Jill Dann este formator gi mediator, ajutlnd firmelesd igi clarifice strategiile, prin identificarea gi rezolvareacauzetor probLemeLor cu care se confruntd acestea.Cu ajutorul abilitdtilor sale psihoLogice 9i de formator,JilL lucreazd cu persoane 9i cu grupuri responsabilede transformdri importante, de fuziuni gi de achizilii.A Lucratin SUA, Australia, Noua ZeeLandd gi Europa.

Mut!umiriAg vrea sd Le mullumesc urmdtoriLor:

So,tului meu, Derek G. Dann, care a continuat sd md incurajezesd scriu.

Barbarei Murray, care mi-a oferit perspective importante depractician, la etapa doveziloc precum gitexte gireferinle utile.

Dr. Sherria Hoskins, gefa Departamentului de Psihologie dela Universitatea din Portsmouth, pe care am intrebat-o despregindirea actuaLd legatd de congtiinla de sine 9i care mi-aprezentat-o pe dr. Clare Wilson. Claire mi-a pus La rinduLei ta dispozilie resurse extrem de utile despre atenlie.

Dr. Cathie Palmer-Woodward, licenliatd (Cum LaudeJ,masterandd in filosofie. Hdrlile din capitoluL de Vineriau fost elaborate iniliaLimpreund cu Cathie pe cAnd lucram'la o agendd de organizare a invSldrii pentru Lansarea a douddomenii: egg Fi if.com. Cathie continud sd fie o fortd degAndire creativd in consultan!5 gi in formare.

Lui Sandie Pinches, formator expert 9i director executiv La

Above & Beyond Coaching, care a continuat sd fie o importantdsursd de incurajdri 9i de afirmare pozitivd.

ffiryKX_X68tr?*;l#

KffisXYXClk*AhAinvlli irurn-o sipriuAui

T0T EE inVrri EXPERTI itrn-O VtATi,a

JILL DANN

{lt

Emoti o n a I I ntelli gen ceJi[L Dann

Copyright O 2001, 20A2,2012,2016Ji[[ Dann.Toate d reptu ri Le rezeryate

Editura Litera0.P. 53; C.P. 212, seclor 4,

tel.: 021 319 6390; 031 425e-mail': comenzi[dLitera.ro

Ne puteli vizita pe

Bucuregti, Rom6nia1 619:0752 548 372:

I nteti genld e moli o naLd

Jill Dann

Traducere din Limba engtezS:GraaL Soft/Ciprian Prundeanu

Editor: Vidragcu si fiiiRedactori: 0timpia Novicov, Georgiana HarghelCorector: CIt5Lina CStinescuCopertS: F[ori ZahiuTehnoredactare si prepress: Marin Popa

Descrierea CIP a Bibtiotecii NationaLe a Rom6nieiDANN, JILL

lnte[igen!5 emo]ionatS/ Jil'[ Dann; trad.: GraaI Soft/Ciprian Prundeanu. - Bucuregti: Litera,2016

lndextsBN 978-606-33-0770-6

l. Jill., Dannll. Prundeanu, Ciprian Itrad.l

159.923

Cuprinslntroducere....DuminicE

Privire de ansambtu asupra lE. . . .

LuniCregterea congtiinlei de sine :

MarliCregterea auto-controtului.

MiercuriGestionarea stresu[ui

JoiSchi mbare orga nizalional.5

VineriEtaborarea unui program de schimbare.. . 106

S6mbEttinvSlare de succes auto-dirijat5 . . . . . .. . . 122

Supravieluireainvremuri dificite . . . . . 136

Rdspunsuri..... ......141

30

46

72

88

Experliiincep sI fie de acord cI tipuri de intetigen!5diferite de lQ [Coeficientu[ de lntetigen!51 au evotuatca abitit5li umane de-a [ungul a dou5 mitioane de ani.Un coeficient sc5zut de intetigen!5 emofionatS, sauun EQ scizut, poate fi perceput ca [ipsa controlu[uiasupra evotuliei unei situalii. Ai simlit vreodatl cIaga stau tucrurile - ci ai mereu parte de ,,ghinion"9i cI nu poli obline rezultate mai bune? Cu attecuvinte, atunci cdnd ai un EQ ridicat, devii expertin interpretarea cauzetor emoliona[e ate g6ndirii 9iate comportamentelor tale giin ategerea acliunitortate pentru a obline rezuttate benefice. Po[ifi,de asemenea, capabit de o mai buni inlelegerea comportamentetor 9i a reacliitor attora fEcindape[ [a empatie 9i [a capacitatea de rela[ionare.

Aceste teme sunt exptorate pas cu pas. Veli ajungesi te inletegeli dupl ce citili despre:

I Pesimism sau optimismo Dezvottarea conceptetor referitoare ta lEo Misurarea EQ - o tistE a modatitilitor

de evatuareo ldentificarea beneficiitor,,sinltS!ii emolionate"o Cum se poate invSla lEo Cind egti deturnat emolionaIo Cum mi vor schimba cete invdlate?o Cum 9i de ce si fii un jurnaI

Urmttoarete secliuni sunt menite si ili dea opor-tunitatea de a exptora 9i atte concepte referitoareta lE, ptus o mai bunl inletegere a dirijirii proprieidezvottiri prin auto-cunoagtere 9i auto-contro[.

Pesimism sau optimismPoate cE ai int6tnit indivizi care au tehnici diferite in privinlamodutui in care igi expLic5 singuri de ce percep un anumiteveniment intr-un mod pozitiv sau negativ. Psihotogiiit eticheteaz5 drept ,,stiI exptrcativ" 9i au identificat treicomponente:

O Personati: AceastS componenti impLic5 fetuI in careun individ explicE unde apare cauza unui eveniment.Oamenii care trec printr-un anumit eveniment se potvedea ca fiind cauza evenimentutui; cu a[te cuvinte,au interna[izat cauza evenimentutui. De exemplu:,,Mereu uit sE iau acea curb5" Iinternatizare] spredeosebire de .,Curba aceea te ia prin surprindere"Iexterna [iza re).

j PermanentE: AceastS component5 impticS fetutincare o persoanE exp[ic5 amptitudinea cauzei. 0ameniipot vedea situalia ca fiind de neschimbat. De exemptu:,,Mereu imi pierd chei[e de [a ma9in5" sau .,NiciodatEnu uit fala unei persoane".

O GeneratizatS: Aceast5 componentd imptic5 fetutin care o persoan5 exptic5 amptitudinea efectetor.Oamenii pot considera ci o situalie [e afecteaz5 toateaspectete viefii. De exemptu: ,,Nu pot face nimic a9acum trebuie" sau .Tot ce atihg pare s5 se transformein aur".

lndivizii care, in genera[, se invinovSlesc pentru evenimentenegative au tendinfa sE creadS cI asemenea evenimentevor continua sE [i se ?ntimpte [a nesf6rgit. Lasb astfetde evenimente sE [e afecteze mutte aspecte ale vieliimanifest6nd ceea ce se numegte un stiI expticativ pesimist.Despre stitul expticativ aI unei persoane se considerS c5 iiafecteaz5 acesteia viziunea asupra viitoruLui 9i, ca rezu[tat,percepliite proiectate 9i comportamentuI rezuttat. DacI areloc un eveniment pt5cut, un optimist ar manifesta un stiI

expticativ intern, stabitgi gtobat, in timp ce un pesimistar manlfesta un stiI expticativ extern, instabit 9i specific.

ConceptuI de stit expticativ con]ine o mare varietatede r5spunsuri posibite at6t [a evenimente pozitive, c6t9i [a cete negative Inuanle de gri], mai degrabE dec6to diferen!5 c[arE atb-negru intre optimism 9i pesimism.ln mod semnificativ, un individ nu manifest5 un stiIexpticativ uniform in toate aspectete vielii, ci poatemanifesta r5spunsuri variate [a tipuri diferite deevenimente.

Perspectiva de a identifica unde, c6nd 9i de ce avejiun anumit stil expticativ este un exemptu de congtiinf5de sine. Reftectarea asupra oricSrei variaf ii in stituIexpticativ inseamnE auto*observare.

Alegerea de a fi mai optimist este un exemp[u deauto-controt. latE temete care vor fi discutate in acestcapitol 9i in urm5toarele douE, teme care vor f i apoi utitizate

9i in restuI cErf ii 9i mai departe, in perioada acoperitEde propriul Ptan de Dezvottare Personat5.

ExistE studii de caz in care s-a dovedit cd ,,optimismuIinv5lat" a avut rezuttate surprinz5tor de bune asupramoratutui 9i a performanlei echipetor de v6nzEri. L0rea[a desfSgurat un program de intetigen!5 emolionatEcare a inceput de [a setectarea agentitor de vSnzEripe baza competenlei [or emojionate. in primuI an de[a imptementare, acegti agen]i de vinz5ri au inregistratv6nzlri mai mari cu 91 370 de dotari prin comparaliecu cotegii lor care nu fuseser5 setectaii in acest mod. Acestrezuttat aI programutui lE a dus ta o cregtere anuatS net5pentru L0reaI de 2 558 360 de dolari. Cei selecta!i pe bazacompetenletor lor emo]ionate au avut, de asemenea,o rat5 de plecare din companie cu 630/o mai micE in timpuIprimutui an prin comparalie cei care fuseserS recrutali inmaniera ctasic5 [aspect care, de asemenea, economisegtebanii chettuili cu intocuirea oameni[or, recrutare, rectamEgi cu atte activitSli efectuate de resursete umane).

Hffimffi

ffi;ry&

ffiWMffiffisffiffi,,stffimry:ffimffiWMmi.ffiffiffiffiM

ffi.*&ffiffiffiWmk6#fr*effiffiffigsb-ffiffiffiffim

ffi.aesm

ffiffiffiaffiffi3mffi

ffi

Dezvolta rea conceptetorreferitoare ta lElE nu este un concept nou 9i, in decursuI uttimitor150-200 de ani, au existat numeroase concepte asociatecu ea. in uttimii 20 de ani, progresel'e gtiin[ifice au dus[a noi descoperiri cu privire [a creieruI uman, apErSndposibititatea de a reatiza o hartl a activitS!itor anumitorzone ate creierutui pe mEsurE ce ace[e activitS!iau [oc. Unete progrese s-au realizat in urma studreriiindivizilor cu zone ate creierutui afectate, acoto undepoate f i semnatat impactuI absen]ei unei capacitE]i.Pacienfitor cu leziuni cerebrate ITBl) moderate sau gravete pot fi afectate'procesete de [uare de decizii, cum arfi deciziiLe persona[e morate: acetea care imptic5 emoliiputernice 9i supravieluire 9i cete care necesitS o anal.iz5costuri-beneficii Ispre exemptu, setecta rea u nei ac!iunicare are un rezuttat ce aduce ,,un bine mai mare").in aLte cazuri, rezuttatete au fost oblinute prin practicaconsitierii 9i prin dezvottarea tehnicitor pentru dezvottareabundstlrii 9i evitarea sau depSgirea unei boti mintate.

Rezuttate interesante au fost oblinute din studiuI[in orb)tomografiilor cerebrate ate unui grup divers deindivizi, studii care au identificat cu o precizie de 100%acei indivizi cunosculi a fi psihopaf i Iinterna!i [a a.ceImoment). Acegtia manifestau o tips5 de capacitate inmai mutli centri cerebrati responsabiLi de emolie 9i deprocesarea informaliitor senzoriale; chiar acei,, mugchi"pe care oamenii igi doresc s5 ?i Iucreze pentru a devenimai buni 9i mai capabiti sE se gestioneze pe sine 9i pe aL!ii.

TermenuI lnteLigen!5 EmofionatE IlE] a fost fotositpentru prima dati in pubticafia german5 Praxis derKinderpsychologie und Kinderpsychiatrie a [ui Leuner,in 1966. ln aceast5 [ucrare, Leuner discut5 cazuIfemeitor care si-au respins roturite sociate intruc6tau fost separate de mamete [or de [a o v6rst5 fragedS.

Sugereaz5 cE acestea aveau o ,,intel.igen!5 emolionatE"IlE) scSzutE 9i te-a prescris LSD ca tratament Ita urmaurmei, vorbim despre anii 1960).

lE a ap5rut pentru int6ia oarE in Limba engtezE intr-odisertalie de doctorat a [ui Payne, in 1986 [.,Un studiuaI empf iei: dezvoltarea intetigen]ei emo!ionate, a auto-tntegrErii, referitoare [a team5, durere 9i dorin!5").Acesta a susf inut promovarea lE in 9coLi, eLiberAndexperien!a emof iona[5 prin intermediuI terapiei.

La inceputuI anitor 1990, Jack Mayer, Peter Satovey, DavidCaruso giatlic6liva au demarat cercet5riserioase ate lEca abilitate sau ca funcfie cerebratE umanE. DanieL Gotemaneste, ins5, ceI care a poputarizat termenutspre finatuIanitor1990, atunci cAnd a af[at despre cercetErite acestora, pec6nd !inea o rubric5 de gtiin!5 in New York Times. Utterior,a scris [a rAnduI sEu cAteva cEr]i cu acest subiect.

Revette t1995) a afirmat cE exist5 trei aspecte alenaturii umane:

O FeIul. in care toii oamenii seamEnEa FetuLin care unii oameni seam5n5O Faptut cE tof i oamenii sunt unici.

lE devine astfet:

O o calitate generaI umanE de]inut5 de toatepersoanete normate

I un spectru cantitativ aI diferen]etor individuate incare acestea pot fi ctasificate sau ordonate

O o descriere catitativS, detatiatS, in care nu exist5comparalii intre oameni.

lE pare sE se preocupe, in zitete noastre, mai ates cua doua caracteristicE dintre cete de mai sus - ctasif icareaoamenilor pe un tip de scarE emof ionatS. Este posibiIca aceasta sE se datoreze termenu[ui insugi. lntetigenfaGste greu de definit, dar fetut in care ajungem sE olnletegem se face prin diferite m5surStori ate capacit5liiumane individuate.

Hffiffi

ffiffiffiffi&ffi

ffiffi,ffi

ffi