TULBURAREA DE REGLARE A TULBURAREA DE REGLARE A EMOTIEI – CATEGORIE SUPRA-EMOTIEI – CATEGORIE SUPRA-NOSOLOGICA IMPORTANTA IN NOSOLOGICA IMPORTANTA IN

PRACTICA CLINICAPRACTICA CLINICA

Radu VrastiRadu Vrastihttp://www.vrasti.orghttp://www.vrasti.org

Secolul XXI Secolul XXI sau sau

pasajul spre emanciparea emotieipasajul spre emanciparea emotiei

parafraza:parafraza:“Secolul XXI va fi emotional sau nu va fi “Secolul XXI va fi emotional sau nu va fi

deloc”deloc”

Unde se intalneste?Unde se intalneste?

Tulburarea de reglare emotionala este Tulburarea de reglare emotionala este quasi-ubicuitara si o intalnim mai ales in: quasi-ubicuitara si o intalnim mai ales in:

- Serviciile de urgenta din spitale;- Serviciile de urgenta din spitale; - Programele de interventie in criza;- Programele de interventie in criza; - Cabinetele individuale de psihiatrie;- Cabinetele individuale de psihiatrie; - Cabinetele de medicina generala;- Cabinetele de medicina generala; - In viata de toate zilele, in spatiul public.- In viata de toate zilele, in spatiul public.

Despre emotiiDespre emotii Ce sunt emotiileCe sunt emotiile Proces adaptativ multifatetatProces adaptativ multifatetat Procesul generativ al emotiilorProcesul generativ al emotiilor Sursele emotiilorSursele emotiilor Contigent cu fluxul proceselor mentale Contigent cu fluxul proceselor mentale

(perceptia, memoria, judecata, luarea (perceptia, memoria, judecata, luarea deciziilor, etc.)deciziilor, etc.)

Caracteristicile comune ale emotiilorCaracteristicile comune ale emotiilor

Raspuns multifatetat intr-o situatie relevanta;Raspuns multifatetat intr-o situatie relevanta; Conducand la schimbari ale expresivitatii, experientei Conducand la schimbari ale expresivitatii, experientei

subiective, comportamentului si status-ului fiziologic;subiective, comportamentului si status-ului fiziologic; Ne fac ca simtim ceva sau ca si cum am face ceva;Ne fac ca simtim ceva sau ca si cum am face ceva; Sunt maleabile, putand fi intrurupte, modificate, Sunt maleabile, putand fi intrurupte, modificate,

amplificate, deturnate, etc.amplificate, deturnate, etc. Sunt constientizabile;Sunt constientizabile; Sunt comunicabile. Sunt comunicabile.

Modelul modal al emotiilor (Gross, 2002)Modelul modal al emotiilor (Gross, 2002)

SITUATIA ATENTIA EVALUAREA RASPUNSUL

Cum se defineste reglarea Cum se defineste reglarea emotionalaemotionala

Thompson (1994): “Thompson (1994): “procesele intrinseci si extrinseci procesele intrinseci si extrinseci responsabile de monitorizarea, evaluarea si responsabile de monitorizarea, evaluarea si modificarea reactiilor emotionale, in special modificarea reactiilor emotionale, in special intensitatea si durata lor, prin care un individ cauta intensitatea si durata lor, prin care un individ cauta sa-si implineasca scopul ssa-si implineasca scopul săăuu””

Mauss si colab. (2007): “Mauss si colab. (2007): “incercarea deliberata sau incercarea deliberata sau automata a unui individ de a influenta ce emotii sa automata a unui individ de a influenta ce emotii sa aiba, cand si cum sa le aiba si cum sa le exprimeaiba, cand si cum sa le aiba si cum sa le exprime””

Gross si Thompson (2007) vad reglarea emotionala Gross si Thompson (2007) vad reglarea emotionala ca un concept subordonat procesului general de ca un concept subordonat procesului general de reglare a afectului:reglare a afectului:

REGLAREA AFECTULUI

COPING

REGLAREAEMOTIEI

REGLAREA DISPOZITIEI

DEFENSE

Foarte multi autori considera reglarea emotionala ca Foarte multi autori considera reglarea emotionala ca facand parte din conceptul umbrela de facand parte din conceptul umbrela de auto-reglare auto-reglare individuala, individuala, concept prin care se intelege capacitatea concept prin care se intelege capacitatea inascuta prin care oamenii isi controleaza starile, inascuta prin care oamenii isi controleaza starile, procesele si raspunsurile generate de ambianta. procesele si raspunsurile generate de ambianta.

Baumaister (1999): “Baumaister (1999): “Oamenii sunt capabili de a rezista Oamenii sunt capabili de a rezista impulsurilor lor, de a-si adapta comportamentul la o impulsurilor lor, de a-si adapta comportamentul la o varietate larga de standarde si de a-si schimba varietate larga de standarde si de a-si schimba comportamentul curent in vederea atingerii comportamentul curent in vederea atingerii scopurilor lor distalescopurilor lor distale””

Strategiile de reglare emotionalaStrategiile de reglare emotionala

SITUATIA ATENTIA EVALUAREA RASPUNSUL

Selectiasituatiei

Modificareasituatiei

Deplasareaatentiei

Schimbarea cognitiva

Modularearaspunsului

SITUATIA ATENTIA EVALUAREA RASPUNSUL

Selectiasituatiei

Modificareasituatiei

Deplasareaatentiei

Schimbarea cognitiva

Modularearaspunsului

Reglarea emotionala se bazeaza pe urmatoarele Reglarea emotionala se bazeaza pe urmatoarele abilitati (Gratz si Roemer (2004):abilitati (Gratz si Roemer (2004):

abilitatea de a fi constient de prezenta emotiilor si de a le abilitatea de a fi constient de prezenta emotiilor si de a le intelege;intelege;

abilitatea de a accepta emotiile;abilitatea de a accepta emotiile; abilitatea de a controla comportamentele impulsive;abilitatea de a controla comportamentele impulsive; abilitatea de a se comporta in conformitate cu scopurile setate abilitatea de a se comporta in conformitate cu scopurile setate

chiar atunci cand se experimenteaza emotii negative;chiar atunci cand se experimenteaza emotii negative; abilitatea de a utiliza strategii flexibile de reglare emotionala cu abilitatea de a utiliza strategii flexibile de reglare emotionala cu

scopul de a modula raspunsul emotional in concordanta cu scopul de a modula raspunsul emotional in concordanta cu scopurile individului in situatia respectiva.scopurile individului in situatia respectiva.

Dezvoltarea reglarii emotionaleDezvoltarea reglarii emotionale Copilul se bazeaza pe cei care-l ingrijesc pentru a-si regla Copilul se bazeaza pe cei care-l ingrijesc pentru a-si regla

emotiile, ulterior el isi internalizeaza cele invatate si emotiile, ulterior el isi internalizeaza cele invatate si experimentate in aceasta perioada, pentru perioada maturaexperimentate in aceasta perioada, pentru perioada matura;;

Intelegerea emotionala este legata de abilitatea lui de a exprima Intelegerea emotionala este legata de abilitatea lui de a exprima verbal emotiile, consecintele lor si de a le eticheta;verbal emotiile, consecintele lor si de a le eticheta;

Copilul invata treptat sa recunoasca emotiile, sa le denumeasca, Copilul invata treptat sa recunoasca emotiile, sa le denumeasca, sa descopere triggerii emotiilor, felul in care rezultatul emotiilor sa descopere triggerii emotiilor, felul in care rezultatul emotiilor este influentat de dorinta altora, cum se stocheaza ele in este influentat de dorinta altora, cum se stocheaza ele in memorie, care din ele sunt dezirabile si care nu, cum se ascund memorie, care din ele sunt dezirabile si care nu, cum se ascund emotiile, cum se citesc emotiile altora, etc.;emotiile, cum se citesc emotiile altora, etc.;

De aceasta abilitate se leaga succesul copilului in relatiile cu De aceasta abilitate se leaga succesul copilului in relatiile cu altii si succesul lui de mai departe.altii si succesul lui de mai departe.

Reglarea emotionala si psihopatologiaReglarea emotionala si psihopatologia Reglarea emotionala este asociata cu o varietate mare de conditii Reglarea emotionala este asociata cu o varietate mare de conditii

psihopatologice si ea poate fi considerata ca un factor relevant pentru psihopatologice si ea poate fi considerata ca un factor relevant pentru aparitia, dezvoltarea, mentinerea acestora cat si pentru tratamentul lor;aparitia, dezvoltarea, mentinerea acestora cat si pentru tratamentul lor;

Gross si Levenson (1997) afirmau ca mai mult de jumatate din Gross si Levenson (1997) afirmau ca mai mult de jumatate din entitatile clinice listate pe axa I-a si toate cele de pe axa II-a a DSM-entitatile clinice listate pe axa I-a si toate cele de pe axa II-a a DSM-ului implica o forma de de-reglare emotionala;ului implica o forma de de-reglare emotionala;

Bradley si colab (20121): problemele de reglare a emotiilor se Bradley si colab (20121): problemele de reglare a emotiilor se exprima: exprima:

- cand sunt - cand sunt internalizateinternalizate sub forma de ruminatie, panica, auto-critica sub forma de ruminatie, panica, auto-critica excesiva, inhibitie sociala, retragere interpersonala, dificultati de excesiva, inhibitie sociala, retragere interpersonala, dificultati de atentie si concentrare, atentie si concentrare,

- cand sunt- cand sunt externalizate externalizate, sub forma de agresivitate, consum abuziv de , sub forma de agresivitate, consum abuziv de alcool/droguri, tulburari de alimentatie, comportament auto-destructiv alcool/droguri, tulburari de alimentatie, comportament auto-destructiv si ideatie suicidara.si ideatie suicidara.

De-reglarea emotionala si Tulburarea De-reglarea emotionala si Tulburarea Borderline de PersonalitateBorderline de Personalitate

Lipsa controlului emotional: lipsa constientizarii si a claritatii emotiilor, Lipsa controlului emotional: lipsa constientizarii si a claritatii emotiilor, inabilitatea de a tolera distressul si tendinta de a actiona conform emotiilor inabilitatea de a tolera distressul si tendinta de a actiona conform emotiilor negative, cresterea comportamentului auto-daunatornegative, cresterea comportamentului auto-daunator,, deficitul in abilitatea deficitul in abilitatea de a utiliza strategii cognitive de modelare a emotiilor, de a reinterpreta de a utiliza strategii cognitive de modelare a emotiilor, de a reinterpreta emotiile si situatiile generatoare; acestea se constituie in nuclul acestei emotiile si situatiile generatoare; acestea se constituie in nuclul acestei tulburari (Niedtfeld si colab. 2010);tulburari (Niedtfeld si colab. 2010);

Trasaturile ilustrative ale acestui haos emotional includ instabilitatea Trasaturile ilustrative ale acestui haos emotional includ instabilitatea afectivaafectiva, , sentimente cronice de gol interior, furie intensa si necontrolabila, sentimente cronice de gol interior, furie intensa si necontrolabila, impulsivitate, emotii negative persistente, crize emotionale perpetue, impulsivitate, emotii negative persistente, crize emotionale perpetue, instabilitate in relatiile cu altii, tendinta de auto-vatamare si suicid instabilitate in relatiile cu altii, tendinta de auto-vatamare si suicid (McMain si colab. 2001);(McMain si colab. 2001);

Pentru Linehan (1993) exista doua mari caracteristici ale TBP:Pentru Linehan (1993) exista doua mari caracteristici ale TBP:i) i) hiper-intensitatea/reactivitatea emotionalahiper-intensitatea/reactivitatea emotionala, care conduce la emotii , care conduce la emotii foarte puternice si la aparitia acestora consecutiv unor stimuli de mica foarte puternice si la aparitia acestora consecutiv unor stimuli de mica importanta; importanta;

ii) proasta reglare emotionala cu ii) proasta reglare emotionala cu deficit de control si/sau modularedeficit de control si/sau modulare a a raspunsului emotional odata ce s-a declansat. raspunsului emotional odata ce s-a declansat.

De-reglarea emotionala si Tulburarile De-reglarea emotionala si Tulburarile depresivedepresive

Indivizii depresivi raporteaza frecvent greutati in identificarea Indivizii depresivi raporteaza frecvent greutati in identificarea emotiilor, de tolerare a emotiilor negative si de gasire a emotiilor, de tolerare a emotiilor negative si de gasire a strategiilor adecvate de control a emotiilor (Kring si Werner, strategiilor adecvate de control a emotiilor (Kring si Werner, 2004)2004);;

Ei prezinta un afect negativ ce exprima tendinta lor de a avea stari Ei prezinta un afect negativ ce exprima tendinta lor de a avea stari disforice, anxioase, ostilitate, pierderea sperantei si negarea disforice, anxioase, ostilitate, pierderea sperantei si negarea emotiilor pozitive;emotiilor pozitive;

Holtzheimer si Mayberg (2011) conceptualizeaza tulburarea Holtzheimer si Mayberg (2011) conceptualizeaza tulburarea depresiva ca o deficienta in reglarea emotionala, mai curand decat depresiva ca o deficienta in reglarea emotionala, mai curand decat ca o tulburare a dispozitiei si din aceasta perspectiva ei cauta sa ca o tulburare a dispozitiei si din aceasta perspectiva ei cauta sa explice de ce rezultatul tratamentului depresiei este doar temporar, explice de ce rezultatul tratamentului depresiei este doar temporar, pentru ca nu se adreseaza cu adevarat nucleului tulburarii, adica pentru ca nu se adreseaza cu adevarat nucleului tulburarii, adica dereglarii emotionale.dereglarii emotionale.

De-reglarea emotionala si Tulburarile De-reglarea emotionala si Tulburarile anxioaseanxioase

Anxiosii prezinta inabilitatea de a identifica emotiile, Anxiosii prezinta inabilitatea de a identifica emotiile, reactivitate crescuta la emotiile negative, intoleranta reactivitate crescuta la emotiile negative, intoleranta distresului, tulburari in rememorarea experientelor emotionale, distresului, tulburari in rememorarea experientelor emotionale, ineficienta reevaluarii cognitive ca si strategie de reglare ineficienta reevaluarii cognitive ca si strategie de reglare emotionala, ineficienta copingului fata de sentimentele de emotionala, ineficienta copingului fata de sentimentele de frica (Berking si Wupperman, 2012);frica (Berking si Wupperman, 2012);

Incapacitate de inhibitie comportamentala (Suveg si colab. Incapacitate de inhibitie comportamentala (Suveg si colab. 2010);2010);

Dificultati in a lasa emotiile sa se exteriorizeze;Dificultati in a lasa emotiile sa se exteriorizeze; Utilizeaza strategii defectoase de reglare emotionala: Utilizeaza strategii defectoase de reglare emotionala:

vigilenta-evitare, bias cognitiv in reamintirea si intepretare a vigilenta-evitare, bias cognitiv in reamintirea si intepretare a evenimentelor anxiogene, sentiment de esec sau auto-evaluare evenimentelor anxiogene, sentiment de esec sau auto-evaluare negativa, catastrofizare, frica de pierdere a controlului, etc. negativa, catastrofizare, frica de pierdere a controlului, etc. (Mennin si colab. 2005).(Mennin si colab. 2005).

De-reglarea emotionala in Tulburarea de De-reglarea emotionala in Tulburarea de atentie cu hiperactivitate (copii si adulti)atentie cu hiperactivitate (copii si adulti)

Barkley (2010): face o analiza a simptomelor acestei entitati si Barkley (2010): face o analiza a simptomelor acestei entitati si constata ca dereglarea emotionala face parte din nucleul constata ca dereglarea emotionala face parte din nucleul simptomatologic alaturi de problemele de atentie si simptomatologic alaturi de problemele de atentie si hiperactivitate-impulsivitate. Astfel, persoanele cu aceasta hiperactivitate-impulsivitate. Astfel, persoanele cu aceasta afectiune prezinta un prag scazut la frustrare, nerabdare, mafectiune prezinta un prag scazut la frustrare, nerabdare, mâânie, nie, ca rezultat al deficitului cognitiv de control al emotiilor;ca rezultat al deficitului cognitiv de control al emotiilor;

Impulsivitatea este expresia lipsei procesului de inhibitie si se Impulsivitatea este expresia lipsei procesului de inhibitie si se refera la viteza cu care acestia reactioneaza la emotiile negative;refera la viteza cu care acestia reactioneaza la emotiile negative;

Dificultati de modelare a reactiei emotionale.Dificultati de modelare a reactiei emotionale.

De-reglarea emotionala si De-reglarea emotionala si Temper dysregulation Temper dysregulation disorder/Disruptive mood dysregulation disorderdisorder/Disruptive mood dysregulation disorder

(DSM-5)(DSM-5) Acesti copii se recunosc prin faptul ca au tendinte de Acesti copii se recunosc prin faptul ca au tendinte de

exces comportamental, raspuns impulsiv, prag scazut exces comportamental, raspuns impulsiv, prag scazut de frustrare si control inhibitoriu foarte scazut. Acesti de frustrare si control inhibitoriu foarte scazut. Acesti tineri manifesta deficiente cognitive de auto-control, tineri manifesta deficiente cognitive de auto-control, precum inabilitate de a amana gratificarea, tulburari precum inabilitate de a amana gratificarea, tulburari de atentie si concentrare, de luarea deciziilor, de de atentie si concentrare, de luarea deciziilor, de respectare a normelor si angajamentelor, respectare a normelor si angajamentelor, conflictualitate cu autoritatea, rezultate academice conflictualitate cu autoritatea, rezultate academice precare, absenteism, abandon scolar, etc. precare, absenteism, abandon scolar, etc.

Masurarea de-reglarii emotionaleMasurarea de-reglarii emotionale Scala asteptarilor generale privind reglarea dispozitiei negative Scala asteptarilor generale privind reglarea dispozitiei negative

(General Expectation for Negative Mood Regulation Scale –NMR(General Expectation for Negative Mood Regulation Scale –NMR)) (Catanzaro si Mearns, 1990);(Catanzaro si Mearns, 1990);

Scala de masurare a meta-dispozitie - trasatura Scala de masurare a meta-dispozitie - trasatura (Trait Meta-Mood (Trait Meta-Mood Scale – TMMSScale – TMMS) () (Salovey si colab, 1995);Salovey si colab, 1995);

Scala dificultatilor in reglarea emotionala Scala dificultatilor in reglarea emotionala (Difficulties in Emotional (Difficulties in Emotional Regulation Scale – DERS) Regulation Scale – DERS) ((Gratz si Roemer, 2004); Gratz si Roemer, 2004);

Scala scurta de masurarea generala a dereglarii emotionale Scala scurta de masurarea generala a dereglarii emotionale (General (General Emotion Dysregulation Measure – GEDMEmotion Dysregulation Measure – GEDM) ) (Newhill si colab. 2004);(Newhill si colab. 2004);

Chestionarul de masurare a reglarii emotionale Chestionarul de masurare a reglarii emotionale (Emotion Regulation (Emotion Regulation Questionnaire - ERQQuestionnaire - ERQ)) (Gross si John, 2003); (Gross si John, 2003);

Scala dereglarii emotionale Scala dereglarii emotionale (Emotion Dysregulation Scale –EDS(Emotion Dysregulation Scale –EDS)) (Westen si Bradley, 2008);(Westen si Bradley, 2008);

Chestionarul de reglare cognitiva a emotiei Chestionarul de reglare cognitiva a emotiei (Cognitive Emotion (Cognitive Emotion Regulation Questionnaire - CERQ)Regulation Questionnaire - CERQ) (Garnefski si colab. 2001).(Garnefski si colab. 2001).

Scala asteptarilor generale privindScala asteptarilor generale privind reglarea reglarea dispozitiei negativedispozitiei negative

(General Expectation for Negative Mood Regulation (General Expectation for Negative Mood Regulation Scale –NMR, Catanzaro si Mearns 1990).Scale –NMR, Catanzaro si Mearns 1990).

Nr. i

tem CAND SUNT SUPARAT CRED CA…

deza

cord

tota

l

deza

cord

par

tial

neut

ru

acor

d pa

rtial

acco

rd to

tal

1 In mod obisnuit gasesc o cale de a ma relaxa 1 2 3 4 5 2 Pot face ceva ca sa ma simt bine 1 2 3 4 5 3 Asta este tot ce pot sa fac 5 4 3 2 1

16 Pot uita usor ce m-a suparat 1 2 3 4 5 17 Daca sunt prins de munca mea, aceasta ma calmeaza 1 2 3 4 5

27 Voi incepe sa gandesc rau despre mine 5 4 3 2 1

28 Ideea ca lucrurile o sa mearga mai bine nu ma ajuta sa-mi treaca supararea 5 4 3 2 1

30 Ma voi simti singur chiar daca o sa fiu intr-un grup cu altii 5 4 3 2 1

Scala dificultatilor in reglarea emotionalaScala dificultatilor in reglarea emotionala(Difficulties in Emotional Regulation Scale – (Difficulties in Emotional Regulation Scale –

DERS)DERS)N

r. ite

m Afirmatia:

apro

ape

nici

odat

a

uneo

ri

apro

ape

jum

atat

e di

n tim

p

dese

ori

aproa

pe to

tdea

una

1 Sunt clar in ceea ce priveste emotiile mele (R) 1 2 3 4 5 2 Sunt atent la ceea ce simt (R) 1 2 3 4 5

14 Cand sunt suparat imi pierd cumpatul 1 2 3 4 5 15 Cand sunt suparat cred ca voi ramane asa pentru mai mult timp 1 2 3 4 5

32 Cand sunt suparat imi pierd stapanirea de sine 1 2 3 4 5 33 Cand sunt suparat am greutati sa ma gandesc la altceva 1 2 3 4 5

35 Cand sunt suparat trece mult timp pana cand imi revin 1 2 3 4 5 36 Cand sunt suparat ma simt complesit de emotii 1 2 3 4 5

Scala scurta de masurarea generala a dereglarii Scala scurta de masurarea generala a dereglarii emotionaleemotionale

(Brief General Emotion Dysregulation Measure – (Brief General Emotion Dysregulation Measure – GEDM)GEDM)

Nr.

item

Afirmatia

deza

cord

tota

l

deza

cord

par

tial

neut

ru

acor

d pa

rtial

acco

rd to

tal

1 In general, am probleme cu controlul emotiilor mele 1 2 3 4 5 2 Adesea ma simt coplesit de emotiile mele 1 2 3 4 5

7 Cand sunt trist stau mai mult singur 1 2 3 4 5 8 Cand sunt vesel sunt mai emotional decat alti oameni 1 2 3 4 5

12 Cand ma supar de ceva, imi revin cu greu 1 2 3 4 5 13 Cand am o emotie, ea tinde sa fie puternica 1 2 3 4 5

Chestionarul de reglare cognitive aChestionarul de reglare cognitive a emotieiemotiei(Cognitive Emotion Regulation Questionnaire - (Cognitive Emotion Regulation Questionnaire -

CERQ)CERQ)N

r. Ite

m Item

apro

ape

nici

odat

a

uneo

ri

jum

atat

e di

n tim

p

dese

ori

apro

ape t

otde

auna

1 Simt ca eu sunt cel care trebuie blamat 1 2 3 4 5 2 Cred ca sunt cel care este responsabil pentru ce s-a

intamplat 1 2 3 4 5

11 Ma gandesc adesea la ce am simtit in situatie 1 2 3 4 5 12 Adesea gandesc ca ce am trait este cel mai trist lucru

care i se poate intampla cuiva 1 2 3 4 5

29 Ma preocupa in continuare cat de oribila a fost situatia 1 2 3 4 5 30 Gandesc ca la baza a ce s-a intamplat eu sunt de vina 1 2 3 4 5

36 Gandesc ca trebuie sa invat din ceea ce am trait 1 2 3 4 5

Diagnosticul tulburarii de reglare emotionala - IDiagnosticul tulburarii de reglare emotionala - I

Diagnosticul actualDiagnosticul actual distinge o entitate clinica pe baza numarului de criterii/simptome distinge o entitate clinica pe baza numarului de criterii/simptome si pe un prag de severitate (“si pe un prag de severitate (“count and cuttoff methodcount and cuttoff method” – numara si elimina) si astfel ” – numara si elimina) si astfel poate fi de doua feluri:poate fi de doua feluri:

- categorial, pe baza criteriilor care le separa unele de altele, ca entitati diferite,- categorial, pe baza criteriilor care le separa unele de altele, ca entitati diferite, - dimensional, pe baza severitatii anumitor conditii psihopatologice care pot fi gandite - dimensional, pe baza severitatii anumitor conditii psihopatologice care pot fi gandite

ca fiind plasate pe un continuum.ca fiind plasate pe un continuum. Indiferent de modul de a defini, culege si interpreta simptomele prin aceste doua Indiferent de modul de a defini, culege si interpreta simptomele prin aceste doua

modalitati, se recunoaste ca severitatea, durata si numarul simptomelor pentru a face modalitati, se recunoaste ca severitatea, durata si numarul simptomelor pentru a face un diagnostic raman arbitrare (Westen, 2012);un diagnostic raman arbitrare (Westen, 2012);

Diagnosticul prototipicDiagnosticul prototipic APA si OMS (Reed si colab. 2011) au facut o larga ancheta APA si OMS (Reed si colab. 2011) au facut o larga ancheta internationala printre 4.887 psihiatrii din 44 tari, care a avut ca scop sa deceleze internationala printre 4.887 psihiatrii din 44 tari, care a avut ca scop sa deceleze modul prin care acesti profesionisti pun diagnosticul clinic pacientilor lor; peste 60% modul prin care acesti profesionisti pun diagnosticul clinic pacientilor lor; peste 60% din acestia au spus ca ei nu se bazeaza in diagnosticul lor pe criteriile selectionate din din acestia au spus ca ei nu se bazeaza in diagnosticul lor pe criteriile selectionate din versiunile succesive ale nosologiilor oficiale, ci fac mental o comparare intre versiunile succesive ale nosologiilor oficiale, ci fac mental o comparare intre descrierea clinica de baza, numita si prototipica, si versiunea pe care o prezinta descrierea clinica de baza, numita si prototipica, si versiunea pe care o prezinta pacientul si le compara cat de aproape sau de departe sunt una de alta; acest mod de pacientul si le compara cat de aproape sau de departe sunt una de alta; acest mod de diagnostic se numeste “diagnosticul prototipic”.diagnostic se numeste “diagnosticul prototipic”.

Diagnosticul tulburarii de reglare emotionala Diagnosticul tulburarii de reglare emotionala (II)(II)

Metoda diagnosticului prototipic a fost descrisa de Westen si colab (2002, Metoda diagnosticului prototipic a fost descrisa de Westen si colab (2002, 2005);2005);

Avantaje:Avantaje:- se bazeaza pe superioritatea experientei clinice in fata metodelor cantitative se bazeaza pe superioritatea experientei clinice in fata metodelor cantitative

in agregarea conditiilor psihopatologice;in agregarea conditiilor psihopatologice;- permite identificarea formele subclinice; permite identificarea formele subclinice; - rezolva problema co-morbiditatii care pune in discutie granitele unei rezolva problema co-morbiditatii care pune in discutie granitele unei

entitati clinice;entitati clinice; Consta in comparatia pe care o face clinicianul intre descrierea clinica Consta in comparatia pe care o face clinicianul intre descrierea clinica

tipica a unei entitati clinice si prezentarea pacientului, pe baza careia tipica a unei entitati clinice si prezentarea pacientului, pe baza careia stabileste ulterior un grad de concordanta (“stabileste ulterior un grad de concordanta (“goodness-of-fitgoodness-of-fit”); ”);

In loc de a avea in minte mii de simptome posibile si a vedea care din ele In loc de a avea in minte mii de simptome posibile si a vedea care din ele sunt prezente la cazul pacientului si apoi a le compara cu diferite liste de sunt prezente la cazul pacientului si apoi a le compara cu diferite liste de simptome, specifice fiecarei tulburari mentale in parte, clinicianul face simptome, specifice fiecarei tulburari mentale in parte, clinicianul face doar o comparatie intre naratiunea pacientului si descrierea prototipica. doar o comparatie intre naratiunea pacientului si descrierea prototipica.

Diagnosticul tulburarii de reglare emotionala Diagnosticul tulburarii de reglare emotionala (III)(III)

Diagnosticul prototipic resusciteaza notiunea de “Diagnosticul prototipic resusciteaza notiunea de “clinicclinic”, a ceea ”, a ceea ce este “ce este “informal, subiectiv, non-cantitativ, observationalinformal, subiectiv, non-cantitativ, observational” in ” in munca profesionistului, el utilizand “munca profesionistului, el utilizand “judecati, deductii, judecati, deductii, credinte sau practicile lui clinicecredinte sau practicile lui clinice”;”;

Se anticipeaza ca ICD-11 va cuprinde numai descrieri prototipice Se anticipeaza ca ICD-11 va cuprinde numai descrieri prototipice ale entitatilor clinice, spre deosebire de DSM-5 care cuprinde ale entitatilor clinice, spre deosebire de DSM-5 care cuprinde in special criterii de includere si excludere;in special criterii de includere si excludere;

Diagnosticul tulburarii de reglare emotionala, Diagnosticul tulburarii de reglare emotionala, internalizate vs externalizate, conform raspunsurilor a internalizate vs externalizate, conform raspunsurilor a

1201 clinicieni (Westen si colab. 20121201 clinicieni (Westen si colab. 2012) )

Tulburari emotionale internalizate (reflectate in subiectivitate)

Tulburari emotionale externalizate (reflectate in comportament)

Prezinta emotii puternice, prea intense fata de stimulul declansator

Prezinta comportament emotional intens (neliniste, agitatie, gesticulare, limbaj inadecvat, etc.)

Frecvent prezinta stari emotionale intense

Prezinta reactii vegetative intense la stimuli emotionali (transpiratii, roseate, respiratie rapida, piloerectie, etc.)

Are dificultati in reducerea intensitatii emotiei negative

Se emotioneaza comportamental foarte usor si des

Se calmeaza foarte greu, emotivitatea revine lent la starea de baza

Are dificultati in a-si controla/inhiba comportamentul emotional

Are dificultati in a recunoaste emotia pe care o traieste (de ex. a o numi corect)

Nu este constient si de reactiile lui comportamentale in situatii emotionale

Are dificultati in a intelege emotia pe care o traieste (de ex. ce, cum, de ce…)

Nu recunoaste la el sau la altii comportamentul emotional

Dovedeste toleranta scazuta la emotii negative

Are dificultati in a fi atent, este distractibil

Prag de frustrare scazut Manifesta usor stari de manie Labilitate emotionala exagerata Prezinta impulsivitate si explozivitate Nu crede in capacitatea de a-si controla emotiile

Prezinta momente de agresivitate directa sau indirecta

Vede in special stimulii negative din ambianta

Cu greutate se poate concentra asupra unei sarcini

Prezinta greutati in a induce o stare pozitiva

Stare de vigilitate crescuta

Descriptorii spectrului tulburarilor Descriptorii spectrului tulburarilor internalizateinternalizate

- Indivizi cronic susceptibi de o larga varietate de emotii negative, incluzand Indivizi cronic susceptibi de o larga varietate de emotii negative, incluzand depresia, anxietatea, vinovatia si jena. depresia, anxietatea, vinovatia si jena.

- Tind sa fie autocritici si sa se simta inadecvati; Tind sa fie autocritici si sa se simta inadecvati; - Tind sa fie inhibati si retractati si sa aiba dificultati in a-si exprima Tind sa fie inhibati si retractati si sa aiba dificultati in a-si exprima

dorintele si impulsurile; dorintele si impulsurile; - Tind sa fie pasivi si retrasi, neajutorati si slabi, ori sa se lase purtati de forte Tind sa fie pasivi si retrasi, neajutorati si slabi, ori sa se lase purtati de forte

din afara controlului lor; din afara controlului lor; - Tind sa rumineze asupra problemelor lor; Tind sa rumineze asupra problemelor lor; - Au probleme in a recunoaste sau exprima mania, furia sau supararea si in Au probleme in a recunoaste sau exprima mania, furia sau supararea si in

locul acestora devin tristi, auto-critici si cu tendinta de a se auto-pedepsi locul acestora devin tristi, auto-critici si cu tendinta de a se auto-pedepsi (intorc mania asupra lor insisi); (intorc mania asupra lor insisi);

- Au frica de a fi rejetati sau abandonati si pot avea un sentiment penibil de Au frica de a fi rejetati sau abandonati si pot avea un sentiment penibil de gol interior; gol interior;

- Tind sa fie rusinosi si pot evita situatiile sociale de frica jenei si stanjenelii; Tind sa fie rusinosi si pot evita situatiile sociale de frica jenei si stanjenelii; se simt mereu in urma altora si pot prezenta un numar mic de prieteni sau se simt mereu in urma altora si pot prezenta un numar mic de prieteni sau cunoscuticunoscuti..

Descriptorii spectrului tulburarilor Descriptorii spectrului tulburarilor externalizateexternalizate

- Indivizi cu tendinta de a fi maniosi, ostili, indiferent daca exprima Indivizi cu tendinta de a fi maniosi, ostili, indiferent daca exprima agresivitate deschisa, episoade de furie sau un comportament opozitional; agresivitate deschisa, episoade de furie sau un comportament opozitional;

- Tind sa fie suspiciosi, sa aiba conflicte cu autoritatea si sunt inclinati sa Tind sa fie suspiciosi, sa aiba conflicte cu autoritatea si sunt inclinati sa intre in conflicte pentru putere; intre in conflicte pentru putere;

- Tind sa mentina animozitatea, resentimentul si sa reactioneze la stimuli Tind sa mentina animozitatea, resentimentul si sa reactioneze la stimuli insignifianti cu manie si jigniri; insignifianti cu manie si jigniri;

- Au lipsa de empatie fata de nevoile si sentimentele altora, se considera Au lipsa de empatie fata de nevoile si sentimentele altora, se considera privilegiati si indreptatiti;privilegiati si indreptatiti;

- Tind sa aiba un sens exagerat al importantei proprii, sa blameze pe altii Tind sa aiba un sens exagerat al importantei proprii, sa blameze pe altii sau circumstantele pentru greselile lor; sau circumstantele pentru greselile lor;

- Au capacitate redusa de a se vedea pe ei insisi, de a fi constienti de Au capacitate redusa de a se vedea pe ei insisi, de a fi constienti de motivele si comportamentele lor;motivele si comportamentele lor;

- Tind sa se simta tratati prost sau sa se victimizeze, mai curand decat sa Tind sa se simta tratati prost sau sa se victimizeze, mai curand decat sa recunoasca cum comportamentul si atitudinile lor au afectat pe altii; recunoasca cum comportamentul si atitudinile lor au afectat pe altii;

- Tind sa genereze animozitate si rejectie si au putini prieteni sau apropiatiTind sa genereze animozitate si rejectie si au putini prieteni sau apropiati..

Descriptorii factorului borderline – dereglare Descriptorii factorului borderline – dereglare emotionalaemotionala - - II

prezinta schimbari rapide ale emotiei care urca in spirala fara a fi controlate, prezinta schimbari rapide ale emotiei care urca in spirala fara a fi controlate, conducand la tristete, anxietate sau manie extrema; conducand la tristete, anxietate sau manie extrema;

tind sa catastrofizeze, vad problemele ca dezastroase sau insolubile si sunt tind sa catastrofizeze, vad problemele ca dezastroase sau insolubile si sunt incapabili sa se calmeze fara ajutorul altei persoane;incapabili sa se calmeze fara ajutorul altei persoane;

tind sa devina irationali cand sunt cuprinsi de emotii si prezinta un declin al tind sa devina irationali cand sunt cuprinsi de emotii si prezinta un declin al functionarii; functionarii;

au un self instabil, mergand de la devalorizare la idealizare; au un self instabil, mergand de la devalorizare la idealizare; atitudinile, valorile, scopurile si sentimentele fata de ei insisi sunt mereu atitudinile, valorile, scopurile si sentimentele fata de ei insisi sunt mereu

schimbatoare;schimbatoare; sunt inclinati sa aiba sentimente de gol interior;sunt inclinati sa aiba sentimente de gol interior;

Descriptorii factorului borderline – dereglare Descriptorii factorului borderline – dereglare emotionala -IIemotionala -II

prezinta instabilitate si in ce priveste viziunea asupra altora; cand sunt prezinta instabilitate si in ce priveste viziunea asupra altora; cand sunt suparati au probleme in a percepe calitatile pozitive si negative in aceeasi suparati au probleme in a percepe calitatile pozitive si negative in aceeasi persoana si acelasi timp, vazand doar extremele, in alb-negru; in persoana si acelasi timp, vazand doar extremele, in alb-negru; in consecinta, relatiile lor sunt instabile, haotice si rapid schimbatoare;consecinta, relatiile lor sunt instabile, haotice si rapid schimbatoare;

le e frica sa fie abandonati sau rejetati, sa fie singuri si tind sa se ataseze le e frica sa fie abandonati sau rejetati, sa fie singuri si tind sa se ataseze repede si intens de altcineva; repede si intens de altcineva;

au tendinta de a se vedea ca neintelesi, victimele altora sau tratati rau; ei au tendinta de a se vedea ca neintelesi, victimele altora sau tratati rau; ei genereaza emotii intense in altii si aceasta poate conduce la roluri, genereaza emotii intense in altii si aceasta poate conduce la roluri, atitudini sau comportamente nepotrivite, aberante (de ex. sa fie nefiresc de atitudini sau comportamente nepotrivite, aberante (de ex. sa fie nefiresc de cruzi cu altii sau sa faca eforturi eroice pentru a-i salva); cruzi cu altii sau sa faca eforturi eroice pentru a-i salva);

pot genera conflicte sau animozitati intre oameni; tind sa actioneze pot genera conflicte sau animozitati intre oameni; tind sa actioneze impulsiv, auto-destructiv, auto-mutilant, suicidal, mai ales cand relatiile de impulsiv, auto-destructiv, auto-mutilant, suicidal, mai ales cand relatiile de atasament sunt in pericol sau deteriorate; atasament sunt in pericol sau deteriorate;

munca, aranjamentele locative, viata lor in general este haotica si munca, aranjamentele locative, viata lor in general este haotica si instabila.instabila.

Descriptorii prototipici pentru depresieDescriptorii prototipici pentru depresieTinde sa fie nefericit, trist, disperat Tinde sa se simta inadecvat, inferior si ca un invins Apare ca traind putina placere, satisfactie sau bucurie in viata Tinde sa se simta vinovat , jenat, rusinat Tinde sa se blameze pe el insusi si sa se considere vinovat de ceea ce se intampla rau Tinde sa se simta letargic, uzat, obosit si fara energie, golit si plictisit Tinde sa creada ca viata sa nu are inteles Tinde sa fie auto-critic, sa seteze standarde nerealiste pentru el insusi si sa fie intolerant cu defectele umane Se lupta cu dorinta autentica de a se sinucide Tinde sa aibe preocupari legate de moarte Tinde sa “catastrofizeze”, este inclinat sa vada problemele ca dezastroase si nerezolvabile Tinde sa se simta anxios, neajutorat, fara putere si la indemana situatiilor din afara controlului propriu Tinde sa fie putin interesat de nevoile personale, nu se simte indreptatit sa obtina sau sa ceara ceea ce doreste sau merita Apare ca fiind dornic sa se pedepseasca, sa creeze situatii care conduc la nefericire sau sa evite in mod activ oportunitatile pentru placere sau gratificare Tinde sa fie pasiv si neincrezator in sine Tinde sa-i fie frica de abandon si rejectie de catre persoanele de care se simte legat emotional Tinde sa fie supus, avind dorinta de a avea ajutor si aprobare

Tratamentul psihofarmacologic al Tulburarii Tratamentul psihofarmacologic al Tulburarii de Reglare Emotionalade Reglare Emotionala

Pot exista trei modele de tratament farmacologic:Pot exista trei modele de tratament farmacologic: Modelul focusat pe diagnostic;Modelul focusat pe diagnostic; Modelul focusat pe sindroame;Modelul focusat pe sindroame; Modelul tintirii simptomelor (Soloff, 2000) care abordeaza 4 clustere:Modelul tintirii simptomelor (Soloff, 2000) care abordeaza 4 clustere: - manie/impulsivitate;- manie/impulsivitate; - anxietate;- anxietate; - dis-controlul afectiv;- dis-controlul afectiv; - dis-controlul cognitiv perceptual.- dis-controlul cognitiv perceptual. Nu exista evidenta certa a suportului biologic pentru toate manifestarile Nu exista evidenta certa a suportului biologic pentru toate manifestarile

tulburarii de reglare emotionala care sa sustina abordarea tulburarii de reglare emotionala care sa sustina abordarea psihofarmacologica; aceasta se bazeaza pe rezultate empirice si studii psihofarmacologica; aceasta se bazeaza pe rezultate empirice si studii randomizate.randomizate.

Clusterul manie/impulsivitateClusterul manie/impulsivitate Manie, impulsivitate, agresivitate indirecta, lipsa controlului Manie, impulsivitate, agresivitate indirecta, lipsa controlului

impulsurilor, prag frustrare scazut, labilitate comportamentala…impulsurilor, prag frustrare scazut, labilitate comportamentala… Prima alegere: litiu, topiramat, carbamazepina, lamotrigina, Prima alegere: litiu, topiramat, carbamazepina, lamotrigina,

divalproexul;divalproexul; A doua alegere: valproatul, fluoxetina (SSRI), olanzapina;A doua alegere: valproatul, fluoxetina (SSRI), olanzapina; Adjuvante: Omega-3, propranololul, hidroxizinul;Adjuvante: Omega-3, propranololul, hidroxizinul; Alprazolamul creste impulsivitatea;Alprazolamul creste impulsivitatea; Combinatii: litiu/lamotrigina + SSRI; olanzapina+SSRI;Combinatii: litiu/lamotrigina + SSRI; olanzapina+SSRI;

Clusterul dis-controlul afectivClusterul dis-controlul afectiv

Labilitate a dispozitiei, incapacitate de control al emotiilor, Labilitate a dispozitiei, incapacitate de control al emotiilor, inabilitate de identifivcare a emotiilor proprii, intoleranta inabilitate de identifivcare a emotiilor proprii, intoleranta emotiilor negative…emotiilor negative…

Prima alegere: SSRI (venlafaxina…)Prima alegere: SSRI (venlafaxina…) A doua alegere: IMAO, antipsihoticele atipice (Olanzapina, A doua alegere: IMAO, antipsihoticele atipice (Olanzapina,

Seroquel, Risperidona), Lamotrigina, Litiul…Seroquel, Risperidona), Lamotrigina, Litiul… Combinatii: antipsihotic atipice + SSRICombinatii: antipsihotic atipice + SSRI

Clusterul dis-control cognitiv-perceptualClusterul dis-control cognitiv-perceptual

Suspiciozitate, senzitivitate, manipulativitate, Suspiciozitate, senzitivitate, manipulativitate, instabilitatea selfului si identitatiiinstabilitatea selfului si identitatii……

Prima alegere: Aripiprazolul, Risperidona, Prima alegere: Aripiprazolul, Risperidona, Olanzapina;Olanzapina;

A doua alegere: SeroquelulA doua alegere: Seroquelul

Clusterul anxietateClusterul anxietate

Anxietate traita corporalAnxietate traita corporal cu panica, simptome somatice, cu panica, simptome somatice, impulsivitate, fenomene conversive, somatiforme, histrionism impulsivitate, fenomene conversive, somatiforme, histrionism - raspunde foarte bine la SSRI si IMAO;- raspunde foarte bine la SSRI si IMAO;

Anxietatea “psihica”Anxietatea “psihica” cu toleranta scazuta la incertitudine si cu toleranta scazuta la incertitudine si anticipare inalta a daunelor anticipare inalta a daunelor

- raspunde bine la Clonazepam si Gabapentin;- raspunde bine la Clonazepam si Gabapentin;

Se pot face combinatii intre acesti compusi.Se pot face combinatii intre acesti compusi.

Terapia dialectic-comportamentala - ITerapia dialectic-comportamentala - I

Dezvoltata de Marsha Linehan (1993), structurata si manualizata;Dezvoltata de Marsha Linehan (1993), structurata si manualizata; Sinteza intre TCB si contemplatia de tip Zen si alte practici Buddhiste;Sinteza intre TCB si contemplatia de tip Zen si alte practici Buddhiste; Dialectica pentru ca stabileste o balanta intre strategii de schimbare si Dialectica pentru ca stabileste o balanta intre strategii de schimbare si

strategii de acceptare;strategii de acceptare; Furnizeaza modalitati terapeutice individuale, de grup, la telefon, self-help, Furnizeaza modalitati terapeutice individuale, de grup, la telefon, self-help,

terapii scurte sau lungi;terapii scurte sau lungi; Vede tulburarile emotionale ca rezultat al vulnerabilitatii emotionale Vede tulburarile emotionale ca rezultat al vulnerabilitatii emotionale

genetice impreuna cu inabilitatea dobandita de a regla si tolera emotii;genetice impreuna cu inabilitatea dobandita de a regla si tolera emotii; Aceste vulnerabilitati sunt datorate unor disfunctii biologice ale unei Aceste vulnerabilitati sunt datorate unor disfunctii biologice ale unei

persoane crescute intr-un mediu invalidant;persoane crescute intr-un mediu invalidant; Prin mediu invalidant Linehan intelege ambianta care trivalizeaza, ignora, Prin mediu invalidant Linehan intelege ambianta care trivalizeaza, ignora,

rejeteaza si pedepseste experientele interne ale unui individ; rejeteaza si pedepseste experientele interne ale unui individ; Metoda a generat diferite variante sau a fost inglobata in diferite terapii Metoda a generat diferite variante sau a fost inglobata in diferite terapii

integrative.integrative.

Terapia dialectic-comportamentala - IITerapia dialectic-comportamentala - II

TDC furnizeaza pacientului abilitati de a intelege emotiile, TDC furnizeaza pacientului abilitati de a intelege emotiile, de a le denumi, de a evalua stimulii declansatori si de a le denumi, de a evalua stimulii declansatori si consecintele comportamentale (“consecintele comportamentale (“chain analysischain analysis”) si abilitati ”) si abilitati de a le accepta sau de a schimba modul de reactie;de a le accepta sau de a schimba modul de reactie;

In mare cuprinde patru module:In mare cuprinde patru module:1. Tolerarea distress-ului; 1. Tolerarea distress-ului; 2. Reglarea emotiilor;2. Reglarea emotiilor;3. Modulul “Sa fi prezent” (exercitii “mindfulness”);3. Modulul “Sa fi prezent” (exercitii “mindfulness”);4. Moduluo “sa fi adecvat” in relatiile interpersonale.4. Moduluo “sa fi adecvat” in relatiile interpersonale.

Terapia dialectic-comportamentala - IIITerapia dialectic-comportamentala - IIIStrategii de supravietuire in criza emotionala (Strategii de supravietuire in criza emotionala (Crisis survival strategies) (DBTCrisis survival strategies) (DBT):): Tolerarea distress-uluiTolerarea distress-ului:: - distragerea atentiei (prin activitati, contributii, comparatii, prin emotii, ganduri, senzatii),- distragerea atentiei (prin activitati, contributii, comparatii, prin emotii, ganduri, senzatii), - auto-calmare (folosind propriile simturile),- auto-calmare (folosind propriile simturile), - imbunatatirea momentului (prin imagerie, intelesuri, rugaciune, relaxare, doar un lucru odata),- imbunatatirea momentului (prin imagerie, intelesuri, rugaciune, relaxare, doar un lucru odata), - observatia respiratiei proprii,- observatia respiratiei proprii, - pune jumatate de zambet pe fata,- pune jumatate de zambet pe fata, Gandeste pro si contra, in procente sau in nuante de gris;Gandeste pro si contra, in procente sau in nuante de gris; Accepta realitatea asa cum e:Accepta realitatea asa cum e: - stai in present (cu corpul, cu ambianta, cu activitatile),- stai in present (cu corpul, cu ambianta, cu activitatile), - - opreste de a-ti spune lucruri fara sens, pericole inventate sau false interpretari, opeste comportamentul tau opreste de a-ti spune lucruri fara sens, pericole inventate sau false interpretari, opeste comportamentul tau

care te auto-saboteaaza, emotiile nu sunt fapte…nu mai asculta mintea ta tiranica…decupleaza-te de pe care te auto-saboteaaza, emotiile nu sunt fapte…nu mai asculta mintea ta tiranica…decupleaza-te de pe pilot automat…pilot automat…

- fi disponibil sa raspunzi la fiecare situatie fara sa o judeci, cu nevoile tale pentru fiecare situatie, asculta-ti - fi disponibil sa raspunzi la fiecare situatie fara sa o judeci, cu nevoile tale pentru fiecare situatie, asculta-ti mintea inteligenta (o balanta intre mintea emotionala si cea rationala),mintea inteligenta (o balanta intre mintea emotionala si cea rationala),

Acceptarea radicala: Acceptarea radicala: “all is as it should be”... Deschide-te fata de context, accepta distresul ca un rezultat “all is as it should be”... Deschide-te fata de context, accepta distresul ca un rezultat si nu ca o problema ce trebuie rezolvata, nu sari impulsiv sa reduci necazul, accepta realitatea fara sa o si nu ca o problema ce trebuie rezolvata, nu sari impulsiv sa reduci necazul, accepta realitatea fara sa o judeci si abandoneaza atasamentele care impiedeca curgerea evenimentelor. (Contemplatia Zen): accepta, judeci si abandoneaza atasamentele care impiedeca curgerea evenimentelor. (Contemplatia Zen): accepta, valideaza si tolereaza in loc sa vrei sa schimbi, intra in realitate asa cum e in fiecare moment, accept-o fara valideaza si tolereaza in loc sa vrei sa schimbi, intra in realitate asa cum e in fiecare moment, accept-o fara sa-I faci o evaluare si fara sa incerci sa o schimbi...sa-I faci o evaluare si fara sa incerci sa o schimbi...

MindfulnessMindfulness: este un mod de a fi prezent, cu ochii deschisi…traieste experienta si nu o evita sau suprima. : este un mod de a fi prezent, cu ochii deschisi…traieste experienta si nu o evita sau suprima. Practica Mindfulness este un proces intentional de observare, descriere si participare la realitate, fara Practica Mindfulness este un proces intentional de observare, descriere si participare la realitate, fara judecata, moment de moment, cu eficacitate, in care mintea este adusa in mod activ mereu in prezent.judecata, moment de moment, cu eficacitate, in care mintea este adusa in mod activ mereu in prezent.

Alte terapii recomandate in tulburarea de Alte terapii recomandate in tulburarea de reglare emotionalareglare emotionala

Acceptance and commitment therapy (Hayes, 2004)Acceptance and commitment therapy (Hayes, 2004) Mindfulness based Cognitive Therapy for Depression (Segal, Mindfulness based Cognitive Therapy for Depression (Segal,

Williams, & Teasdale, 2002);Williams, & Teasdale, 2002); Mindfulness-based Stress Management (Kabat-Zinn, 1990);Mindfulness-based Stress Management (Kabat-Zinn, 1990); Schema therapy (Jeffrey Young, 2003);Schema therapy (Jeffrey Young, 2003); Toate aceste terapii apartin a ceea ce se numeste Toate aceste terapii apartin a ceea ce se numeste “al 3-lea val “al 3-lea val

de terapii cognitiv-emotional-comportamentale”.de terapii cognitiv-emotional-comportamentale”.