IMM in Japonia Proiect v2105

8/16/2019 IMM in Japonia Proiect v2105

1/24

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI AFACERI

Programul de master 201 !201"

ADMINISTRAREA AFACERIL#R MICI ŞI MI$L#CII

IMM!ur%le &' $a(o'%a

Coordonator tiin ificș ț :

Co')* U'%+* Dr* Vladimir Codrin Ionesccu

Realizat de:

Il%e Ele'a Codru,a

Iura -u Ale.a'dru M%relș


2/24

Tataru /eorg%a'a

UNIERSITATEA DIN UCUREŞTI 201

Argume't

Co')orm ult%melor date stat%st%-e (u3l%-ate o'l%'e4 &' $a(o'%a4 (o'derea IMM!ur%lor d%'

este de 554" 6 4 a-e%a7% (o'dere a+8'd!o 7% ,ara 'oastr9 -o')orm stud%%lor INS d%' 201:*

Totu7% e.%st9 multe d%)ere',e; durata de +%a,9 a a)a-er%%4 'um9rul de a'ga%m39r%le &' stru-turaț

%'dustr%al9* A-east9 lu-rare a'al%=ea=9 te'd%' ele (ol%t%-%lor (e'tru IMM!ur% &' d%)er%teț

de-e'%% % -ele ma% 3u'e (ra-t%-% &' )%e-are de-e'%u* Se- %u'ea )%'al9 o)er9 o ser%e deș ț

re-oma'd9r% de (ol%t%-9*

D%' datele stat%st%-e o3ser+9m -9 e-o'om%a $a(o'%e% este 'et su(er%oar9 ,9r%% 'oastre4

(ol%t%-%le mo'etare 7% de de=+oltare (u' u' a--e't real (e de=+oltarea -om(et%t%+%t9,%% &'tre

)%rme 7% rata (ro)%tulu% a-estor )%rme este mult ma% mare*

Por'%'d de la a-este %')orma,%%4 &'-er-9m s9 o3ser+9m -are su't -ara-ter%st%-%le IMM!

ur%lor d%' $a(o'%a4 (e'tru a (utea &',elege rolul a-estora &' e-o'om%e 7% -um (utem%m(leme'ta (ol%-t%-%le de de=+oltare ale a-este%a4 &' -adrul ,9r%% 'oastre*


3/24

?NTREPRINDERI MICI ŞI MI$L#CII ?N $AP#NIA

$a(o'%a a fost clasata -ea de a tre%a e-o'om%e la '%+el mo'd%al conform datelor publicate de

site-ul de investiţii I'+esto(ed%a, la finele anului 2015 1 i a !nre"istrat un #I$ de %,&& trilioane

'() i *&,+* '() pe locuitor .voluţia economiei /aponiei se afl !n scdere faţ de ani

anteriori, conform datelor oficiale i !n uoar evoluţie faţ de anul 2015 sfel, situaţia #I$-ului

din ultimi ani, este redat !n "raficul urmtor:

1 Sursă online: http://www.investopedia.com/articles/investing/022415/worlds-top-

10-economies.asp . ata accesării: 21!05!201" ora 1":01 #$

http://www.investopedia.com/articles/investing/022415/worlds-top-10-economies.asphttp://www.investopedia.com/articles/investing/022415/worlds-top-10-economies.asphttp://www.investopedia.com/articles/investing/022415/worlds-top-10-economies.asphttp://www.investopedia.com/articles/investing/022415/worlds-top-10-economies.asp


4/24

n /aponia e3ist circa %+4 milioane de !ntreprinderi mici i milocii 6I77-uri8,

constituind 44,&9 din totalul !ntreprinderilor, !nsumnd apro3imativ &09 din totalul forţei de

munc ocupat )in aceste date, putem deduce cu uurinţ faptul c I77-urile formeaz baza

economiei aponeze, respectiv, putem deduce c revitalizarea real a economiei aponeze este

posibil doar !mpreun cu revitalizarea sectorului I77-urilor din aceast ţar

Important de amintit, este faptul c nu e3ista o definiţie unanim acceptat a ceea ce

reprezint o !ntreprindere mic sau milocie i nici un criteriu clar i universal aplicabil pentru a

le delimita pe ramuri de activitate 6e3: construcţii, industie, servicii, comerţ, etc8 ?' ge'eral &'

$a(o'%a4 &'tre(r%'der%le -u -el (u,%' 20 de (ersoa'e su't -o's%derate &'tre(r%'der% m%-%4 %ar

-ele m%


5/24

F%rmele m%-% su't orga'%=ate 7% -o'duse -o')orm a-elora7% (r%'-%(%% ale e-o'om%e% de

(%a,9 +ala3%le &' restul ,9r%lor* n sc=imb, companiile mari prezint numeroase aspecte

particulare 'n e3emplu: sursele principale de finanţare sunt obţinute din !mprumuturi, faţ de

alte "rupuri economice de dimensiune mare, care obţin surse de finanţare prin vnzarea de prţi

sociale*

(ectorul firmelor aponeze de dimensiuni mici i milocii a suferit de curnd o important

transformare 7ai pr>cis, !ncepnd cu anul 200 cnd efectele crizei economice s-au resimţit i

aspupra /aponiei ntreprenorii care au !ndeplinit un important rol informal !n perioada

industrializrii postbelice a /aponiei, avnd un nivel sczut de educaţie dar o puternic dorinţ de

a-i conduce propriile afaceri, s-au retras ?ocul lor a fost luat de o nou "eneraţie de persoane

tiinere cu o educaţie mult mai bun ceasta este mult mai desc=is dect precedenta faţ de

planificare, instrumente mana"eriale, te=nolo"ie, informaţii, net@orAin" intreprenorial, !ns cutoate acestea, necesara vitalitate pentru revi"orarea acestui sector va fi condiţionat oarecare

msur de Bmotenirea lsat de firmele mici tradiţionale aponeze 'n rol important l-au avut

investitorii strini i noile parteneriate de afaceri create !ntre antreprenorii /aponiei i alte ţrii

#otrivit le"islaţiei aponeze, dou sunt criteriile care stau la baza clasificrii I77-urilor ;

- 'um9rul de salar%a,%- -%)ra a'ual9 de a)a-er%

n tabelul urmtor prezentm tipurile de or"anizaţii care sunt incluse !n cate"oria !ntreprinderilor

mici i milocii, !n funcţie de aceste criterii

Clas%)%-area &'tre(r%'der%lor m%-% 7% m%


6/24

Comerţ cu amanuntul (ub 5 5 milione

DE@#LTAREA SECT#RULUI DE IMM!ur%

Istoric

C>%ar 7% g%ga',% e-o'om%-% a% $a(o'%e% (re-um; Toota4 So'4 Bo'da4 au &'-e(ut -a 7% IMM!

ur%* A--e's%u'ea lor a )ost do+ada %'o+a,%e%4 a -ultur%% sol%de 7% a (ol%t%-%lor ma-roe-o'om%-e

de de=+oltare ale a-estu% se-tor*

)ezvoltarea sectorului I77-urilor a fost !ncuraat !n mod constant, o dovad !n acestsens reprezentnd-o facilitţile le"islative acordate !ntreprinderilor mici i milocii din /aponia

stfel, reducerile de impozite i ta3e vin !n spiinul !ntreprinztorilor prin politicii ce vizeaz:

- modernizarea ec=ipamentelor,- dezvoltare te=nolo"ic,- reproiectare mana"erial, informatizare,- cercetarea concurenţei e3cesive,- realizarea activitţii de subcontractare,- stimularea cererii, stimularea relaţiilor de colaborare dintre sindicate i mana"ement,- asi"urarea securitţii muncii, protearea sntţii salariaţilor

(ectorul I77-urilor a fost i este !n continuare unul dinamic iar piaţa intern a /aponie

este una sofisticat, pretenţioas, !n care abund informaţiile privind cererea i oferta de bunuri i

servicii, ca urmare a rolului !ndeplinit i de publicitate

Istoria dezvoltrii sectorului I77-urilor:


7/24

)upa cel de al 2-lea Rzboi 7ondial, /aponia s-a aflat !n redresare economic pn la

!nceputul anilor 14+0 )up aceast perioad, /aponia a !nceput un proces rapid de cretere

economic iar importanţa I77-urilor a fost recunoscut, ca fiind un element vital de cretere

n anul 155 a fost adoptat ACTUL DE ?NFIINŢARE AL C##PERATIEL#R , prin

care statul !ncuraa micile !ntreprinderi s se asocieze !n vederea creterii randamentului i

(os%3%l%tatea )ru-t%)%-9r%% o(ortu'%t9,%lor*

?' a'ul 15 ACTUL ANTIM#N#P#L a fost aprobat prin care se prevederea crearea

de condiţii e"ale pentru accesul la finanţare i licitaţii publice

A'ul 15: SME ASIC ACT E prevede principiile de baz ale funcţionrii le"ale unui

I77 #rincipala problema este dat de diferenţa !ntre nivelul salariilor primite de an"aaţii

I77-urilor i al celor din !ntreprinderile mari, dar i al productivitţii obţinute #rin intermediul

(7. $(IC CF, se implementa oficial politica de dezvoltare a I77-urilor ca parte inte"rat a politicilor macroenomice Cu un numr de circa 2*,51 de cooperative, (7. $(IC CF a

autat micile firme la:

- ac=izionarea !n comun a resurselorG- vnzri comune de produse,- acordarea de credite,- pro"rame de asisten social etcț- )ezvoltarea te=nolo"ieiG

(tabilirea unor norme comune i activit ii de finaţare au fost, de asemenea, puternic puse !nș ț

aplicare pentru a !mbunt i statutul social al I77-urilorț

H structur de piramid de !ntreprinderi s-au format !n procesul de fabrica ie, !n special !nț

industriile de fabrica ie, cum ar fi automobile, ma ini-unelte i te3tile (ubcontractan ii,ț ș ș ț

reprezentnd I77-urile au format baza piramidei, i aveau o !ntreprindere mare - mam 7ai

mult de +0 la suta din I77-urile din industriile prelucrtoare au fost subantreprenor !n 140,

asi"urnd pozi iile lor, prin men inerea unei bune rela iile cu !ntreprindere-mam Cu toateț ț ț

acestea, !n realitate, I77-urile de subcontractare au fost afectate atunci cnd !ntreprinderile-mam se confruntau cu dificult i, cum ar fost !n timpul crizei de petrol, depresiuni iț ș

e3pansiunea de peste mri cauzate de o slbire a enilor aponezi


8/24

n anii 14&0, principala problem a I77-urilor era cauzat de dimensiunea acestora foarte mic

.conomia /aponiei a fost trasat de o cretere stabil pn !n anul 144, cnd a !nceput perioada

de tranziţie #rincipala problem a I77-urilor era declinarea numrul de noi afaceri de start-up-

uri !ncepnd cu anii 1440 n conformitate cu CARTA ALA A IMM! URIL#R , apro3imativ

1&0000 de !ntreprinderi pe an au fost stabilite din 2001 pn !n 200%, dar apro3imativ 240000 de

!ntreprinderi pe an nu au putut continua s func ioneze )rept urmare, sus inerea pro"ramelor ț ț

pentru noi afaceri start-up-uri au fost furnizate !n mod a"resiv, nu numai de ctre "uvern, ci i deș

companii private #entru a auta pe cei care inten ioneaz s !nceap o nou afacere !nț

dobndirea abilit ilor practice necesare, numeroase cursuri i seminarii au avut loc, iț ș ș

facilit ilede incubare au crescut rapid #ublic msuri de finan are au fost, de asemenea,ț ț

men inute de multe "uverne locale .3ist mai mul i consultan i de afaceri i D#Hs care oferț ț ț ș

sus inere i pro"rame pentru noile afaceri start-up-uri (e poate spune c spriinirea afacerilor ț

start-up-uri !n sine a devenit nou industrie

ntreprinderile mici i milocii din /aponia s-au confruntat cu multe probleme din anulș

1441 )up ce enul aponez a fost apreciat !n conformitate cu acordul #laza din 145, multe

marii !ntreprinderi i-au mutat procesele de producţie din /aponia ctre rile din sia, !nț

principal, din C=ina, pentru a profita de resursele locale de munc deosebit de ieftine

stfel, au !nceput s nu mai procure componente i piese de pe pia a intern n timp ceș ț

unele I77-uri i-au !nfiin at fabrici !n rile din sia, unele I77-uri au pierdut posibilitatea deț ț

a face afaceri cu firmele mari, datorit costurilor mai mari

n perioada anilor 14&0-1440, /aponia a implementat o politica de investiţii strine J)I E

Jorein direct invetment, ce a fost accentuata !n cepnd cu anul 145, odat cu aprecierea

enului 7arile fabrici i-au !nc=is producţia i s-au relocat

.conomia aponez s-a confruntat cu recesiune !ncepnd cu anul 1440 #rincipala

problema a I77-urilor fiind imposibilitatea subvenţionrii afacerii lor

nul 1444 aduce revizuirea (7? $'(ID.(( CF prin intermediul cruia se

!mbuntţesc aspecte privind:

inovaţiile !n plan te=nolo"icG

!nlocuirile de materii prime utilizate !n procesul de producţieG


9/24

sc=imbrile survenite !n structura cererii manifestate pe piaţa intern i internaţionalG

liberalizarea comerţului i fenomenul de "lobalizareG

Pre=e'tul ame'dame't d%' 1555 se re)er9 la s->%m3area (ol%t%-%lor sale de 3a=9 I

el%m%'area sau redu-erea a'u%ror de=a+a'ta


10/24

conturarea unor evoluţii recente ale economiei nipone: un ritm mai mare de dezvoltare a filialelor

din afara "raniţelor /aponiei ale or"anizaţiilor economice nipone, de circa 10-*0 9 !n funcţie de

domeniul de activitate i de piaţa deservit, faţ de un ritm mediu de 5-10 9 !nre"istrat !n

interiorul ţrii, tendinţa de descretere a e3porturilor, mai puţin accentuat pentru ţrile (.D

6patru ţri8, descretere mai puţin rapid, i de asemenea a e3portului realizat de !ntreprinderile

mici i milocii faţ de media celorlalte or"anizaţii E de dimensiuni mai mari, reducerea ritmului

importurilor pentru !ntreprinderile mici i milocii, dar mai ales creterea susţinut a prţii

destinate e3portului din producţia realizat de !ntreprinderile mici i milocii E de pn la patru

ori mai mare dect !n or"anizaţiile de dimensiuni mari

Contribuţia !ntreprinderilor mici i milocii !n economia /aponiei este redat cu autorul

unor indicatori !n tabelul urmtor ceste evoluţii actuale, nu reuesc, !n mod evident s modifice

substanţial relaţiile tradiţionale dintre !ntreprinderile mici i milocii i or"anizaţiile mari, bazate pe sistemul de subcontractare

Po'derea &'tre(r%'der%lor m%-% 7% m%


11/24

A/ENŢIA ?NTREPRINDERIL#R MICI ŞI MI$L#CII

/aponia s-a confruntat mult timp cu daunele provocate de prbuirea economiei Lbubble

(arcina "enţiei ntreprinderilor 7ici i 7ilocii este de a asi"ura spriin I77-urilor, deoarece

acestea reprezint forţa motrice !n ceea ce privete revitalizarea economic i crearea de locuri de

munc n acest scop, "enţia inte"reaz le"ile i re"ulamentele e3istente, i spriin crearea de

alianţe !ntre I77-uri, contribuind astfel la efortul lor de a !nfptui noi !ntreprinderi sau de a

ptrunde pe noi pieţe

P#LITICA DE A@

1* FACILITATEA ACCESULUI LA FINAŢARE ŞI E/ALITATE DE ŞANSE

#rincipalele or"anisme ce se ocup de problem accesului la finaţare pentru I77-uri sunt:/(7. /apan Jinance Corporation for (mall and 7edium .nterpris., Dational ?ifeJinance Corporation 6D?JC8 i banca (=oAo C=uAin $anA E !nfiinţat in 14*+


12/24

Marantarea finan rii pentru opera iunii economice este o prioritate-c=eie de afaceri Institu iileț ț țfinanciare afiliate ale Muvernului furnizeaz apro3imativ 109 din totalul creditelor acordateI77-urilor n principal, antreprenorii trebuie s aib o "aranţie de circa 20 9 din sumacreditat

In mod specific, finan area public pentru I77-uri include:ț

1 Jinan area politicii 6finan are pentru start-up i dezvoltare de peste mri8ț ț ș

2 Jinan area net de si"uran 6finan are pentru !ntreprinderiale cror condi ii de afaceri seț ț ț țdeterioreaz temporar sau care sunt afectate de dezastre naturale Ncutremure, taifunuri, etcO8

2* SPRI$IN PENTRU START!UPS USINESS

.conomia aponeza a fost din ce !n ce mai caracterizat de diversificarea nevoilor

consumatorilor, intensificarea concuren ei pre urilor, i interna ionalizarea !n cadrul uneiț ț ș țeconomii !n proces de "lobalizare, !nso it de un revers fenomen !n ceea ce prive te raportulț șdintre start-up-uri pentru !nc=ideri de !ntreprinderi, provocnd motive de !n"riorare cu priviresta"narea economic a ţrii

n astfel de circumstan e, un spriin activ pentru start-up-uri i diminuarea riscului de lansare aț șacestora sunt necesare !n mod critic pentru a contracara sta"narea i a revitaliza economia i deșacrea oportunit i de an"aare )e asemenea, este de a teptat ca I77-urile vor conduce !ntrea"aț șeconomie aponez spre revitalizarea economic prin inovare !n afaceri i !mbunt ireaș țconducerii mana"eriale

:* SPRI$IN PENTRU FIRMELE IN#AT#ARE

Inovarea !n afaceri a devenit important pentru a putea rspunde la diversificarea a nevoilor

consumatorilor, intensificarea concuren ei pre urilor, pro"resele Fe=nolo"ia informa iei 6IF8,ț ț ț

precum i "lobaliz!rii economic#oliticile de inovare sunt este orientate spre !mbunt ireaș ț

mana"eriale de fond, prin dezvoltarea i fabricarea de produse noi, dezvoltarea i furnizarea deș ș

noi servicii, introducerea unor noi metode i te=nici de produc ie i vnzri, introducerea unor ș ț ș

noi metode i te=nici de furnizare a serviciilor, precum i formularea i punerea !n aplicare a altor ș ș ș

activit i de afaceri noi (tatul spriin !n mare msur firmele inovatoare din toate cate"oriileț

care iau cu privire la provocarea de probleme de mana"ement contemporane n acest sens e3ist

P?e"ea privind spriinirea I77-urilor de afaceri pentru inovareP care ofer personal calificat


13/24

firmlor ce aduc un produs sau service innovator i care sunt scutite de la numite ta3e i impoite

privin salariile perosnalului furnizat

* C#NS#LIDAREA MANA/ENTULUI IMM!URIL#R*

(tatul ofer consultanţ I77-urilor privind problemele lor mana"eriale i "estionareaș

armonioas a resurselor (unt luate msuri adecvate pentru a contribui la asi"urarea resurselor

financiare necesare pentru consolidarea infrastructurii I77-urilor, cum ar fi perfec ionareaț

metodelor de afaceri i dezvoltarea de te=nolo"iiș

In acest sens, "en ia pentru I77-uri a utilizat trei tipuri de centre de asisten pentru I77-uri:ț ț

1* Ce'tre de IMM!ur% J e'ture us%'ess Su((ort42* Ce'tre de s(r%


14/24

d8 or"anizarea de ateliere de formare i seminarii pentru crearea unei infrastructuii comune aș

I77-urilorG

# EC#N#MIE ?N CARE #RICINE P#ATE FI C#MPETITI

)up daunele suferite la sfritul celui )e-al II-lea Rzboi 7ondial, au aprut mai mulţi

antreprenori =otrţi s construiasc Lo nou /aponie cest moment reprezint !nceputul (on,

Qonda, precum i a altor companii care au auns s deţin poziţii de monopol pe piaţa mondial

i care, de asemenea, au alimentat nivelul de cretere economic al /aponiei cum este necesar

o nou micare care s stimuleze crearea de noi societţi care s revitalizeze economia aponez

)emararea unei afaceri !n anii de dup prbuirea economiei Lbubble s-a dovedit a fi un

proces anevoios dar, datorit faptului c indicatorii economici prezint semne de recuperare atimpului, este indicat c antreprenorii mai puţin norocoi s fie autaţi s prospere din nou n

acest scop, "enţia pentru I77-uri a !nfiinţat un nou sistem de finanţare care nu necesit o

"aranţie sau un "irant pentru !mprumuturi de pn la o anumit valoare, !ntr-un efort de a-i

spriini pe cei care !ntmpin dificultţi !n demararea unei afaceri

#e ln" aceast asistenţ financiar, "enţia contribuie i la dezvoltarea resurselor

umane, prin !nfiinţarea de coli menite s creeze antreprenori de successG de asemenea, anumite

persoane care deţin o vast e3perienţ !n afaceri ofer spriin !n fiecare etap a demarrii unei

afaceri, de la dezvoltarea de te=nolo"ie, pn la identificarea pieţelor #rin aceste iniţiative,

"enţia pentru I77-uri ofer un suport solid celor care vor s !nfiinţeze noi afaceri

'nul dintre punctele forte ale producţiei aponeze este capacitatea de a crea produse

remarcabile, prin intermediul unor abilitţi avansate deţinute de I77-uri )e e3emplu, o fabric

mai puţin cunoscut a folosit nano-te=nolo"ii !n cadrul procesului de creare a unui dispozitiv

astronomic de observaţie, pentru a dezvolta un aparat de foto"rafiat utilizat pe un spaţiu de

transfer al D(

stfel, multe I77-uri aponeze spriin dezvoltarea i comercializarea de produse =i"=-

tec= n plus, !n rndul I77-urilor apar noi tendinţe care intr pe pieţele mondiale n ultimii ani,

datorit pro"resului "lobalizrii, a fost creat un mediu mult mai competitiv i, !n unele cazuri,

acest lucru determin marile companii s !ncredinţeze I77-urilor procesul de dezvoltare de


15/24

produse c=iar de la faza de proiectare ceasta reprezint o sc=imbare substanţial !n relaţia

dintre marile afaceri i I77-uri

)atorit nevoilor de idei i te=nolo"ii sofisticate aflate !ntr-o continu cretere, diferite

I77-uri !i pun !n comun punctele forte 6fie c sunt te=nolo"ice sau de marAetin"8 i, !n

colaborare cu alte firme sau universitţi, lucreaz !mpreun pentru a !ntreprinde noi activitţi de

afaceri

"enţia pentru I77-uri spriin astfel de colaborri !ntre I77-urile care opereaz !n

domenii i sectoare diferite, i spriin eforturile acestora de a se aventura !n noi afaceri

#rincipala metoda de comunicare este realizat prin intermediul portalului MIRASSP#4 des->%s

&' 201:* De'um%rea (ro+%'e d%' l%m3a


16/24

Relat%%le e-o'om%-e d%'tre UE ! $a(o'%a

/aponia este unul dintre cei mai importanti parteneri economici ai '. mbele economii acopera

impreuna %09 din #I$-ul mondial, *09 din comertul mondial sifurnizeaza cca 509 din flu3ul

mondial de J)I 6investitii straine directe8/aponia este o destinatie maora pentru J)I europene lafel cum si '. este o piata importantapentru investitorii niponi, care s-au orientat cu precadare

spre state devenite noi membre ale '.,dupa anul 200%/aponia ramane un important partener

comercial al '., volumul total al e3porturilor si importurilorfiind de 1%0*0 miliarde eni 6peste

1%0 miliarde euro8 in 2011

MET#DE DE ?MUNTŢIRE A PERF#RMANŢEL#R

MET#DA S

S este una dintre cele mai cunoscute metode de !mbuntţire a performanţei la locul de

munc ceasta metodolo"ie folosete o liste de cinci termeni aponezi care !ncep cu litera (

5 ( este un pro"ram structurat pentru a obţine !n mod sistematic: organizare, cură enieț i

standardizare la locul de munc, contribuind astfel la !mbuntţirea productivitţii i la reducerea

problemelod de calitate i de securitatea muncii

#rocesul celor 5 ( include 5 etape:

FA@A 1; Se%r% S#RTARE

#rimul pas al procesului se refer la eliberarea spaţiului de la locul de munc i

eliminarea tuturor materialelor i obiectelor care nu sunt necesare 6de e3emplu: piese de prob,

pro"rame, desene, accesorii, materiale nefolositoare8

(ortarea are impact la nivelul mentalitţii oamenilor, care trebuie s renunţe la obiceiul de a

strn"e i de a pstra fr rost fel de fel de materiale i obiecteFA@A 2; Se%to' STAILI@ARE

Cel de-al doilea pas al procesului se refer la eficient i la reducerea timpului necesar

pentru accesul la ec=ipamente i realizarea sarcinilor de lucru cest pas const !n depozitarea


17/24

elementelor utile !ntr-o locaţie dinainte stabilit i !ntr-o ordine lo"ic pentru a facilita utilizarea

lor, pentru a fi uor accesate sau aduse !napoi !n acelai loc ct mai rapid

Frebuie stabilite locaţii fi3e, ca recipiente, rafturi modularizate, dulapuri i ui

transparente, panouri etc, depozitarea acestora fiind fcut !n funcţie de frecvenţa utilizrii lor

)ac toat lumea are acces la rapid la orice materialsau element, flu3ul muncii devine

mai eficient i, ca urmare, personalul devine mai productiv

FA@A :; Se%s STRLUCIRE

l treilea pas al procesului 5 ( const !n curţarea locului de munc Curţenia trebuie

realizat de fiecare persoan an"aat, de la mana"eri i pn la operatori Foate spaţiile care

formeaz un loc de munc trebuie curţate, fr e3cepţie, pentru ca orice abatere !n ordinea

stabilit !n cel deal doilea ( s poat fi imediat observat

FA@A ; Se%etsu STANDARDI@ARE

Cel de-al patrulea pas al procesului const !n definirea standardelor 6re"uli, obiceiuri i

proceduri standard8 la care trebuie s se raporteze personalul !n msurarea i menţinerea "radului

de ordine i curţenie

'n in"redient important al (eiAetsu !l reprezint mana"ementul vizual Codificare cu

colori !n mod uniform i standardizat a diferitelor elemente poate fi o modalitate eficient deidentificare a anormalitţilor prezente la un loc de munc

FA@A ; S>%tsue SUSŢINEREA SCBIMRII

'ltimul pas al procesului !nseamn disciplin i respectarea celor % ( anteriori

#resupune voinţ comun din partea !ntre"ului personal de a pstra ordinea i de a plica cei % (

ca un mod curent de lucru Jundamentul (=itsuAe este eliminarea obiceiurilor proaste i

"eneralizarea bunelor practici Jr susţinerea sc=imbrii, totul poate reveni rapid la o situaţie

similar celei de la !nceput

5 ( nu e o actinitate de cteva sptmni, iar avantaele acestei metode apar doar atunci cnd se

respect toţi cei 5 (


18/24

n I77-uri trebuie s fie mereu o continu educare i menţinere a standardelor Cnd au

loc sc=imbri care pot afecta #ro"ramul 5 (, cum ar fi ac=iziţionarea unui nou ec=ipamnet, de

noi produse, etc, este esenţial s se fac sc=imbri !n standarde i s se asi"ure trainin"

Companiile aponeze utilizeaz ideea celor 5 ( i folosesc postere i afie ca un mod de

educare a an"aaţilor i de menţinere a standardelor

P#OA #OE

H alt metod e3trem de simpl pentru reducerea costurilor este metoda #oAa-oAe 6din

aponez, poAa ; erori neintenţionate i oAeru ; a evita8 sau Joolproof 7etod a fost creat de

aponezul (=i"eo (=in"o i se refer la prevenirea apariţiei unor erori accidentale sau la

detectarea erorilor #rin crearea unor dispozitive sau a unor caracteristici ale produselor care s

elimine orice posibilitate de a comite o eroare neintenţionat#oAa oAe pornete de la una din le"ile lui 7urp= care spune c dac ceva ru se poate

!ntmpla, si"ur se va !ntmpla

vantaul acestei metode este c soluţiile "site sunt de obicei simple, ieftine i

identificate c=iar de cei implicaţi nemilocit !n realizarea proceselor de lucru a au aprut

sistemele de prindere a cablurilor cu elemente de prindere autoblocante sau procedura standard

de numrare a elementelor instrumentarului din slile de operaţii c=irur"icale !nainte i dup

fiecare operaţie

/ENCBI /ENUTSU

Menc=i Menbutsu implic aun"erea la surs pentru a "si e3plicaţiile i a lua deciziile

corecte, a crea consensuri i a atin"e scopuri

#ornete de la ideea c dect s auzi sau s citeti despre o problem, mai bine te duci la locul

faptei i te convin"i sin"ur care au fost cauzele care au declanat problemele

OAI@EN

Saizen reprezint o continu perfecţionare Cum nici un proces nu poate fi vreodat

declarat perfect, !ntotdeauna va e3ista loc pentru perfecţionare

O#N#SUOE MATSUSBITA


19/24

! UN MANA/ER DE SUCCES !

#e ln" marii "nditori de la Foota un alt as al mana"ementului aponez a fost

Oo'osue Matsus>%ta* fost una dintre cele mai importante surse de inspiraţie ale timpului

su Realizrile sale ca lider, autor, educator, filantrop i inovator al 7ana"ementului sunt

uimitoare i umbresc c=iar i pe cele ale lui (oic=iro Qonda, /C #enn, (am Talton i Qenr

Jord

trit !n srcie !nc de la vrsta de % ani, apoi s-a descurcat fr prinţi, pe care ia

pierdut la o vrst fra"ed, i a fost nevoit s munceasc 1+ ore pe zi, !nc de la vrsta de 4 ani

!nceput o afacere fr a avea bani sau alt spriin, i-a pierdut apoi sin"urul fiu

?a acestea s-au adu"at 7area )epresie, ororile aduse de cel de-al doilea Rzboi

7ondial !n /aponia i multe altele

#oveste lui Matsus>%ta ne arat c totul este posibil, c=iar i atunci cnd eti un tnr bolnvicios, care nu beneficiaz de spriinul unei familii !nstrite, de o educaţie bun, de o

!nfţiare atr"toare sau de o prezenţ carismatic

.a !ţi indic cum s conduci, cum s fii !ntreprinztor, cum s-ţi trieti viaţa !nvţnd zi

de zi i, mai ales, cum s ai ener"ia necesar pentru realizarea acestor lucruri

Viaţa lui demonstreaz puterea pe care o au perspectiva pe termen lun", obiectivele

idealiste i smerenia !n faţa marilor succese

Matsus>%ta a scris numeroase crţi !n ultimii ani de viaţ, a desc=is o coal careformeaz lideri, a creat versiunea aponez a Prem%ul No3el i a donat sute de milioane de dolari

pentru cauze nobile

.ste considerat Ucel mai remarcabil antreprenor al secolului WW

C. JC. 7F('(QIFX

?' (r%mul r8'd4 -rede &' oame'% ceast calitate e definitorie pentru personaul

7atsus=ita poi, face enorm pentru ţara sa . un manan"er care crete profitabilitatea propriei

companii, pstrnd tot timpul !n minte contribuţia pe care o are la dezvoltarea /aponiei Ridic o

companie cu zeci de mii de an"aaţi 67atsus=ita .lectric, cunoscut astzi ca #anasonic8, o

multinaţional care devine prima companie din lume ce adopt or"anizarea pe divizii i prima

companie aponez care se reor"anizeaz pe sptmna de 5 zile lucrtoare


20/24

7ai trziu, cnd meritele !ncep s !i fie recunoscute, !ncearc s convin" statul aponez

s demareze proiecte ce aveau s se !ntind pe sute de ani i care ar fi putut propulsa /aponia, ca

stat 7er"ea pe ideea c toate lucrurile trebuie fcute "ndindu-ne la cei ce vin dup noi

Joarte interesant este i faptul c !n acea perioad 7atsus=ita le preda an"aaţilor ideea c

o companie nu trebuie s uite s dea !napoi societţii o parte din ceea ce cti"a Ad%-9 -eea -e

ast9=% 'um%m te>'%-% de CSR 6Corporate (ocial Responsabilit8

)e altfel, din sutele de milioane de dolari donaţi de SonosuAe, !n special spre sfritul

vieţii, maoritatea s-au dus ctre cauze ce puteau stimula realizrile societţii, mai de"rab dect

autorarea indivizilor

murit la 4% de ani, probabil unul dintre cei mai tineri oameni din /aponia

LT%'ere,ea 'u este o eta(9 a +%e,%%4 -% este o stare de s(%r%t Finereţea nu ţine de obrai

!mbuoraţi, buze rosiisi "enunc=i supli .a este o c=estiune de voinţ, un atribut al ima"inaţiei, ovi"oare a emoţiilor

Matsus>%ta a -re=ut &' asta toat9 +%a,9 i nu s-a oprit niciodat din dezvoltare, nu s-a

dat niciodat btut, nu a obosit niciodat murit !n 144, la 4% de ani, iar cu doar cteva

sptmni !nainte, el !nc fcea planuri de dezvoltare, voia s porneasc noi proiecte scris %%

de crţi, a fondat Institutul de 7ana"ement 7atsus=ita, a fondat LF=e /apan #rize i, mai ales, a

militat toat viaţa pentru ideea de dezvoltare personal continu

LA'%% (ot s9 adu-9 r%dur% (e (%ele4 dar (%erderea e'tu=%asmulu% adu-e r%dur% &'su)let Jie de aisprezece sau aizeci de ani, fiecare inim poart !n sine atracţia intero"aţiilor,

pofta copilreasc pentru tot ce va urma i bucuria ocului care este viaţa

Eleme'te e-o'om%-o!so-%ale s(e-%)%-e -o'te.tulu% 'at%o'al '%(o'

.3aminarea mecanismelor economico-sociale ale /aponiei releva un comple3 sistem de

mana"ement ce funcţioneaz la nivel naţional, care combina elementele decizionale i

or"anizatorice formale i informale, a cror rezultanta o reprezint elaborarea strate"iei

economice nipone i coordonarea principalilor factori implicaţi !n implementarea s

Caracteristica dominant a activitţii lor o constituie cooperarea intens i pe scar lar" dintre


21/24

"uvern i cercurile economice aponeze

Hr"anismele "uvernamentale se implica puternic !n diriarea i desfurarea activitţilor

!ntreprinderilor aponeze #entru aceasta se stabilesc prioritţile naţionale privind industriile,

produsele i te=nolo"iile de importanta strate"ic pentru /aponia Hbiectivul prioritar urmrit !n

ultimele decenii l-a constituit punerea la punct a unor industrii competitive pe plan e3tern (e

acţioneaz concomitent att pentru autorarea i stimularea financiar a sectoarelor prioritare, ct

i pentru protearea industriilor i corporaţiilor care se confrunta cu probleme dificile

.3aminarea mecanismelor economico-sociale ale /aponiei relev rolul maor pe care !l

au "uvernul i a"enţiile sale .ste pus la punct i funcţioneaz un comple3 sistem de

mana"ement la nivel naţional, !n care se !mbin elementele decizionale i or"anizatorice formale

i informale

Caracteristica dominant a activitţii lor o constituie lar" i intens cooperare dintre"uvern i cercurile economice aponeze 7IYI 67inisterul de Industrie i Comerţ Internaţional8

este cel mai puternic minister economic ntre acţiunile sale mai importante este elaborarea de

"=iduri privind re"lementarea utilizrii producţiei i a stabilirii preţurilor cartelurilor, iniţierea de

acţiuni economice de aven"ur etc

#ropunerile privind strate"ia i politica economic eman de la diversele or"anisme

"uvernamentale cestea sunt !naintate consiliilor de politic economic, alctuite din % lideri

politici i e3perţi economici de elit care le analizeaz, !mbuntţesc i trimit apoi ministerelor de resort

.conomia nipon are structur dual, marile "rupuri economice, denumite zaibatsu sau

Aairetsu, coe3istnd cu un numr mare de !ntreprinderi

n prezent e3ist ase mari "rupuri economice E 7itsui, 7itsubis=i, (umitimo, Jui, (on@a i

)ai (ci Son"a

7aoritatea !ntreprinderilor nipone sunt ins mici lctuite din mai puţin de 100 de

salariaţi, !ntreprinderile mici i milocii reprezint circa 44&9 din totalul !ntreprinderilor

aponeze ntreprinderea prezint concomitent mai multe dimensiuni: economic, social,

te=nic, uridic etc (pecific !ntreprinderilor nipone este prioritatea dimensiunii sale sociale

#entru aponezul tipic, !ntreprinderea constituie baza ambianţa unde se duce zilnic pentru a-i

!ntlni cole"ii #si=olo"ic, maoritatea aponezilor au dou familii: una acas, cea clasicG

cealalt fiind colectivitatea !n care se inte"reaz !n cadrul !ntreprinderii


22/24

Programe de de=+oltare a IMM!ur%lor

'n pro"ram important pe care se bazeaz dezvoltarea !ntreprinderilor mici i milocii din

/aponia este Small us%'ess I''o+at%o' Resear-> 6($IR8 ($IR este un pro"ram implementat

!n 1444 !n temeiul ?e"ii pentru facilitarea crerii de noi afaceri

.l !ncearc s ofere un spriin consistent pentru cercetare !ntreprinderilor mici i

dezvoltarea acestora 6R Z )8 precum i utilizarea efectiv a produselor sale

n scopul promovrii activitţilor de afaceri care folosesc noile te=nolo"ii deţinute de

!ntreprinderile mici ($IR este e3ploatat !n comun de ctre ministerele de resort i a"enţii

Concret, ($IR a crescut oportunitţile de direcţionate ctre proprietarii de afaceri mici, a

subvenţiilor i a costurilor de outsourcin" care vizeaz cercetarea i dezvoltarea noilor te=nolo"ii

care ar putea duce la crearea de noi industrii

($IR, de asemenea, a implementat msuri, cum ar fi reducerea ta3elor de brevet i

amplificarea unei limite a plafonului de "arantare a datoriilor, pentru activitţile de afaceri care

folosesc produsele rezultate din cercetare i dezvoltare 'niunea Daţional comercial i industrial de asociere din /aponia i Camera de Comerţ

i Industrie au or"anizat un seminar pe termen scurt cu durata de apro3imativ *0 de ore pentru a

auta persoanele care doresc s ia porneasc o afacere, i dobndirea de competenţe practice

necesare pentru demararea unei afaceri cest seminar este pro"ramat s aib loc !n apro3imativ

20 de locaţii !n !ntrea"a /aponia

mbuntţirea Sno@-=o@-ului este un pro"ram ce implic seminarii i cursuri o de

consultanţa !n mana"ement, oferind instrucţiuni de la persoan la persoan prin contabili

autorizaţi, oferind servicii de orientare !n ceea ce privete contabilitatea

cest pro"ram include, de asemenea, urmtoarele:

- (priin pentru persoane care doresc s !nceap noi afaceri

- Centre pentru consolidarea ntreprinderilor comerciale, fabricilor, instalaţiilor de cercetare,

centrelor comunitare, precum i alte facilitţi-c=eie


23/24

.3ista de asemenea i centre de sprininirea !ntreprinderilor mici i milocii i anum

centrele re"ionale de spriin pentru I77-uri

Centrele re"ionale de spriin pentru I77-uri sunt e3istente !n 254 de locaţii !n fiecare

zon mai lar" a ţrii ca centre de spriin pentru, antreprenorii locali care intenţioneaz s

!nceap o afacere sau punerea !n aplicare a inovrii unei afaceri

n fiecare Centru e3ist un coordonator specializat, care are cunotinţe adecvate despre

mana"ementul afacerilor, astfel !nct clienţii pot discuta cu uurinţ diversele preocupri, i s

primeasc consultri i informaţii diverse

'n alt pro"ram care ofer spriin finaciar este $a(o'%a F%'a'-e Cor(orat%o' (e'tru

?'tre(r%'der% m%-% 7% m%


24/24

#entru mana"eri, se au !n vedere cu prioritate aspecte cum ar fi capacitatea de a conduce

6leaders=ip8, c=arisma, potenţialul de a !nvţa, priceperea de a munci !n armonie cu alţii i de a

menţine o atmosfer cooperant i destins !n cadrul "rupului

tunci cnd sunt mana"eri de nivel superior se acord o atenţie special i urmtoarelor

elemente: capacitatea de a realiza obiectivele !ntreprinderii, priceperea de a raţiona i ne"ocia,

msura !n care contribuie la dezvoltarea capacitţii subordonaţilor i de a le transmite

cunotinţele deţinute

(alariaţii aponezi beneficiaz de sporuri pentru munca "rea, munca periculoas i ore

suplimentare n plus, se primesc suplimentri de salarii !n funcţie de situaţia familial

#otrivit relatrii unui specialist american, la nivelul anilor 14& - 14, sporurile lunare,

!ntr-o !ntreprindere electronic unde a fcut un studiu, erau de 20000 de eni pentru soţie,

10000 de eni pentru primul copil, 5000 de eni pentru al doilea copil ?a aceasta se adau" ialocaţiile de transport, diferenţiate !n funcţie de c=eltuielile efective ale salariaţilor

Bibilografe

1 Dicolescu H 7ana"ement comparat, .ditura .conomic, $ucureti, 2001

2 =ttp:KK@@@asemdK

IMM in Japonia Proiect v2105

Documents

Transcript of IMM in Japonia Proiect v2105