cu o persoană. O casă poate fi primitoare, cu elemente de decor,

îngrijită. Este adăpostul trainic în care creşte copilul, familia lui. Casa părintească este pământul în care se formează rădăcinile copilului. O casă fără fum era desenată uneori de un copil careavea o familie disfuncţională. Când l-am întrebat de ce nu desenează fum la casa lui el mi-aspus că nu poate. Pur şi simplu, nu putea, fiindcă în familia lui nu exista căldura de care aveaatâta nevoie...Drumurile din jurul casei sunt un indiciu al stării emoţionale a copilului. Majoritatea

copiilor desenează o casă înconjurată de natură, de verdeaţă, de un cadru plăcut. O casăamplasată undeva departe, în aer, sau la marginea foii poate evoca eşecuri, frustrări, blocajeemoţionale.

La copiii din grupa pregătitoare casa apărea întotdeauna undeva deasupra pămăntului, avea înfaţă iarbă sau flori. Acest lucru semnifica faptul că ei aveau un trecut de care nu le era frică, fărăprobleme şi traume. Un trecut pe care puteau să şi-l amintească. O casă care este desenatăchiar pe marginea foii poate ridica semne de întrebare cu privire la trecutul unui copil. La copiiicare au suferit pierderi ale părinţilor casa apare desenată foarte vag, fără o formă concretă.



Poate apărea doar o mică parte a casei, o mică bucăţică, o urmă a ataşamentului, siguranţeicopilului, o ruptură puternică. O casă foarte mică poate fi un simbol al timidităţii copilului, asentimentului de inferioritate sau de hipersensibilitate, a unui ataşament perturbat. Dimpotrivă, ocasă foarte mare semnifică nevoia de afectivitate. O casă respingătoare poate semnificaautoritatea parentală excesivă.S-a întâmplat să evaluez o fetiţă care a venit cu mama sa pentruconsiliere psihologică. Am cerut fetiţei să deseneze o casă, în timp ce discutam cu mama ei. am

aflat de la mamă că acel copil trecuse printr -o situaţie traumatizantă recent: tatăl ei s-a sinucisprin spânzurare iar fetiţa şi mama au fost cele care l-au găsit. Am privit desenul fetiţei: înmijlocul foii munţi ocupau marea parte a spaţiului, iar undeva, într -un colţ, a patra parte a uneicase, din care se vedea doar un geam cu şi o parte din acoperiş. Fetiţa fusese profund afectatăşi nu mai avea o familie...căldura, siguranţa, suportul de care avea nevoie nu mai exista...do ar omică parte, poate sprijinul mamei, reprezentat prin bucăţica de casă...

Copacul este un element care arată dezvoltarea psihologică a copilului, precum şi trăirile faţă demediul exterior, înconjurător. Testul arborelui pote fi aplicat atât la adulţi cât şi la copii, trebuiesă se ţină seama, însă de nivelul dezvoltării lor. Trebuie specificat copilului că trebuie sădeseneze un pom fructifer, nu un brad, deoarece acesta nu poate fi interpretat.

La fel ca şi casa, copacul reprezintă copilul. Prin acest desen copilul se proiectează, oferindu -neindicii ale dezvoltării sale. În interpretarea arborelui sunt privite cele trei elemente importante aleunui copac: rădăcina, trunchiul şi ramurile, coroana. O rădăcină foarte groasă sau cu multeramificaţii poate semnifica agresivitate a copilului care poate să se manifeste sau poate fiinhibată. O fetiţă foarte energică desena întotdeauna un copac cu rădăcini foarte mari, groase şiascuţite. Era agresivă şi astfel apărea şi în desenul ei. de obicei copiii nu desenează rădăcinileunui copac deoarece ele nu se văd. Această fetiţă le desena şi apăsa foarte tare. Era un indicede agresivitate care se regăsea şi în comportamentul ei: lovea copiii, ţipa foarte tar e, îi

împingea... Trunchiul este partea cea mai stabilă a copacului. O mare importanţă se acordăsuprafeţei acestuia. Un trunchi colorat cu îndârjire, apăsat, scrjelit poate fi un semnal de alarmă,deoarece poate fi indiciul unui abuz, a unei traume, dar şi a agresivităţii îndreptate spre sine sauspre altcineva. De asemenea poate semnifica inadaptare.pâna la 12 ani copiii vor desena un

trunchi dreptunghiular, ceea ce este normal. Crengile sunt sudate de trunchi, ca şi cum ar filipite. Este normal acest lucru. Abia după 12 ani poate ridica semne de întrebare aspuradezvoltării mentale. Coroana semnifică relaţiile cu exteriorul. Ea poate fi închisă, acoperită cu omembrană, sau deschisă. Închiderea coroanei arată un copil destul de retras, care are relaţiitimide cu exteriorul, cu persoanele din jur, este închis, nu doreşte să comunice şi săinterrelaţioneze. El se protejează de ceilalţi, îşi închide spaţiul de acces. Vrea să fie singur, seteme. Coroana deschisă lasă posibilitatea de interactiune, de comunicare. Barierele suntaproape inexistente, copilul poate fi extrovertit, deschis, interacţionează cu ceilalţi. Unii copiidesenează multe frunze şi fructe, simboluri ale vioiciunii, fanteziei, construcţiilor fabulatorii. Uniicopii desenează la grădiniţă copaci care nu au frunze dar sunt deschişi, nu au o coroană careeste delimitată strict. Coroana nu este închisă. Ei sunt vorbăreţi, deschişi , dispuşi să comunice,să se ataşeze. Totuşi, există şi desene în care apare o coroană care este inchisă şi nu are nici

un spaţiu deschis. Un copil care era introvertit desena un copac cu o coroană rotundă , complet închisă, cu contur gros şi apăsat. Era foarte rece, nu sermitea apropierea. Cu multă afecţiunepoarta către sufletul copilului poate fii deschisă însă trebuie arătată multă încredere şiataşament. Amplasarea copacului în partea stângă a foii semnifică orientarea faţă de mamă,trecut. Dacă copacul este situat în partea dreaptă, copilul este înclinat spre tată, spre viitor. Uncopil care nu mai locuia cu tatăl lui deoarece fuseseră separaţi în urma unui divorţ desena

întotdeauna copacul în partea dreaptă a foii. Prezenţa scorburilor şi a cioturilor constituie unsemn de alarmă, acestea fiind simbolul unui gol, vid, a unei traume suferite de copil, care i -aluat o parte din el şi care nu a fost depăşită în unele cazuri. O fetiţă care şi -a pierdut tatăl a



desenat doar o parte a unei case, într-o margine a foii şi un copac complet închis , cu oscorbură pe trunchi.Desigur, în evaluarea desenelor copiilor trebuie să se ţină seama în primul rând de vârstaacestora. În grupele mică şi mijlocie copiii nu ştiu să deseneze copaci sau case, informaţiile pecare le au, cunoştinţele lor sunt destul de limitate. De aceea cele mai multe desene pot fiinterpretate după vârsta de 4 -5 ani.

Cea de-a treia parte a testului, copilul , constituie o parte foarte importantă a interpretării. Testulomuleţului este un test foarte complex ca interpretare, obţinându-se indicii ai dezvoltăriimentale. La copiii preşcolari desenul persoanei este mai superficial la vârste mici şi devine dince în ce mai complet la vârste mai mari. Ceea ce este vizibil şi uşor de observat în desenul uneipersoane este maniera de execuţie, caracteristicile desenului. Un omuleţ foarte mic poatre fi unsimbol al unei timidităţi, al îngrădirii, al frustrării, descurajării. Relaţiile din cadrul familiei pot fiobservate cu uşurinţă în desen. Copilul poate să-şi deseneze membrii familiei, sau poate să-iomită, fiindcă aşa simte în acel moment sau aşa doreşte el. Distanţa dintre membrii familieipoate semnifica anumite bariere, restricţii sau chiar interdicţii. Copiii abuzaţi de tată îl vor omitedin desene de cele mai multe ori, sau, îl vor desena mai departe de ceilalţi membrii. Una dintrefetiţele din grupă care aveu un tată alcoolic desena adesea trei personaje feminine. Dacă o

întrebam ce a desenat ea spunea: „Pe mine, pe Sabina(sora ei) şi pe mama”. –„Dar pe tata nul-ai desenat”. –„Da, am uitat. Oricum nu mai încăpea în foaie...”Zâmbetu l personajelor, expresiafeţei se pot interpreta cu uşurinţă. O fetiţă care era foarte des certată de către mama sa adesenat-o pe aceasta având o gură foarte mare, disproporţionată faţă de celelalte componenteale feţei. Mâinile pot fi semne ale unui abuz suferit. Copiii care sunt bătuţi de părinţi ledesenează acestora mâini foarte mari. Însă, ele pot i şi simbolul protecţiei. Un copil care era celmai des cu mama lui, tatăl fiind plecat , o desena pe mamă cu mâini lungi, ţinând de mână unbăieţel. Era simbol al grijii, al sprijinului, ea era cea care se îi oferea acestuia siguranţa, erapersoana de bază din viaţa copilului. Apropierea dintre părinţi şi copii poate apărea şi în desen.De obicei, copiii se ţin de mâna părinţilor sau a părintelui preferat, desenul este viu colorat,atrăgător, vesel. De multe ori, observând comportamentul unui copil pe o perioadă mare de timpputem obţine informaţii directe despre el, prin acţiunile pe care le face, cuvintele pe care le

foloseşte. Privind atent un desen ne putem completa informaţiile referitoare la copil, relaţiile dinfamilia sa, emoţiile trăite, dificultăţile sau chiar frustrările lui. Desigur, nu este de ajuns săanalizăm un singur desen pentru a ajunge la concluzii certe. Însă, acesta poate constitui uninstrument care ne ajută în formarea imaginii generale despre mediul în care creştecopilul. „Cândva desenam ca un adult. Dar mi-a luat o viaţă întreagă să pot desena ca uncopil...” P. Picasso

Bibliografie:

Bumbuluţ, S., (2004): Desenul în evaluarea copilului abuzat

Munteanu, A., (1998): Psihologia copilului şi a adolescentului,Timişoara, Ed. AugustaVelciov, P.,(1994): Psihologia vârstelor,Tipografia Universităţii, Timişoara



Recunoaşterea tipurilor de culori şi a nonculorilor în natură, pe imagini şi pe paletă şiobţinerea amestecurilor este cel de-al doilea obiectiv cadru din programa şcolară pentruînvăţământul primar. Pentru elevul din ciclul primar este atractiv ca această tehnică de obţinere a

culorilor secundare ( binare) din culorile primare, să fie expusă sub forma unei poveşti, deoarecela această vârstă creativitatea acestora este in dezvoltare.

Poezia propusă ii dezvoltă atât imaginaţia, cât si memoria, amplificând calitaţile artisticeşi simţul estetic ale acestuia.

PICTORUL

de Adriana Mihai

Mai demult, mai peste tot,

Totul era trist şi sobru.

Lumea noastră era simplă:

Fie alb sau fie negru.

Dar, un pictor din poveşti

S-a gândit c-ar fi mai bine,

Lumii noastre pământeşti,

Culori să-i dea, s-o mai anime.

Şi prima dată a avut… doar trei culori…

…Dar ce să facă…

Le-a împărţit în lumea largă,

Măcar mai veselă s-o facă!



Cu roşu, galben şi albastru

A încercat să o picteze..

Şi-a pus pe lume câte-o pată…

A început să deseneze…

Cu roşu a aprins tot focul,

Căci e fierbinte şi te arde…

Iar galbenul l-a pus în soare,

Că te-ncălzeşte şi luminează…

Albastru a făcut tot cerul

Şi apele din mări şi râuri…

…Şi-a terminat de colorat!

Dar, totuşi a căzut pe gânduri…

Doar trei culori… e prea puţin…

Şi nu că nu era prea bine,

Dar ar fi vrut mai colorat…

Şi a început să le îmbine!

S-a apucat de-amestecat!

Fiind mai vesel, mai vioi…



Şi-a obţinut trei culori noi

Cu care pământul a pictat!

Cu roşu şi cu galben auriu,

Amestecând, i-a dat portocaliu

Pe care l-a împrăştiat

Pe flori, pe portocale şi pe casele din sat!

Dar când a îmbinat albastru

Cu galbenul mai călduros

A obţinut culoarea verde

Pe pomi, pe frunze, pe iarba de pe jos!

Şi ce-a mai făcut pictorul isteţ:

A pus şi roşu şi albastru;

Şi a încărcat cu violet

Adâncul mării şi liliacul.

Şi a pictat el până-n seară

Întreaga lume în culori.

Cu pensula le-amestecară

Întreaga noapte…până-n zori!



Şi gata! Lumea e frumoasă!

Pictată în multe culori!

Dar obosit,

A adormit…

Şi s-a culcat…

Dar s-a trezit,

Speriat,

Şi a vărsat, din greşeală,

Peste cer,

Întregul amestec

De culori!

A încercat să spele cerul

Cu stropi mărunţi, şi mari şi mici,

Dar neputând,… a zis că-i bine…

Şi ne-a dăruit curcubeul!

1.Curriculum National – Programe scolare pentru învatamântul primar; Consiliul Nationalpentru Curriculum – Ministerul Educatiei Nationale, Bucureşti, 1998

2.Curriculum National. Planul cadru de învatamânt pentru învatamântul preuniversitar,Bucureşti, 1998

3.Curriculum National pentru învatamântul obligatoriu. Cadru de referinta, Bucureşti, 1998



Limbajul plastic are misiunea de a echilibra şi armoniza relaţiile copilului cu

natura, cu ceilalţi, cu sine. Datele obţinute în urma investigaţiei personalităţii copiilor prin

această tehnică proiectivă oferă o imagine profundă asupra maturizării lor afective şi de

relaţionare. Pe măsură ce desenează, gândirea încearcă să menţină ideea iniţială, iar

imaginaţia încearcă să aducă temele interioare în prim-planul trăirii. Trasajul liniilor,

culorile folosite, geometria formelor, tema abordată, persoanele prezente în desen sunt

caracteristici ale desenului pe baza căruia se încearcă descifrarea trăir ilor copilului.

Desenul este o modalitate de comunicare ce permite copilului să exprime prin

imagini ceea ce este dificil de surprins în cuvinte, să dea sens lumii sale interioare, să

vorbească celuilalt, sieşi, să-şi descopere în concretul desenului propriile trăiri afective.

Prin limbajul liniilor, al culorilor, al semnelor grafice, desenul şi pictura exprimă

percepţiile, reprezentările, emoţiile, cunoştinţele receptate din diferite surse. Utilizândacest limbaj, copilul recreează un univers care l-a impresionat (un obiect, un personaj,

un animal), se contopeşte cu acest univers.

La 3-4 ani desenul este linear, presupune un număr mic de elemente

compoziţionale, neorganizate într -un ansamblu compoziţional, în general din aceeaşi

categorie. Fluiditatea şi flexibilitatea sunt scăzute, coloraţia este neomogenă, depăşeşte

liniile contururilor şi se face cu una, două culori.

Spre 5-6 ani, creşte numărul elementelor compoziţionale, acestea se diversificăcategorial, apar detaliile, începe să fie sugerată mişcarea. Elementele compoziţionale,

dispuse în mai multe planuri, se organizează în ansambluri coerente, în jurul unei teme

impuse sau alese. Cel mai des întâlnite sunt următoarele elemente: omul, casa, cerul,

soarele, plantele, animalele. Prezenţa lor se datorează şi faptului că sunt şi simboluri de

securitate paternă şi maternă, dar mai ales faptului că reprezintă primele obiecte ale

cunoaşterii imediate, nemijlocite, primele obiecte ale spaţiului cognitiv. Sunt utilizate mai

multe culori cu îmbinări originale şi cu intenţionalităţi estetice.

Pe la 8-9 ani etapa „realismului intelectual” este înlocuită de cea a „realismului

vizual”, în care părţile ascunse ale obiectelor nu mai apar în spatele ecranelor, acestea

încep să respecte proporţiile reale în funcţie de nivelul mental al copilului, mediul socio-

cultural, maturitatea afectivă.



Caracteristicile desenului pe baza cărora putem încerca să descifrăm trăirile

copilului sunt: trasajul liniilor, culorile folosite, geometria formelor, tema abordată,

persoanele prezente în desen, etc.

Un copil timid, timorat, fără încredere în sine are tendinţa de a trasa linii subţiri,

slabe, şterge mereu, corectează sau este dezamăgit de estetica desenului, comentând

pe tema nepriceperii sale. Agresivitatea se traduce prin linii puternice, groase, cu riscul

de a găuri hârtia. Liniile de intensitate medie caracterizează copilul echilibrat. Desigur

se ţine cont şi de starea de moment a copilului.

Mărimea personajelor vorbeşte despre importanţa acordată acestora, în mod

negativ sau pozitiv. Un personaj uriaş desenat poate simboliza admiraţia pe care o

poartă persoanei, respective măsura în care se teme de ea.

Modul în care sunt utilizate culorile poate da un aspect vesel sau deprimantdesenului în ansamblu, pe baza căruia putem aprecia starea sa afectivă. Copilul

extravertit foloseşte o paletă largă de culori luminoase, cel introvertit se limitează în

general la 2-3 culori. Copilul optimist va folosi culori vii şi deschise, spre deosebire de

cel trist, deprimat, care va opta pentru culori închise, fără viaţă.

Pentru a începe analiza desenului, trebuie să împarţi simbolic foaia în patru părţi

egale (Grünwald-Koch). Partea inferioară este legată de nevoile primare din viaţa de zi

cu zi şi exprimă materialismul, concretul, activităţile. Partea superioară a foiicorespunde idealurilor, viselor, imaginaţiei, spiritualităţii. Părţile din stânga şi din dreapta

sunt legate de gesturile pe care le face vizavi de el şi de ceilalţi, de comunicare, de

relaţii. Partea stângă evocă trecutul, ezitările, protecţia sinelui şi indică natura relaţiei

sale cu mama (fie că mama este reală sau simbolică). Latura dreaptă a foii ţine d e viitor

şi de necunoscut, de capacitatea de iniţiativă, de relaţia cu tatăl şi de modul în care se

raportează copilul la autoritate. Dacă îşi concentrează desenul pe partea dreaptă,

înseamnă că este în căutarea unui sprijin, a sentimentului de siguranţă oferit de mamă.

Dacă desenul tinde să ocupe mai mult partea superioară a foii este posibil să fie vorba

de o pierdere a simţului realităţii, dar poate însemna şi o mare dorinţă de a se pune în

valoare, de a se impune. Unele dintre elementele foarte relevante pentru

cunoaşterea psihică a copilului, pe care le-am întâlnit pe parcursul anilor sunt:



1) Omisiunile - lipsesc din desen părţi importante care, în mod normal, ar

trebui să apară, dar copilul le scoate din dorinţa lui intimă ca acele lucruri,

persoane sau situaţii să nu fi existat în viaţa lui. Aceasta arată efortul copilului

de a face faţă unei probleme interioare ameninţătoare.

2) Falsele erori - acestea au cea mai mare valoare diagnostică. Copiii încep

să deseneze

ceva, mâzgălesc peste ceea ce au desenat şi spun „am greşit”. Întrebaţi

despre acea greşeală, ei spun că de fapt nu era o greşeală, dar s-au răzgândit

pentru că situaţia era foarte dureroasă pentru ei.

3) Utilizarea spaţiului - de obicei, foaia de desen este folosită într -un mod

echilibrat. La unii copii, însă desenul este înghesuit în marginea de jos sau

împărţit în două – foarte sus şi foarte jos – mijlocul foii rămânând liber. Mentalpăstrează legătura cu viaţa de dinainte şi nu se poate adapta.

4) Spaţiile închise - figuri umane, case, apar încercuite, închise într-un fel

nepotrivit. Uneori spaţiile închise sunt date de zig-zaguri făcute peste desen,

ca un plic. Acestea evidenţiază sentimentul de nesiguranţă în familie,

oprimarea, îngrădirea libertăţii personale minime de către părinţi posesivi,

agresivi.

5) Disproporţia elementelor - a) foarte mare - un om cât toată foaia, dar cumâini şi picioare foarte scurte. Aceasta exprimă un nivel de aspiraţie exagerat,

impus din afară de către părinţi, care devine sursă de stres pentru copil; el se

simte ameninţat de posibile eşecuri, de cerinţe la care să nu facă faţă.

b) foarte mic - unele părţi din desen au dimensiuni normale, iar altele

neobişnuit de mici. Acestea indică dorinţa intimă a copilului ca acel lucru să nu

existe, fiind deranjant, chiar traumatizant pentru el.

Astfel au apărut mai multe teste care au la bază desenul ca tehnică proiectivă:

testul casa, testul arborelui, testul persoanei, testul familiei (HTP: house-tree-person).

Testul de desen se numără printre cele mai răspândite şi aplicate tehnici

proiective, datorată avantajelor certe: economie de timp, de mijloace materiale,

diversitatea informaţiilor obţinute care pot acoperi întregul sistem psihic, de la

comportamentul direct observabil până la conflicte şi traume infantile.



Bibliografie:

Bârlogeanu Liliana, Cum evoluează copiii în clasele primare, Carminis, Piteşti,

2008

Rafailă Elena, Evaluarea creativităţii la vârsta preşcolară, Aramis, Bucureşti,

2002

Silvestru Patiţa, Dincolo de oglindă, Ion Creangă, Bucureşti, 1988

Bulboacă Madlena, Stimularea inteligenţelor multiple ale copiilor şi adulţilor,

Servo-Sat, Arad, 2005

CONDITIONARI PSIHOLOGICE GENERATE DE MEDIUL AMBIENTAL CONSTRUIT:

Ambientul trebuie creat astfel, pentru copilul mic, ca pe langa caracterul de intimitate sa fie olectie de bun gust, un mijloc de educare a simtului estetic.

In exploatarea unitatilor prescolare arhitectul este pus in fata unui ambient deosebit. Ceea cepoate face mediul ambiant sufocant este excesul de lucruri asezate pe mese, polite, dulapuri saupe pereti, abordand prea multe tehnici, tipuri de materiale sau culori disparate care in mareamajoritate a cazurilor nu sunt decat kitch- uri si transforma spatiul grupei intr-o expunerenefericita.

Fiecare lucru din preajma copilului trebuie ales cu discernamant si competenta caci reprezintainstrumente ale educatiei, cu amprente definitive pentru aceasta varsta frageda.

Ce castig estetic poate avea un copil de la florile artificiale, colajele stralucitoare, serveteleledin material plastic! Acestea sunt elemente folosite des in invatamantul prescolar romanesc dinpacate. Incarcatura de obiecte de acest tip care nu raspund nici macar nevoii copilului decunoastere a lumii reale cu elementele ei primare, apa focul, lemnul, nisipul, plantele adevaratesau micile animale nu fac decat sa-i fure aerul si totodata sa-l oboseasca nervos.

Nu o rea intentie ci numai necunoasterea ajunge sa nesocoteasca aceasta specificitate acopilului mic in privinta perceperii spatiului. El poate sta tot atat de bine intr-un spatiu de la unmetru pana la 7 m inaltime (din punct de vedere vizual) si totodata poate percepe acelasi loc indiferite feluri in functie de pozitie, culoare, umbra si lumina.

Senzatia spatiala a copilului mic se bazeaza in principal pe variatia scarii spatiului interior,copilul avand o viziune diferita a spatiului de cea a adultului. Copilului ii place sa priveasca de jos in sus, dar mai ales de sus in jos (cat de fericit este in jur de 1 an in bratele tatalui privindlumea de la nivelul oamenilor mari!). De aceea o substanta sau o diferenta de inaltimi in

http://www.pagini-scolare.ro/Desen/CONDITIONARI-PSIHOLOGICE-GENERATE-DE-MEDIUL-AMBIENTAL-CONSTRUIT/menu-id-32.html

http://www.pagini-scolare.ro/Desen/CONDITIONARI-PSIHOLOGICE-GENERATE-DE-MEDIUL-AMBIENTAL-CONSTRUIT/menu-id-32.html



incaperile unde stau copii prin alternanta de pozitie pe care le-o creeaza adica raspunzandaceleasi nevoie de variatie, le faciliteaza cucerirea treptate a spatilul spre viziunea la care vorajunge o data cu varsta adultului.

Ambientul interior construit ii mai poate seconda, in acest efort, prin alternanta de volum ( plin

sau vitrat) ,de materiale ( lemn, ceramica ) prin ritmul structurii, al culorii pardoselii saumobilierului, prin dozarea luminii si nu printr-o dotare eterogena, sufocanta de gust indolielnic,faramitata si mai ales neselectionata in avantajul lui si neaccesibila.

Copilul trebuie sa fie in continuu contact cu realitatea inconjuratoare a mediului natural, iartablourile de care are nevoie sunt ferestrele cat mai mari, prin care sa se vada cerul, orizontul,pamantul inverzit sau cu zapada, precum si tablele prin care el insusi sa poata reda graficreconstituirea din memorie, a unei parti de mediu care l-a impresionat mai mult. Avand in vedereca in sala de grupa se afla in jur de 5-10 mese plus cca 15 scaunele, 2 - 3 dulapuri care-l solicitasuficient nervos, prin formele si culorile lor cumulate cu miscarea si coloritul hainutelor celorlalticopii. Restul suprafetelor mari, a peretilor si tavanului trebuie sa ramana niste campuri neutre,

cat mai reflectante de lumina. Pardoseala insa pe care sta si o priveste copilul cel mai de aproapeeste bine sa aiba culori pastelate reflectante, deschise, de albastru, verde sau galben portocaliu,pentru a-l stimula fara sa-l oboseasca. Este necesar ca cel putin un perete sa aiba un soclu deminim 120 cm inaltime, amenajat special in sala de grupa pentru desenul copiilor.

Ambientul lor vizual este nedespartit de cel tactil mai ales la grupa mica, intregindu-siinvestigatia de multe ori si cu cel gustativ sau olfactiv, de aceea si sub acest aspect selectiadotarii trebuie facuta cu mare responsabilitate.

In unitatile prescolare materialul didactic trebuie sa contribuie la usurarea formarii notiunilorde timp, spatiu, greutate, adancime, inaltime, temperatura, ton pentru care industria necesita a fi

impulsionata mai mult in producerea de joc tematic, verificate ergonomic. Tot astfel in priviintamobilierului un simplu cub ,o cutie multifunctionala sau un paravan pliabil ar face inzecit maimult pentru dezvoltarea si educarea copiilor decat multitudinea de kitschuri-uri din materialplastic in special.

Ambientul trebuie sa asigure si o protectie contra zgomotului, deoarece este foarte important cagrupa sa se limiteze la propriul ei zgomot de fond creat de cei 10-12 copii in miscare si sa nuparticipe la cel al grupei alaturate, sau al spatiului comun multifunctional cat si la cel destinatmuzicii si gimnasticii.

Norma de igiena in Romania stabileste ca prag limita in spatiile destinate copilului mic pe cel

de maxim 30 decibeli- limita superiora admisa si in locuinte.Pe langa prevederea igienica de a fischimbati cu papucii de interior, alcatuirea peretilor ( urmarind izolarea fonica,in caz denecesitate), etansarea usilor, materialul pardoselii ( covoare de PVC iar in cazul grupelor aflate laetaj e nevoie sa se asigure o izolare acustica ) precum si prevederea pe rotile la unele piese demobilier: dulapuri, etajere, cutiile multifinctionale- pot contribui la pastrarea unei atmosfere decalm si intimitate, de care are nevoie copilul mic suprasolicitat indeajuns de acumularileaccelerate ale dezvoltarii.



SCHEMA FUNCŢIONALA IDEALĂ A UNEI GRĂDINIŢE

Ca absolventă a liceului pedagogic am pornit pe minunatul drum al profesiei de dascăl încercândsă ajung la sufletul copilului iar acest lucru a implicat şi necesitatea acordării unei importanţedeosebite spaţiului în care acesta îşi desfaşoară activitatea. Mai apoi ca absolventă a Facultăţiide Design am acordat un interes deosebit acestui program special destinat proiectării şiamenajării interioare, respectiv camerele destinate copiilor.

Am constatat de-a lungul timpului multitudinea erorilor care se fac vis-a-vis de acesteamenajări cauza fiind lipsa unei documentări corespunzatoare realizate în prealabil şi a faptuluică lumea acceptă cu greu faptul că trebuie să apeleze la specialişti.

Pentru mine descoperirea acestui program de locuire special destinat copiilor a fost cu atâtmai interesant cu cât acesta este punctul de intersecţie al celor două profesii pe care le practic,atât de diferite în aparenţa dar care au nebănuit de multe puncte comune.

În România învăţământul preşcolar a urmat modelul sovietic acest fapt a constituit odisfuncţionalitate educaţională deoarece se punea accent pe grupele de copii de aceeaşi vârstă.Modelul occidental de educaţie urmăreşte o integrare a copiilor de diferite vârste în acelaşicolectiv aceasta contribuind la o socializare timpurie a copilului.

Exista o reală dificultate de rezolvare a grădiniţelor datorată caracterului miniatural încare trebuie dezvoltate multiple funcţiuni împrumutate din alte programe: locuinţa (camera de

grupă), spital (triaj, izolare, cabinet medical, în cazul grădiniţelor cu program prelungit), şcoala(camera de grupă).

Principalele elemente funcţionale cuprinse într-un modul funcţional de bază (unitateafuncţională de baza) sunt următoarele:

1.Primirea/filtru – este un s paţiu amplasat la intrare, fiind o etapă obligatorie pe traseul cătrevestiar şi camerele de grupă (sala de clasă). Aici se efectuează la sosirea copiilor o examinare medicală sumară pentru identificarea unor posibile cazuri de boală (pentru preîntampinar eadeclanşării unor epidemii sau pentru depistarea în faza primară a bolilor). Copiii suspecţi suntorientaţi către camera de izolare, iar restul trec la vestiar şi grupe. Prezenţa izolatorului şi a

cabinetului medical e obligatorie doar în cazul grădiniţelor cu program prelungit.

2.Izolarea este o cameră destinată separării cazurilor suspecte de boală şi este dotată la nivelulunui salon (camera de spitalizare) cu pat, noptieră şi grup sanitar propriu. Aici copilul suspectat primeşte anumite îngrijiri din partea medicului şi aşteaptă sosirea mijlocului de transport care îlva duce la o unitate sanitară. Pentru a elimina riscul contaminării altor copii,evacuarea se faceprintr-un flux separat direct în exterior.

http://www.pagini-scolare.ro/Desen/SCHEMA-FUNC%C5%A2IONALA-IDEAL%C4%82-A-UNEI-GR%C4%82DINI%C5%A2E/menu-id-32.html





3.Vestiarul este spaţiul destinat schimbului vestimentaţiei (de stradă- interior) echipat cudulapuri individuale pentru păstrarea hainelor,pantofilor etc. Funcţiunea are o importanţăfundamentală din punct de vedere educaţional deoarece aici copilul învaţă să se îmbrace – dezbrace singur şi să-şi depoziteze organizat lucrurile proprii. Marea majoritate a schemelorfuncţionale plasează vestiarul ca o etapă obligatorie pe fluxul ce duce la sălile de grupă.

4. Grupurile sanitare alcătuiesc un pachet funcţional foarte important deoarece sunt un mijlocde educare a unor deprinderi de a căror acumulare individul va profita toată viaţa. Copii semurdăresc foarte repede şi de aici rezultă importanţa sporită pe care o au grupurile sanitare inviaţa lor. Amplasarea lor se face în vecinătatea intrării cu legătura din filtru sau din vestiar. Suntrezolvate în general bicameral şi sunt echipate cu echipamente sanitare de tip „liliput‖.

5. Prima încapere este spălătorul care este echipat cu blocuri centrale de spălare. Aici copilulînvaţă să facă asocierea în diverse moduri a unor surse de apă (caldă şi rece) care permitasigurarea igienei sub îndrumarea educatoarelor şi a personalului de îngrijire din grădiniţă.

6. A doua încăpere este destinată wc-urilor şi ea se rezolvă diferenţiat în funcţie de vârstacopiilor. Echiparea se face cu wc-uri „liliput‖ (separate cu paravane) urmărindu-se educarea pudorii şi obişnuinţa folosirii obiectelor sanitare.

7. Sala (camera) de grupă este elementul principal al unei unităţi funcţionale deoarece aici sedesfăşoară cea mai mare parte din procesul educaţional al programului preşcolar. Rezolvată înuna sau două încăperi chiar trei, sala este zonificată astfel: zona de joacă/luat masa; zona deodihnă şi zona de joc liniştit, creaţie, bricolaj. În unităţile preşcolare grupa de copii formeazăelementul de bază a programului, fiind definită de numarul de copii de aceeaşi vârstă şi deputerea de cuprindere a unui educator.

8. Sala pilovalentă în care se vor desfăşura jocurile libere şi serbări.

Unitatea funcţională cu trei grupe este mai puţin utilizată în Europa continentală ea fiind de provenienţă britanică unde este tipică pentru sistemul compoziţional saxon cu arii deschise,oferind copilului multiple relaţii cu efectivul din afara grupei. Jocul cere spaţii aerate şi cât maiscăldate în lumina soarelui, însă cu posibilităţi la ferestre de limitare, la nevoie , a acesteia. Jocul necesită un spaţiu protejat, dar care să fie şi nemijlocit legat de natură. Această trecere trebuiefacută gradat,de la spaţiu interior al sălii de grupa sau al celui comun multifincţional,la celexterior, al curtii de joacă, prin intermediul unui spaţiu „tip verandă‖, în care beneficiază deavantajele mediului exterior şi este totodată protejat de vânt, de ploaie sau chiar de un soare preaintens. Satisfacerea nevoii inepuizabile de mişcare a copilului este un element de temă peste care

arhitectul nu trebuie să treacă, mai ales pentru vârsta preşcolarităţii, când cei mici,stăpâni pealergat,îl folosesc firesc şi intensiv, deoarece în intervalul de vârstă 4-7 ani li se dezvoltă maimult motricitatea.

De aici implică rolul arhitecturii de a-i crea spaţii adecvate ,protejate şi supravegheate caresă-i favorizeze dezvoltarea succesivă şi firească a aptitudinilor. Această cerinţă funcţionala,corelată cu necesitatea crescândă de largire a orizontului,a contactelor şi a manifestărilor în



comun a mai multor grupe de vârste diferite de copii, au impus temei grădiniţei un spaţiusuplimentar, de folosinţe multiple în comun şi amplasat cât mai central faţă de sălile de grupă.

9. Terenul unităţii preşcolare: Acesta face parte din tema formând împreună cu clădirea uncomplex funcţional unic, întărirea sănătaţii şi favorizarea dezvoltării. Cu cât copilul este mai mic,

are nevoie de mai mult teren în care se cuprind: grupe în aer liber delimitate de vegetaţie joasă,nisipare, peluze, umbrare, solarii, bazine, spaţii pentru topogan, leagăne, balansoare etc.Terenurile preşcolare trebuie tratate peisagistic - continuând spaţiul interior şi urmărind legaturaşi izolarea (cu cât copilul este mai mare, spaţiile comunitare iau treptat ascendent asupra celor derefugiu, de grup mic, fără însă să le elimine pe cele comune).

10. Amenajarea grădinii: Elaborarea proiectului de amenajare peisageră a locului de joacănecesită timp. Soluţia în cazul acesta ţine cont de condiţii variate şi va implica crearea unor dotări speciale (tobogan, căsuţe, spaţiul pentru clasa în aer liber). În cadrul soluţiei de amenajarese vor stabili aleile şi elementele de construcţie specifice. Peisagistul va trebui să întocmească şio listă a speciilor care vor decora grădina, cu amplasarea fiecărui exemplar. Aici intervine

punctul de vedere al specialistului care are rolul de a crea o diversitate în unitate. Trebuie să seaibă în vedere crearea unui spaţiu unitar dar în acelaşi timp lipsit de monotonie care să îiantreneze pe copii în joaca lor şi care să constituie şi un mijloc didactic. Cu acest obiectiv înminte trebuie întocmit un panel de bază (nu să creeze o diversitate bazată pe un număr mare despecii) care să constituie dominanţa locului şi care vor fi îmbogăţite de specii mai valoroase caresă constituie accente vegetale.



PROIECT DIDACTIC

DATA:

CLASA:

INVATATOARE:

OBIECT: Educatie plastica

SUBIECT: Flori de primavara

TEMA PLASTICA: Procedee tehnice. Pictura pe sticla.

Vitralii.

OBIECTIV FUNDAMENTAL: stimularea creativitatii copiiilor si a dorintei de cunoastere, prin utilizarea unor noi procedeetehnice.

OBIECTIVE DE REFERINTA:

sa foloseasca materialele si tehnicile de lucruinsusite;

sa recunoasca grupele de culori precum sisemnificatiile acestora;

sa organizeze, echilibrat, o suprafata folosindtoate elementele de limbaj plastic.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O 1 – sa identifice elementele de limbaj

plastic;

O 2 – sa recunoasca dominanta unei lucrari;

DOCUMENTE SIMILARE

Share on facebook Share on twitterShare on email Share on print MoreSharing Services More SharingServices0

PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA:pregatitoare, forma – elemente de limbajplastic si decorativ

Fisa de observatie psihomotrica 2ani si ½ -4 ani

Omida alfabet

DIRECTII ALE RELATIEI SINERGICE

DINTRE FAMILIE SI INSTITUTIILE DEEDUCATIE PRESCOLARA

PROIECT DE ACTIVITATEINTEGRATA Grupa: „Piticilor‖,,Miresmele primaverii‖

GRAFICUL ACTIVITATILOREXTRACURRICULARE

PROIECT DE ACTIVITATE GRUPA:mare pregatitoare - Joc de masa- ,,La ZOO‖,,Domino numere‖

Proiect didactic Primavara - consolidare de

priceperi si deprinderiPROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICAGRUPA: mare, Profesii si meserii

IMAGINE DE TOAMNA - Cartea toamnei

TERMENI importanti pentru acest document

activitate extrascolara plan de lectie pictura pe

panza : proiect didactic la educatia plastica la

grupa mica : prezenta power point flori vivaldi :

tehnica picturii pe sticla : proiect didactic arta

plastica mijloc de creativitate la copii prescolari :

http://c/Users/Administrator/Desktop/PROIECT-DIDACTIC-Educatie-plas94177.php.htm


http://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx32-250&lng=en&s=gmail&url=file%3A%2F%2F%2FC%3A%2FUsers%2FAdministrator%2FDesktop%2FPROIECT-DIDACTIC-Educatie-plas94177.php.htm&title=PROIECT%20DIDACTIC%20Educatie%20plastica%20-%20Flori%20de%20primavara&ate=AT-unknown/-/-/4f5e63f8ea864865/1&frommenu=1&uid=4f5e63f80cd74cf3&ct=1&tt=0




http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/PROIECT-DE-ACTIVITATE-GRUPA-pr83239.php





http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/Fisa-de-observatie-psihomotric82174.php


http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/Omida-alfabet54433.php

http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/DIRECTII-ALE-RELATIEI-SINERGIC91275.php



http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/PROIECT-DE-ACTIVITATE-INTEGRAT94488.php




http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/GRAFICUL-ACTIVITATILOR-EXTRACU94369.php


http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/PROIECT-DE-ACTIVITATE-GRUPA-ma44591.php





http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/Proiect-didactic-Primavara-con71596.php


http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/PROIECT-DE-ACTIVITATE-DIDACTIC84623.php


http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/IMAGINE-DE-TOAMNA-Cartea-toamn25419.php

http://www.scrigroup.com/term/activitate-extrascolara-plan-de-lectie-pictura-pe-panza_s-37.php


http://www.scrigroup.com/term/proiect-didactic-la-educatia-plastica-la-grupa-mica_s-37.php


http://www.scrigroup.com/term/prezenta-power-point-flori-vivaldi_s-37.php

http://www.scrigroup.com/term/tehnica-picturii-pe-sticla_s-37.php

http://www.scrigroup.com/term/proiect-didactic-arta-plastica-mijloc-de-creativitate-la-copii-prescolari_s-37.php




http://www.scrigroup.com/term/tehnica-picturii-pe-sticla_s-37.php

http://www.scrigroup.com/term/prezenta-power-point-flori-vivaldi_s-37.php





http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/IMAGINE-DE-TOAMNA-Cartea-toamn25419.php
















http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/Omida-alfabet54433.php










http://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx32-250&lng=en&s=gmail&url=file%3A%2F%2F%2FC%3A%2FUsers%2FAdministrator%2FDesktop%2FPROIECT-DIDACTIC-Educatie-plas94177.php.htm&title=PROIECT%20DIDACTIC%20Educatie%20plastica%20-%20Flori%20de%20primavara&ate=AT-unknown/-/-/4f5e63f8ea864865/1&frommenu=1&uid=4f5e63f80cd74cf3&ct=1&tt=0






O 3 – sa denumeasca semnificatia culorilor;

O 4 – sa explice tehnica obtinerii nuantelor;

O 5 – sa aplice, in situatii noi, elementele de limbaj plastic insusite: punctul, linia, pata;

O 6 – sa foloseasca culori specifice primaverii;

O 7 – sa intinda culoarea uniform;

O 8 – sa utilizeze corect, tehnica picturii pe sticla;

O 9 – sa manifeste interes in realizarea lucrarii;

O 10 – sa exprime judecati estetice simple;

O 11 – sa capete curaj si incredere;

O 12 – sa se exprime liber si creativ prin desen;

O 13 – sa exprime sentimente prin desen.

STRATEGII DIDACTICE:

METODE SI PROCEDEE:

- exercitiul;

- observatia;

- convorbirea;

- demonstratia;

- munca independenta.

MIJLOACE DIDACTICE:

- sticla;

- acuarele Tempera, pensula, emulsie;

- imagini cu flori si vitralii;

- caseta ,,Primavara” de A. Vivaldi;

- compozitii proprii ,,Primavara”;



- volumul ,,Poezii” de V. Alecsandri;

- plansa ,,Steaua culorilor”;

- ,,Album de arta scolar”.

TIPUL LECTIEI: de formare de priceperi si deprinderi

BIBLIOGRAFIE:

- * * * - ,,Album metodic de creatie artistica”, Intreprinderea Poligrafica ,,Arta grafica”, Bucuresti, 1974;

- Rotaru, Maria - ,,Educatia plastica in invatamantul primar”, Editura Gh.-Cartu Alexandru, Craiova, 1996;

- Cristea,Maria - ,,Album de arta scolar “,Editura Corint ;

- Gheorghiu,Maria - ,,Paleta copilariei ”,EdituraTEDIT FZH ,Bucuresti, 1998 .

- * * * - ,,Literatura si pictura“,Editura Albatros, 1983



ETAPELE LECTIEI ACTIVITATEA INVATATORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR 1.

Organizarea activitatii

Ma asigur ca elevii au obiectele necesare pentruora de educatie plastica.

Isi pregatesc cele necesare orei.

2.

Captarea

atentiei

Citesc, elevilor, strofele III si IV din poezia ,,Sfarsitul

iernei” de V. Alecsandri. * Ce anotimp este prezentat in aceste versuri?

* Ce simboluri ale primaverii sunt amintirile?

Asculta.

* Primavara.

* Fluturele, gandacelul, florile, firul de iarba verde, raza-ncalzitoare.

3.

Reactualizarea suportului

teoretic

* Ce am pictat, noi, ora trecuta?

Prezint compozitiile copiilor intr-o mini-expozitie.

* Ce elemente de limbaj plastic ati folosit si unde?

* Ce tehnici de lucru ati utilizat?

* De cate feluri sunt culorile?

* Ce de se numesc culori secundare?

* Cum se clasifica culorile dupa semnificatie?

* Ce sunt albul si negrul?

* Ce este dominanta intr-un desen?

* Care este dominanta in desenul nostru?

* Ce fel de culori sunt?

* Ce am facut ca sa inveselim tabloul?

* Cum am pictat cerul si pamantul?

* Cum am format o nuanta deschisa?

* Tablou ,,Primavara”.

* Punctul – florile, frunzele;

linia – crengile, razele;

pata – iarba, cerul.

* Obtinerea punctului cu degetul, cu pensula, cu coada pensulei.

* Principale – rosu, galben, albastru;

secundare – verde, violet, orange.

* Se obtin din amestecul culorilor principale

orange = rosu + galben verde = albastru + galben

violet = albastru + rosu

* Calde – rosu, galben, orange;

reci – verde, violet, albastru.

* Nonculori.

* Culoarea care predomina.

* Verde si albastru.

* Reci.

* Am folosit culori calde pentru flori



si soare.

* In nuante de verde si albastru.

* Am combinat verde sau albastrucu alb.

4.

Pregatirea psihologica

Joc: ,,Micii poeti”.

Primavara cum se vede

A tesut covorul (verde).

A adus cu ea apoi

Doamne, cat de multe(flori) .

* Ce flori ne-a adus primavara?

* O parte din aceste flori le aveti deja in fata voastraaievea sau desenate chiar de voi ora trecuta.

* Ce am incercat si vom continua si azi, la educatie plastica?

* Cum am obtinut florile pe sticla?

* Zambile, lalele, toporasi, ghiocei,narcise.

* Sa pictam pe sticla.

* Am degresat sticla, apoi am intins pe ea usturoi pentru ca acuarelelesa adere. Cu ajutorul unui sablonasezat sub sticla si a unei carioca

permanente am obtinut conturul.

5.

Anuntarea

temei

* Azi vom incerca sa dam culoare, viata sticlei, sainflorim florile, asemeni lui Stefan Luchian.

Prezint reproduceri dupa tablourile cu flori alelui Stefan Luchian: ,,Anemone ―, ,,Dumitrite ―, ,,Garoafe si maci ―.

* Ce afirma Tudor Arghezi despre Luchian si Enescu?

* Acestor cuvinte memorabile adaugam astazi :

,,Ochiul are nevoie de culoare cum are nevoie delumina”.

* Spre deosebire de orele trecute, vom folosi astazi o tehnica noua pentru a picta: vitraliile.

Prezint imagini cu vitralii explicand termenul:vitraliul este o tehnica picturala realizata prinasamblarea unor bucati de sticla pictata saucolorata.Servind ca fereastra sau perete dispusspre exterior, vitraliul lasa sa treaca spre

*,,Enescu realiza pe vioaralumina pe care contemporanulsau o asternea pe panza‖.

Urmaresc imaginile.



interior lumina colorata.

* La sfarsitul orei va trebui sa adunam intr-unbuchet douazeci si trei de flori si sa le inchinam

primaverii, cea care aduce in sufletele si pechipurile noastre zambrt si voie buna.

6.Dirijareainvatarii

a)Prezentarea si

intuireamodelului

b)

Explicarea sidemonstrarea

modelului

c)

Executarealucrarii

* Voi prezenta tabloul model.

* Cum am pictat floarea?

* Dar casetele?

* Ce simtim o data cu sosirea primaverii?

* Cum putem comunica aceste sentimente prin pictura?

Explic, elevilor, modul de lucru, insistandasupra:

- folosirii emulsiei in locul apei;

- indinderea culorii cu atentie si acoperireaintregii suprafete a sticlei;

- utilizarea unei pensule subtiri;

- realizarea vitraiilor fie in culori diferite, fieutilizand o singura culoare;

Indrum si ajut elevii pentru obtinerea performantei.

Creez fond muzical: ,,Primavara” de Vivaldi(exprimarea prin muzica).

Privesc tabloul.

* In culorile ei reale.

* In culori diferite, iar unele folosind aceeasi culoare.

* Bucurie, speranta, veselie.

* Folosind culorile calde.

Asculta atenti.

Executa lucrarea, independent.

7.

Evaluarea

lectiei

Cu lucrarile obtinute, realizez o mini - expozitie.

Fac aprecieri individuale si colective.

Incurajez copiii timizi.

Evidentiez imaginatia si creativitatea.

Solicit ajutorul copiilor pentru a evidentia utilitateapiesei realizate:

* Ce-am realizat, noi, in aceasta ora de educatie plastica?

Fac analiza lucrarilor precizandcriterii inspirate din obiectiveleprezentate.

* Am invatat sa pictam pe sticla, amdescoperit o noua tehnica de lucru

dar si de relaxare, am invatat ca putem realiza si noi, singuri, uncadou celor dragi.

JOCUL+CULORILOR

Documents

Transcript of JOCUL+CULORILOR