Japonia

Mitologia japoneza sugerea a ca cele patru mii de insule care formeaza arhipelagul, s-ar fi inchegat din picaturile de apa oceanic, suprasaturate de sare, ce se scurgeau din sulita zeului Izanagi. In ciuda substratului mitologic pueril, in afirmatia fabuloasa de mai sus se ascunde un adevar, anume acela al unitatii de structura geologica a insulelor japoneze.

Arhipelagul, care arata ca un adevarat arc terestru in intinderea de ape si care se aseaza in partea de est a continentului Asiatic, de la tropice, in sud, pana la zona subpolara, in nord, a luat fiinta abia in cuaternar. In timpurile mai indepartate, continental eurasiatic facea corp comun cu Japonia. Din Kamciatka pana in insulele Sonde, nu era altceva decat o intindere neintrerupta de pamant. In cuaternar, incepe desprinderea treptata de continent a viitoarelor insule nipone. In spatele lantului volcanic migratory, spre rasarit se sapa o falie pana in adancul apelor. Se delimiteaza marile Ohoţk, a Japoniei si a Chinei. Abia in halogen se poate considera ca desprinderea s-a infaptuit in intregime.

Dupa inceputul mileniului al II-lea i. Chr. Se contureaza, pe intreg globul pamantesc, niste mari, relative inchise, de tip mediteranean. Acestea, si printer ele Marea Interioara a Japoniei, vor favoriza dezvoltarea unor civilizatii maritime de vanatori-pescari nomanzi. In Japonia, urmele civilizatiei amintite, numita si “olaritul in snop” sau a “poteriei cordate”, dupa caracteristicile striurilor trasate pe vasele de pamant ars s-au construit ca prim element de reper in civilizatia Jomon (Jomon Jidai) de la care a urmat o evolutie locana dinspre protoistorie spre istorie.

Religii :

Poporul japonez este inclinat spre politeism, dar politeismul nipon, spre deosebire de cel al populatiilor primitive este pantheistic. In traditia nipona au existat trei traditii religioase: Shinto-ismul, budismul si confucianismul.

Shinto-ismul nu este atat o religie, cat un cult specific japonez. Cea mai evident forma de manifestare a Shinto-ismului primitive o reprezenta cultul pentru natura. Shinto-ismul se baza pe trei simboluri, si anume: oglinda (simbolul dreptatii si al curateniei), sabia (simbolul curajului si al hotararii) si perla (symbol al milei, iubirii si umanitatii).

Budismul reprezinta a 2 a religie importanta a insulelor nipone. Acesta a aparut mai tarziu, insa s-a adaptat, a creat forme noi, a pornit sa modeleze sufletul japonezului pe calea artei prin cultura si mai exact, prin rafinamentul de gandire si forta de sugestie.

Confucionismul are la baza doua notiuni: yi (chineza) echivalent cu echitatea, nevoile si reciprocitatea intre oameni si jen (chineza) simbolizand altruismul generator de demnitate, respectul fata de sine, dar si de altii si nevoia de ajutorare.