Izvoarele UE

5
 Fişe tehnice UE - 2015 1 IZVOARELE ȘI DOMENIUL DE APLICARE ALE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE Uniunea Europeană dispune de propria sa ordine juridică, distinctă de cea internațională și integrată în sistemele juridice ale statelor membre. Ordinea juridică a Uniunii se bazează pe izvoare de drept autonome. Izvoarele fiind de naturi diferite, a fost necesară stabilirea unei ierarhii a acestora. În vârful ierarhiei se află legislația primară, alcătuită din tratate și din  principiile generale de drept, urmată de tratatele internaționale la care Uniunea este parte și de legislația secundară, care se bazează pe  tratate. IZVOARE ALE DREPTULUI UNIUNII ȘI IERARHIA ACESTORA  Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,  acordurile internațion ale,  principiile generale ale dreptului Uniunii,  actele de drep t derivat sau sec undar . Tratatele, precum și principiile generale sunt în vârful ierarhiei normelor (dreptul primar); În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale are aceeași valoare. Acordurile internaționale încheiate de Uniunea Europeană sunt subordonate dreptului  primar. La un ran g inferior, se situează dreptul derivat: aceste norme sunt valide doar dacă sunt conforme cu actele și acordurile care prevalează asupra lor. OBIECTIVE Instaurarea unui cadru juridic al Uniunii care să permită realizarea obiectivelor stabilite în tratate. IZVOARE ALE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE A. Dreptul primar al Uniunii Europene 1.1.1, 1.1.2, 1.1.3, 1.1.6 B. Dreptul derivat sau legislația secundară a Uniunii 1. Generalități Actele juridice ale Uniunii sunt enumerate la articolul 288 din TFUE. Aceste acte sunt: regulamentul, directiva, decizia, recomandarea și avizul. Instituțiile Uniunii pot adopta astfel de acte juridice doar dacă o dispoziție a tratatelor le conferă competență în acest sens. Principiul atribuirii, care reglementează delimitarea competențelor Uniunii, este consacrat în mod explicit de articolul 5 alineatul (1) din TUE. Tratatul de la Lisabona precizează sfera de aplicare a competențelor Uniunii, clasificându-le în trei categorii, respectiv competențe exclusive, competențe partajate și competențe de sprijin, în temeiul cărora UE adoptă măsuri de sprijin

description

Izvoarele Uniunii Europene, scura redare a acestora.

Transcript of Izvoarele UE

  • Fie tehnice UE - 2015 1

    IZVOARELE I DOMENIUL DE APLICAREALE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE

    Uniunea European dispune de propria sa ordine juridic, distinct de cea internaional iintegrat n sistemele juridice ale statelor membre. Ordinea juridic a Uniunii se bazeaz peizvoare de drept autonome. Izvoarele fiind de naturi diferite, a fost necesar stabilirea uneiierarhii a acestora. n vrful ierarhiei se afl legislaia primar, alctuit din tratate i dinprincipiile generale de drept, urmat de tratatele internaionale la care Uniunea este parte ide legislaia secundar, care se bazeaz pe tratate.

    IZVOARE ALE DREPTULUI UNIUNII I IERARHIA ACESTORA

    Tratatul privind Uniunea European (TUE), Tratatul privind funcionarea UniuniiEuropene (TFUE), Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

    acordurile internaionale,

    principiile generale ale dreptului Uniunii,

    actele de drept derivat sau secundar.

    Tratatele, precum i principiile generale sunt n vrful ierarhiei normelor (dreptul primar); nurma intrrii n vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale are aceeaivaloare. Acordurile internaionale ncheiate de Uniunea European sunt subordonate dreptuluiprimar. La un rang inferior, se situeaz dreptul derivat: aceste norme sunt valide doar dac suntconforme cu actele i acordurile care prevaleaz asupra lor.

    OBIECTIVE

    Instaurarea unui cadru juridic al Uniunii care s permit realizarea obiectivelor stabilite ntratate.

    IZVOARE ALE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE

    A. Dreptul primar al Uniunii Europene 1.1.1, 1.1.2, 1.1.3, 1.1.6B. Dreptul derivat sau legislaia secundar a Uniunii1. GeneralitiActele juridice ale Uniunii sunt enumerate la articolul 288 din TFUE. Aceste acte sunt:regulamentul, directiva, decizia, recomandarea i avizul. Instituiile Uniunii pot adopta astfel deacte juridice doar dac o dispoziie a tratatelor le confer competen n acest sens. Principiulatribuirii, care reglementeaz delimitarea competenelor Uniunii, este consacrat n mod explicitde articolul 5 alineatul (1) din TUE. Tratatul de la Lisabona precizeaz sfera de aplicarea competenelor Uniunii, clasificndu-le n trei categorii, respectiv competene exclusive,competene partajate i competene de sprijin, n temeiul crora UE adopt msuri de sprijin

    http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.1.1.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.1.2.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.1.3.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.1.6.pdf

  • Fie tehnice UE - 2015 2

    sau de completare a politicilor statelor membre. Listele domeniilor care in de cele trei tipuri decompetene sunt prezentate clar la articolele 3, 4 i 6 din TFUE. Dac nu dispun de competenelorde aciune necesare pentru a atinge unul dintre obiectivele prevzute de tratate, instituiile potaplica, n anumite condiii, dispoziiile de la articolul 352 din TFUE.Este important de subliniat c, dup intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona, numrulactelor juridice ale Uniunii s-a redus, n scopul simplificrii. ntr-adevr, conform Tratatuluide la Lisabona, metoda comunitar se aplic tuturor politicilor europene, cu excepia politiciiexterne i de securitate comune. De asemenea, Tratatul de la Lisabona a eliminat instrumentelejuridice ale fostului pilon trei. De acum nainte, instituiile adopt doar instrumentele juridiceenumerate la articolul 288 din TFUE. Singurele excepii rmn politicile extern, de securitatei de aprare comune, care vor continua s fie supuse metodei interguvernamentale. nacest domeniu, strategiile comune, aciunile comune i poziiile comune au fost nlocuite cuorientrile generale i cu deciziile care definesc aciunile i poziiile care trebuie adoptatede Uniune, precum i modalitile de punere n aplicare a acestora (articolul 25 din TUE).Exist, de asemenea, o serie de mijloace de aciune, cum ar fi recomandrile, comunicrile iactele privind organizarea i funcionarea instituiilor (inclusiv acordurile interinstituionale) alecror denumiri, structur i efecte juridice decurg din diverse dispoziii ale tratatelor sau dinnorme adoptate n temeiul acestora. Trebuie menionat, de asemenea, importana crilor albei verzi i a programelor de aciune, prin intermediul crora Comisia convine asupra obiectivelorpe termen lung.2. Ierarhia normelor de drept derivat al UniuniiTratatul de la Lisabona a instaurat o ierarhie a normelor de drept derivat, stabilind, la articolele289, 290 i 291 din TFUE, o distincie precis ntre actele legislative, actele delegate i actelede punere n aplicare. Sunt definite ca acte legislative actele juridice adoptate n conformitate cuo procedur legislativ, ordinar sau special. n schimb, actele delegate sunt acte nelegislativecu aplicabilitate general, care completeaz sau modific anumite elemente neeseniale aleactului legislativ. Competena de a adopta aceste acte i poate fi delegat Comisiei de ctrelegiuitor (Parlament i Consiliu). Actul legislativ delimiteaz obiectivele, coninutul, domeniulde aplicare i durata delegrii competenei, precum i, dac este cazul, proceduri de urgen.De altfel, legiuitorul stabilete condiiile n care se face delegarea competenei, care pot includedreptul de revocare a delegrii, pe de o parte, i dreptul de a formula obieciuni, pe de alt parte.Actele de punere n aplicare sunt, n general, adoptate de Comisie, creia i este conferitcompetena de punere n aplicare prin acte obligatorii din punct de vedere juridic care necesitcondiii uniforme de punere n aplicare. Actele de punere n aplicare sunt adoptate de ctreConsiliu n cazuri specifice, justificate corespunztor, i numai n domeniul politicii externei de securitate comune. n cazul n care actul de baz este adoptat prin procedura legislativordinar, Parlamentul European sau Consiliul pot aduce oricnd la cunotin Comisiei faptulc apreciaz c un proiect de act de punere n aplicare depete competenele de executareprevzute de actul de baz. n acest caz, Comisia trebuie s revad proiectul de act n discuie.3. Diferitele instrumente juridice care in de legislaia secundar a Uniuniia. RegulamentulRegulamentul are un domeniu de aplicare general, este obligatoriu n toate elementele sale, seaplic direct n statele membre i trebuie respectat integral de cei crora li se aplic (persoaneprivate, state membre, instituii ale Uniunii). Regulamentul se aplic direct n toate statelemembre nc de la intrarea sa n vigoare, fr a fi necesar un act de transpunere la nivel naional.

  • Fie tehnice UE - 2015 3

    Regulamentul intr n vigoare la data prevzut n cadrul acestuia sau, n absena unei prevederin acest sens, n a douzecea zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.Regulamentul urmrete asigurarea aplicrii uniforme a dreptului Uniunii n toate statelemembre. De asemenea, o consecin a regulamentului este aceea de a face inaplicabile normelenaionale incompatibile cu clauzele materiale pe care le conine acesta.b. DirectivaDirectiva are caracter obligatoriu pentru statele membre destinatare (unul singur, mai multe sautotalitatea acestora) n ceea ce privete rezultatul care trebuie atins, dar las autoritile naionales aleag forma i metodele. Legiuitorul naional trebuie s adopte un act de transpunere (numiti msur naional de punere n aplicare) n dreptul intern, care adapteaz legislaia naionalconform obiectivelor definite n directiv. n principiu, ceteanului nu i se confer drepturi,nici nu i se impun obligaii dect dup ce a fost adoptat actul de transpunere a directivei. Statelemembre dispun, pentru transpunere, de o anumit flexibilitate care le permite s in cont despecificul naional. Transpunerea trebuie s se efectueze n termenul stabilit de directiv. Atuncicnd transpun directivele, statele membre garanteaz efectul util al dreptului Uniunii Europene,conform principiului cooperrii loiale consacrat de articolul 4 alineatul (3) din TUE.n principiu, directivele nu sunt direct aplicabile, dar Curtea de Justiie a Uniunii Europene ahotrt totui c o dispoziie ar putea, n mod excepional, s produc efecte directe ntr-un statmembru, fr ca acesta s fi adoptat, n prealabil, vreun act de transpunere, dac se reunescurmtoarele condiii: (a) transpunerea n dreptul intern nu a avut loc sau s-a efectuat incorect;(b) dispoziiile directivei sunt necondiionate i suficient de clare i precise i c) dispoziiiledirectivei confer drepturi persoanelor.Atunci cnd sunt reunite aceste condiii, o persoan poate s recurg la dispoziia n cauz nfaa autoritii publice. Chiar dac o dispoziie nu acord niciun drept persoanelor i, astfel, suntreunite doar prima i a doua condiie, autoritile statului membru au obligaia juridic de aine seama de directiva netranspus. Jurisprudena menionat mai sus se sprijin, n principal,pe argumentele efectului util, al reprimrii comportamentelor contrare tratatului i al protecieijurisdicionale. n schimb, o persoan nu poate s invoce direct, mpotriva unei alte persoane(efect numit orizontal), efectul direct al unei directive netranspuse (cauza C-91/92 FacciniDori, Culegerea de jurispruden, p. I-3325 i urmtoarele, punctul 25).Conform jurisprudenei Curii (cauza Francovich, cauzele conexate C-6/90 i C-9/90), opersoan poate s cear repararea unui prejudiciu suferit unui stat membru care nu respectdreptul Uniunii. Dac este vorba despre o directiv netranspus sau transpus incorect, aceastaciune este posibil dac: (a) directiva are drept scop s confere drepturi persoanelor, (b)coninutul drepturilor poate fi identificat pe baza dispoziiilor directivei i c) exist o legtur decauzalitate ntre nerespectarea obligaiei de a transpune directiva i prejudiciul suferit de prilelezate. Responsabilitatea statului membru poate fi angajat fr a fi necesar s se demonstrezevreo greeal a acestuia.c. Decizii, recomandri i avizeDecizia este obligatorie n toate elementele sale. Atunci cnd precizeaz care i sunt destinatarii(state membre, persoane fizice sau juridice), o decizie este obligatorie doar pentru destinatariimenionai. Decizia se utilizeaz pentru soluionarea unor situaii concrete, specifice anumitordestinatari. O persoan poate s i invoce drepturile acordate printr-o decizie adresat unui statmembru doar dac acesta din urm a adoptat un act de transpunere. Deciziile sunt aplicabiledirect n aceleai condiii ca o directiv.

  • Fie tehnice UE - 2015 4

    Recomandrile i avizele nu creeaz niciun drept i nicio obligaie pentru destinatari, dar potfurniza indicaii cu privire la interpretarea i coninutul dreptului Uniunii.4. Dispoziii care reglementeaz competenele, procedurile, punerea n aplicare i executareaactelor juridicea. Competen normativ, drept de iniiativ i proceduri legislative: 1.3.6., 1.3.8. i 1.4.1.b. Punerea n aplicare a legislaiei Uniuniin conformitate cu dreptul primar, UE nu beneficiaz dect de competene de executare limitate,punerea n aplicare a dreptului Uniunii intrnd, n general, n competena statelor membre. Dealtfel, articolul 291 alineatul (1) din TFUE adaug i c statele membre au obligaia de a luatoate msurile de drept intern necesare pentru a pune n aplicare actele obligatorii din punct devedere juridic ale Uniunii. Atunci cnd sunt necesare condiii unitare de punere n aplicare aactelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii, Comisia i exercit competena deexecutare conform articolului 291 alineatul (2) din TFUE.c. Alegerea tipului de act juridicn numeroase cazuri, tratatele impun forma actului. Cu toate acestea, numeroase dispoziii nusunt nsoite de recomandarea unui tip de act anume. n aceste cazuri, articolul 296 alineatul (1)din TFUE stabilete c instituiile trebuie s aleag tipul actului de adoptat de la caz la caz, curespectarea procedurilor aplicabile i a principiului proporionalitii.d. Principiile generale ale dreptului Uniunii i drepturile fundamentaleTratatele fac prea puin referire la principiile generale ale dreptului Uniunii. Aceste principiiau fost dezvoltate n principal de jurisprudena Curii de Justiie a Uniunii Europene (securitatejuridic, echilibrul instituional, ateptri legitime etc.). De altfel, jurisprudena Curii se afl,de asemenea, la originea recunoaterii drepturilor fundamentale ca principii generale de dreptale Uniunii. Aceste principii sunt consacrate acum prin articolul 6 alineatul (3) din TUE, careface trimitere la drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate de Convenia pentru aprareadrepturilor omului i a libertilor fundamentale i cum decurg din tradiiile constituionalecomune ale statelor membre, precum i din Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene(1.1.6.).e. Acordurile internaionale ncheiate de Uniunea EuropeanUniunea poate ncheia, n cadrul competenelor sale, acorduri internaionale cu ri tere sau cuorganizaii internaionale (articolul 216 alineatul (1) din TFUE). Aceste acorduri sunt obligatoriipentru Uniune i pentru statele membre. Ele fac parte integrant din cadrul juridic al Uniunii.

    ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

    Articolul 14 alineatul (1) din TUE prevede c Parlamentul European exercit, mpreun cuConsiliul, funciile legislativ i bugetar. Tratatul de la Lisabona a acordat Parlamentuluiun numr semnificativ mai mare de competene legislative, extinznd n mod considerabildomeniul de aplicare al procedurii de codecizie (n cadrul creia Parlamentul i Consiliul audrepturi egale) la mult mai multe domenii de politici. n urma intrrii n vigoare a Tratatuluide la Lisabona, codecizia este cunoscut n prezent sub denumirea de procedur legislativordinar. De altfel, Parlamentul urmrete simplificarea procesului legislativ, ameliorareacalitii de redactare a textelor juridice i impunerea unor sanciuni mai eficace mpotriva statelormembre care nu respect dreptul Uniunii.Rosa Raffaelli

    http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.3.6.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.3.8.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.4.1.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.1.6.pdf

  • Fie tehnice UE - 2015 5

    04/2014

    Izvoarele i domeniul de aplicare ale dreptului Uniunii EuropeneIzvoare ale dreptului Uniunii i ierarhia acestoraObiectiveIzvoare ale dreptului Uniunii EuropeneRolul Parlamentului European